ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Ziua 289: Violențe la Zaporojie, noi declarații războinice de la Putin și un apel de la Kiev pentru liderii lumii

9 December 2022 at 12:21
image

Ziua 289 de război a venit cu un nou discurs al lui Vladimir Putin în care acuză Occidentul că amplifică deliberat haosul și dorește extinderea conflictului peste granițele Ucrainei, pentru „a-și menține cu orice preț dominația”.

De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe a făcut un apel la liderii lumii să nu se mai teamă de consecințele prăbușirii Rusiei și să accepte că țara condusă de Putin nu va fi niciodată un membru normal al comunității internaționale. „Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia”, transmite Dmitro Kuleba.

De la Bruxelles, Comisia Europeană pregătește noi sancțiuni menite să blocheze dezvoltarea industrială a Rusiei, în timp ce Washingtonul are un nou pachet de ajutor militar, ce va include și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.

Asta în timp ce Duma de Stat de la Moscova vrea să crească pedepsele pentru sabotaj, până la închisoare pe viață.

Situația pe front

  • Atac masiv asupra Hersonului - Rușii au bombardat de 68 de ori într-o singură zi regiunile pe care le-au pierdut în fața ucrainenilor din Herson. 8 civili au fost răniți după ce au fost țintite și mai multe blocuri. Totodată, au fost avariate pediatria și morga de la spitalul din Herson.
  • 8 copii orfani din cauza minelor - În regiunea Jitomir, un cuplu căsătorit a murit după ce mașina în care călătoreau a trecut peste o mină și a explodat. Ei au lăsat orfani 8 copii minori.
  • Putin vorbește de extinderea războiului - Vladimir Putin a susținut un discurs, în fața miniștrilor Apărării din statele SCO și CIS care s-au reunit la Moscova, în care a vorbit și despre războiul din Ucraina: „Potențiala extindere a conflictului în lume crește din cauza încercărilor Vestului de a-și menține cu orice preț dominația. Vestul va amplifica deliberat haosul și va agrava situația la nivel internațional. Vestul a transformat Ucraina într-o colonie și folosește civilii drept carne de tun”.
  • Lăsați Rusia să se prăbușească! - Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acordat un interviu Wall Street Journal în care cere Vestului să nu se teamă de colapsul Rusiei și insistă că Ucraina are tot dreptul să atace ținte de pe teritoriul rus: „Cer lumii să nu se teamă de colapsul Rusiei. Dacă roata istoriei începe să se învârte, nimeni nu o poate opri. În loc să se gândească cum să ajute Rusia să supraviețuiască și să devină un membru normal al comunității internaționale, este timpul să accepte că Rusia nu poate fi un astfel de membru. Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia. Va fi distrusă de cetățenii ei, așa cum s-a întâmplat și cu Imperiul Rus”.
  • Violențe la Zaporojie - Ucraina a acuzat Rusia că ţine în detenţie doi angajaţi ai centralei nucleare Zaporojie: „Armata rusă a dat buzna joi în locaţiile unde se află Departamentul pentru programe sociale al centralei şi, în prezenţa altor angajaţi, l-a lovit violent pe şeful departamentului, Oleksii Trubenkov, şi pe adjunctul lui, Iuri Androsov. După această bătaie violentă, ruşii i-au scos din clădire şi i-au dus într-o direcţie necunoscută".
  • Noi drone kamikaze pentru ruși - Ministerul britanic al Apărării a anunţat, vineri, că Rusia a primit probabil o reaprovizionare cu drone iraniene de tip Shahed-131 şi 136, existând informaţii că au fost atacuri cu aceste dispozitive după o pauză de trei săptămâni. Și oficialii ucraineni anunțaseră că s-au folosit miercuri drone kamikaze de fabricaţie iraniană pentru atacuri în regiunile Zaporojie şi Dnipropetrovsk.

Sancțiuni și diplomație

  • Noi sancțiuni europene - Comisia Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni și dorește, printre altele, să limiteze dezvoltarea industrială a Rusiei, blocând bunurile care ar putea să contribuie la îmbunătățirea tehnologiilor din sectoarele de apărare și securitate. Printre aceste bunuri s-ar regăsi laptopurile, hard drive-urile, camerele foto sau lentilele, potrivit Politico.
  • Sancțiuni pentru amanta lui Șoigu - Elena Kaminskas, cea care este considerată mama copiilor ilegitimi ai lui Serghei Șoigu, a primit interdicție de a intra în Schengen pentru 3 ani și i-a fost anulat pentru 5 ani și permisul de rezidență în Lituania.
  • Oligarhii fentează sancțiunile - Iahtul Aldabara, estimat la aproximativ 1 milion de euro și deținut de miliardarul rus Dmitri Mazepin, a putut părăsi fără probleme Sardinia, deși nava era reținută conform sancțiunilor europene. Detalii AICI
  • HIMARS și Humvee pentru Ucraina - SUA urmează să livreze Ucrainei o nouă tranșă de ajutor militar în valoare de 275 de milioane de dolari, care este de așteptat să includă și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.
  • Teroarea diplomatică continuă - Mai mulți cetățeni din Germania au primit scrisori atribuite fals Consulatului General al Ucrainei în Dusseldorf, în care li se propunea să se alăture Legiunii Străine în Ucraina: „E doar o altă etapă a campaniei inamicului de dezinformare, menită să discrediteze diplomația ucraineană și să slăbească sprijinul pentru Ucraina acordat de Germania și cetățenii săi”.
  • Sancțiuni pentru Rusia și China - Statele Unite intenţionează să impună vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei şi Chinei, au declarat joi pentru Reuters doi oficiali americani, care au precizat că Moscova va fi pedepsită pentru folosirea dronelor iraniene în Ucraina, în timp ce Chinei i se reproşează că pescuieşte ilegal în Pacific.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Steagul Ucrainei nu e ofensă pentru ruși - Autoritățile judiciare din St Petersburg au transmis procurorului general al Rusiei o solicitare în care au cerut să le fie lămurit dacă afișarea steagului Ucrainei este sau nu un act de „discreditare a forțelor armate ruse”. „Afișarea steagului Ucrainei sau a culorilor galben și albastru nu constituie în sine o ofensă. Dar încadrarea faptelor depinde de toate circumstanțele cazului”, e răspunsul primit.
  • Închisoare pe viață pentru sabotaj - Deputații Dumei de Stat din Rusia au depus un proiect de lege care prevede pedepse mărite, până la închisoarea pe viață, pentru sabotaj.
  • Femeile care se opun războiului, hărțuite - În regiunea rusă Samara, activiste din „Consiliul Mamelor și Soțiilor” au fost oprite în trafic sub pretextul unui control de droguri și reținute.
articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

De la entuziasm la pragmatism

8 December 2022 at 04:00

Adica de la trimiterea rapida de tehnica de lupta si munitie s-a ajuns acum la nevoia de planificare riguroasa si de finantare a intretinerii tehnicii de lupta ajunsa deja pe front si, la fel de important, la acoperirea necesarului de munitie in mod constant.

La peste noua luni de la declansarea razboiul din Ucraina, stocurile de munitie ale tarilor NATO au ajuns periculos de mici, dar in acelasi timp nevoile ucrainenilor sunt din ce in ce mai mari, in parte si datorita faptului ca armata ucraineana a ajuns deja sa detina un numar important de obuziere vestice, arme individuale calibrul NATO, mortiere etc.

Ori toate acestea – pentru a functiona in continuare – au nevoie de munitie si intretinere, plus evident piese de schimb.

Cele mai scumpe sunt sistemele anti-aeriene trimise deja pe front. NASAMS cu AMRAAM si Sidewinder ar putea sa se descurce mai bine pentru ca Londra a promis “sute” de rachete AMRAAM avute pe stoc, dar chiar si asa nevoia de rachete creste iar o AMRAAM este foarte scumpa si greu de fabricat.

IRIS T SLM si-a dovedit deja eficienta in Ucraina, problema este ca Kievul a primit un singur sistem (nu exista inca mai multe disponibile) si un oarecare numar de rachete. Iar daca americanii au inceput sa se uite cu ingrijorare la stocurile lor ne putem inchipui ca la germani sufla deja vantul prin depozite.

Francezii cu Crotale, spaniolii cu Aspide si HAWK sunt intr-o situtie chiar mai ingrata atat timp cat rachetele respectivelor sisteme nu se mai afla in productie de mult timp si nici numai pot fi reintroduse pe linia de fabricatie.

Asadar, situatia este una care necesita o abordare pe termen lung, niste bugete clar conturate si comenzi ferme pentru industria de aparare europeana si americana. Ferme si consistente. Nu-i vorba aici despre lipsa capacitatii de productie ci doar despre alocarea de fonduri. Sa nu uitam ca UE si SUA sunt – pana la urma – cele mai bogate regiuni economice din lume, iar daca exista vointa, putinta vine imediat.

Obuzierele occidentale ajunse pe frontul ucrainean n-au dezamagit pe nimeni dar sunt folosite dincolo de intensiv, ne mai aducem aminte de PzH 2000, si de aici nevoia de tevi si piese de schimb pentru vehicule. Din pacate obuzierele auto-propulsate nu se preteaza intotdeauna la reparatii improvizate in atelierele mobile de pe front si au nevoie de uzina.

Germanii deja discuta cu Slovacia pentru deschiderea unor ateliere de intretinere pentru PzH 2000, in timp ce americanii incearca acelasi lucru in Polonia pentru M 777.

De asemenea sistemele de rachete sol-sol HIMARS/M 270 sunt mari consumatoare de munitie scumpa, nemaivorbind de necesarul de obuze calibrul 155mm ca si de omologul sau estic – 152mm.

Un razboi de uzura care a luat pe absolut toata lumea, si pe rusi si pe occidentali, cu totul prin surprindere iar acum este nevoie de planificare, bugetare si multa vointa politica pentru a sustine Ucraina.

Nu ca ar exista o alta solutie. Ucraina trebuie sustinuta cu orice cheltuieli ar fi necesare.

De foarte curand a aparut in discutie si sistemul Patriot german. De la bun inceput trebuie sa spunem ca, dupa cunostiinta mea, Berlinul are in dotare doar Patriot PAC 2, dotat cu rachete anti-aeriene PAC 2 GEM T. Rachete cu raza lunga, dar care sistem nu stiu sa fi fost modernizat, germanii aveau de gand sa-l aduca la standard modern in urma cu cativa ani.

Oricum, asa cum s-a aratat deja in Ucraina, rusii nu au mare tehnologie pe front asa ca modernizat sau nu, Patriotul german ar face ravagii, problema aici vine nu de la sistem ci de la racheta in sine. In primul rand rachetele Patriot sunt foarte scumpe, de ordinul milioanelor de dolari per bucata, iar in al doilea  productia de rachete Patriot este o chestiune sinuoasa. Ce se stie este ca US Army ar avea un stoc cuprins intre 2 si 3000 de astfel de rachete.

Se pare ca si la Pentagon se discuta despre o eventuala livrare de sisteme Patriot. Dar ca la fel ca si in cazul Germaniei, nu sistemul in sine este dificil de livrat ci mai ales rachetele.

Dar in acelasi timp, IRIS T, HAWK, NASAMS s-ar putea dovedi suficiente in conditiile in care Patriotul este extrem de scump de folosit pe front. Interesant, in privinta Patriot, este ca compania germana Diehl (producatoare IRIS T SLM) sustine ca sistemul sau si Patriot sunt perfect compatibile, cele doua putand lupta in retea, stratificat, fara absolut nicio problema.

Greul, din punctul de vedere al logisticii frontului, abia acum vine. Pana acum s-a trimis in prima linie tot ce-a fost gasit prin depozite dar acestea au inceput deja sa se goleasca si pentru a sustine necesitatiile ucrainene singura solutie este repornirea liniilor de productie atat pentru munitie cat si pentru piese de schimb. Lucrurile devin serioase.

Iar acest lucru foarte costisitor, cere mult timp , desi este clar ca nu numai Ucraina are nevoie de munitie, piese de schimb si tehnica de lupta ci si tarile membre NATO care prea s-au culcat pe o ureche la adapostul cuvantului de onoare al Moscovei.

Care cuvant n-a valorat niciodata nimic.

Cu alte cuvinte, pana acum a fost relativ simplu: arme si munitie din stocuri. Fara costuri reale prea mari, fara necesitatea ca guvernele donatoare sa porneasca motoarele industriei lor.

Dar acum, lucrurile se complica un pic si este strict necesar ca pe langa arme sa fie livrate Ucrainei atat munitiile necesare cat si piese de schimb iar toate acestea se pot dovedi destul de scumpe.

GeorgeGMT

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Se pregătește ceva pentru Ucraina? Belarusul intenționează să mute echipamente militare și forțe de securitate pe teritoriul belarus

7 December 2022 at 11:45
image

Secretariatul de Stat al Consiliului de Securitate belarus a transmis că pe teritoriul belarus se desfăşoară o evaluare a sistemului de stat de răspuns la actele de terorism, în acest sens având loc mutări de echipamente militare și forțe de securitate.

„Pe teritoriul Republicii Belarus, în perioada 7-8 decembrie, sub conducerea Secretariatului de Stat al Consiliului de Securitate al Republicii Belarus, se desfăşoară o evaluare a sistemului de stat de răspuns la actele de terorism. În această perioadă, sunt planificate deplasarea echipamentelor militare şi a personalului forţelor de securitate naţională, restricţionarea temporară a circulaţiei vehiculelor civile pe anumite drumuri publice, precum şi utilizarea armelor de imitaţie în scopuri de antrenament. Ne cerem scuze pentru orice neplăceri”, a anunţat Secretariatul de Stat al Consiliului de Securitate într-un comunicat citat de BelTA.

Nu au fost date detalii cu privire la ce părţi ale ţării ar putea fi afectate.

Belarusul, aliat al Moscovei, a declarat că nu va intra în războiul din Ucraina vecină, dar preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ordonat în trecut ca trupele sale să fie desfăşurate alături de forţele ruseşti în apropierea graniţei ucrainene, invocând ameninţări la adresa ţării din partea Kievului şi a Occidentului.

Ucraina, pe de altă parte, avertizează de luni de zile că se teme că Belarusul şi Rusia ar putea plănui o incursiune comună la graniţa de nord a ţării.

Săptămâna trecută, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a avut discuţii cu omologul său belarus, Viktor Hrenin, despre cooperarea militară bilaterală, scrie news.ro

articolul original.

Avertisment teribil pentru Europa! Comisarul european pentru economie: ‘Vom avea o recesiune în această iarnă’

5 December 2022 at 21:30
image

Europa va intra în recesiune la iarnă iar revenirea pe creştere nu se va întâmpla înainte de primăvara anului următor, a declarat luni comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

„Vom avea o recesiune în această iarnă”, le-a spus Gentiloni jurnaliştilor la sosirea la reuniunea Eurogrupului care are loc la Bruxelles.

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Explozia inflaţiei a intensificat o criză a costului vieţii, aducând economiile europene în pragul recesiunii.

Conform celor mai recente date publicate luna trecută de Eurostat, economia zonei euro a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de doar 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, după o creştere de 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Analiştii sunt de părere că principalul motiv al încetinirii economiei sunt preţurile mari la energie şi mulţi prognozează că economia zonei euro va intra în recesiune la finalul anului şi în primele luni ale anului următor.

Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creştere de 0,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent, ţările membre cu cel mai puternic avans fiind România şi Cipru, ambele cu o creştere de 1,3%. În ritm anual, Produsul Intern Brut în Uniunea Europeană a crescut cu 2,4%. În acest caz, ţările membre cu cele mai puternice creşteri sunt: Cipru (5,4%), Portugalia (4,9%) şi România (4,7%).

Paolo Gentiloni a mai spus luni că mai sunt necesare câteva luni de discuţii pentru reformarea regulilor bugetare ale UE, în ideea de a da o marjă de manevră mai mare statelor membre în ceea ce priveşte investiţiile.

Modernizarea Patului de stabilitate şi creştere este pe agenda reuniunii miniştrilor de Finanţe din cele 27 de state membre UE, care se desfăşoară luni şi marţi la Bruxelles.

„Vom avea o primă discuţie dar ştim că avem puncte diferite de vedere şi vom avea nevoie de mai multe luni pentru a găsi un consens”, a declarat Paolo Gentiloni, informează agerpres.ro

articolul original.

Serghei Lavrov s-a dezlanțuit la adresa NATO, OSCE și SUA: ‘Participați în mod direct la acest război. Nu doar cu furnizarea de armament, ci și cu pregătirea personalului – voi antrenați militari ucraineni pe teritoriul vostru’

1 December 2022 at 12:48
image

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a lansat o serie de atacuri dure la adresa Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.

Lavrov a acuzat totodată SUA că, „aşa cum au distrus OSCE”, încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă.

Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina) care vă permit (Occidentului) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război – participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului – voi antrenaţi militari (ucraineni) pe teritoriul vostru„, a acuzat Lavrov, potrivit Reuters.

El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de „idei de substanţă” din partea omologilor americani, consemnează Reuters.

Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate.

El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut.

Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece.

Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional„, a acuzat Lavrov.

Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. „Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (…). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez„, a spus el.

Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. „Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea„, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia.

El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă.

În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind „necreştineşti” şi greu de înţeles.

Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. „În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar„, a declarat papa Francisc.

El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime”, a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie, conform agerpres.ro.

articolul original.

Lavrov s-a dezlănțuit: S-a luat și de Papa Francisc

1 December 2022 at 13:00
By: M.V.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe Papa Francisc, transmit agenţiile internaţionale de ştiri.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.

Lavrov a acuzat totodată SUA că, „aşa cum au distrus OSCE”, încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

Serghei Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă.

„Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina) care vă permit (Occidentului) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război – participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului – voi antrenaţi militari (ucraineni) pe teritoriul vostru”, a acuzat Lavrov, potrivit Reuters.

El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de „idei de substanţă” din partea omologilor americani, consemnează Reuters.

Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate.

El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut.

Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece.

„Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional”, a acuzat Lavrov.

Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. „Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (…). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez”, a spus el.

Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. „Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia.

El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă.

În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind „necreştineşti” şi greu de înţeles.

Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. „În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar”, a declarat papa Francisc.

„El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime”, a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

Despre riscul unui război nuclear

În cazul unui război cu mijloace convenţionale între puteri nucleare „riscul de a degenera într-un război nuclear este enorm”, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Din acest motiv, a susţinut Lavrov, Rusia nu doar că este de acord că un război nuclear este inadmisibil, ci şi face apel la împiedicarea oricărui conflict armat între ţări care deţin astfel de arme.

Lavrov a amintit că preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Joe Biden, au semnat în iunie 2021 o declaraţie conform căreia nu pot exista câştigători într-un război nuclear, document la care au subscris mai târziu încă cinci puteri nucleare.

„După cum am spus deja, noi suntem dispuşi să mergem chiar mai departe şi să spunem nu doar că nu poate fi declanşat un război nuclear, ci şi că este inadmisibil orice război între puteri nucleare”, a subliniat Lavrov.

El a declarat că Moscova observă cu îngrijorare retorica Occidentului, care acuză Rusia că pregăteşte provocări în care să folosească arme de distrugere în masă.

„Însă însuşi Occidentul, SUA, Regatul Unit sau Franţa fac totul pentru a-şi spori participarea practic directă în războiul pe care îl poartă împotriva Rusiei prin intermediul ucrainenilor. Este o tendinţă periculoasă”, a spus Lavrov.

Şeful diplomaţiei ruse a insistat că a discuta cu SUA despre stabilitate strategică fără a lua în calcul situaţia din Ucraina nu este posibil. El a susţinut că guvernul de la Kiev şi-a propus ca obiectiv „să învingă, ba chiar distrugă Rusia pe câmpul de luptă”.

„Cum este posibil ca obiectivul de a înfrânge Rusia să nu aibă importanţă pentru stabilitatea strategică?”, s-a întrebat Lavrov, care a susţinut că Rusia este unul dintre actorii cheie în acest domeniu.

Lavrov a apreciat că nu se poate separa conflictul din Ucraina de dezbaterea privind stabilitatea strategică.

Americanii „ne spun: despre Ucraina trebuie să vorbim cu ucrainenii, când vor ucrainenii, iar noi să discutăm despre armament nuclear şi stabilitate strategică. Asta este, puţin spus, naiv”, a insistat el.

articolul original.

China, pregătită să invadeze piața auto din Europa

28 November 2022 at 22:00
image

Cu toată lumea bună din businessul occidental fugind de ea şi înflăcărată de spirit naţionalist, Rusia a reînviat o celebră marcă auto sovietică, Moskvici.

Dar primul model, ieşit de pe liniile de asamblare ale unei foste fabrici Renault, seamănă izbitor de mult cu unul al unui binecunoscut constructor chinez de automobile, JAC. Este chiar identic şi nimeni nu contestă că şi componentele au cel mai probabil ştampila „made in China“ pe ele. Situaţia nu surprinde, având în vedere blocajele impuse de Vest economiei ruseşti, dar şi imensa ofensivă chineză în industria auto globală şi mai ales europeană.

Era în 2012 când Great Wall Motors – nume cât se poate de simbolic – lansa operaţiunile de producţie auto în Bulgaria. Era prima fabrică de maşini pe care un producător din China o deschidea în Uniunea Europeană. Planurile erau măreţe, chinezii vizând inclusiv exporturi, ce-i drept că mai întâi în cele mai sărace ţări ale Europei. Până la urmă, şi Bulgaria avea cea mai ieftină forţă de muncă din UE.

Vânzările de maşini în UE, la minime istorice

Planurile au venit în cea mai proastă perioadă posibilă, cu vânzările de maşini în UE la minime istorice. Dar către investiţiile chinezeşti era maximă. Incursiunile Chinei în industria europeană nu erau ceva nou, pentru că în 2010 Geely Holding preluase Volvo de la Ford. Însă erau investiţii exotice şi oarecum suspecte. Fiat a acuzat în 2006 Great Wall că i-a copiat cu modelul Peri micuţul Panda.

În 2012 un alt constructor auto chinez, BYD, a venit în Bulgaria, dar pentru a produce autobuze electrice. După doar un an, BYD a plecat.

Litex Motors, cum a ajuns să se numească proiectul Great Wall din Bulgaria, a rezistat doar până în 2017. Se pare că maşinile chinezeşti nu respectau standardele UE de siguranţă şi mediu. Dar, între timp, companiile chinezeşti din industria auto s-au recalibrat, şi-au creat un adevărat ecosistem de furnizori în Europa, iar acum niciun mare constructor de maşini european nu mai poate trăi fără ele, mai ales când vine vorba de .

China se pregăteşte să invadeze piaţa auto europeană

Pe deasupra, China se pregăteşte să invadeze piaţa auto a UE cu maşini electrice. Pot urma uşor şi fabrici de maşini, după modelul ofensivei europene în China. Holdingul de stat polonez creat pentru lansarea primului brand auto autohton a anunţar recent că s-a aliat cu Geely, viitorul furnizor al platformei viitoarei maşini electrice poloneze Izera.

Cu Geely s-a aliat şi colosul francez Renault, dar pentru producţia şi furnizarea de motoare hibride şi cu combustie internă. Francezii au o lungă istorie de colaborare cu companii din China, cu episoade fericite şi altele mai puţin fericite.

Parteneriatele cu companiile chineze sunt esenţiale

Parteneriatele cu companiile chineze sunt esenţiale pentru orice constructor european dacă vrea să producă în China pentru ca aşa cere legea acolo. Dar multe alianţe nu au legătură cu această obligativitate. Sindicatele franceze au fost înfuriate de decizia Renault de a contrui versiunea electrică a Dacia în China, maşina fiind vândută în Europa. Renault a avut un parteneriat şi cu Dongfeng pentru construirea de maşini pe benzină sub brandul Renault, dar francezii s-au retras din el în 2020. Însă cu Dongfeng a ţinut legătura CEO-ul din China al Renault, iar rezultatul este un start-up nou-nouţ, BeyonCa, axat pe modele de lux de maşini electrice destinate pieţei chineze.

De asemenea, Dongfeng a avut o aventură romantică şi cu Peugeot. Geely, pe lângă Volvo, are participaţii la colosul german Daimler (aproape 10%) şi mai nou la Aston Martin.

Câteva branduri chinezeşti sunt deja prezente în Europa

Imperiul european al Geely se extinde. Cu Daimler, care deţine Mercedes, chinezii au tot felul de parteneriate, inclusiv în domeniul electromobilităţii.

Zvonurile spun că anul viitor Geely va intra şi pe piaţa de vânzări auto europeană, cu modelul electric premium Geometry C. Debutul şi-l va face în Ungaria, Cehia şi Slovacia. La Daimler este acţionar, cu o cotă de 10%, şi BAIC, o altă companie auto chineză.

Câteva branduri chinezeşti sunt deja prezente cu vânzări în Europa, mai ales în sectorul electric, printre acestea putând fi menţionate Nio, XPeng, BYD, Great Wall, Hongqi şi BAIC.

Un sistem de schimb de baterii

Nio a venit cu un sistem de schimb de baterii. Adică şoferul unei maşini electrice Nio în loc să aştepte pentru a încărca acumulatorii maşinii cu electricitate pur şi simplu schimbă în mai puţin de cinci minute bateriile goale cu unele încărcate.

Compania chineză intenţionează să producă staţii de schimb de baterii în Ungaria.

Un studiu recent al PwC estimează că până în 2025 ar putea fi vândute în Europa până la 800.000 de maşini „made in China“, cea mai mare parte electrice. Dar nu toate vor fi de la producători chinezi, o parte, mai mică, fiind vânzări ale companiilor europene ca VW sau Renault care produc în China. PwC a calculat că până în 2030 constructorii chinezi pot ajunge la o cotă din piaţă electrică europeană de până la 8%. Europenii domină, totuşi. Însă nu au ajuns aici fără ajutorul partenerilor chinezi, care le furnizează, printre altele, baterii. O serie în creştere de producători chinezi de baterii îşi construiesc fabrici în Europa, mai ales în est, fiind furnizori pentru mărcile occidentale. Dar lor le-ar putea urma şi producători chinezi de maşini electrice, unul, BYD, având parte de un mare interes din partea guvernelor central şi est-europene la Salonul Auto de la Paris din octombrie. Aiways, producător de maşini electrice din China, vehicula la începutul anului ideea de a-şi construi o fabrică în Germania. În urmă cu câţiva ani, JAC, cei care fac Moskviciul chinezesc, tatonau în urmă cu câţiva ani Bulgaria pentru o uzină. Între timp, s-au aliat cu VW.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘La ora actuală, punctul nevralgic al Occidentului este Republica Moldova, nu Ucraina. Se poate regândi toată harta Europei’

27 November 2022 at 21:45
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”la ora actuală, România, în actualul context geopolitic declanşat de războiul din Ucraina, este foarte, foarte importantă pentru că prin ea se trimit vitamine Republicii Moldova”.

Ion Cristoiu: Eu cred că intrăm, adică sunt convins, pentru că la ora actuală, România, în actualul context geopolitic declanşat de războiul din Ucraina, este foarte, foarte importantă pentru că prin ea se trimit vitamine R. Moldova. Şi-atunci nu-şi poate permite nicio mare putere să slăbească România pentru că dacă noi suntem respinşi, regimul de care se folosesc marile puteri scade.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că România va intra în spaţiul Schengen, dar nu datorită meritelor sale, ci pentru că este utilă susţinerii R. Moldova, punctul nevralgic al Occidentului.

„Eu cred că intrăm, adică sunt convins, pentru că la ora actuală, România, în actualul context geopolitic declanşat de războiul din Ucraina, este foarte, foarte importantă pentru că prin ea se trimit vitamine R. Moldova. Şi-atunci nu-şi poate permite nicio mare putere să slăbească România pentru că dacă noi suntem respinşi, regimul de care se folosesc marile puteri scade.

Nu că se supără Iohannis, cum să se supere el şi Ciucă, că ei sunt cu să traiţi, dar pe plan intern poate să crească antipatia faţă de UE, să crescă nişte tendinţe pro ruseşti. Eu de aia sunt încredinţat că intrăm, nu că merităm. Nu pentru războiul din Ucraina. La ora actuală, punctul nevralgic al Occidentului este R. Moldova, nu Ucraina”, a afirmat publicistul vineri seara la emisiunea Gândurile lui Cristoiu.

Ion Cristoiu spune că motivele pentru care Occidentul este interesat să susţină R. Moldova sunt politice şi economice, iar pe acest fond a reînviat ideea unirii cu România, vânturată deja de unii politicieni de la Bucureşti.

Care sunt motivele, lăsăm Ucraina, acolo e dictatură. R. Moldova este o ţară masiv rusofonă.  Din punctul de vedere al stabilităţii, acolo e putreziciune totală. Pentru că, pe de o parte Maia Sandu a încercat să fie un fel de Monica Macovei, de fapt Codruţa Kovesi fără Coldea, el era inteligenţa în binom. Când a venit, ea început să se bată cu toată lumea, încălcând multe elemente ale statului de drept, a schimbat mulţi.

Acolo e o ţară în care, dacă vrei să elimini mogulii, îţi trebuie să fii Putin în Rusia. Şi lui Putin i-au trebuit vreo 10 ani până i-a eliminat, ori ea a început să tragă în toate părţile. În ultima vreme, acolo au fost nişte scurgeri în presă din dialogurile în interiorul Guvernului care erau catastrofale. Ăia era un fel de regim Băsescu îi radem pe ăia, îi arestăm pe ăia. A încercat să o demită pe Gavriliţa şi nu a putut. Plus economiceşte. Şi-atunci, chiar se vântură, unii politicieni din România sunt deja ameţiţi de teza unirii”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu adaugă că, deşi a avut unele dubii privind unificarea celor două ţări, acum, în contextul războiului din Ucraina, totul devine posibil.

„Nu am spus că aşa va fi. Până acum am avut dubii pentru că ea trebuie aprobată de marile puteri. Acum războiul din Ucraina schimbă totul, se poate orice. Se poate regândi toată harta Europei. Dacă vor ăia, va fi posibilă, se face referendum. Deocamdată sigur este, de trei ori sigur este, că problema cea mai mare a NATO, a UE este R. Moldova”, a subliniat publicistul, conform alephnews.ro.

articolul original.

Klaus Iohannis atrage atenția liderilor occidentali: ‘Acest război nu este războiul Europei. Deși agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european și transatlantic, aceasta riscă să polarizeze și să fragmenteze scena internațională’

25 November 2022 at 10:48
image

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa unităţii europene în contextul războiului din Ucraina şi a arătat că, deşi agresiunea Rusiei a unit ţările la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă „să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională”.

Avem nevoie ca întreaga comunitate internaţională să fie unită, deoarece acest război nu este războiul Europei. Acest război afectează cu certitudine întreaga lume – în planul securităţii alimentare şi energetice, al perturbărilor economice sau împiedicării eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să fim conştienţi că, deşi agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională.

Acesta este motivul pentru care, în timp ce continuăm să consolidăm legăturile cu vecinătatea noastră apropiată şi cu Aliaţii noştri, precum şi să ducem mai departe în mod credibil promisiunile de extindere a Uniunii Europene, trebuie să extindem mesajul şi să construim parteneriate şi cu ţări şi regiuni din întreaga lume„, a spus şeful statului la simpozionul internaţional „The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas.

El a menţionat că UE este a treia economie din lume.

Avem nevoie de un efort colectiv de a ne angaja, de a arăta că empatizăm cu dificultăţile partenerilor noştri globali, de a explica conduita pe care o avem şi a le înţelege poziţiile, astfel încât să evităm ca aceştia să se simtă neglijaţi„, a declarat Iohannis.

Şeful statului a precizat că iniţiative precum Coridoarele Solidarităţii, care facilitează exporturile din Ucraina către pieţele mondiale, inclusiv către ţările care resimt cea mai mare nevoie, trebuie promovate.

El a indicat că România a facilitat tranzitul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina şi va continua în aceeaşi notă, ca o „contribuţie la gestionarea insecurităţii alimentare care poate afecta ţările vulnerabile de pe glob„.

De asemenea, şeful statului a afirmat că ar trebui valorificate instrumente precum Acordurile de Liber Schimb, parteneriatele, diferitele formate de dialog sau participarea la programe emblematice ale UE, precum Erasmus sau Orizont, în vederea consolidării legăturilor noastre globale.

Este necesar să identificăm mijloacele prin care putem egala pe scena globală puterea noastră economică, astfel încât să nu asistăm la o derivă geopolitică către discursul Rusiei şi, prin urmare, către autoritarism şi în detrimentul democraţiei. Este clar că maniera în care răspundem la toate aceste provocări va defini modul în care va arăta harta geopolitică în viitor„, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, calea democraţiei, libertăţii, drepturilor omului, respectării ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a multilateralismului este cea corectă pentru un viitor prosper, stabil şi sigur.

El a afirmat că atacul Rusiei nu este numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva valorilor fundamentale europene, valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.

Şeful statului a subliniat că Uniunea Europeană a stat ferm alături de Ucraina în eforturile sale de a apăra valorile europene, precum şi de Republica Moldova şi Georgia.

„Faptul că, în pofida tuturor dificultăţilor şi presiunilor, aceste ţări continuă să creadă cu tărie în visul lor european este inspirant, impresionant şi demonstrează că ‘Ideea de Europa’ este la fel de puternică ca întotdeauna„, a spus Iohannis.

La evenimentul organizat la Kaunas, capitală culturală europeană în 2022, au participat şi preşedinţii Lituaniei, Gitanas Nauseda, Letoniei, Egils Levits, şi Poloniei, Andrzej Duda.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în cadrul evenimentului. De asemenea, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă.

Preşedintele CE a vorbit despre importanţa Kaunas drept capitală europeană în contextul actual şi de ajutorul financiar şi asistenţa militară oferite de Uniunea Europeană Ucrainei.

În timp ce războiul lui Putin a închis uşile evenimentelor culturale din Ucraina, voi aţi deschis uşile culturii ucrainene. (…) Vom continua să fim alături de Ucraina pentru că ucrainenii luptă cu speranţă şi pentru un viitor mai bun„, a spus Ursula von der Leyen.

Preşedintele Ucrainei a vorbit despre unitatea Europei în contextul războiului din Ucraina.

Sunt 254 de zile de la începutului acestui război. Această agresiune anti europeană este sortită eşecului, libertatea europeană este garantată, dar Rusia încă mai are la îndemână diverse forme de teroare, încă au bombe, rachete şi arme ca să ucidă oameni în fiecare zi. (…) Nu există divizare în ceea ce priveşte unitatea europeană şi trebuie să păstrăm acest lucru. Aceasta este misiunea noastră numărul unu în acest an. (…) Dependenţa europeană de gazul rusesc s-a diminuat şi trebuie să dispară. Aceasta va diminua veniturile Rusiei din veniturile din energie„, a spus Zelenski, care a adăugat că Rusia nu mai poate folosi energia ca pe o armă.

El a subliniat că plafonarea preţurilor la energie este foarte importantă. Zelenski a afirmat că propunerea de plafonare a preţurilor la 60 de dolari pe baril este mai degrabă o concesie făcută Rusiei şi a apreciat propunerea ţărilor baltice şi a Poloniei privind plafonarea preţului la 30 de dolari pe baril.

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să participe alături de omologii din Lituania, Letonia şi Polonia la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova, informează agerpres.ro.

articolul original.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev: ‘Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană nu vor o ruptură definitivă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial’

20 November 2022 at 08:15
image

Vicepreședintele Consiliului Național de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că Occidentul nu vrea o ruptură completă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial și că acesta ar fi de fapt, adevăratul motiv pentru care împinge Kievul să negocieze cu Moscova.

Medvedev afirmă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se împotrivește negocierilor și nu recunoaște „colapsul Ucrainei”.

Oficialul rus susține că „toată lumea s-a săturat de regimul de la Kiev” și că nimeni, nici măcar polonezii, care sunt „cei mai rusofobi”, nu a acceptat să atribuie Rusiei racheta căzută pe teritoriul lor.

„Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană nu vor o ruptură definitivă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial. De aici, încercările frecvente de a convinge Kievul să accepte negocieri. Zelenski nu vrea negocieri din motive evident egoiste. Până la urmă, dacă nu recunoști realitatea colapsului Ucrainei, nu are rost să te așezi la masă (a negocierilor – n.r.). Iar dacă recunoști (colapsul), propriii tăi naționaliști, care sunt în legătură cu conducerea armatei, te vor ucide”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram, conform agenției TASS.

Decizia de a negocia cu Rusia îi revine Ucrainei”

Purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby, a transmis vineri că SUA a reiterat că decizia de a negocia cu Rusia îi revine Ucrainei şi că în niciun caz nu face presiuni asupra preşedintelui  Volodimir Zelenski pentru a se aşeza la masa negocierilor cu Vladimir Putin.

„Acest război s-ar putea încheia astăzi, dacă domnul Putin ar face ceea ce este corect. Evident, (Putin) nu s-a arătat dispus să-şi retragă trupele şi toţi suntem de părere că un acord diplomatic negociat este cel mai bun lucru pe care îl poate face Putin”, a declarat Kirby.

Mai mult, oficialul american a subliniat că misiunea de a stabili când este pregătit să negocieze şi sub ce format îi revine lui Volodimir Zelenski.

„Nimeni din SUA nu face presiuni şi nu insistă sau îl împinge să se aşeze la masa negocierilor”, a dat asigurări Kirby, conform româniatv.net

articolul original.

Analistul militar Radu Tudor: ‘Rusia caută orice pretext pentru a declanșa un război cu Occidentul. Înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA și anti-UE’

15 November 2022 at 11:45
image

Jurnalistul și analistul militar Radu Tudor atrage atenția că ”înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera Federației Ruse o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA, anti-UE să genereze o provocare la adresa unei țări occidentale”.

În primul rând, informațiile conform cărora ministrul rus de Externe a fost dus, după aterizare, de la aeroport direct la spital au fost difuzate de autoritățile din Indonezia. Nu cred că acestea au inventat un drum la spital pentru Lavrov dacă n-a existat.

A doua chestiune: presa rusă s-a dus urgent la hotelul unde este cazat Lavrov, Poate acesta a ieșit rapid din spital. Poate a fost doar un puseu de tensiune. Ceea ce mă miră este că șeful diplomației ruse apare în pantaloni scurți și în tricou, cu un telefon de fabricație americană pe masă, și spune că nu are niciun fel de probleme. Este inedită ipostaza aceasta pentru un oficial de la Moscova.

A treia chestiune: cred că Rusia caută orice pretext pentru a declanșa un război cu Occidentul. Este temerea cea mai mare – că înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA, anti-UE să genereze o provocare la adresa unei țări occidentale și, de aici, un conflict militar cu tot vestul Europei și cu SUA (…)

La summit-ul din Bali, Rusia va avea probabil parte de un tratament umilitor, pe care-l merită.

Comportamentul acestui stat agresor va fi dezavuat de toate marile puteri ale lumii. Probabil vom vedea și gesturi publice ostentative de respingere a discuțiilor cu Lavrov și de transmitere a mesajului că Rusia a devenit un stat nefrecventabil pe plan internațional.

Dincolo de ce se întâmplă acum la G20, am văzut că Joe Biden i-a strâns mâna președintelui chinez Xi Jinping. Ne așteptăm la mesaje foarte interesante din întâlnirea SUA – China, mesaje care vizează războiul declanșat de Rusia și comportamentul lui Vladimir Putin.

Dar sunt convins că va exista o solidaritate a țărilor occidentale și a marilor puteri economice ale lumii în cazul în care Rusia va îndrăzni să provoace militar Occidentul (…)

Dacă va exista o înțelegere între Beijing și Washington, Moscova va deveni o capitală ‘colaterală’. Am putea avea o discuție despre liniile roșii pe care nu le poate trece China și cea mai complicată discuție, cea în privința Taiwanului. În acest moment, China nu pare să ofere niciun sprijin militar Rusiei, ci doar sprijin ideologic, ca stat comunist„, a spus Radu Tudor, conform antena3.ro.

articolul original.

Analistul politic Miron Mitrea: ‘Singura soluție de încheiere a lucrurilor e ca Occidentul să-i ofere o cale de discuție lui Putin’

14 November 2022 at 20:17
image

„E evident ca negocieri de pace, daca vor exista vreodata, vor exista intre Rusia si Kiev, dar ele acum se poarta intre SUA si Moscova. Washingtonul trebuie sa spuna ceva. Sunt convins ca au avut legaturi si au negociat. Ce? Sa prevenim un razboi nuclear. Si altceva? Nimic. Nimeni nu vorbeste despre pierderi. In Romania, 70% din populatie vrea pace. Pacea nu o stabileste actorul Zelenski, ci Occidentul.

Sa pui conditia ca voi negocia numai daca il schimbati pe Putina (referire la o declaratie a lui Zelenski  – n.r.) – dictatorii destepti creeaza o satura greu de schimbat.

Li se oferit Rusiei conditii de capitulare – asta e propaganda. Li se baga in cap oamenilor. Rusia nu e ocupata. Tot ce vedem acum, toata discutia asta, parerea mea, e ca e o joaca. Singura solutie de incheiere a lucrurilor e ca Occidentul s-ai ofere o cale de discutie lui Putin. Ceea ce facem noi acum, ne facem (ca discutam despre pace – n.r.).

E total neprofesionist sa credem că se va intampla asta in viitorul apropiat (pacea in Ucraina – n.r.). Nu cred ca vreuna dintre parti e in momentul de fata atat de disperata sa accepte compromisuri foarte mari. Cat timp Ucraina nu e dispusa sa cedeze niste teritorii sau sa dea Rusia afara militar…”, a afirmat Miron Mitrea, conform realitatea.net

articolul original.

Generalul (r) Mircea Mîndrescu: ‘Ce fac rușii acum ne demonstrează că se pregătesc pentru un război de o anvergură mai mare decât cel din prezent’

13 November 2022 at 16:15
image

Muncitorii curăță aceste facilități şi fac reparațiile necesare. Campania nu a fost anunțată oficial iar rușii de rând nu știu nimic despre ea.

Însă surse familiare cu situația au declarat pentru Bloomberg că operațiunea face parte dintr-un efort mai larg al Moscovei de a se asigura că infrastructura de apărare civilă este pregătită, în cazul în care războiul ar escalada.

„Ceea ce se întâmplă pare să fie un ordin federal. Dar ar putea fi, de asemenea, un efort al tuturor agențiilor de apărare civilă pentru a-și demonstra utilitatea și a arăta că fac ceva”, spune Mihail Vinogradov, analist la Fundația Politică din Sankt-Petersburg.

Singura discuție publică pe această temă a fost la sfârșitul lunii aprilie, când șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, a ordonat un inventar complet al adăposturilor antiaeriene din apropierea graniței cu Ucraina.

Surse militare americane au arătat că Rusia va primi o replică dură dacă folosește o armă nucleară tactică în Ucraina

Verificarea adăposturilor civile ridică în mod natural ipoteza că Rusia ia în calcul bombardamente pe teritoriul său.

În trecutul recent, responsabilii militari din Occident au evocat posibilitatea ca Moscova să ordone o lovitură nucleară tactică în Ucraina, pe fondul eșecurilor din campania militară derulată cu armament convențional.

O astfel de escaladare va atrage represalii dure asupra Rusiei, au indicat militari americani.

„Este evident că efortul pe care Federație Rusă îl face, de a repune în funcțiune adăposturile antiaeriene, nu ne poate conduce decât la ideea că se pregătește pentru o asemenea eventualitate (a unei replici militare pe teritoriul său, n.r.).

Fie că această eventualitate va veni ca urmare a unei acțiuni întreprinse de Federația Rusă, fie că lovirea teritoriului rus va avea o altă cauză, ce fac ei (rușii, n.r.) acum ne demonstrează că se pregătesc pentru un război de o anvergură mai mare decât cel din prezent.

Nu înseamnă, neapărat, că se va ajunge acolo, dar ei se pregătesc”,  a spus la Antena 3 CNN generalul (r) Mircea Mîndrescu, conform antena3.ro

articolul original.

Ucraina mulțumește Occidentului pentru rolul avut în câștigarea bătăliei de la Herson: ‘Suntem pe calea bună! Asta se întâmplă și victoria noastră va fi victoria nostră comună’

13 November 2022 at 08:20
image

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că Occidentul este pe calea unei „victorii comune” asupra Rusiei, salutând totodată ajutorul militar care a făcut posibilă recucerirea Hersonului (sud).

Imnul naţional ucrainean a răsunat la Herson în urma retragerii de către Moscova a forţelor sale vineri din oraş, acesta fiind prima capitală de provincie care a căzut în mâinile ruşilor imediat după invazia în Ucraina ordonată de Vladimir Putin la 24 februarie, relatează AFP.

Foarte puţină lume credea că Ucraina va supravieţui„, a declarat Kuleba în cursul întâlnirii sale cu secretarul de stat american Antony Blinken în marja unui summit al Asiei de Sud-Est în Cambodgia.

Doar împreună vom putea câştiga şi alunga Rusia din Ucraina. Suntem pe calea bună„, a declarat Kuleba.

Asta se întâmplă şi victoria noastră va fi victoria nostră comună – o victorie a tuturor naţiunilor iubitoare de pace din lumea întreagă„, a adăugat ministrul ucrainean.

Kuleba a declarat că ucrainenii care sărbătoresc eliberarea Hersonului varsă de asemenea „lacrimi de gratitudine” pentru SUA şi ajutorul militar în valoare de miliarde de dolari.

Blinken a salutat „curajul remarcabil” al militarilor şi al poporului ucrainean şi a promis că sprijinul american „va continua oricât de mult timp va trebui” pentru a învinge Rusia.

Exprimându-se mai devreme în cursul zilei la o întâlnire bilaterală cu premierul australian Anthony Albanese în marja summitului, Kuleba apreciase că lupta pentru eliberarea ţării sale continuă.

Suntem pe cale de a câştiga bătălii pe teren. Dar războiul continuă„, a declarat el jurnaliştilor la Phnom Penh.

Înţeleg că toată lumea doreşte ca acest război să se termine cât mai rapid posibil. Noi suntem desigur cei care o doresc mai mult decât oricine„, a declarat el.

Dar atât timp cât războiul va continua şi cât noi vom vedea că Rusia mobilizează mai mulţi recruţi şi trimite mai multe arme spre Ucraina, vom continua bineînţeles să contăm pe sprijinul dumneavoastră continuu„, a adăugat ministrul ucrainean.

În octombrie, Australia a promis Ucrainei 30 de vehicule blindate Bushmaster suplimentare şi a detaşat 70 de membri din personalul de apărare australian pentru a instrui soldaţi ucraineni în Marea Britanie.

La rândul său, premierul australian a condamnat „ţintirea de civili ucraineni de către forţele lui Vladimir Putin„.

Antony Blinken a condamnat campania Rusiei care vizează „brutalizarea” Ucrainei, atacând infrastructurile energetice civile. „Este un lucru care ar trebui de asemenea să oripileze lumea întreagă„, a declarat secretarul de stat american, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Războiul din Ucraina s-ar putea complica! Generalul (r) Cristian Barbu: ‘Rușii, retrăgându-se acum din Herson, nu înseamnă că ei au încheiat conturile din punct de vedere al războiului și al forțelor militare – ba dimpotrivă, se regrupează’

articolul original.

Recep Erdogan încearcă să obțină ‘imposibilul’: ‘Încercăm să găsim soluții pentru crearea unui coridor de pace. Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia’

12 November 2022 at 10:45
image

Turcia se angajează să asigure un dialog de pace între Moscova şi Kiev, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan. El a mai subliniat că Rusia ”este un stat puternic, iar Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia”, relatează presa turcă, citată de The Guardian.

”Încercăm să găsim soluţii pentru crearea unui coridor de pace aici, aşa cum am avut coridorul pentru cereale”, a declarat preşedintele turc Erdogan reporterilor într-un zbor din Uzbekistan.

Liderul a spus că nu va propune un interval de timp specific pentru nicio prelungire a acordului privind coridorul de cereale – care expiră la sfârşitul săptămânii viitoare – dar a spus că doreşte ca acesta să funcţioneze ”cât mai mult posibil”.

Erdogan a lăudat rezistenţa Rusiei la presiunile din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi, relatează Reuters.

El a spus că ”Rusia nu este un stat obişnuit, este un stat puternic. Desigur, Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia. Împotriva tuturor acestor lucruri, desigur, Rusia rezistă”.

Rusia a lansat invazia în Ucraina în luna februarie şi a susţinut că a anexat patru regiuni din Ucraina ocupată la Federaţia Rusă, conform news.ro

articolul original.

Câtă influență au „șoimii” Rusiei asupra Kremlinului: Medvedev, Kadîrov și Prigojin îi dau târcoale lui Putin

11 November 2022 at 17:12
image

Cu cât se prelungește invazia Rusiei în Ucraina, cu atât mai multă greutate capătă gruparea războinicilor la Moscova. Aproape că nu trece o zi fără vreo declarație a „șoimilor” Rusiei care se hrănesc cu proclamații antioccidentale. Toți trag în aceeași direcție, dar fiecare are interesul lui.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov, oligarhul Evgheni Prigojin și fostul președinte rus Dmitri Medvedev constituie nucleul dur al susținătorilor războiului și s-au consacrat prin declarațiile belicoase la adresa Vestului. Dar întrebarea esențială pe care o ridică Moscow Times este dacă ei au câștigat, realmente, mai multă influență prin această atitudine. În fond, în sistemul de putere din Rusia importanța cuiva nu este determinată de activitatea mediatică, ci de un singur om: Vladimir Putin.

La începutul "operațiunii militare speciale", elita rusă era divizată între tabăra războinicilor și cea a pacifiștilor. Ultima includea mulți tehnocrați, puținii liberali din sistem și oamenii de afaceri influenți. Aceștia au fost șocați de decizia lui Putin de a începe războiul, apoi au fost nevoiți să tacă și să suporte consecințele conflictului.

În schimb, discursul public a fost acaparat de partizanii războiului, îndeosebi de Kadîrov, Medvedev, Prigojin, șeful Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, și de omul lui Putin din fruntea partidului Rusia Unită, Andrei Turciak. În această tabără nu există o ierarhie, iar grupul nu este consolidat. Tot ce au în comun membrii săi e faptul că sunt susținători activi ai campaniei militare a Rusiei și atacurile înveninate la adresa Occidentului.

Supranumiți de presă "șoimii Rusiei", acești oameni exploatează discursul patriotic în scop propriu, concurând între ei pentru a arăta cine este mai puternic. În perioada în care Putin se întâlnea personal cu foarte puțini oameni, aceste personaje au izbutit să rămână lângă el, având grijă să arate în presă și pe rețelele de socializare că au acces privilegiat la Kremlin.

Fiecare dintre acești "șoimi" are atuurile sale. Și propriile interese.

Medvedev a trecut la limbajul dur

Înainte de război, activitatea fostului președinte Medvedev ca adjunct al șefului Consiliului de Securitate al Rusiei rareori suscita interes public. În martie, după invadarea Ucrainei, el și-a făcut cont pe Telegram și de atunci tună și fulgeră contra Vestului, folosind deseori un limbaj vulgar la adresa Ucrainei și a liderilor occidentali.

Fiecare postare are, în medie, peste 2,25 de milioane de vizualizări, o audiență la care multe publicații pot doar să viseze, ceea ce denotă că mesajul său are aderență. E citat frecvent în presa rusă și cea din străinătate, iar încrederea publică în el a crescut de la 20%, înainte de război, la 40%.

Apropiații fostului președinte spun că tonul și vocabularul pe care le folosește nu-l caracterizează și sunt uimiți de transformarea lui. E posibil ca Medvedev să fi simțit că schimbarea imaginii i-ar da ocazia de a mai fi vreodată președinte, șansă care înaintea războiului era nulă, notează publicația citată.

Medvedev e privit acum ca un candidat al aripii moderate a elitei politice, iar retorica lui este menită să-i atragă atenția lui Putin, dacă liderul de la Kremlin va decide să-și nominalizeze un succesor la alegerile prezidențiale din 2024. Iar Medvedev are avantajul că s-a mai aflat în această poziție.

Kadîrov, "ayatollahul" Rusiei

Liderul cecen era deja o figură controversată cu mult înaintea izbucnirii războiului și folosește acum conflictul pentru a-și întări poziția în rândul elitelor ruse. El este singurul lider regional care își permite să vorbească liber (și frecvent) despre chestiuni care îi depășesc aria de competență, precum politica externă. A mers până într-acolo încât l-a criticat fățiș pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, fiind doar dojenit cu blândețe de Kremlin.

Înainte de război, contul de Telegram al liderului cecen avea 60.000 de urmăritori și aborda mai mult afacerile oficiale. De la declanșarea invaziei, audiența lui a crescut la trei milioane de oameni.

Ramzan Kadyrov on Kherson

I totally agree with Mr Prigozhin's view on Surovikin's decision. Evgeny Viktorovich noted very precisely that Surovikin saved a thousand soldiers who were in a de facto encirclement. pic.twitter.com/4NiGQdFtZN

— ConstanZe (@Constanze2022)
November 11, 2022

Ambițiile lui Kadîrov depășesc funcția de guvernator regional. Și el țintește mai sus, dar trebuie să convingă elitele de la Moscova, iar aici are o problemă: nu este bine văzut în cercurile militare și de securitate. Cu toate acestea, retorica lui ultranaționalistă și acțiunile batalioanelor de luptători ceceni pe care le-a trimis în Ucraina i-au creat o bază solidă de pe care poate ataca cursa pentru funcția de președinte al Rusiei.

Prigojin, stăpânul mercenarilor

Adversitatea lui Kadîrov la adresa ministrului Apărării a fost susținută activ de oligargul Evgheni Prigojin. Acesta a avut un conflict cu Șoigu, înainte de război, când ministrul a vrut să pună capăt contractelor armatei cu firma de catering Concord, deținută de omul de afaceri.

În Ucraina, mercenarii din Grupul Wagner, fondat de Prigojin, s-au dovedit mai eficienți decât diviziile armatei.

Russian oligarch Yevgeny Prigozhin: "Gentlemen, we interfered, we are interfering, and we will interfere… Accurately, precisely, surgically, and the way we do it, the way we know how to"

Journalists were sued in the English courts for writing this truth https://t.co/KNoxKH73wE

— Peter Jukes (@peterjukes)
November 7, 2022

Spre deosebire de Medvedev și Kadîrov, Prigojin nu are canal de Telegram. Compensează, în schimb, cu o rețea de instituții media și o armată de troli care se asigură că el nu rămâne niciodată în afara prim-planului și în rapoartele de presă ale președinției ruse.

Potrivit Moscow Times, e greu de spus dacă acești "șoimi" au căpătat o influență mai mare asupra lui Putin. Ei încearcă să-l împingă pe liderul de la Kremlin pe un culoar al escaladării războiului din Ucraina, o cale care l-ar obliga să mărească miza. Însă nu există indicii că Putin le dă credit - de altfel, nici Kadîrov, nici Prigojin nu au participat vreodată la ședințele Consiliului de Securitate.

În plus, niciunul dintre acești rivali nu deține elementele necesare pentru a fi considerat de membrii elitelor drept unul dintre ei.

Transformarea popularității în mass-media într-o influență reală nu a fost ușoară pe timp de pace, iar în vremea războiului nu contează, subliniază Moscow Times. Politicianul Dmitri Rogozin e un bun exemplu pentru ceea ce pot păți cei mai aprigi "șoimi" când sunt luați la țintă: fostul șef al Roscosmos, agenția spațială rusă, postează mesaje în rafală pe Twitter și este constant citat în media. Dar asta nu l-a ajutat să-și găsească o slujbă; el n-a mai avut o funcție din vară.

articolul original.

O nouă lovitură dură pentru Vladimir Putin! SUA îi revocă Federației Ruse statutul de țară cu economie de piață

11 November 2022 at 07:15
image

Departamentul de Comerţ al Statelor Unite a anunţat că nu va mai trata Federația Rusă ca pe o ţară cu economie de piaţă, revocând statutul acordat în urmă cu două decenii care limita calculul taxelor antidumping asupra mărfurilor ruseşti.

Departamentul de Comerţ a precizat că, în urma unor analize, a constatat că o implicarea amplă a guvernului în economia rusă a dus la preţuri şi costuri distorsionate, care nu reflectă corect dacă preţurile importurilor în SUA sunt stabilite în mod corespunzător, informează Reuters.

Această decizie oferă SUA capacitatea de a aplica pe deplin prevederile legii americane antidumping pentru a remedia distorsiunile pieţei cauzate de interferenţa crescândă din partea guvernului rus în economia sa„, se arată în comunicatul Departamentul de Comerţ.

Washingtonul a acordat Rusiei acest statut în 2002, un pas esenţial pentru admiterea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) în 2012.

Anul trecut, Camera de Comerţ Americană din Rusia a declarat că Moscova va putea contesta la OMC orice decizie a SUA de a retrage Rusiei statutul de economie de piaţă.

Relaţiile Moscovei cu statele occidentale s-au deteriorat dramatic după invadarea Ucrainei. SUA şi multe ţări occidentale au impus sancţiuni ample, cu impact asupra economiei ruseşti, după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina în luna februarie, potrivit agerpres.ro.

articolul original.

Federația Rusă și SUA se pregătesc să tranșeze situația războiului din Ucraina? Kremlinul refuză să comenteze asupra informațiilor apărute în presă cu privire la negocieri secrete între Moscova și Washington

7 November 2022 at 11:26
image

Administrația de la Kremlin a refuzat luni să comenteze asupra informaţiei publicate de The Wall Street Journal (WSJ) conform căreia Washingtonul a purtat discuţii secrete cu înalţi oficiali ruşi pentru a evita o viitoare escaladare a războiului din Ucraina, informează Reuters.

Potrivit WSJ, consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a purtat discuţii secrete cu înalţi oficiali ruşi în speranţa de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să se extindă sau să devină un conflict nuclear.

Nu avem nimic de spus despre acest articol„, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Repet încă o dată că există unele informaţii adevărate, însă de cele mai multe ori informaţiile sunt simple speculaţii„, a adăugat Peskov, recomandând să fie contactate în acest sens Casă Albă sau WSJ.

Casa Albă a refuzat la rândul său să comenteze informaţiile apărute în articol, răspunzând întrebărilor pe acest subiect printr-o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a Consiliului naţional de securitate, Adrienne Watson: „Oamenii susţin o mulţime de lucruri„.

Dmitri Peskov a adăugat luni că Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar că acestea sunt imposibile dat fiind refuzul Kievului de a purta discuţii cu Moscova.

Câteva contacte la nivel înalt între oficiali ai SUA şi ai Rusiei au fost făcute publice în ultimele luni, în condiţiile în care Washingtonul a insistat că orice negocieri pentru încheierea războiului în Ucraina trebuie purtate între Moscova şi Kiev.

Discuţiile ruso-americane menţionate de Wall Street Journal au avut loc în contextul în care Occidentul acuză Moscova că îşi intensifică retorica nucleară, cel mai recent prin acuzaţii repetate, fără a oferi dovezi, la adresa Kievului că ar plănui să folosească „bombe murdare”.

Kievul a negat că ar avea astfel de intenţii, iar SUA şi alte state occidentale au spus că, de fapt, Rusia este cea care ar putea pune la cale un astfel de atac, pe care să îl folosească ca pretext pentru a escalada conflictul, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Se fac jocuri de culise la nivel înalt între SUA și Rusia: Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a discutat în secret cu oficiali ruși

articolul original.

Se fac jocuri de culise la nivel înalt între SUA și Rusia: Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a discutat în secret cu oficiali ruși

7 November 2022 at 08:45
image

S-ar putea schimba situația războiului din Ucraina! Consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a purtat discuţii secrete cu înalţi oficiali ruşi în speranţa de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să se extindă sau să devină un conflict nuclear, a informat duminică Wall Street Journal, transmite luni Reuters.

Ziarul a citat oficiali americani şi aliaţi care au spus că Sullivan, principalul consilier al preşedintelui Joe Biden pentru securitate naţională, a purtat conversaţii confidenţiale în ultimele luni cu consilierul de la Kremlin Yuri Uşakov şi cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei Nikolai Patruşev, care nu au fost dezvăluite public.

Casa Albă a refuzat să comenteze informaţiile apărute în articol răspunzând întrebărilor pe acest subiect printr-o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a Consiliului naţional de securitate, Adrienne Watson:”Oamenii susţin o mulţime de lucruri„.

Wall Street Journal a spus că oficialii nu au furnizat datele sau numărul conversaţiilor telefonice care ar fi avut loc între cele două părţi.

În ultimele luni au fost făcute publice puţine contacte la nivel înalt între oficiali americani şi ruşi deoarece Washingtonul insistă ca orice discuţii privind încheierea războiului din Ucraina să aibă loc între Moscova şi Kiev.

Conversaţiile ruso-americane menţionate de Wall Street Journal au avut loc în contextul în care Occidentul acuză Moscova că intensifică retorica nucleară, cel mai recent prin acuzaţii repetate, fără a oferi dovezi, la adresa Kievul că ar plănui să folosească „bombe murdare”.

Kievul a negat că ar avea astfel de intenţii, iar SUA şi alte state occidentale au spus că Rusia este cea care, de fapt, ar putea pune la cale un astfel de atac, pe care să îl folosească ca pretext pentru a escalada conflictul.

În ceea ce o priveşte, Rusia a acuzat Occidentul că „încurajează provocările”.

Jake Sullivan s-a deplasat vineri la Kiev, unde a promis sprijinul „ferm şi neclintit” al Washingtonului pentru Ucraina, potrivit agerpres.ro.

articolul original.
❌