ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 4 December 2022Ultimele Stiri

Ministrul Muncii, Marius Budăi, reacționează la amenințarea cu plângere penală: ‘Decizia de oportunitate fiscală a fost o decizie a coaliției care a fost luată, iar noi Executivul nu facem decât să punem în practică’

4 December 2022 at 18:45
image

Sindicaliștii de la Cartel Alfa îl ameninţă cu plângere penală pe Marius Budăi, ministrul Muncii, motivând că fondul de pensii este insuficient și este deja un deficit, iar pensionarii vor fi de fapt afectaţi de aceste măsuri de majorare a pensiilor şi a salariului minim.

„Din punctul nostru de vedere, noi am anunțat în cadrul discuțiilor dacă rămâne sub forma aceasta. Practic este afectat și persoana și persoanele alăturate la fondul de pensii, pe de o parte în calculul punctajului de pensie, pe de altă parte, fondul de pensii, adică pentru pensionarii aflați în plată astăzi vor fi afectați.

Pe de altă parte, grila de salarizare pe care orice întreprindere o are pentru a-și motiva salariații va fi destabilizată complex. Deci este o chestiune anormală legată de acest lucru.

Dar dacă vor aplica acest lucru, noi am comunicat că vom depune plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva ministrului muncii și ministrului Finanțelor Publice, pentru că nu pot să spună că n-au știut de consecințele deciziei pe care o iau.

Ei se plâng că fondul de pensii este insuficient și este deficit, deci nu fac decât să mărească deficitul cu încă 1, 2 miliarde de lei pe an în toată structura sa. Evident că vor fi afectați pensionarii de acum, dar vor fi afectați și pensionarii pe viitor”, au anunţat sindicatele Cartel Alfa.

Nou scandal pentru salarii şi pensii! Cum răspunde Marius Budăi la amenințarea cu plângere penală

„Decizia de oportunitate fiscală, pentru că aici vorbim de o oportunitate fiscală, atunci când vorbim de scutirea de taxe a unei sume din salariu, este decizia Guvernului. Politica fiscală ţine de apanajul Guvernul.

Vizavi de salariul minim, ce intră în atribuțiile Ministerului Muncii nu se face prin ordonanța trenuleț se face prin hotărâre de Guvern care deja este de circa două săptămâni de zile în transparență publică.

Iar stabilirea nivelului salariului minim la 3.000 de lei a fost o decizie a coaliției. Decizia de oportunitate fiscală a fost o decizie a coaliției care a fost luată, iar noi Executivul nu facem decât să punem în practică.

După cum am spus a fost și o perioadă de test IMM cu aceste decizii.

Dacă vorbim de politică fiscală, chiar dacă nu este neapărat Ministerului Muncii, pot să vă spun că aceste lucruri au fost solicitate de către mediul de afaceri.

Actuala coaliție politică a înțeles să partajeze responsabilitatea majorării salariului minim între Guvern și patronate, și anume creșterea este o creștere mare, care nu au mai fost până acum de 450 de lei, 250 de lei sunt taxați, 200 de lei sunt ne netaxați din punct de vedere a impozitelor pe venit.

În acest mod sprijinim și mediul de afaceri, dar și angajații care sunt la salariu minim să câștige net în mână mai mulți bani.

Este, repet, o decizie de oportunitate fiscală. Ce ține de Ministerul Muncii este doar stabilirea prin hotărâre de guvern, nu prin ordonanță a salariului minim.

Dacă va trebui să trecem și prin asta, vom trece și prin asta. Dacă faci bine și te gândești și la mediul privat să nu pui o presiune atât de mare în mediul privat cu această majorare, dar să conștientizezi că și salariații cu nivelul de salarizare la salariul minim au nevoie de mai mulți bani, dar este o decizia asumată de coaliţia politică pe care noi o punem în aplicare”, a explicat Marius Budăi în emisiunea Descoperiți de la Antena 3 CNN.

Întrebat cu ce procent de majorare a pensiilor se va merge în Parlament, ministrul Muncii, Marius Budăi a spus: 

„Parlamentul este suveran și ce va decide parlament, noi, Guvernul vom pune în aplicare.

Vizavi de celelalte majorări de măsuri de sprijin, au fost deja decise în coaliție. Noi avem actele normative deja scrise.

Mulțumesc public colegilor mei din minister că au înțeles că și în această minivacanță trebuie să lucrăm, astfel încât mâine de dimineață să avem toate documentele gata. A fost solicitare a coaliției acest lucru.

Mâine vor intra documentele, actul normativ de avizare interministerială și mergem înainte așa cum s-a decis, cu majorare și cu măsuri de sprijin, toate actele normative vor fi gata la timp, astfel încât și să fie cuprinse în propunerea de buget, dar să se poată fi implementate de la 1 ianurie 2023 așa cum s-a decis în coaliție”, a mai spus ministrul Muncii, Marius Budăi, conform antena3.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Acordarea alocaţiei din prima zi de viaţă a copilului. PROIECT în Parlament ca aceasta să fie plătită în maximum 30 de zile

3 December 2022 at 18:39

Acordarea alocaţiei din prima zi de viaţă a copilului. PROIECT în Parlament ca aceasta să fie plătită în maximum 30 de zile

Doi parlamentari USR au depus, vineri, o inițiativă legislativă pentru acordarea alocației de creștere a copilului din prima zi de viață, urmând ca aceasta să fie plătită în maximum 30 de zile.

„În mod normal, un copil trebuie să beneficieze de alocație din prima zi de viață. Birocrația face ca prima plată a alocației să se facă în luna următoare nașterii sau după două luni sau chiar mai târziu. Mai mult, nevoile unei familii cu un nou născut sunt imediate și semnificative, iar statul trebuie să respecte drepturile fiecăruia, inclusiv ale celor abia veniți pe lume”, susține senatorul USR Anca Dragu.

Ideea „Alocației din prima zi” aparține unui membru USR din Dolj, Andrei Pătru, care la începutul anului a inițiat o petiție și a strâns semnături de la cetățeni. „Inițiativa pune oamenii înaintea birocrației, fiind absurd să le ceri părinților să stea cu mâna întinsă cu un vraf de hârtii, ca să nu piardă bani care li se cuvin, tocmai în acele zile”, susțin inițiatorii.

„Astăzi, un copil care se naște, de exemplu, pe 2 martie nu are dreptul legal la alocație decât începând de la 1 aprilie (luna următoare) și primește banii, eventual, prin luna mai. Două luni pierdute. Asta, în scenariul optimist. Pentru că sunt întârzieri și mai mari. Asta se întâmplă exact în perioada critică. Atunci când familia are nevoie de sprijin cu adevărat din prima zi. Nu când își aduce aminte statul”, motivează necesitatea inițiativei legislative senatorul USR, Ștefan Pălărie.

articolul original.

Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la Schengen

2 December 2022 at 14:30
image

Parlamentul Suediei a votat vineri pentru aderarea României la Schengen, iar la acest moment Austria încă se opune deschis, în timp ce Olanda ar avea reticențe mai ales față de Bulgaria.

Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român Victor Negrescu, care spune că vineri dimineață Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, în Comisia de Afaceri Europene. Momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria, în timp ce Croația are girul tuturor statelor membre, mai spune europarlamentarul român.

Care sunt scenariile privind aderarea României la Schengen

Cele două rezoluții de aderare – cea a României și Bulgariei și rezoluția Croației – care urmează să fie supuse votului Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) se află pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie. Ambasadorii UE urmează se se întâlnească în 2 decembrie la Atena.

Potrivit oficialilor români, după întâlnirea de la Atena se va ști dacă România va fi acceptată sau nu în Schengen.

În acest moment există trei scenarii:

  • România și Bulgaria primesc susținerea Austriei și rezoluția este votată pe 8 decembrie la consiliul JAI, iar cele două țări intră în Schengen
  • România și Bulgaria nu primesc susținerea Austriei, iar atunci rezoluția se retragede pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie
  • România primeste susținerea Austriei, dar nu și Bulgaria. În acest caz va fi o decalare a procedurilor, iar România va intra în Schengen în luna martie 2023.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu susține că, dacă România ar fi decuplată de Bulgaria, având în vedere că cele două țări au rezoluție comună și ar primi un vot comun, ar însemna decalarea perioadei de integrare în spațiul Schengen. Mai exact, am avea aderarea Croației pe căi rutiere începând cu 1 ianuarie 2023 și pe căi aeriene din martie. În cazul în care se va face decuplarea României de Bulgaria, țara noastră va intra în Schengen pe toate căile în luna martie 2023 pentru că trebuie să parcurgem noi pași administrativi.

articolul original.

Europarlamentarul care ne-a comparat cu Vestul Sălbatic, adus în România

2 December 2022 at 14:22
By: (C.C.)

Deputatul PSD Natalia Intotero a anunţat vineri că europarlamentarul Guido Reil, care a comparat România cu Vestul Sălbatic şi a afirmat că țara noastră nu merită să fie în Schengen, a ajuns în România. Ea a postat o fotografie pe Facebook cu eurodeputatul german.

”𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗮𝗿𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗴𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻 𝗚𝘂𝗶𝗱𝗼 𝗥𝗲𝗶𝗹 a dat curs invitației mele și a venit să descopere România adevărată: o țară frumoasă și plină de oameni sinceri și primitori.
Alături de Nistor Laurențiu – Președintele Consiliului Județean Hunedoara, avem un program de vizită intens în județul nostru.
Ține de noi să schimbăm mentalitățile și percepțiile celor care generalizează și ne judecă greșit.”, a scris Natalia Intotero pe Facebook.
Ce a spus politicianul german

”România este vestul sălbatic al Europei, un vest sălbatic în inima Europei. Prin urmare, întrebarea este: Cum este posibil așa ceva? Cum se poate ca o țară cu o infrastructură atât de proastă, cu un nivel atât de înalt al infracționalității și al corupției, să fie membru al Uniunii Europene?

S-a uitat cineva sau a verificat cineva înainte de asta? Se pare că nu!

Foarte mulți bani au curs în ultimii ani și s-a crezut că dacă sunt virați mai mulți bani spre o țară coruptă, lucrurile se vor îmbunătăți”, a declarat Guido Reil.

articolul original.

Partidul lui Viktor Orban a folosit datele celor care s-au vaccinat anti Covid pentru a le trimite mesaje elecorale

2 December 2022 at 11:41
By: -
image

Fidesz, partidul aflat la putere în Ungaria și condus de premierul Viktor Orban, a utilizat baza de date de la vaccinare și alte informații cu caracter personal pentru a le trimite cetățenilor mesaje electorale înainte de alegerile din luna aprilie, potrivit unui raport al organizației Human Rights Watch.

Nu doar datele de la vaccinare, dar și cele din cererile de beneficii fiscale și din înregistrările de membru al asociației au fost folosite de Fidesz. Acest lucru încalcă drepturile de confidențialitate și anulează distincția dintre partidul de la putere și resursele guvernului de la Budapesta care a fost avertizat în mai multe rânduri de Uniunea Europeană să respecte statul de drept, arată raportul citat de Politico.

"Folosirea datelor personale colectate pentru a-i bombarda cu mesaje electorale este o trădare a încrederii și un abuz de putere", a spus Deborah Brown, cercetătoare principală în tehnologie la Human Rights Watch.

"Guvernul Ungariei trebuie să înceteze să exploateze datele personale pentru campanii politice și să garanteze condiții echitabile de competiție pentru alegeri", a adăugat ea.

Potrivit raportului, persoanele care și-au introdus datele personale pe platforma guvernului pentru a se înregistra în vederea vaccinării au primit mesaje politice pentru a le influența să voteze cu partidul de guvernământ.

VIktor Orban a obținut al patrulea mandat consecutiv de premier al Ungariei la alegerile generale desfășurate în luna aprilie. Observatorii internaționali au criticat, însă, condițiile incorecte în care s-a desfășurat scrutinul.

T.D.

articolul original.

PNL ar vrea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale, PSD se opune

1 December 2022 at 14:21
By: M.Ex.

Ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale în 2024, lansată în martie de fostul lider PNL, Florin Cîțu, a fost reluată de actuala conducere liberală, însă PSD este rezervat față de aceasă propunere, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide. Potrivit acestora, o decizie nu este luată.

Liberalii susțin că patru șiruri de alegeri în 2024 (europarlamentare, locale, generale și prezidențiale) implică mari cheltuieli de la buget, însă pesediștii susțin că alegerile nu pot fi comasate deoarece ar fi neconstituțional. „Nu pot fi mutate alegerile generale din decembrie în septembrie, deoarece mandatul parlamentarilor este de patru ani și este imperativ. Ar fi neconstituțional”, a explicat pentru G4Media.ro un lider PSD.

Pe de altă parte, miza liberalilor este majoră. Mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie în decembrie 2024, astfel încât dacă alegerile generale ar fi mutate în septembrie, actualul șef al statului ar fi cel care ar nominaliza viitorul premier.

Suplimentar, liderii PSD se tem că prin comasarea alegerilor, alegătorii riscă să se încurce în numărul mare de buletine de vot. ”Vor fi buletine de vot pentru alegerea senatorilor și deputaților, pentru primari, pentru consiliul local, pentru consiliul județean. Prea multe buletine de vot”, susțin liderii PSD.

articolul original.

Surse: Conducerea PNL vrea comasarea alegerilor parlamentare și locale, dar PSD-iștii se opun. Miza liberalilor

1 December 2022 at 09:29
image

Liderii PNL vor comasarea alegerilor locale și parlamentare din 2024, dar PSD are rezerve în privința acestei propuneri, informează G4Media, care citează surse din vârful ambelor partide. Despre acest scenariu a vorbit recent Valeriu Stoica, fost președinte PNL.

PNL ar vrea comasarea alegerilor parlamentare și locale, PSD are rețineri

2024 e un an extrem de complicat din punct de vedere electoral, căci au loc toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Liberalii ar vrea comasarea localelor și parlamentarelor, invocând o reducere a costurilor cu organizarea acestor alegeri. În schimb, social-democrații susțin că o astfel de măsură ar fi neconstituțională.

„Nu pot fi mutate alegerile generale din decembrie în septembrie, deoarece mandatul parlamentarilor este de patru ani și este imperativ. Ar fi neconstituțional”, a declarat un lider PSD, pentru G4Media.

PSD-iștii se mai tem că alegătorii se vor încurca în numărul mare de buletine de vot: „Vor fi buletine de vot pentru alegerea senatorilor și deputaților, pentru primari, pentru consiliul local, pentru consiliul județean. Prea multe buletine de vot”.

În fapt, miza pentru liberali e în altă parte, explică sursa citată: mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie în decembrie 2024, astfel încât dacă alegerile parlamentare ar fi mutate în septembrie, Iohannis ar mai apuca să nominalizeze viitorul premier.

Ce declarase Valeriu Stoica despre comasarea alegerilor

Scenariul comasării alegerilor parlamentare și locale a fost invocat, miercuri seară, de Valeriu Stoica, fost președinte PNL.

„Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu e bine. Așa că, probabil le vor comasa”, a susținut acesta, pentru Digi24.

Stoica a mai afirmat că PSD și PNL au devenit partide tot mai stabile, în vreme ce AUR și USR n-au crescut în Opoziție și că, oricum, un partid anti-sistem n-are șanse să ajungă la Putere: „La un an de coaliție nu constat o creștere a USR sau AUR. (…) În ultimii zece ani s-a creat o stabilitate a principalelor partide, PSD și PNL. Orice nou partid anti-sistem nu are șanse să ajungă la Putere”.

Anterior, Cătălin Drulă, președintele USR, a declarat, pentru B1 TV, fix acest lucru: că partidul său a fost dat afară de la guvernare, în urma unei înțelegeri între președintele Klaus Iohannis și liderul PSD Marcel Ciolacu, pentru ca social-democrații să ajungă la Putere în locul USR.

articolul original.

Surse: PNL vrea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale, PSD se opune

1 December 2022 at 09:07
image

Ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale în 2024, lansată în martie de fostul lider PNL, Florin Cîțu, a fost reluată de actuala conducere liberală, însă PSD este rezervat față de aceasă proopunere, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide. Potrivit acestora, o decizie nu este luată.

Liberalii susțin că patru șiruri de alegeri în 2024 (europarlamentare, locale, generale și prezidențiale) implică mari cheltuieli de la buget, însă pesediștii susțin că alegerile nu pot fi comasate deoarece ar fi neconstituțional. ”Nu pot fi mutate alegerile generale din decembrie în septembrie, deoarece mandatul parlamentarilor este de patru ani și este imperativ. Ar fi neconstituțional”, a explicat pentru G4Media.ro un lider PSD.

Pe de altă parte, miza liberalilor este majoră. Mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie în decembrie 2024, astfel încât dacă alegerile generale ar fi mutate în septembrie, actualul șef al statului ar fi cel care ar nominaliza viitorul premier.

Suplimentar, liderii PSD se tem că prin comasarea alegerilor, alegătorii riscă să se încurce în numărul mare de buletine de vot. ”Vor fi buletine de vot pentru alegerea senatorilor și deputaților, pentru primari, pentru consiliul local, pentru consiliul județean. Prea multe buletine de vot”, susțin liderii PSD.

articolul original.

Noi vouchere pentru români! Cine sunt beneficiarii și când veți intra în posesia lor

1 December 2022 at 08:18
image

Vești bune! Potrivit unei propuneri legislative înregistrată la Senat, se are în vedere acordarea de noi vouchere pentru români.

Potrivit proiectului de act normativ aflat deja pe masa senatorilor, la împlinirea vârstei de 14 ani, persoanele cu domiciliul în România vor primi câte un voucher în valoare de 200 de lei, pe care îl vor putea folosi pentru a urma cursuri de prim-ajutor. Conform aceluiași document, respectivul voucher ar urma să se acorde, în cazul în care proiectul ajunge să intre în vigoare, adică după ce va parcurge întreaga procedură parlamentară, va fi semnat de președinte și publicat în Monitorul oficial, ”începând cu data de 1.01.2023”.

Valoarea voucherului în cauză va putea fi actualizată anual, prin hotărâre de Guvern, cu rata inflaţiei. El va fi emis pe suport electronic și se va acorda la cererea beneficiarului sau a reprezentantului său legal, de către primăria de domiciliu. Excepție de la ultimă regulă se va face în cazul tinerilor care împlinesc vârsta de 14 ani, care vor primi voucherul la eliberarea actului de identitate.

”(1) Valoarea voucherelor de prim-ajutor de bază este suportată din bugetul de stat, prin bugetele locale ale unităţilor dministrativ-teritoriale. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se transferă prin legea bugetului de stat către unităţile dministrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), unităţile administrativ-teritoriale pot aloca fondurile necesare din bugetul propriu”, se precizează în proiectul respectiv.

Cursurile de prim-ajutor vor avea o durată de minimum trei ore şi vor conţine cel puţin elemente de suport vital de bază (recunoaşterea stopului cardiac, a accidentului vascular cerebral, a unui episod de epilepsie, compresiunile toracice, ventilaţia artificială, utilizarea defibrilatorului semiautomat extern, hemostază şi dezobstrucţia căilor aeriene etc.).

Astăzi, 8/10 români nu ştiu să acorde primul ajutor”, se subliniază în expunerea de motive, ce amintește, printre altele că ”România ocupă primul loc în Europa la numărul de fatalităţi rutiere, cu 92 de decese la milionul de locuitori în 2021. în condiţiile în care 50% din toate decesele rezultate în urma accidentelor rutiere au loc la câteva minute după accidenf, iar în România instituţiile de resort comunică în spaţiul public un timp de intervenţie al ambulanţei de 5-8 minute, în timp ce nu mai puţin de 90% dintre români nu ştiu să acorde primul ajutor cunoştinţele de efectuare a manevrelor de resuscitare se dovedesc o resursă crucială, dar neexploatată, pentru salvarea de vieţi omeneşti în România”, notează autorii propunerii legislative.

Prezenta propunere legislativă urmăreşte dezvoltarea unei culturi a siguranţei, creşterea gradului de conştientizare şi formare în oferirea de prim-ajutor şi acţiuni de salvare a vieţii prin finanţarea participării populaţiei la cursuri autorizate de prim-ajutor de bază, în condiţii care se vor stabili ulterior prin Hotărâre de Guvern”, concluzionează inițiatorii actului normativ.

Cel puțin 50% din totalul cursului va fi reprezentată de exerciţii practice supravegheate, cu raport instructor/ cursant de maximum 1/10, pe manechine specializate (resuscitare cardio-pulmonară adult, dezobstrucţie adult, defibrilator pentru simulări). Măsura e programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, dar, ținând cont de faptul că suntem deja în decembrie, e foarte puțin probabil ca proiectul ce o conține să parcurgă toți pașii necesari aplicării, conform dcbusiness.ro.

Vezi și:

Vești importante pentru șoferii români! Ce se întâmplă cu valoarea punctul de amendă

EXCLUSIV Rareș Bogdan îi indică Austriei să se uite la Ungaria lui Viktor Orban, nu la România: ‘Este forțată granița de 800-900 de ori pe zi, în timp ce granița României este forțată de maximum 20-30 de ori’

EXCLUSIV Rareș Bogdan, despre aderarea României la Schengen: ‘Să vă spun o chestie inedită’

articolul original.

Alegerile locale și parlamentare din 2024 ar putea fi comasate. Valeriu Stoica, fost președinte PNL: ‘Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu

30 November 2022 at 20:20
image

Valeriu Stoica, fost președinte al PNL și fost ministru al Justiției, a vorbit despre actuala situație politică din România, dar și ce s-ar putea întâmpla la alegerile din 2024.

Fostul lider liberal a declarat că a observat apariția unui compromis între PSD și PNL: cuplarea alegerilor parlamentare și locale din 2024. ”Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu e bine. Așa că, probabil le vor comasa”, a declarat Valeriu Stoica, la Digi 24, conform G4media.ro.

articolul original.

Antreprenoriatul și reprezentarea politică a dreptei românești. A.A.A. are o favorabilitate de aproape 80% în rândul antreprenorilor și agricultorilor

30 November 2022 at 14:22

Un nou partid, Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor va avea o favorabilitate de aproape 80% în rândul mediului de afaceri, în 2024, conform sondajului CSP Consulting. Marja de eroare este de 4%.

Conform unui sondaj efectuat de CSP Consulting, formațiunea politică a antreprenorilor ar putea fi votată la următoarele alegeri de aproape 80% dintre antreprenorii, agricultorii și fermierii români.

”La începutul acestui an, am realizat un sondaj de opinie pentru a afla percepția oamenilor despre ideea de a vota un partid al antreprenorilor!

Rezultatele au fost extraordinare și vom oferi câteva exemple:

77.9% dintre cei intervievați consideră necesară existența unui partid al antreprenorilor!

79.5% ar vota un partid al antreprenorilor!

Și de asta suntem aici! Suntem aici pentru a vă reprezenta interesele, suntem aici pentru a lupta cu incompetenții care încetinesc dezvoltarea mediului de afaceri” au scris pe Facebook reprezentanții Alianței Antreprenorilor și Agricultorilor.

Peste 80% dintre respondenți ar vota un antreprenor în Parlamentul European

Bazinul electoral antreprenorial atingea în octombrie 2022 un număr de 1.616.744, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Acestuia i s-ar putea adăuga cei 810.000 de fermieri și agricultori români, conform numărului declarant de Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.

Astfel se explică faptul că un procent de peste 80% ar vota un antreprenor ”dacă mâine ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European” conform sondajului Plus Consult și 79,5% dintre respondenții aceluiași sondaj ar acorda votul unui partid al antreprenorilor.

Numai 2% dintre respondenți au declarant faptul că la Europarlamentare ar vota ”un politician tradițional, în timp ce aproape 16% au declarat că ar vota ”altceva”.

Metodologia cercetării

Sondajul de opinie realizat este reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată, de peste 18 ani, cu domiciliul în România, pentru cei preocupați de domeniul antreprenorial, fie că sunt antreprenori, viitori antreprenori sau interesați de demersul antreprenorial din societatea românească.

Eșantionul folosit este neprobabilist, realizat prin metoda convenience, iar selecția participanților s-a realizat prin tehnica “boule de neige”.

Volumul eșantionului este de 630 de subiecți.

Distribuția eșantionului ponderat:

-sexul respondenților: 63% sunt bărbați și 37 % sunt femei;

-vârsta medie a eșantionului este de 46 ani.

-sub aspectul stării civile eșantionul se pliază pe structura obișnuită, în studiile despre antreprenoriat: 72% căsătorit, 13% necăsătorit, 7% în uniune liberă, 9% divorțați

-2/3 dintre respondenți sunt antreprenori (48% antreprenori și 18% liber întreprinzători)

-aproape 38% au studii (superioare sau liceale) economice, iar 33 % au studii tehnice

-1/10 respondenți au studii liceale, iar aproape 52% au studii universitare de lungă durată

articolul original.

Românii sunt nemulțumiți de legea plafonării facturilor de energie: care sunt ptopunerile parlamentarilor

29 November 2022 at 08:49
image

O nouă lege prin care se dorește plafonarea prețurilor la facturile de energie, aflată la dezbatere în Parlament, a provocat deja numeroase controverse.

Parlamentarii coaliției de guvernare au propus o serie de excepții de la regulile de plafornare care vor afecta un număr mare de cetățeni, iar acest lucru a stârnit numeroase nemulțumiri în rândul românilor.

Românii sunt nemulțumiți de propunerile parlamentarilor

O serie de propuneri ale parlamentarilor PSD și PNL care vizează legea de plafonare a tarifelor la energie stârnesc nemulțumiri în rândul românilor. Mai întâi, politicienii coaliției au omis în forma finală să reglementeze plata eșalonată pentru facturile cu valori foarte mari pe care le primesc românii. O astfel de măsură, plata în rate a facturilor, ar contraveni intereselor furnizorilor de energie, care doresc să-și obțină banii cât mai repede cu putință de la consumatori.

O altă situație de natură să atragă nemulțumirea românilor este cea legată de tarifele pe care urmează să le plătescă cei care locuiesc în apartamente închiriate sau în gazdă. Problema a apărut după ce coaliția a stabilit ca proprietarii să beneficieze de plafonarea prețurilor doar pentru o locuință, dacă dețin mai multe. Parlamentarii PSD și PNL au propus, implicit, ca românii care locuiesc în chirie să plătească mai mult.

Chiriașii pot plăti prețuri mai mari

USR a atras atenția că românii care au mai multe proprietăți nu vor putea beneficia de plafonarea prețurilor la energie pentru fiecare loc de consum pe care îl dețin, chiar dacă îl închiriază. Mai mult aceștia au atras atenția că, în cazul menținerii reglementării cu pricina, inițiată de coaliția PSD – PNL – UDMR, chiriașii vor fi obligați să plătească tarife mai mari decât restul românilor deoarece nu vor benefica de plafonare.

Senatorul Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, a afirmat că problema chiriașilor va fi clarificată în normele de aplicare ale legii.

„Există un amendament care spune că prețul maxim plătit în România este de 1,3 lei pe kilowatt oră, de asemenea ideea care s-a propagat că cei care locuiesc cu chirie ar fi dezavantajați de ordonanță, nu se va întâmpla, lucrul acesta va fi clarificat în normele de aplicare. Partea de concepție care a stat la baza ordonanței a fost că avem plafonare în funcție de consum, aici sunt 4 – 5 milioane de români sub plafon, pe urmă cei care sunt până în 0,8, cu diferența între 255 și 300, peste 300 maxim 1,3, pentru că intervine și situația în care am contract favorabil mie, cum ar fi contractul închieiat la Hidroelectrica, beneficiez de prețul cel mai bun pe toate din plafonările existente”, a declarat senatorul PSD, potrivit RomâniaTV.

articolul original.

Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii privind administrarea porturilor și a căilor navigabile

28 November 2022 at 12:38

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea Legii pentru aprobarea OUG 160/2020, care care vine cu noi criterii obligatorii pentru selectarea membrilor conducerii administrațiilor portuare. Șeful statului spune că este folosită o terminologie neclară având în vedere domeniul de studii.

Astfel, OUG-ul reglementează crearea cadrului legal pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/352 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor.

Administrația Prezidențială arată că la art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării se prevede că: „1. La art. I, după punctul 2 se introduc două noi puncte, pct. 21 și pct. 22, cu următorul cuprins: „(21 ) La articolul 42 alineatul (4), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: «a) membrii selectați să aibă studii economice, tehnice sau juridice și experiență în domeniul economic, tehnic, juridic, de cel puțin 5 ani; b) membrii selectați să aibă competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice care desfășoară activități specifice sectorului transport, logistic, administrarea infrastructurii de transport sau competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control.» (22) La articolul 42, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins: «(5) Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) pentru Directorul General va cuprinde următoarele criterii obligatorii: a) să aibă studii economice tehnice sau juridice; b) experiență în domeniul economic, tehnic, juridic de cel puțin 5 ani; c) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control.

”Altfel spus, membrii organelor de conducere ale administrațiilor portuare în porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului ori în porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, precum şi Directorul General, vor fi selectați cu respectarea unei proceduri de selecție ce va cuprinde noi criterii obligatorii.

Aceste modificări ale domeniile de studiu necesare, au eliminat condiția ca experiența profesională de 5 ani să fie în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice și a condiției ca respectivele competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control să fie în domeniul naval, condiții prevăzute în prezent de art. 42 alin. (4) lit. b) din O.G. nr. 22/1999 și, totodată, au fost stabilite criteriile de selecție pentru directorii generali ai administrațiilor portuare.

Apreciem că în cuprinsul dispozițiilor menționate se folosește o terminologie neclară în circumstanțierea domeniului de studii. Totodată, absența unor norme tranzitorii, de natură a asigura modul de conformare la noile cerințe legale şi de a menține coerența cadrului normativ aplicabil pentru selecția membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare, poate genera dificultăți în aplicare”, se arată în solicitarea președintelui României.

Este necesară menționarea nivelului de studii

În contextul profesional, în solicitarea președintelui Klaus Iohannis se mai arată că este necesară menționarea nivelului de studii solicitat în cadrul condițiilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare.

Aşadar, „Dintr-o altă perspectivă, având în vedere că dispozițiile supuse reexaminării au fost introduse la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, apreciem că este necesar ca evaluarea sub aspectul oportunității reglementării să se realizeze de ambele Camere ale Parlamentului, ținând cont și de impactul pe care soluția legislativă îl va avea în privința componenței și selecției membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020”, se arată în finalul cererii.

articolul original.

Ucraina cere ajutorul Germaniei pentru evitarea penelor de curent. Avem nevoie de generatoare

28 November 2022 at 00:58
image

Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, a solicitat luni Berlinului să furnizeze ţării sale devastate de războiul declanşat de Rusia echipamente pentru a preveni întreruperile de curent electric, precum şi mai multe arme, scrie Agerpres care citează DPA.

 "Avem nevoie de generatoare şi transformatoare auto, care sunt în special afectate de atacurile ruseşti cu rachete", a declarat luni Makeiev pentru televiziunea publică ZDF. În capitala ucraineană Kiev, a spus el, la ora actuală se furnizează curent electric doar câteva ore pe zi. Transformatoarele sunt necesare pentru a reduce valorile în reţeaua de înaltă tensiune pentru furnizarea energiei electrice. În declaraţia sa, Makeiev a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană din Germania, cum ar fi sistemul Iris-T, furnizat deja, precum şi alte arme, fără să menţioneze explicit tancurile de luptă.

"Armele germane salvează vieţi" în Ucraina, a afirmat diplomatul, adăugând că se discută despre noi livrări de armament cu guvernul german. Makeiev a reiterat că Ucraina vrea să îşi recupereze întregul teritoriu, inclusiv peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, potrivit DPA. Oleksii Makeiev s-a distanţat indirect de predecesorul său la post Andrii Melnik, care a deranjat Berlinul prin declaraţiile sale provocatoare şi limbajul puţin diplomatic. Makeiev a spus că principala sa preocuparea este de a construi şi de a menţine încrederea şi de a genera sprijin reciproc. "Avem foarte mare nevoie de acest sprijin din partea Germaniei", a spus el.

articolul original.

Iohannis a retrimis în Parlament legea care ar fi permis numirea unor persoane fără pregătire la conducerea Portului Constanța

28 November 2022 at 10:14
image

Legea care ar fi permis numirea unor persoane fără pregătire la conducerea Portului Constanța a fost retrimisă de președintele Iohannis la Parlament. Modificările legislative au fost inițiate de PSD, dar au fost votate și cu sprijinul PNL. 

Un amendament adus Legii Porturilor a introdus noi criterii pentru numirea de administratori și directori la porturile controlate de statul român, miza reală fiind controlul asupra Portului Constanța, scrie G4media.

Modificarea inițiată de PSD prevede că membrii Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța nu mai trebuie să aibă niciun fel de pregătire economică și în domeniul maritim.

Până acum, cei 7 membri ai consiliului nu puteau să fie decât profesioniști din domeniul naval, cu studii economice, notează spotmedia.

Legea a trecut de Camera Deputaților cu sprijinul parlamentarilor PNL.

Președintele Iohannis solicită Parlamentului clarificarea noilor cerințe, precum și dezbaterea în ambele camere ale Legislativului.

Portul Constanța este considerat infrastructură strategică pentru România și este controlat de Ministerul Transporturilor și Administrația Locală.

Din cauza invaziei ruse din Ucraina, activitatea portului a crescut exponențial, existând perspective de dezvoltare și finanțare europeană.

Foto: Shutterstock

Citește și: Autoritățile din județele Constanța și Tulcea cer eliminarea taxei de pod peste Dunăre pentru locuitorii din Dobrogea | AUDIO

articolul original.

Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea care permitea numirea unor amatori în conducerea Portului Constanța

28 November 2022 at 09:57
image

Președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament o lege care permite numirea la conducerea Portului Constanța a unor persoane fără experiență în domeniu. Șeful statului a cerut clarificarea noilor cerințe pentru numirea în respectivele funcții, precum și dezbaterea în ambele camere ale Parlamentului. Legea a fost inițiată de PSD și a trecut cu voturile întregii coaliții.

Ce prevede legea retrimisă de Iohannis în Parlament

Legea pentru aprobarea OUG 160/2020 prevede noi criterii pentru numirea de administratori și directori la porturile controlate de statul român. Inițitiva legislativă exclude experiența de minimum 5 ani în domeniu și o înlocuiește cu experiența de 5 ani în posturi ce necesită „atribuții de conducere, reglementare sau control”.

Astfel spus, la conducerea Portului Constanța, căci aceasta e miza, puteau fi numiți oameni fără experiență în domeniu, dar apropiați sau membri de partid.

Klaus Iohannis nu a dorit să promulge legea și a retrimis-o spre dezbatere și vot în Parlament.

Argumentele invocate de Iohannis

În solicitarea sa adresată Alinei Gorghiu (PNL), președinta interimară a Senatului, șeful statului transmite că „în cuprinsul dispozițiilor menționate (cele privind criteriile – n.r.) se folosește o terminologie neclară în circumstanțierea domeniului de studii. Totodată, absența unor norme tranzitorii, de natură a asigura modul de conformare la noile cerințe legale şi de a menține coerența cadrului normativ aplicabil pentru selecția membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare, poate genera dificultăți în aplicare. (…) Totodată, pentru respectarea standardelor de calitate a legii, în dimensiunea referitoare la claritatea reglementărilor, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, apreciem necesară menționarea expresă a nivelului de studii solicitat în cadrul condițiilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare”.

„Având în vedere că dispozițiile supuse reexaminării au fost introduse la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, apreciem că este necesar ca evaluarea sub aspectul oportunității reglementării să se realizeze de ambele Camere ale Parlamentului, ținând cont și de impactul pe care soluția legislativă îl va avea în privința componenței și selecției membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare”, se mai arată în solicitare.

articolul original.

Finanțări ilegale anti-Orban de 3 miliarde de forinți din partea unor entități apropiate de CIA, Casa Albă și complexul militar-industrial

27 November 2022 at 11:20

Înainte de alegeri, coaliția formată din extrema stângă (liberală) și extrema dreaptă a Ungariei a păstrat tăcerea în privința banilor pentru campanie din finanțări străine interzise de lege, iar mai târziu chiar a negat că acești bani au fost vreodată livrați din străinătate.

Bani ilegali în campania electorală din Ungaria

Un raport oficial publicat de serviciul secret maghiar leagă plățile efectuate de o organizație nonprofit din SUA, care are strânse legături cu Partidul Democrat și cu criticii guvernului maghiar, de  mișcarea fondată de politicianul de opoziție maghiar Péter Márki-Zay, cel pe care opoziția din Ungaria speră să-l înscăuneze ca prim-ministru.

Liderul grupului parlamentar al Fidesz, Kocsis Máté, a inițiat declasificarea raportului întocmit de Centrul Național pentru Informații despre care a spus că prezintă dovezi „șocante” și „grave” ale ingerințelor străine în alegerile naționale din Ungaria.

Odată ce s-a dezvăluit că opoziția a primit bani din străinătate, eforturile politicienilor și presei care sprijină opoziția au mers în direcția „acoperirii” a cel puțin unei jumătăți a sumelor livrate. Adevărul a ieșit însă la iveală și e pe cale să devină cel mai mare scandal de finanțare a unei campanii din Ungaria de la căderea comunismului încoace!

Raportul serviciului de informații a dezvăluit că 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) în finanțare externă ilegală s-a aflat în spatele campaniei electorale a opoziției unite din Ungaria.

Ideea unei opoziții unite anti-Orbán a venit dinspre Fundația pentru o Societate Deschisă (Soros), mergând pe ideea, altminteri păguboasă, că strângând laolaltă absolut toate formațiunile politice din Ungaria, inclusiv formațiunile politice care nu ar reuși să treacă singure pragul electoral spre Parlament, ar putea genera o majoritate capabilă să învingă Fidesz în alegeri.

Primele măsurători sociologice au indicat că opțiunea ar putea fi câștigătoare, că există șanse ca Orbán să fie învins la urne! Diferența dintre Fidesz și coaliție era de doar 2 puncte procentuale, adică numai bine în marja de eroare!

Numai că, odată ce lucrurile s-au mai așezat, au urmat alte două măsurători. Prima, arăta fără dubiu că Fidesz ar obține majoritatea fără probleme, mai exact 55% din voturi, în timp ce coaliția „Soros” nu ar reuși să adune decât 43%. Datele au fost prezentate de Nézöpont Poll, sondajul fiind efectuat între 13 și 15 decembrie 2021 pe un eșantion de 1000 de respondenți, având o marjă de eroare de 3,16%.

Slide al sondajului prezentat de Nezopont Poll

Cea de a doua variantă evaluată a fost cea în care partidele participă individual în alegeri. Surpriză! Tot cu Fidesz pe primul loc, însă abia cu 47%! Abia două sau trei din partidele presupusei coaliții, în schimb, ar fi atins pragul electoral. Datele provin de la IDEA Poll, sondajul fiind realizat între 29 noiembrie și 13 decembrie 2021, pe un eșantion de 2000 de respondenți, având o marjă de eroare de 2,2%.

Ungaria și Polonia reprezintă probabil singurele și ultimele cazuri de țări în care un partid mai poate câștiga singur alegerile pentru a guverna fără a intra în coaliții fragile și lipsite de consens ideologic, la cheremul unor forțe externe apte să dărâme oricând guvernarea sau cel puțin să abată coaliția de guvernare de la scopurile propuse! Cum se întâmplă deja în restul țărilor reprezentante ale „democrației occidentale”.

Nu este lipsit de semnificație nici faptul că așa-zisul Parlament European s-a străduit în fel și chip să demonstreze că Ungaria este o dictatură. Nereușind să obțină un consens în această chestiune, s-a ajuns la desemnarea Ungariei drept „autocrație electorală”.

Parlamentul European / Foto: QMagazine

Termenul este perfect idiot, noțiunea de autocrație referindu-se la o formă de guvernare centrată pe un singur individ, care își exercită puterea fără restricții. Alăturarea sintagmei „electorală” transformă expresia într-o struțo-cămilă ce ar vrea să spună că „autocratul”, liderul unic, care domnește după propriile pofte, se sprijină pe un suport al electoratului, dar că acest electorat este păcălit sau cel puțin spălat pe creier. Ori că, electoratul e pur și simplu tâmpit și nu are discernământ atunci când se prezintă la urne. Ca atare, orice mijloc pentru a scăpa o țară de această formă de guvernare și reinstituirea „democrației liberale” ar fi un câștig evident.

De remarcat, din nou, că nu se vorbește despre democrație, ci despre o democrație care se bazează strict pe un așa-zis liberalism, toate celelalte curente politice fiind excluse din bun start din sfera democratică! Iar cheia o reprezintă pleiada de ONG-uri (National Endowment for Democracy, Konrad Adenauer, Gates, Soros, Aspen, Clinton, Albright etc.) și de instituții occidentale gata să finanțeze o înlăturare „justificată” de la putere a indezirabililor din Ungaria, Polonia, Brazilia, Turcia, Italia.

„Suntem recunoscători pentru sprijinul de sute de milioane [de forinți] venit din partea Statelor Unite”, a declarat fostul candidat al opoziției și candidatul pentru funcția de prim-ministru, Péter Márki-Zay, în iunie 2022, recunoscând public pe atunci că a primit 1,8 miliarde HUF ca sprijin din partea „Action for Democracy” din SUA.

Dar descoperirile ulterioare și desecretizarea datelor arată că a fost vorba și despre fonduri externe suplimentare de 1,2 miliarde HUF. Centrul Național de Informare a Ungariei a publicat pe 17 noiembrie 2022 întreaga schemă de finanțare, cu sumele exacte și actorii implicați.

În Ungaria, legea privind funcționarea și managementul financiar al partidelor politice interzice partidelor să accepte contribuții financiare de la organizații străine și cetățeni non-maghiari și, de asemenea, interzice donațiile anonime.

Astfel de legi nu sunt exclusiv ungurești, desigur. Reguli similare se aplică finanțării externe a partidelor politice în majoritatea democrațiilor occidentale, inclusiv în Statele Unite, unde subiectul intervenției străine (rusești) în alegeri a reprezentat o poveste majoră. Și încă reprezintă!

Pentru a avea o imagine de perspectivă, suma de peste 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) primite de coaliția „Soros” este de aproape patru ori mai mare decât întreaga alocare de cheltuieli de campanie de la bugetul de stat al Ungariei! Chiar și acest fapt indică o încălcare a suveranității statale.

O bază de date cu peste un milion de cetățeni maghiari, la dispoziția actorilor străini

Grupul austriac Datadat a fost un jucător cheie în campania opoziției, deoarece Márki-Zay însuși a spus că MMM, la fel ca cele șase partide din opoziție, și-au predat baza de date către Datadat.

„Partidele au avut acces la o bază de date de aproape un milion și au folosit-o în campanie printr-o decizie comună a celor șase partide”, a spus el.

Datadat nu a negat că a primit bazele de date ale părților. Cu toate acestea, ei au subliniat că nu au deținut niciodată datele, care au fost doar stocate și procesate.

Rețeaua DataDat, potrivit serviciului de informații ungar

Au existat, în esență, două campanii electorale ale opoziției: una condusă de partide și cealaltă de mișcarea lui Péter Márki-Zay, care nu este reglementată de legea partidelor.

Legea maghiară actuală presupune că partidele plătesc pentru campanii, iar reglementările pentru acestea sunt destul de stricte. Legea stabilește în detaliu și în termeni stricți de la cine și în ce valoare se pot accepta donații: din străinătate, de exemplu, este interzis, dar și de la companiile autohtone.

Cu toate acestea, regulile pentru ONG-uri sunt destul de largi și nu sunt supuse acelorași controale stricte ca și organizațiile politice care primesc finanțare de la stat. Ceea ce nu înseamnă că acestea pot încălca legislația electorală, ori că reglementările privind ONG-urile s-ar putea suprapune legislației electorale în vigoare!

Péter Márki-Zay mai spune că nu se simte vinovat pentru cele întâmplate, întrucât MMM (Mișcarea Ungaria Tuturor) nu este un partid politic, ci o mișcare, după cum îi spune și numele. În martie, Mișcarea Ungaria Tuturor, condusă de Péter Márki-Zay, candidatul comun al opoziției la funcția de prim-ministru, a semnat un contract cu Datadat Gmb, cu sediul la Viena. Compania este deținută în minoritate de o companie legată de foști politicieni liberali maghiari influenți, în timp ce pachetul majoritar este deținut de Higher Ground Labs Fund III LP, care este legat de Partidul Democrat din SUA.

Acțiunea pentru Democrație

Printre multele detalii suspecte ale poveștii se numără faptul că, deși Action for Democracy a fost înființată pe 24 februarie 2022, primul transfer – de 684.672 USD – a fost canalizat către Oraculum 2020 Kft., o firmă strâns asociată cu Coaliția Democratică a lui Ferenc Gyurcsány, liderul informal al opoziției, deja la 1 martie.

Raportul marchează doar începutul examinării privind la tranzacțiile financiare ale partidelor din opoziție! Așadar, e extrem de posibil ca pe parcurs să se mai ivească detalii interesante.

În mod ironic, Ungaria a găzduit o armată de observatori electorali (inclusiv OSCE și o mână de alte organizații proeminente) pentru votul din 4 aprilie 2022, iar observatorii au considerat procesul electoral în bună ordine și conform regulilor. Numai că, toți observatorii au privit exclusiv către Fidesz! Se pare, însă, că au căutat în locul nepotrivit. Dacă ar fi căutat încălcări ale regulilor electorale, probabil că ar fi trebuit să acorde mai multă atenție finanțelor suspecte ale coaliției „colorate”.

Rețeaua persoanelor implicate și identificate în acțiunile Action For Democracy cf. Centrului Național pentru Informații

Action for Democracy, care a fost lansată în februarie 2021, se descrie ca fiind o „mișcare internațională de solidaritate pro-democrație” care urmărește „respingerea amenințării crescânde a autocrației în întreaga lume”. Organizația a oferit, de asemenea, o sumă suplimentară de 1,15 miliarde (2,8 milioane de euro) pentru „trei companii maghiare în primăvara și vara trecută”, a declarat agenției de presă MTI, generalul de brigadă Zoltán Andras Kovács, directorul general al Centrului Național de Informații (NIK).

Kovács a scris pe Twitter că tranzacțiile declasificate „încalcă grav suveranitatea Ungariei” și a insistat că „publicul maghiar are dreptul de a ști” despre organizațiile legate de partidele de opoziție din Ungaria care primesc finanțe străine.

Directorul executiv al Action for Democracy, Dávid Korányi – un consilier al primarului stângist al Budapestei, Gergely Karácsony – a declarat că eforturile lor nu vizează doar Ungaria, ci confruntarea „riscului sistemic” din întreaga lume generat de cei care caută să imite „modelul populist naționalist” al lui Viktor Orbán. Pe lângă Ungaria, se face referire și la Polonia, Turcia și Brazilia, despre care se susține că s-ar afla „sub asediu” și riscă să cadă în „dictaturi precum China și Rusia”. De asemenea, Italia și Turcia sunt descrise drept „state cheie ale câmpului de luptă”.

Ce mai spune documentul?

Serviciile maghiare de informații mai prezintă succint și câteva date despre actorii implicați, în special organizații americane, conexiunile și rolul lor în recentul scandal.

National Endowment for Democracy și-a încheiat activitățile active în Ungaria la sfârșitul anilor 1990, când aderarea Ungariei la NATO a devenit sigură. În 2014, conducerea NED a reevaluat situația politică internă din Ungaria, calificând-o îngrijorătoare în raport cu interesele „progresismului” și a demarat un proces pentru reluarea activităților din Ungaria. Doar că, de data aceasta, fără să-și deschidă un birou în Ungaria, ci urmând să-și realizeze obiectivele prin intermediul unor parteneri maghiari. NED beneficiază de o alocație anuală de la bugetul SUA, inclusă în capitolul de cheltuieli ale Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) al Departamentului de Stat și se află sub supravegherea Congresului.

Grupul Albright Stonebridge a fost înființată în 2009 prin fuziunea firmelor internaționale de consultanță The Albright Group și Stonebridge International, fondate în 2001. În 2021, mulți dintre angajații de top ai companiei s-au alăturat administrației prezidențiale a lui Joe Biden. Impactul grupului asupra administrației este semnificativ.

Între iunie 2014 și iulie 2020, Albright Stonebridge Group a avut sarcina  să se ocupe de Ungaria, mai exact de chestiunea „statului de drept” și alte probleme controversate. ASG a lucrat împreună cu Atlantic Council la diverse articole care criticau guvernarea din Ungaria. Tot ei au finanțat și călătoria lui Péter Márki-Zay în America, chiar înainte de campania electorală.

Traseul banilor urmează să fie elucidat în detaliu. Ceea ce se știe în prezent este doar că în stufoasa schemă de finanțare apar nume sonore, Comisia Trilaterală, Globsec, Raytheon, Reporteri Fără Frontiere, Bill And Melinda Gates Foundation, Clinton Global Initiative, Fundația pentru o Societate Deschisă, Aspen Strategy Group, Departamentul de Stat al SUA etc.

articolul original.

Europarlamentar român, după ce Rusia a atacat cibernetic Parlamentul European: Acești teroriști fanatici trebuie opriți!

26 November 2022 at 20:21
image

Liderul Partidului Mișcarea Populară, europarlamentarul Eugen Tomac, a avut o ieșire dură la adresa Rusiei lui Vladimir Putin.

După ce Parlamentul European a declarat Rusia stat care susține terorismul, un grup pro-Kremlin a atacat cibernetic site-ul PE.

În acest context, Eugen Tomac a declarat că „acești teroriști fanatici trebuie opriți”.

„Rusia nu se dezminte, imediat ce am votat rezoluția prin care am declarat-o drept stat care susține terorismul, pentru a confirma noul statut a și atacat cibernetic Parlamentul European. Acești teroriști fanatici trebuie opriți!”, a spus Tomac.

articolul original.

Rusia, declarată de Parlamentul European sponsor al terorismului. Și acum, ce urmează?

24 November 2022 at 07:11
image

Parlamentul European declară Rusia „sponsor al terorismului", în timp ce Putin lansează noi atacuri asupra Ucrainei, titrează Politico

”Declarația Parlamentului European este simbolică, dar solicită noi sancțiuni și o izolare suplimentară a Rusiei.

În timp ce unele state europene precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au adăugat deja Rusia pe lista lor națională de state teroriste, SUA s-au abținut de la o astfel de mișcare”.

Le Parisien observă că "Apelul lui Volodimir Zelenski și-a găsit deja ecou, ​​în special, în parlamentele Estoniei, Lituaniei și Letoniei, precum și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care în octombrie a invitat cele 46 de țări ale organizației să declare regimul rus drept terorist".

Grupul Wagner, în vizor

Euronews transmite că, în versiunea finală, europarlamentarii acuză armata rusă și împuterniciții săi că au comis o listă lungă de crime, cum ar fi uciderea a „mii" de civili și a „sute" de copii, atacuri asupra infrastructurii esențiale, execuții sumare, răpiri, violuri, hărțuiri, torturi, detenții în masă și deportări forțate.

Potrivit EU Observer, europarlamentarii au cerut statelor membre să includă organizația paramilitară rusă Grupul Wagner, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut sub numele de „Kadyroviții", și alte grupuri armate finanțate de Rusia pe lista teroristă a UE.

Până acum, SUA nu au denumit Rusia drept stat terorist, chiar dacă ambele camere ale Congresului SUA l-au îndemnat pe secretarul de stat Anthony Blinken să facă acest lucru. În prezent, SUA numesc Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria drept sponsori de stat ai terorismului.

Dar, deși aceasta este o „rezoluție neobligatorie" și, prin urmare, în principal simbolică, ea „ar putea permite UE să-și lărgească spectrul sancțiunilor împotriva Rusiei", este de părere The Guardian :

"Acestea ar putea să vizeze sfera politică, legislativă, militară și executivă a Rusiei. Deputații au cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU".

Consecințe politice

Dar ce înseamnă această nominalizare? – întreabă și Deutsche Welle :

"Totul depinde de jurisdicție. În Statele Unite, există un instrument juridic specific care enumeră statele care au oferit în mod repetat sprijin pentru actele de terorism internațional.

Includerea înseamnă restricții privind ajutorul extern, interzicerea exportului de echipamente de apărare către astfel de guverne, controale asupra exporturilor de tehnologie cu potențială utilizare militară și constrângeri financiare.

În mod crucial, are și implicații pentru imunitatea suverană a Rusiei în instanțele din SUA. Canada are, de asemenea, un instrument similar care condamnă „susținătorii de stat ai terorismului".

În schimb, Uniunea Europeană nu are în prezent o listă centralizată de „state sponsori ai terorismului" și nici un instrument echivalent.

În esență, nu vor exista consecințe juridice dure și rapide. Parlamentul European are o influență limitată în politica externă, care rămâne sub controlul celor 27 de state membre”.

Iar The Moscow Times informează că purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat scriind pe Telegram: „Propun recunoașterea Parlamentului European ca sponsor al idioților".

Alte medii ruse pro-Kremlin s-au străduit să sublinieze că rezoluția nu are niciun efect juridic.

articolul original.
❌