ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Regele Charles al III-lea, cetățean de onoare al orașului Horezu: ”Îi dorim o domnie cu multe și frumoase realizări”

10 September 2022 at 14:31

În anul 2005 – pe atunci Prinț de Wales -, Charles a vizitat județul Vâlcea și a fost foarte încântat de frumusețile zonei. Autoritățile locale de la acea vreme au decis să-l facă cetățean de onoare. După ce a primit acest titlu, Charles a trimis o scrisoare de mulțumire primăriei din Horezu.

Gigi Niță, primarul orașului Horezu, a postat – sâmbătă – în mediul online un mesaj prin care transmite mulțumiri consilierilor din acea vreme, aceștia fiind în unanimitate de acord ca Prințul Charles să primească titlul de ”Cetățean de Onoare” al orașului.

Horezu a devenit, astfel, un oraș care își leagă numele de actualul Rege al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

”Mulțumesc consilierilor locali de la acea vreme (2005). În unanimitate au fost de acord să-i acordăm Printului Charles titlul de Cetățean de Onoare al orașului Horezu. Prin aceasta, Horezu a fost așezat pe harta lumii. Dorim Regelui Charles al III-lea o domnie cu multe și frumoase realizări”, a postat azi fostul primar al orașului Horezu, Gigi Niță.

Scrisoarea trimisă către Primăria Horezu, în anul 2005, de Prințul Charles.

O farfurie cu autograful regelui într- un atelier de ceramică. ‘”M-am trezit cu el peste mine în curte”

În anul 2005, pe atunci principe, Charles a vizitat județul Vâlcea și a fost foarte încântat se frumusețile zonei. Autoritățile locale de la acea vreme au decis atunci să-l facă cetățean de onoare. Mai mult decât atât când a vizitat un atelier de ceramică a lăsat un autograf pe o farfurie pe care a pictat- o.

În 2005, regele a vizitat județul Vâlcea. A poposit în Horezu. A ales să meargă 5 km pe jos cu un baston. După ce a străbătut acest drum a ales sa stea 4 zile la mănăstirea Hurezi. Aici a fost răsfățat cu bunătăți de măicuțe. Și-a continuat vizita în orașul unde sunt zeci de meșteri populari.

Ion Paloși este unul dintre cei mai renumiți meșteri populari din Horezu, județul Vâlcea. Prin atelierul lui trec zilnic sute de turisti, dar și personalități. În 2005, printul la acea vreme, Charles a venit în atelierul lui.

„Am văzut un om de o modestie exemplar[. M- am trezit cu el în curtea mea. Cei din suită au închis poarta. Nici nu îmi venea sa cred ca e el. Mi-a zis nevastă mea că seamănă cu el, dar nu e el”, povestește meșterul.

A pictat chiar și o farfurie și a lăsat acolo un autograf. Autoritățile locale au aflat că este în zona și l-au vizitat. L-au făcut cetățean de onoare, iar după ce a primit acest titlu le-a trimis o scrisoare de mulțumire.

Citește și:

articolul original.

Medicii Spitalului Militar Central au realizat, în premieră, o intervenție de chirurgie a epilepsiei farmacorezistente de cauză organică

26 August 2022 at 05:04

Eforturile comune ale specialiștilor neurologi și neurochirurgi din unitatea medicală au fost răsplătite de succes, pacienta operată nemaiavând nicio criză epileptică după operație. 

O pacientă în vârstă de 36 de ani, din Maramureș, operată de medicii Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), a primit o șansă la o viață normală, în urma realizării, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, a primei operații de chirurgia epilepsiei farmacorezistente de cauză organică (ERT) realizată în Blocul Operator al Secției Neurochirurgie a unității medicale. Eforturilor comune ale medicilor specialiști neurologi și neurochirurgi pasionați de această patologie nu au fost în zadar, pentru că pacienta nu a mai avut nicio criză de epilepsie, în timpul scurs de la operație.

Pacienta operată de specialiștii SUUMC se afla în evidența și sub supravegherea medicală de specialitate a medicului neurolo Bogdan Florea, din Cluj-Napoca, și avea, încă de la varsta de 3 ani, în fiecare zi, crize epileptice rezistente la diferitele scheme de tratament care i s-au aplicat. „Atât crizele convulsive, cât și investigația IRM efectuată cu protocol de epilepsie sugerau, ca și cauză determinantă, scleroza hipocampică stângă, o patologie frecvent întâlnită în rândul persoanelor diagnosticate cu epilepsie, reprezentând cea mai comună cauză operabilă”, spun medicii care și-au asumat realizarea, în premieră pentru Spitalul Militar Central, a unei astfel de operații.

Intervenția chirurgicală a fost realizată de căpitan medic Georgian Ciobotaru, medic specialist Neurochirurgie și colonel medic conf. univ. dr. Dan Corneci, șef Secție ATI, după un protocol stabilit anterior de dr. Ioana Mîndruță, medic neurolog supraspecializat în chirurgia epilepsiei. Operația a constat în realizarea lobectomiei temporale anterioare și amigdalohipocampectomie stângă, fapt ce a presupus înlăturarea, din creier, prin intermediul unei incizii mici în tâmpla stângă, a unei zone care este responsabilă de producerea crizelor.

Protocolul chirurgical s-a derulat pe parcursul a aproximativ 3 ore, fără probleme pentru echipa medicală. Ulterior, chiar din cursul serii, pacienta a fost transferată în post-operator, unde, sub stricta supraveghere a medicilor curanți, aceasta a fost motivată și încurajată să desfășoare activități curente de tipul să vorbească, să mănânce, să se spele și chiar să se plimbe. Trebuie menționat faptul că, cicatricile intervenției chirurgicale sunt ascunse în păr, nefiind necesară raderea acestuia pentru realizarea operației”, explică medicul neurochirurg Georgian Ciobotaru.

Pacienta a fost externată echilibrată hemodinamic și respirator, fără acuze subiective, cu recomandarea ca timp de câteva săptămâni să evite efortul fizic intens și susținut, fără a avea vreo restricție de ordin alimentar.

Urmărirea periodică a pacientei, prin intermediul medicului curant neurochirurg, căpitan medic Georgian Ciobotaru, a demonstrat ca intervenția chirurgicală a fost un real succes, pacienta nemaiavând, până la momentul actual, nicio criză epileptică, transmit reprezentanții SUUMC.

Specialiștii unității medicale precizează că, pentru a realiza o astfel de intervenție chirurgicală, atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, trebuie să se întrunească un cumul de factori care să concure la succesul tratamentului minim invaziv neurochirurgical. „Prin realizarea acestei premiere în Spitalul Militar Central, specialiștii noștri își manifestă întreaga disponibilitate pentru intensificarea colaborării cu alți membri ai echipei medicale multidisciplinare implicate în managementul medical al pacienților diagnosticați cu epilepsie farmacorezistentă de cauză organică, iar noi ne bucurăm că putem asigura toate condițiile necesare derulării, în cele mai bune condiții tehnice și de siguranță, tratamentul chirurgical minim invaziv pentru această patologie”, menționează conf. dr. Dan Corneci.

După astfel de intervenții, pacienții revin la control la un interval de timp de 3, respectiv, 6 luni, după care, dacă totul decurge bine, aceștia revin în evidența și sub supravegherea medicului epileptolog curant.

Pentru a înţelege mai bine impactul acestei patologii la nivel mondial şi naţional, trebuie menţionat că:

* 1% din populația globală (65 de milioane de oameni) suferă de epilepsie. 80% din cazuri se înregistrează în țările în curs de dezvoltare.

* 5–10% din populația globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani iar șansele de a trece printr-o a doua criză sunt cuprinse între 40 și 50%.

* criză poate dura între 1 și 5 minute.

* În România sunt circa 400-500.000 de bolnavi, însă doar 200.000 sunt înregistraţi de către CAS şi urmează tratament anti-epileptic.

* Boala cunoaşte un vârf de incidenţă la copii şi tineri (3-18 ani) şi la vârsta a treia.

Calitatea vieții pacientilor cu ERT este afectată permanent de frecvența și severitatea crizelor, încercările de control medicamentos având numai efecte temporare. În plus, odată cu trecerea timpului, crizele repetate afectează din ce în ce mai mult structura creierului și, implicit, și funcționarea cognitivă, crescând, totodată și riscul tulburărilor psihiatrice asociate (anxietate, depresie).

ERT poate duce, în timp, la crize generalizate de tip tonico-clonic, cunoscute a fi un factor de risc major pentru accidentări și moarte subită. Studiile care compară evoluția, pe termen lung, a pacienților cu ERT care optează pentru chirurgie, comparativ cu cei care preferă medicația, arată clar că evoluția pacienților chirugicali este net superioară, calitatea vieții acestora fiind mult mai bună. În concluzie, este nevoie de neurologi specializați în chirurgia epilepsiei pentru a stabili cine poate beneficia de o astfel de intervenție a cărei rată de succes este de aproximativ 70% (pacientul scapă complet de crize).

Succesul postoperator depinde de foarte mulți factori, astfel că, pentru a estima corect șansele fiecarui pacient este nevoie de o evaluare prechirurgicala complexă. Specialiștii în domeniu au dezvoltat deja modele predictive care au o acuratețe de peste 80-90% în a stabili șansele de a stopa crizele postoperator, în funcție de cei mai importanți factori predictivi identificați de cercetările realizate până în prezent. Studiile sugerează că, dacă în primul an după chirurgia de lob temporal, pacientul nu are nicio criză sub control medicamentos, șansele de a fi fără crize la doi ani după operație sunt de 87-90%. Dacă postoperator pacientul nu are nicio criză timp de doi ani (sub control medicamentos), șansele de a fi fără crize sunt de 95% la 5 ani.

Sursă foto/video: SUUMC – Daniel Iancu/Oana Ciobanu

AVERTISMENT: Materialul conține imagini și informații cu un puternic impact emoțional


articolul original.

La Horezu se pregăteşte un eveniment internaţional, pentru inaugurarea Centrul Cultural al Ceramicii din satul Olari

10 August 2022 at 14:55
image

Pe nişa promovării ceramicii de Horezu, locuitorii oraşului şi turiştii vor beneficia de un centru cultural care va include o şcoală de olărit destinată tuturor celor care vor să deprindă arta ceramicii de Horezu. 

Lucrările pentru construirea acestui centru cultural sunt pe ultima sută de metri. După finalizare, locaţia va fi o adevărată capodoperă a ceramicii horezene, apreciată atât în ţară cât şi peste hotare, iar la Centrul Cultural al Ceramicii din satul Olari, generaţii de viitori artişti populari vor deprinde arta olăritului.

Inaugurarea sediul ceramicii horezene va însemna loc de întâlnire, iar întâlnirea va fi una de talie internaţională. La acest eveniment de mare anvergură vor fi invitaţi să participe ceramişti din toate regiunile ţării, şi chiar din străinătate, la care se vor alătura oameni de cultură, cunoscători, admiratori ai autenticului românesc, specialiști în ceramică, cu toţii completând tabloul promovării fenomenului ceramicii horezene în contemporaneitate, tradiţie şi inovaţie. 

Evenimentul, care va avea loc la finele lunii septembrie este gândit de administrația locală ca fiind „o altfel de promovare a ceramicii, dezvoltând conceptul inovator de integrare a Centrului Cultural al Ceramicii din satul Olari cu ateliere experimentale, tabere, expoziții și organizarea de conferințe, cu implementarea segmentelor de olărit.

Prin urmare, la finele lunii septembrie o serie de manifestări culturale se vor derula și realiza la Horezu, sub egida ceramicii locale.

În satul Olari se construieşte prima şcoală de ceramică din România

Clădirea are peste 1400 de metri pătraţi construiţi amprentă la sol, în care sunt incluse parcări şi foişoare în stil brâncovenesc zidite. Aici va fi o expoziţie de peste 600 de metri pătraţi pentru ceramica existentă și va cuprinde ateliere de ceramică şi săli de conferinţă: „Centrul Cultural al Ceramicii se construieşte în satul Olari, unde locuiesc familiile de ceramişti care au făcut celebră localitatea în întreaga lume. Lucrările sunt pe ultima sută de metri, iar la finele lunii septembrie pregătim o serie de manifestări culturale care se vor derula și realiza la Horezu, sub egida ceramicii horezene. Aici, în satul Olari va fi prima şcoală de ceramică din ţară. Lângă această clădire este un alt platou, unde vom amenaja o zonă de cazare pentru turiştii care doresc să înveţe tainele modelării lutului. Va fi ceva spectaculos, fiindcă în această zonă avem şi un traseu turistic de peste 25 de kilometri. Mai mult, lucrăm la un proiect cu bani europeni în cadrul căruia, pentru o perioadă de 5 ani, 100 de copii ţară şi străinătate vor fi cazaţi în tabăra din satul Olari pentru a afla tainele olăritului la şcoala de ceramică din cadrul centrului cultural. Clădirea este construită pe piloni la 11 metri adâncime și este alcătuită din trei module, este o adevărată capodoperă a ceramicii. Aici a fi amenajat şi un muzeu cu ceramică de Horezu”, a precizat primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu.

Ceramica horezeană, meşteşug practicat la nivel de artă

Horezu este patria ceramicii şi un loc binecuvântat de Dumnezeu, cu peisaje de vis şi oameni harnici, care duc tradiţia mai departe. Vasele de ceramică se fac şi acum după tehnica străveche, recunoscută de UNESCO, iar strada Olarilor este o întoarcere la origini, unde farfuriile multicolore înnobilează fiecare casă. Aici, lutul bătut bine şi cu multă migală prinde viaţă în zeci de ateliere de olărit care sunt căutate de turiştii din toată lumea. Vasele de lut devin adevărate opere de artă după multă muncă, de la adunatul lutului întocmai ca pe bobiţele de abur şi transformarea sa în piese de ceramică după două arderi. Mâinile olarului modelează pământul ca ale unui maestru făuritor. Aşa prinde viaţă povestea lutului la Horezu, unde mâinile dibace transformă bucata de lut în cele mai frumoase vase decorative şi unde cel mai folosit este decorul făcut cu cornul şi pigmenţi naturali. 

Tradiţia nu se pierde, meseria se fură, iar vasele de ceramică împânzesc în continuare casele. Este o mândrie, dar şi o datorie a locului. La Horezu fiecare olar respectă tehnica tradiţională şi nu face rabat, iar piesele se transformă în opere de artă, apreciate în toată lumea.

articolul original.

Realizarea unui „Dicționar Doctoreză-Pacienteză” – provocarea doctorului Ion Gheorghe Petrovai

9 August 2022 at 06:51

Medicul a lansat, înainte de a pleca în vacanță, o provocare adresată colegilor săi și „pacienților experți”, rugându-i să contribuie la realizrea unui dicționar cu termeni medicali explicați pe înțelesul tuturor, care ar facilita comunicarea între medici și pacienți.  

Ion Gheorghe Petrovai

Medicul clujean Ion Gheorghe Petrovai, profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Sănătate Publică, un susținător al inovației în sănătate, un promotor al noilor tehnologii și un foarte bun și activ comunicator pe rețelele sociale, a anunțat că va lua „o pauză” de pe social media, pentru a-și petrece concediul „vreo 20 de zile”, focusat pe alte priorități „cum ar fi cititul și familia”, dar nu înainte de a „arunca” o „provocare și o rugăminte către colegii mei doctori sau pacienți experti! Aceea a construirii pentru pacienții români (și doctorii lor) a unui Dicționar Doctoreză – Pacienteză” Editia 2022 (online deocamdată) – cum bine zice Sandra Alexiu că ar fi nevoie. Și dacă doctorii nu au întotdeauna timp, chef sau curaj să explice, poate acest dicționar o să ajute în situațiile delicate/complicate din fiecare zi din practica medicală, care e de fapt viața unui om/familiei sale”, a scris medicul pe pagina sa de socializare.

Zicea cineva că medicul vede 20-50 de pacienți pe zi, iar pacientul vede un singur medic, și de asta ajutorul ăsta ar putea conta! MULT!”, mai spune dr. Ion Gheorghe Petrovai, invitându-i pe toți cei care știu și vor să dea o mână de ajutor, să folosească „fișierul Google Docs, pe care îl voi salva periodic, și să completați definițiile pe care le-ați văzut necesare în practica dumneavoastră. Mulțumesc anticipat iîn numele celor care vor avea un pic mai multă încredere în actul medical după ce vor citi una sau mai multe definiții! Am pus și eu 4 acolo, ca să nu fie fișierul gol!”, și-a încheiat mesajul dr. Petrovai.

Sursă foto: I. Gh. Petrovai/LinkedIn

Primele definiții lansate de dr. Ion Gheorghe Petrovai:

Prognostic rezervatDirectia în care se duce situația despre/în care vorbim (această boală la acest pacient) este mai degrabă proastă. Nu renunțăm dar probabilitatea unei schimbări în directia bună este mică. Din experiența mea, cam X …%, iar știința zice  Y…% șanse de mai bine;

Cauza idiopaticăNu știm (deocamdată) care este cauza, multe boli apar fără o cauză clară, și asta este o astfel de situație. Ne vom concentra pe tratament (și mai căutăm)!

DorsalgieDurere de spate mai degrabă legată de coloana vertebrală

IatrogenStare patologică determinată de către tratament…

Lista a fost, așadar, deschisă, iar fișierul poate fi completat accesând: https://docs.google.com/…/12aQSZ29ktXoGDGU8RD84N4M…/edit. 

Sandra Alexiu (sursă S. Alexiu/Meta)

Medicul de familie Sandra Alexiu, Preşedinte la Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov, cea care a inventat practic termenii de „doctoreză” și „pacienteză”, care nu doar că au fost agreați ci au fost și preluați și utilizați de medicii din toată țara, folosindu-i inclusiv în întâlnirile mai pretențioase, atunci când au făcut referire la comunicarea medic-pacient și la necesitatea unei mai bune educații medicale în rândul populației generale, a preluat mesajul dr. Ion Gheorghe Petrovai și l-a transmis mai departe pe rețelele sociale, rugându-și colegii să fie „atenți” la „traduceri”, astfel încât acestea „să fie cât mai pe înțelesul omului de rând!”.

Și nu în ultimul rând i-a mulțumit doctorului Petrovai pentru „deschiderea drumului”.

Medicii care doresc să contribuie la familiarizarea pacienților cu limbajul medical sunt invitați, astfel, să adauge termenii medicali pe care-i folosesc curent și să îi explice pe înțelesul publicul larg, astfel încât acesta să se poată familiariza cu ei și să evite capcanele în care i-ar atrage explicațiile eronate pe care le-ar găsi la întâmplare.


articolul original.

Orezul modificat genetic, cheia în stoparea foametei în lume?

9 August 2022 at 11:00
image

Copierea unei gene cheie ar putea ajuta la hrănirea a sute de milioane de oameni din întreaga lume care se confruntă cu deficiențe nutriționale.

Alimentele modificate genetic au potențialul de a hrăni sutele de milioane de oameni din întreaga lume care sunt subnutriți. Având în vedere beneficiile pe care le aduce modificarea genomului mâncării noastre, un nou studiu publicat în Science ar putea oferi un compromis util: o modalitate de a îmbunătăți randamentul unei culturi esențiale fără a adăuga gene din organisme diferite.

cele mai importante culturi, deoarece este un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii”, spune pentru Inverse Wenbin Zhou, genetician la Programul național de cercetare și dezvoltare cheie din China și co-autor al studiului.

Prin duplicarea unei gene cheie, o echipă de cercetători din China a reușit să creeze o tulpină de orez agricol care produce cu până la 40% mai multe boabe.

Un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii

Dacă va fi adoptată la scară largă, această tehnică revoluționară are potențialul de a hrăni mai mulți oameni cu mai puține resurse.

Din nefericire, orezul este o cultură deosebit de mare consumatoare de resurse. Are nevoie de mult pământ și apă pentru a crește, iar randamentul orezului ar putea scădea cu aproximativ 40% până în 2100 din cauza intensificării schimbărilor climatice. De aceea, devine rapid necesară , alături de alte culturi de bază care sunt în pericol.

În ciuda utilității sale crescânde, consumul de orez modificat genetic nu este pe placul tuturor. De fapt, a stârnit dezbateri aprinse timp de decenii.

În plus, reproducerea de noi tipuri de orez nu este foarte utilă, deoarece s-a demonstrat că îmbunătățește randamentul doar cu aproximativ 1 % în fiecare an. Prin urmare, pentru a ține pasul cu schimbările climatice și cu creșterea populației globale, oamenii de știință precum Zhou apelează la ingineria genetică.

Mai mulți oameni hrăniți, mai puține resurse utilizate

Pentru a crea noua lor tulpină, echipa lui Zhou a examinat mai întâi un grup de 118 cu creșterea plantelor. ,,Ne-am concentrat în principal pe genele care sunt induse sau răspund simultan atât la azot, cât și la lumină”, spune Zhou.

Cercetătorii au identificat 13 gene care s-au activat atunci când plantele au fost cultivate în soluri sărace în azot și cinci care au fost asociate cu creșterea absorbției de azot. Apoi au inserat în genomul plantei o copie suplimentară a uneia dintre aceste gene cheie de stimulare a azotului, cunoscută sub numele de OsDREB1C. În cele din urmă, au germinat aceste plante, alături de orez nemodificat și orez cu gena OsDREB1C suprimată.

După cum s-a dovedit, plantele cu o copie suplimentară a OsDREB1C au produs boabe care au fost atât mai mari ca dimensiune, cât și mai abundente în comparație cu omologii lor nemodificați.

,,Am fost surprinși și încântați de acest lucru”, spune Zhou.

Tehnica, aplicată și în cazul grâului?

Autorii noului studiu speră că orezul lor nu va provoca agitație. ,,Ceea ce am introdus este gena originală din genomul orezului”, spune Zhou. În loc să împrumute o genă de la un alt organism, cercetătorii au trimis pur și simplu una dintre genele care favorizează creșterea plantei la supraîncărcare prin duplicarea ei – acest lucru se întâmplă tot timpul în natură.

În plus, noul orez a fost creat pornind de la un soi de orez care este deja cultivat în mod obișnuit în afara laboratorului, fiind crescut cu gândul la aromă și textură, scrie Inverse.

Această cercetare recentă acționează efectiv ca o dovadă a conceptului, demonstrând că modificarea genei specifice funcționează în afara soiurilor de orez de laborator. Oamenii de știință suspectează că aceeași modificare ar putea avea efecte similare de creștere a randamentului și în cazul altor culturi de bază, inclusiv în cazul grâului, care constituie baza a aproximativ o treime din dieta mondială.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Vremea pune în pericol aprovizionarea globală cu orez

7 August 2022 at 00:00
image

Condițiile meteorologice nefavorabile care afectează principalii furnizori de orez din Asia, inclusiv cel mai mare exportator, India, amenință să reducă producția celui mai important aliment de bază din lume și să alimenteze inflația alimentară, care se apropie deja de niveluri record, scrie Reuters

În ultimii doi ani, orezul a contracarat tendința de creștere a prețurilor la alimente, pe fondul unor recolte excepționale și al unor stocuri mari la exportatori, chiar dacă COVID-19, întreruperile în aprovizionare și, mai recent, conflictul dintre Rusia și Ucraina au făcut ca alte cereale să devină mai scumpe.

Dar vremea nefavorabilă din țările exportatoare din Asia, care asigură aproximativ 90% din producția mondială de orez, este posibil să schimbe traiectoria prețurilor, au declarat comercianții și analiștii.

Aprovizionarea globală cu orez, afectată de vreme

„Există un potențial de creștere pentru prețurile orezului, odată cu posibilitatea unor scăderi ale producției în principalele țări exportatoare”, a declarat Phin Ziebell, economist pentru agribusiness la National Australia Bank.

„O creștere a prețului orezului s-ar adăuga la provocările deja majore pentru accesibilitatea alimentelor în unele părți ale lumii în curs de dezvoltare”, a declarat Ziebell pentru Reuters.

Ploile neregulate din centura de cereale a Indiei, un val de căldură în China, inundațiile din Bangladesh și scăderea calității în Vietnam ar putea reduce randamentele în patru dintre primii cinci producători de orez din lume, au declarat pentru Reuters fermieri, comercianți și analiști.

Principalele state care produc orez

Principalele state indiene producătoare de orez, Bihar, Jharkhand, Bengalul de Vest și Uttar Pradesh, au înregistrat un deficit de precipitații musonice de până la 45% până acum în acest sezon, arată datele departamentului meteorologic de stat.

Acest lucru a dus, în parte, la o scădere de 13% a plantării orezului în acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a producției cu 10 milioane de tone sau cu aproximativ 8% față de anul trecut, a declarat B.V. Krishna Rao, președintele Asociației exportatorilor de orez din toată India.

Suprafața cultivată cu orez a scăzut și din cauza faptului că s-au reorientat către leguminoase și oleaginoase, a spus Rao.

Cât orez se cultivă în India?

Orezul semănat de vară în India reprezintă peste 85% din producția anuală, care a urcat la un nivel record de 129,66 milioane de tone în anul agricol până în iunie 2022.

„O scădere a producției este certă, dar marea întrebare este cum va reacționa guvernul”, a declarat un dealer cu sediul în Mumbai.

Stocurile de orez din India la 1 iulie totalizau 55 de milioane de tone, față de ținta de 13,54 milioane de tone.

Acest lucru a menținut prețurile orezului la un nivel scăzut în ultimul an, împreună cu livrările record de 21,5 milioane de tone ale Indiei în 2021, mai mari decât totalul expediat de următorii patru mari exportatori din lume – Thailanda, Vietnam, Pakistan și Statele Unite.

„Dar guvernul este hipersensibil în ceea ce privește prețurile. O creștere mică l-ar putea determina să impună restricții la export”, a declarat comerciantul.

Orezul, afectat de ploi și căldură

În Vietnam, ploile din timpul recoltei au afectat calitatea cerealelor.

China, cel mai mare consumator și din lume, a suferit pierderi de randament din cauza căldurii extreme din zonele de cultivare a cerealelor și se așteaptă să ridice importurile la un nivel record de 6 milioane de tone în 2022/23, potrivit Departamentului american al Agriculturii.

China a importat 5,9 milioane de tone în urmă cu un an.

Pagube provocate de inundații

Al treilea mare consumator mondial, Bangladesh, se așteaptă, de asemenea, să importe mai mult orez, în urma pagubelor provocate de inundații în principalele sale regiuni de producție, au declarat comercianții.

Analiștii sau agențiile guvernamentale, care adesea publică datele de producție abia mai târziu în cursul anului, nu au estimat încă amploarea totală a deficitelor în alte țări decât India.

Dar impactul vremii nefavorabile pentru recolte poate fi deja observat în creșterea ușoară a prețurilor de export din India și Thailanda în această săptămână.

articolul original.

Îngrijorări pentru un alt aliment de bază!

5 August 2022 at 09:48
By: (G.Z.)

Condițiile meteorologice nefavorabile care afectează principalii furnizori de orez din Asia, inclusiv cel mai mare exportator, India, amenință să reducă producția celui mai important aliment de bază din lume și să alimenteze inflația alimentară, care se apropie deja de niveluri record, scrie Reuters

În ultimii doi ani, orezul a contracarat tendința de creștere a prețurilor la alimente, pe fondul unor recolte excepționale și al unor stocuri mari la exportatori, chiar dacă COVID-19, întreruperile în aprovizionare și, mai recent, conflictul dintre Rusia și Ucraina au făcut ca alte cereale să devină mai scumpe.

Dar vremea nefavorabilă din țările exportatoare din Asia, care asigură aproximativ 90% din producția mondială de orez, este posibil să schimbe traiectoria prețurilor, au declarat comercianții și analiștii.

„Există un potențial de creștere pentru prețurile orezului, odată cu posibilitatea unor scăderi ale producției în principalele țări exportatoare”, a declarat Phin Ziebell, economist pentru agribusiness la National Australia Bank.

„O creștere a prețului orezului s-ar adăuga la provocările deja majore pentru accesibilitatea alimentelor în unele părți ale lumii în curs de dezvoltare”, a declarat Ziebell pentru Reuters.

Ploile neregulate din centura de cereale a Indiei, un val de căldură în China, inundațiile din Bangladesh și scăderea calității în Vietnam ar putea reduce randamentele în patru dintre primii cinci producători de orez din lume, au declarat pentru Reuters fermieri, comercianți și analiști.

Principalele state indiene producătoare de orez, Bihar, Jharkhand, Bengalul de Vest și Uttar Pradesh, au înregistrat un deficit de precipitații musonice de până la 45% până acum în acest sezon, arată datele departamentului meteorologic de stat.

Acest lucru a dus, în parte, la o scădere de 13% a plantării orezului în acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a producției cu 10 milioane de tone sau cu aproximativ 8% față de anul trecut, a declarat B.V. Krishna Rao, președintele Asociației exportatorilor de orez din toată India.

Suprafața cultivată cu orez a scăzut și din cauza faptului că unii fermieri s-au reorientat către leguminoase și oleaginoase, a spus Rao.

Orezul semănat de vară în India reprezintă peste 85% din producția anuală, care a urcat la un nivel record de 129,66 milioane de tone în anul agricol până în iunie 2022.

„O scădere a producției este certă, dar marea întrebare este cum va reacționa guvernul”, a declarat un dealer cu sediul în Mumbai.

Stocurile de orez din India la 1 iulie totalizau 55 de milioane de tone, față de ținta de 13,54 milioane de tone.

Acest lucru a menținut prețurile orezului la un nivel scăzut în ultimul an, împreună cu livrările record de 21,5 milioane de tone ale Indiei în 2021, mai mari decât totalul expediat de următorii patru mari exportatori din lume – Thailanda, Vietnam, Pakistan și Statele Unite.

„Dar guvernul este hipersensibil în ceea ce privește prețurile. O creștere mică l-ar putea determina să impună restricții la export”, a declarat comerciantul.

În Vietnam, ploile din timpul recoltei au afectat calitatea cerealelor.

China, cel mai mare consumator și importator de orez din lume, a suferit pierderi de randament din cauza căldurii extreme din zonele de cultivare a cerealelor și se așteaptă să ridice importurile la un nivel record de 6 milioane de tone în 2022/23, potrivit Departamentului american al Agriculturii.

China a importat 5,9 milioane de tone în urmă cu un an.

Al treilea mare consumator mondial, Bangladesh, se așteaptă, de asemenea, să importe mai mult orez, în urma pagubelor provocate de inundații în principalele sale regiuni de producție, au declarat comercianții.

Analiștii sau agențiile guvernamentale, care adesea publică datele de producție abia mai târziu în cursul anului, nu au estimat încă amploarea totală a deficitelor în alte țări decât India.

Dar impactul vremii nefavorabile pentru recolte poate fi deja observat în creșterea ușoară a prețurilor de export din India și Thailanda în această săptămână.

articolul original.

Angela Gheorghiu: Nu datorez nimic României!

31 July 2022 at 11:00

Într-un mesaj transmis lumii, pe pagina sa de Facebook, celebra soprană Angela Gheorghiu, explică „deși nu datorează nimănui explicații”, că statul român nu a ajutat-o deloc în cariera sa, dimpotrivă, ea a fost cea care a sprijinit orchestre și artiști români. „Nu datorez nimic României, nu am fost susținută de acest stat sau de instituțiile lui niciodată în cariera mea, dimpotrivă eu am susținut muzicieni și colegi români, invitându-i în concertele și spectacolele mele, pe onorarii importante, în toată cariera mea.”, scrie Gheorghiu.

CHEMATĂ ȘI APOI ANULATĂ

După ce l-a criticat pe dirijorul român Cristian Măcelaru, director artistic al Orchestrei Naționale a Franței și numit recent director artistic al Festivalului George Enescu, că nu a mai invitat-o să cânte la un concert pentru care fusese contractată, soprana a primit mai multe mesaje în care i s-a reproșat această atitudine necolegială, după ce, cu alte ocazii, minimizase inclusiv rolul lui George Enescu în muzică.

„Reacția mea vis-à-vis de dirijorul Cristian Macelaru vine după ce am fost dusă cu vorba sau, mai pe românește, mințită de acesta – al doilea român care s-a comportat în acest mod inexplicabil și incalificabil în ultimele 12 luni.

Am fost invitată încă de anul trecut, în octombrie 2021, de catre Didier de Cottignies (prietenul meu de o viață, pe care l-am cunoscut de pe vremea când am semnat contractul cu Decca, la începutul carierei mele), să particip la concertul anual de 14 iulie de la Paris, de Ziua Națională a Franței. Didier este cel care l-a numit în funcția de Director Artistic al Orchestrei Naționale a Franței pe Cristian Măcelaru, iar invitarea mea la concert a survenit după ce Didier a vorbit cu Cristian Măcelaru.

Contractele mele se fac din timp, prin agenția de management, eu nu mă ocup de detaliile contractuale direct cu promoterul și nici nu aș putea pentru că nu am timp și am o echipă care știe exact ce are de făcut. Totuși, Cristian Măcelaru fiind român, am zis că pot discuta direct cu el despre repertoriu, mi s-a părut un gest colegial normal vis-à-vis de un conațional de-al meu, pe care l-am cunoscut așteptând în fața cabinelor mele, la final de spectacol, în principal în America. Așa am avut câteva convorbiri telefonice și schimburi de mesaje, în perioada noiembrie 2021 – aprilie 2022… Apoi, cum spuneam, inexplicabil, Cristian Măcelaru a dispărut! Ba mai mult decât atât, de la agenția mea am aflat, cu greu, printr-o secretară a Orchestrei, că nu voi mai lua parte la acest concert. Fără niciun motiv. De la o secretară…”, a arătat soprana.

Angela Gheorghiu și Placido Domingo, la Tokio, în iunie 2022 Foto Facebook

Aceasta spune că a avut o experiență similară și cu Opera Națională din București.

„În ultimul an, același lucru s-a întâmplat și la Opera Națională București, și nu numai mie, deși numai eu am avut curajul să spun, spre deosebire de alți colegi în situații similare, care fie s-au bâlbâit, fie au tăcut. Pe scurt, am fost invitată anul trecut, în iunie 2021 (și asta doar după un mesaj devenit viral pe facebook), să cânt într-un concert extraordinar, în preajma Anului Nou, la aniversarea centenarului ONB.

Toate detaliile contractuale au fost stabilite de către managementul meu și, pe 14 iulie 2021 a fost confirmat, de ambele părți, un concert de gală pentru 31 decembrie 2021. Managerii mei au așteptat contractul luni de zile, au întrebat, au scris… dar ONB a dispărut complet și nici măcar nu a mai răspuns (așa cum avea să o facă și Cristian Măcelaru peste câteva luni).

Protagonistul acestui episod a fost Daniel Jinga, numit, între timp, Director General la ONB, în urma unui concurs cu un singur candidat.”

În opinia sopranei acesta este un „tipar de comportament” pe care „prea mulți compatrioți” l-au manifestat față de ea și de care „ar fi putut să se lipsească”.

Potrivit unor surse Q Magazine, pentru concertul de la ONB, artista ar fi cerut un onorariu cel puțin triplul decât încasează în mod obișnuit de la teatrele lirice ale lumii, ceea ce ar fi dus la un cost total de peste 120.000 de euro. Pe lângă onorariul său, soprana voia un anume dirijor și avea, în plus, alte condiții pe care le dorea îndeplinite. Un alt aspect a fost acela al unei potențiale încălcări a legii finanțelor întrucât Angela Gheorghiu dorea să primească banii în avans, iar legea română nu permite instituțiilor de stat astfel de plăți decât după prestarea serviciilor contractuale. În urma unei evaluări, având în vedere că data la care urma să aibă loc concertul era 31 decembrie 2021 și nu se știau încă limitările impuse în sălile publice din cauza pandemiei, s-a decis renunțarea la colaborarea cu soprana.

Cine este Ciprian Porumbescu?

Argumentându-și declarațiile despre „false legende” cum ar fi Ciprian Porumbescu, George Enescu sau Maria Tănase, făcute în cadrul unui interviu din 2021,despre care Q Magazine a scris aici, Gheorghiu spune că preferințele ei pentru „anumiți muzicieni români, muzicieni cu adevărate cariere, alții față de cei care sunt promovați excesiv în România” vin după ce timp de decenii a fost prezentă în toată lumea, în toate sălile mari de concerte și de operă, în toate capitalele culturale, și unde a cunoscut și s-a împrietenit cu colegii muzicieni, fie ei cântăreți sau mari dirijori… și unde a aflat – „din perspective obiective și autorizate, ale unor veritabile legende ale muzicii și în conversații deschise și oneste, fără propagandă și fără interese meschine – cine a avut cu adevărat cariere importante și cine nu.”

„Desigur, fiecare este liber să asculte pe cine dorește, să-i placă de cine alege, dar e păcat că în România nu se vorbește mai mult și de alți muzicieni români, compozitori, cântăreți de operă, ale căror compoziții sau cariere sunt cu mult mai importante pentru istoria muzicii UNIVERSALE.

Radu Lupu, o legendă autentică a pianului, ar fi meritat zi de doliu național atunci când acesta a murit, recent… un muzician de geniu, ignorat aproape complet in țara lui de origine, România… Clara Haskil, Dinu Lipatti, Virginia Zeani, Maria Cebotari, Ileana Cotrubaș, Viorica Cortez, Ionel Perlea, Sergiu Celibidache, Gheorghe Zamfir, Paul Constantinescu, Pascal Bentoiu, Nicolae Bretan, Vladimir Cosma… lista nu e scurtă.”, adaugă Gheorghiu.

În 2021, soprana declara: „Cine a fost Ciprian Porumbescu? Un compozitor care a scris puține lucruri… Aici este o problemă în România. O problemă cu George Enescu, cu Ciprian Porumbescu… Nimeni nu vrea să afle cine au fost oamenii aceștia. Ciprian Porumbescu a fost un compozitor ce se afla la începutul carierei, a compus o operetă românească. Muzica sa nu este de mare valoare, comparativ cu mulți alți compozitori români. Bietul de el nici n-a avut timp pentru că a murit tânăr din cauza tuberculozei. După aceea am început să auzim despre George Enescu. Mai târziu, la sfârșitul Conservatorului, am aflat și eu, prima oară de la Sergiu Celibidache, că nu numai istoria de la școală, istoria României, politică sau socială, dar și istoria culturală este alcătuită în România din false legende. Din oameni despre care ni se spune că au făcut, că sunt mari, dar ei nu sunt așa de mari. Eu în 30 de ani nu am descoperit nici o sală importanta în care George Enescu să fi cântat. Unde a cântat? Vă imaginați în perioada în care George Enescu a cântat la vioară ce artiști mari erau atunci pe planetă? Vă puteți imagina?”.

În mesajul său de astăzi, Angela Gheorghiu precizează: „Nu datorez nimic României, nu am fost susținută de acest stat sau de instituțiile lui niciodată în cariera mea, dimpotrivă eu am susținut muzicieni și colegi români, invitându-i în concertele și spectacolele mele, pe onorarii importante, în toată cariera mea.”

Dintre aceștia i-a amintit pe dirijorii Ion Marin, Tiberiu Soare, Ciprian Teodorașcu, pe tenorii Teodor Ilincai, Stefan Pop,Bogdan Mihai Ionut, Marius Brenciu, Marius Manea, Calin Bratescu, Vlad Miriţă, Marius Budoiu… pe soprana Iulia Isaev si pe baritonul George Petean, pe pianiștii Alexandru Petrovici, Alexandra Dariescu și Dan Grigore.

Soprana a fectuat recent un turneu de trei săptămâni în Asia Foto Facebook

„Ba chiar am invitat Filarmonica George Enescu din București la concertul meu din Oman, Muscat și la concertul meu de la Luxemburg (cu ocazia aderării României în Uniunea Europeană)… deși Filarmonica nu m-a invitat niciodată…Am invitat Corul Madrigal și pe Marin Constantin pentru înregistrarea discului cu muzica sacră (religioasă) Mysterium, la Londra, disc pe care am înregistrat inclusiv muzica ortodoxă românească orchestrată special pentru această înregistrare. La inițiativa mea, BBC a venit în România și a realizat un documentar cu această muzică, la mănăstirile din Moldova.

Nu am fost obligată să îi invit pe ei, puteam să invit pe cine doresc eu, așa cum pot să o fac și acum.

Mie mi se datorează explicații

În România, în 32 de ani, am avut 4 sau 5 concerte cu onorarii și 8-10 concerte sau apariții în concerte de caritate, niciun spectacol de operă cu excepția examenului de licență a Universității de Muzică București, care a avut loc la Cluj în 1990… Nu am ajuns niciodată să semnez un contract cu ONB sau cu o altă instituție culturală din România.

Mi-am dedicat toată viața muzicii și în particular muzicii românești, pe care o cânt în toate concertele mele, naționalitatea mea e română, originea mea din Adjud o știe o lume întreagă și o menționez în toate prezentările și biografiile care mi se cer.

Nu datorez, în fapt, nimănui nicio explicație, ba dimpotrivă, mie mi se datorează explicații din partea multora, dar am considerat ca măcar o dată lucrurile trebuie spuse clar.”, arată soprana.

În final, declarându-se „a voastră și a lumii întregi”, Angela Gheorghiu le dorește tuturor „mai multă înțelegere și mai mult patriotism autentic, care să depășească stadiul de comentariu pe facebook”, arătând că „sentințele naționaliste, extreme, anti feministe, comentariile făcute de dragul scandalului, fără un minim de informare și de respect, nu își au loc în anul 2022 și niciodată.”

articolul original.

Slab să fii, noroc să ai! FRF a anunțat echipele care continuă în Liga 3, deși retrogradaseră, după ce au apărut cinci locuri vacante pentru sezonul 2022-2023. Rapid, FC Hermannstadt și Dinamo au renunțat la ”sateliții” lor

20 July 2022 at 08:44
image

Echipele care vor completa locurile rămase vacante în noul sezon de Liga 3, ediția 2022-2023, au fost anunțate marți seară, 19 iulie, în mod public de către Federația Română de Fotbal după ce aceastea au fost aprobate într-o ședință de Comitet de urgență.

Sunt comunicate și echipele care aveau dreptul să joace în Liga 3, însă nu s-au înscris, dar și cele care au fost invitate să continue în acest eșalon, deși sportiv retrogradaseră în Liga 4, dar nu au mai dorit să rămână în campionat.

Gaz Metan Mediaș, Academica Clinceni, Hușana Huși, Rapid 2 și Speranța Răucești nu s-au înscris în noul sezon de Liga 3 și au generat locuri vacante

Noul sezon de Liga 3 se va desfășura în aceleași coordonate ca ediția recent încheiată, 2021-2022, potrivit unei decizii a Comitetului Executiv al FRF din data de 29 iunie 2022. Nu s-a schimbat absolut nimic, astfel că vom avea tot un campionat cu 100 de echipe repartizate în mod egal în zece serii și care majoritatea va disputa două faze în competiție, iar cele mai bune 20 de formații vor merge și în a treia fază, a barajelor de promovare în Liga 2.

În noul sezon de Liga 3, dintre cele 100 de echipe care aveau dreptul să joace în această ediție de campionat, nu s-au înscris Gaz Metan Mediaș, Academica Clinceni, ambele retrogradate din Liga 1 și care n-au primit certificarea pentru Liga 2, astfel că au picat automat în Liga 3, Hușana Huși (locul 3, play-off Seria 1), Rapid 2 (locul 3, play-off Seria 4), dintre cele care sportiv s-au menținut în competiție după terminarea sezonului 2021-2022, și Speranța Răucești (Neamț), dintre cele 21 de nou-promovate din Liga 4, în urma câștigării barajului cu Juniorul Suceava (Suceava – 0-0 în tur 1-0 în retur).

”Pe baza cererilor de înscriere, pentru sezonul 2022-2023 au rămas un număr de cinci locuri vacante, urmare a neînscrierii în termenul regulamentar al echipelor: CS Gaz Metan Mediaş, Asociaţia CSFC Academica Clinceni, FC Rapid 1923 SA 2, ACS Huşana şi CS Speranţa Răuceşti”, sună un pasaj din referatul managerului Direcției Competiții a FRF, Felix Grigore, către Comitetul de urgență al FRF.

FC Hermannstadt 2, CSM Bacău, Unirea Alba Iulia, Progresul Ezeriş şi Flacăra Horezu au fost invitate să ocupe locurile vacante. FC Hermannstadt a refuzat să-și mai înscrie ”satelitul”

Cu aceste cinci locuri rămase vacante în noul sezon de Liga 3, FRF a început să caute echipe doritoare să continue în acest eșalon. Primele pe listă, conform regulamentului, sunt retrogradatele de la finalul ediției 2021-2022.

Au fost contactate formațiile FC Hermannstadt 2, CSM Bacău, Unirea Alba Iulia, Progresul Ezeriş şi Flacăra Horezu, cele care au avut, în ordinea enumerării lor, cel mai mare punctaj dintre retrogradatele de pe locul 5 din grupele de play-out. În referatul său, Felix Grigore comite o greșeală la acest capitol, fiindcă numește clasata pe locul 5 în play-out drept echipa situată pe ”locul 9 din play-out”, ceea ce este eronat, fiindcă în această grupă de evitare a retrogradării sunt doar șase echipe participante!

Dintre acestea, nou-promovata în Liga 1 FC Hermannstadt a informat că nu-și mai dorește echipa ”satelit” în Liga 3, astfel că rămânea încă un loc vacant.

”Pentru ocuparea celor cinci locuri vacante s-a apelat la cinci dintre echipele retrogradate de pe locul 9 din play-out cu cea mai bună linie de clasament, respectiv AFC Hermannstadt 2, CSM Bacău, AFC Unirea 1924, ACS Progresul Ezeriş şi ACS Flacăra Horezu.
Ca urmare a adresei trimise pe e-mail de către clubul AFC Hermannstadt, care a comunicat că nu doreşte să mai participe în competiţie cu echipa satelit, locul vacant ar fi trebuit să fie ocupat de următoarea echipă de pe locul 9 cu cea mai bună linie de clasament”, a scris Felix Grigore în referatul către Comitetul de urgență.

N-au mai retrogradat 21 de echipe la finalul sezonului trecut, ci doar 20. Cel mai slab loc 4 din play-out a fost ”iertat” de FRF

Există însă și o problemă deloc neimportantă peste care FRF, organizatorul campionatului Liga 3, a trecut fără să comunice, să dea o explicație, să fie transparentă.

La finalul sezonului 2021-2022 în mod normal, conform regulamentului FRF, au retrogradat sportiv 21 de cluburi (incluzând-o și pe desființata ACS Poli Timișoara). Lăsând la o parte faptul că FRF nu a comunicat nici până în prezent aceste 21 de echipe, iar Departamentele de comunicare și cel juridic nu au oferit nici până acum un răspuns e-mailului redacției Liga2.ro privind lacuna din regulament care împiedica determinarea în mod corect sportiv, etic a formația cel mai slab clasată pe locul 4 în seriile de play-out, federația condusă de Răzvan Burleanu pur și simplu demonstrează acum, prin acest referat al lui Felix Grigore, că, de fapt, au fost 20 de retrogradate, nu 21, cum spune regulamentul. Practic, FRF și-a încălcat singură regulamentul!

În mod normal, pentru ocuparea unuia dintre cele cinci locuri rămase vacante în noua ediție de Liga 3 trebuia să se regăsească această ultimă retrogradată sportiv la finalul ediției 2021-2022, adică cea mai slabă formație clasată pe locul 4 în play-out.

Dintre echipele invitate, FC Hermannstadt 2, CSM Bacău, Unirea Alba Iulia, Progresul Ezeriş şi Flacăra Horezu, niciuna nu s-a aflat pe locul 4 în play-out, ci toate au fost pe poziția a 5-a.

Din informațiile Liga2.ro, această echipă cel mai slab clasată pe locul 4 în play-out a fost Avântul Periam, din Seria a 8-a, ajunsă în această situație și poate fiindcă ea nu a jucat patru meciuri (două în sezonul regular și două în play-out) în sezon, după ce ACS Poli Timișoara s-a desființat încă din start, iar seria a rămas cu un număr impar de participante. Din sursele noastre, cei de la Periam au fost sunați de către un reprezentant al Departamentului Competiții al FRF, cel condus de Felix Grigore, și informați că sunt ultima retrogradată, însă li s-a spus să nu-și facă griji, pentru că oricum vor continua în Liga 3 dacă își doresc acest lucru, deoarece vor fi locuri vacante.

Surpriză, Avântul Periam nu se află printre cele cinci echipe invitate de FRF în competiție pentru a ocupa locurile rămase vacante, fiindcă federația a considerat-o deja menținută în Liga 3, ceea ce denotă că la finalul ediției 2021-2022 nu au mai retrogradat 21 de echipe, incluzând-o și pe desființata ACS Poli, ci doar 20!

Norocul celor de la Kids Tâmpa Brașov! Progresul Şomcuta Mare, Frontiera Curtici, CSM Fetești, Dinamo 2 și CS Făurei au refuzat și ele să continue în Liga 3

Revenind la procedura de completare a ultimului loc vacant pentru ediția de Liga 3 2022-2023, lovită de refuzul celor de la FC Hermannstadt 2, federația a făcut noi demersuri.

Astfel, a invitat, pe rând, celelalte echipe clasate pe locul 5 în grupele de play-out, în funcție de punctajul avut, iar toate acestea au refuzat să se reînscrie în Liga 3 după ce au retrogradat. Este vorba despre Progresul Şomcuta Mare, Frontiera Curtici, CSM Fetești, Dinamo 2 și CS Făurei.

În continuare cu un loc rămas vacant, FRF a invitat cea mai bine clasată echipă dintre cele situate pe locul 6 în grupele de play-out, nu locul 10 din play-out, așa cum susține, eronat, Felix Grigore, în referatul său. Kids Tâmpa Brașov (Seria 5), cu 26 de puncte acumulate, cu două mai mult decât Sticla Arieșul Turda (Seria 9), a fost aceasta, iar echipa brașoveană a acceptat și, în acest mod, s-au completat toate locurile rămase vacante până în acest moment.

”În condiţiile în care toate echipele rămase dintre cele clasate pe locul 9, respectiv în ordine CS Progresul Şomcuta Mare, CS Frontiera 2004 Curtici, CSM Feteşti, SC Dinamo 1948 SA 2 şi CS Făurei au comunicat că nu doresc să mai participe în sezonul 2022-2023 al competiţiei Liga 3, pentru ocuparea locului vacant s-a trecut la echipa retrogradată de pe locul 10 din play-out cu cea mai bună linie de clasament, ACS Kids Tâmpa Braşov”, sună referatul lui Felix Grigore către Comitetul de urgență al FRF.

  • În aceste condiții, echipele care vor continua în Liga 3, deși au retrogradat în Liga 4, sunt CSM Bacău, Unirea Alba Iulia, Progresul Ezeriş, Flacăra Horezu și Kids Tâmpa Braşov, care profită de neînscrierea în campionat a formațiilor Gaz Metan Mediaș, Academica Clinceni, Hușana Huși, Rapid 2 și Speranța Răucești.

Echipe care au retrogradat matematic din Liga 3 la finalul ediției 2021-2022 sunt:

CSM Pașcani (8 puncte), CSM Bacău (28 puncte) / Seria 1
Sportul Chiscani (9 puncte), CS Făurei (14 puncte) / Seria 2
CSM Oltenița (6 puncte), CSM Fetești (22 puncte) / Seria 3
Campionii FC Argeș 2 (14 puncte), Dinamo 2 (22 puncte) / Seria 4
Kids Tâmpa Brașov (26 puncte), FC Hermannstadt 2 (30 puncte) / Seria 5
Minerul Costeşti (17 puncte), Flacăra Horezu (25 puncte) / Seria 6
Viitorul Pandurii Târgu Jiu 2 (21 puncte), Progresul Ezeriș (26 puncte) / Seria 7
Avântul Periam (24 puncte – cea mai slabă clasată pe locul 4 în play-out), Frontiera Curtici (22 puncte), ACS Poli Timișoara (exclusă după ce nu a participat la primele două etape) / Seria 8
Sticla Arieşul Turda (24 puncte), Unirea Alba Iulia (27 puncte) / Seria 9
Luceafărul Oradea (-9 puncte), Progresul Şomcuta Mare (23 puncte) / Seria 10

articolul original.

La Horezu, campania electorală negativă a început prea devreme 

10 July 2022 at 17:40
image

Pentru oferirea unor informaţii corecte şi complete populaţiei, primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu, a ţinut să transmită opiniei publice câteva aspecte legate de asaltul agresiv al unor persoane care lansează informaţii false prin intermediul paginilor de socializare, menite să decredibilizeze activitatea instituţiei pe care o coordonează. În mesajul său, primarul are convingerea că opinia publică este destul de matură pentru a face diferenţa dintre cei care vor să facă ceva pentru localitate şi clevetitorii care repetă într-una aceeaşi placă a informaţiilor false, doar-doar îi va lua cineva în serios. Cel mai grav este faptul că, în numele primarului, aceşti defăimători au creat pagini false pe reţelele de socializare, pe care le folosesc pentru a-i denigra imaginea legată de activitatea sa şi a instituţiei pe care o conduce.

Primarul Nicolae Sărdărescu: „Sunt convins că orice om de bună credinţă ştie să discearnă care sunt informaţiile reale”

„Constat (nu ca pe o noutate şi nu cu surprindere) atitudinea agresivă şi agasantă a unor persoane care, din lipsă de preocupări reale, insistă în postarea unor mesaje de dezinformare – agresive, acuzatoare şi instigatoare.

Deşi sunt convins că orice om de bună credinţă, pe de o parte, se uită cine spune şi nu ce spune, iar pe de altă parte ştie să discearnă care este sursa corectă de obţinere a informaţiilor reale, sunt momente, rareori, când consider necesar să răspund direct la aceste „alocuţiuni verbale”.

Domnilor dragi, o #sursă cu coloană vertebrală nu este o #sursă. Este o persoană cu nume şi prenume care are curajul adevărului pe care, chipurile, îl grăieşte. Dacă ai ceva corect şi adevărat de spus spui, cu subiect şi predicat, şi ai verticalitatea de a-ţi susţine şi mai ales proba opinia sau, mai rău, acuzele.

Pentru ceilalţi domni care sau sfaturi din „tribună”, deşi au suficiente pârghii de a face mai mult decât observaţii, vă invit să cugetaţi puţin înainte de a continua atitudinea aceasta. De zis este uşor. Orice om de bună credinţă poate veni la orice oră în cadrul programului de lucru al primăriei pentru a vedea şi, de ce nu, a se implica direct în toate eforturile pe care eu, împreună cu echipa cu care lucrez, le facem pentru bunul mers al oraşului nostru”, a precizat primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu, prin intermediul paginii sale de Facebook. 

articolul original.
  • There are no more articles
❌