ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Există semnale că forțele ruse „se pregătesc” să plece de la centrala nucleară Zaporojia, spune șeful Energoatom

27 November 2022 at 16:00
image

Șeful Energoatom, compania ucraineană de stat din sectorul energiei nucleare, a declarat, duminică, că există semnale că forțele ruse s-ar putea pregăti să plece de la centrala nucleară Zaporojia, pe care au capturat-o încă din martie, la puțin timp după lansarea invaziei, transmite Reuters.

Forțele ruse „se pregătesc” să plece de la centrala nucleară Zaporojia, spune șeful Energoatom

O astfel de mișcare ar reprezenta o schimbare majoră pe câmpul de luptă din Zaporojia, o regiune parțial-ocupată din sud-estul Ucrainei, în care linia frontului s-a mutat doar pe alocuri în ultimele luni. Bombardamentele repetate din zona centralei au stârnit temeri legate de posibilitatea unei catastrofe nucleare.

„În ultimele săptămâni primim efectiv informații că au apărut semne că este posibil să se pregătească să plece (de la centrală, n.r.)”, a declarat Petro Kotin, șeful Energoatom, la televiziunea națională ucraineană.

„În primul rând, există un număr foarte mare de materiale în mass-media rusă că ar merita să fie evacuată și poate că ar merita să fie predat controlul (către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, n.r.)”, a adăugat el. „Cineva ar putea să aibă impresia că își fac bagajele și fură tot ce pot”, a continuat oficialul.

Rusia și Ucraina, țara în care s-a produs accidentul nuclear de la Cernobîl în 1986, se acuză reciproc de luni întregi de bombardarea complexului de reactoare Zaporojia, care nu mai generează energie.

Întrebat dacă este prea devreme să vorbim despre plecarea trupelor ruse de la centrală, Petro Kotin a afirmat: „Este prea devreme. Nu vedem acest lucru acum, dar se pregătesc (să plece, n.r.)”.

„Întregului personal (ucrainean, n.r.) îi este interzis să treacă de punctele de control și să meargă pe teritoriul (aflat sub control, n.r.) ucrainean”, a mai spus șeful Energoatom.

Șeful AIEA s-a întâlnit cu o delegație rusă la Istanbul, pe 23 noiembrie, pentru a discuta despre crearea unei zone de protecție în jurul centralei, cea mai mare din Europa, astfel încât să fie prevenit un dezastru nuclear. Zaporojia obișnuia să furnizeze o cincime din energia electrică a Ucrainei.

articolul original.

Kim Jong Un transformă Coreea de Nord în cea mai mare putere nucleară din lume

27 November 2022 at 06:28
image

Coreea de Nord are toate atuurile să devină cea mai mare putere nucleară din lume, afirmă liderul Kim Jong Un. Mesajul îngrijorător vine după ce liderul de la Phenian a inspectat lansarea noii rachete balistice intercontinentale Hwasong-17 (ICBM). Aceste proiectile constituie„cea mai puternică armă strategică din lume” şi demonstrează hotărârea şi capacitatea Coreei de Nord de a construi „cea mai puternică armată din lume”.

North Korea
An official video about the recent tests of the Hwaseong-17 intercontinental ballistic missile capable of carrying a nuclear warhead. pic.twitter.com/US9ONMnn6b

— Spriter Monitor (@SpriterMonitor1) November 19, 2022

Construirea forţei nucleare este menită să protejeze în mod eficient demnitatea şi suveranitatea statului şi poporului, iar „scopul său final este de deţinerea celei mai puternice forţe strategice la nivel mondial, forţă absolută fără precedent în acest secol”, a afirmat Kim Jong Un, scrie gonewsdaily.com.

Kim Jong Un says North Korea aims to have the world’s strongest nuclear force https://t.co/WeDvBQrmTu

— Go News Daily (@GoNewsDaily1) November 27, 2022

Coreea de Nord s-a angajat să contracareze amenințările nucleare ale SUA.

Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică, și a avertizat cu privire la „răspunsuri militare mai aspre” la acțiunile SUA de a-și spori prezența de securitate în regiune împreună cu aliații săi, acuzând Washingtonul că își ia un „pariu pe care îl va regreta”, potrivit AFP.

Preşedintele Joe Biden, omologul sud-coreean Yoon Suk-yeol şi prim-ministrul japonez Fumio Kishida au avertizat, duminică, un răspuns „puternic şi ferm” dacă Phenianul va efectua acest test – primul din 2017 şi al şaptelea din istoria sa.

articolul original.

Kim Jong Un vrea să aibă cea mai puternică forţă nucleară din lume

27 November 2022 at 06:38
image

Liderul Kim Jong Un a declarat că obiectivul final al ţării sale este să deţină cea mai puternică forţă nucleară din lume. Declaraţia a fost făcută în timp ce a promovat zeci de ofiţeri militari implicaţi în recenta lansare a celei mai importante rachete balistice din Coreea de Nord, a informat duminică presa de stat nord-coreeană, transmite Reuters.

Anunţul vine după ce liderul de la Phenian a inspectat lansarea noii rachete balistice intercontinentale Hwasong-17 (ICBM). Acesta s-a angajat, pe 18 noiembrie, să contracareze ameninţările nucleare ale SUA cu ajutorul armelor nucleare, scrie Agerpres.

Construirea forţei nucleare este menită să protejeze în mod eficient demnitatea şi suveranitatea statului şi poporului, iar „scopul său final este de deţinerea celei mai puternice forţe strategice la nivel mondial, forţă absolută fără precedent în acest secol”, a afirmat Kim Jong Un în ordinul de promovare a ofiţerilor.

„Cea mai puternică armă strategică din lume”

Kim Jong Un a numit Hwasong-17 „cea mai puternică armă strategică din lume”. El a spus că aceasta demonstrează hotărârea şi capacitatea Coreei de Nord de a construi, în cele din urmă, cea mai puternică armată din lume.

Oamenii de ştiinţă nord-coreeni au făcut un „salt minunat înainte în dezvoltarea tehnologiei de montare a focoaselor nucleare pe rachete balistice”, a mai spus Kim Jong Un.

Pozând alături de oameni de ştiinţă, ingineri, oficiali militari şi alte persoane implicate în organizarea acestor teste, liderul nord-coreean a declarat că se aşteaptă ca aceştia să continue să extindă şi să consolideze capacitatea nucleară de descurajare a ţării într-un ritm extraordinar de rapid.

Aceştia au depus un jurământ de credinţă faţă de partidul de guvernământ. Ei s-au angajat să apere „autoritatea absolută” a partidului şi a lui Kim Jong Un. De asemenea, au jurat că „rachetele noastre vor zbura viguros numai în direcţia indicată” de liderul nord-coreean.

Citeşte şi: A murit actrița de comedie Sanda Toma

articolul original.

Virgil Popescu, despre strategia energetică a României: ‘Țara noastră se bazează pe energie nucleară, avem phase out-ul de cărbune până în 2032 și folosirea gazului, care este o resursă internă’

26 November 2022 at 15:20
image

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a vorbit despre situația energetică a României. Acesta a catalogat drept populist demersul conducerii Consiliului Judeţean Gorj de solicitare a includerii amenajării hidroenergetice Valea Sadului în lista proiectelor finanţate prin REPower EU, el punctând că autorităţile locale nu trebuie să se limiteze la o hârtie către minister.

Potrivit ministrului, respectiva amenajare hidroenergetică este una în trei trepte, cu un total instalat pe medie de 20 MW, iar valoarea investiţiei s-ar ridica la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care nu se justifică deoarece amenajarea, aşa cum a fost gândită în urmă cu peste 30 de ani, nu avea funcţia principală de producere a energiei electrice.

Investiţia de la Valea Sadului este una de amenajare hidroenergetică de 3 trepte (…) total putere instalată este pe medie de 20 MW, maxim poate să fie 50 MW. Valoarea investiţiei neactualizate la nivelul anului 2010 este de 2,5 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro. Este evident, cum a fost ea gândită în anul 1989, că această amenajare hidroenergetică nu avea funcţia principală de producere de energie electrică, avea alte funcţii de irigaţii, de protejare împotriva inundaţiilor.

Este clar că domeniul de responsabilitate al Ministerului Energiei pe această amenajare nu este prioritar. Autorităţile locale nu trebuie să se limiteze la o hârtie către Ministerul Energiei şi de aceea am spus că mi se pare un joc populist să trimiţi la Ministerul Energiei o hârtie pentru o investiţie de ce nu e prinsă în capitolul Energie, pentru că, din punct de vedere al eficienţei pe energie, este clar că nu se justifică.

Energiile regenerabile sunt definite ca microhidrocentrale sub 10 MW, iar această are trei trepte, toate sunt sub 10 MW. Eu cred că preşedintele Consiliului Judeţean, poate şi cu primarul municipiului Târgu Jiu să meargă la Ministerul Mediului, la Ministerul Agriculturii şi să discute foarte serios acest lucru acolo, noi venim şi susţinem partea de energie, dar pe zonă, astfel încât să ne încadrăm în nişte parametri şi o valoare a energiei pe MW astfel încât să fie sustenabilă„, a spus Virgil Popescu.

Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Gorj a înaintat o adresă către Guvern, Ministerul Investiţiilor Europene şi Ministerul Energiei prin care solicită includerea proiectului de investiţii „AHE a Râului Jiu pe sectorul Valea Sadului – Vădeni” în lista proiectelor finanţate prin REPower EU.

Potrivit unei informări a CJ Gorj, solicitarea vine în contextul lansării în procedură de transparenţă decizională a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, în care sunt incluse doar două proiecte.

Având în vedere că REPower EU este orientat către investiţii aflate în diferite etape de execuţie, includerea AHE Valea Sadului – Vădeni este esenţială, atât prin prisma anvergurii proiectului, cât şi prin cea a stadiului actual de execuţie, de peste 50%. De precizat că nu este primul demers pe care Consiliul Judeţean Gorj îl face în acest sens, în luna mai a anului 2018 fiind înaintată o solicitare similară, prin care se solicita găsirea unei soluţii pentru finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii„, se arată în informarea CJ Gorj.

Aceeaşi sursă punctează că lucrările la respectiva amenajare hidroenergetică sunt executate în proporţie de peste 50%, iar abandonul acestor lucrări generează cheltuieli enorme pentru readucerea terenurilor în starea iniţială, trebuie analizată în mod realist finanţarea, analiză care să se facă cu reevaluarea restului de executat, atât valorică, cât şi ca soluţie tehnică.

Ministrul Energiei a mai afirmat că strategia energetică a României este finalizată şi trimisă deja în circuitul de avizare interministerial. „Dar practic, după noua directivă europeană 944, pe care am transpus-o la sfârşitul anului trecut, ceea ce a fost obligatoriu, Planul naţional integrare a energiei şi schimbări climatice a fost finalizat, aprobat încă din această vară, trimis către Bruxelles, prin care ne-am asumat practic ce vom face până în 2030 din punct de vedere al energiei în România. România se bazează pe energie nucleară, avem phase out-ul de cărbune până în 2032 şi folosirea gazului, care este o resursă internă (…) venim cu gazul ca şi energie de tranziţie şi pe deasupra energie regenerabilă, atât onshore, cât şi offshore din Marea Neagră”, a spus ministrul, conform agerpres.ro.

articolul original.

Rusia trage cu rachete nucleare goale. Momeală și disperare

26 November 2022 at 08:09
image

Stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei este atât de epuizat încât Armata Moscovei a ajuns să scoată focoasele nucleare de pe rachetele de croazieră mai vechi, pentru a le putea folosi în Ucraina.

Practic, ruşii trag cu rachete sovietice nearmate.

Este concluzia celui mai recent raport furnizat sâmbătă de Ministerul Apărării din Marea Britanie.

Specialiştii au analizat epava unei rachete de croazieră AS-15 Kent – aparent doborâtă – care a fost proiectată în anii 1980 „exclusiv ca sistem de livrare nucleară”.

Concluziile sunt că "focosul fusese probabil înlocuit cu balast. Deși un astfel de sistem inert va produce în continuare unele daune prin energia cinetică a rachetei și combustibilul din ea, este puțin probabil să obțină efecte fiabile împotriva țintelor vizate.

Rusia speră aproape sigur că astfel de rachete vor funcționa ca momeală și vor devia apărarea antiaeriană ucraineană".

Ziua 276 de război: 6 milioane de oameni nu au curent de 3 zile. Ucraina primește generatoare din România. Rânjete largi la Kremlin

articolul original.

Cele mai mari 4 centrale nucleare din Ucraina au fost reconectate la rețeaua de energie electrică

26 November 2022 at 07:04
image

Cele mai mari patru centrale nucleare din Ucraina au fost reconectate la rețeaua națională de energie electrică după ce au rămas fără curent, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie dw.com.

Ukrainian terrorists continue attacking the Zaporozhye Nuclear Power Plant using American HIMARS missiles.
By the way my hatred for Ukraine and America are now at maximum level pic.twitter.com/2CiLmrhiIB

— Natalia 🦊 Наталья 🇷🇺☭🇨🇴 (@NTY57NTY) November 20, 2022

Centralele de la Rivne, Ucraina de Sud și Khmelnițkii au fost reconectate la rețeaua națională. De asemenea, a precizat că a fost restabilită alimentarea cu energie electrică a sitului Cernobîl.

Firma ucraineană de energie nucleară, Energoatom, a declarat miercuri că mai multe unități au fost oprite la centrala nucleară Pivdennoukrainsk din sudul Ucrainei din cauza unei pierderi de energie în timpul atacurilor aeriene rusești.

De asemenea, unitățile nu funcționau la centrala Khmelnytskyi din vestul Ucrainei, potrivit unui oficial local. Zeci de regiuni din țară au rămas fără apă și electricitate din cauza atacurilor rusești.

De asemenea, conexiunea de energie externă la uzina Zaporizhzhya a fost restabilită vineri, după ce a fost deconectată. Deși este oprită, centrala, cea mai mare din Europa, încă are nevoie de energie electrică pentru a menține funcțiile de siguranță și securitate.

Misiunea deschide drumul pentru modernizarea și îmbunătățirea sistemelor de securitate  nucleară”, a spus directorul general IAEA Rafael Grossi Grossi.

Peste 6 milioane de gospodării din Ucraina nu au curent electric

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că peste șase milioane de gospodării din țară sunt încă afectate de întreruperile de curent, la două zile după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Avariile afectează capitala Kiev, regiunile Odesa, Lviv, Vinnytsia și Dnipropetrovsk, deși autoritățile lucrează la rezolvarea situației.

În această seară, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor (ale Ucrainei) și la Kiev. În total, peste șase milioane de cetățeni”, a spus Zelenskyi în discursul său zilnic, adăugând că numărul gospodăriilor afectate s-a redus „la jumătate” de atunci.

After reconnecting four nuclear power plants, Ukrainian authorities were gradually restoring nationwide power. But millions of people are still in the dark after the most devastating Russian air strikes of the war https://t.co/PoReC5iY8N pic.twitter.com/2zesaxeW6G

— Reuters (@Reuters) November 26, 2022

articolul original.

Ziua 275 de război. Spitale evacuate și transplanturi făcute pe întuneric în Ucraina. Putin ar fi pregătit să continue războiul ani la rând, indiferent de costuri

25 November 2022 at 18:11
image

Ziua 275 de război a adus noi explozii în Crimeea, dar și declarații de la Kiev despre nevoia de a recuceri și această regiune anexată ilegal de Rusia în 2014.

Volodimir Zelenski spune că, dacă Ucraina nu obține reîntregirea, orice acord de pace nu ar fi decât o înghețare a războiului, fiind apoi doar o chestiune de timp până când conflictul armat cu Rusia va reizbucni. Kremlinul a folosit prilejul replicii pentru a reitera că cei care nu doresc pacea sunt liderii de la Kiev.

Prestigioasa publicație britanică The Spectator a publicat informații despre un acord între SUA și China, prin care americanii au oprit livrarea de MiG-uri către Ucraina, iar Beijingul s-a angajat să-l oprească pe Putin să transforme războiul într-unul nuclear.

Dezvăluirile vin în timp ce la Kiev a ajuns ministrul britanic de Externe, cu un nou ajutor substanțial.

La Moscova, în timp ce estimările arată o sumă uriașă pompată până acum de Kremlin în război, municipalitatea a prezentat planul de decorațiuni de sărbători, fulgii de nea și tradiționalele urări fiind înlocuite de simboluri militare și mesaje de mobilizare. Iar câteva femei au organizat o înmormântare pentru Joe Biden, considerându-l responsabil pentru războiul în care mor bărbații ruși.

Putin s-a întâlnit cu mame ale rușilor pe care i-a trimis pe front. Deși a vrut să detensioneze situația din țară, e posibil ca mai rău să le fi înverșunat pe soțiile și mamele care își pierd soții și copiii în război. Pe de altă parte, surse FSB spun că Putin ar fi pregătit să continue războiul ani la rând, chiar dacă estimările de la Moscova spun că până la 100.000 de ruși mobilizați ar putea muri doar până în vară.

Iar șeful NATO și-a anunțat venirea la București săptămâna viitoare, promițând că întâlnirile din capitala României vor reîntări susținerea Kievului împotriva războiului brutal lansat de Kremlin: „Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, atunci noi toţi vom plăti un preţ mult mai mare, pentru mulţi ani de acum încolo”.

Pacea sau războiul se decid în Crimeea

  • Explozii în Crimeea - Sistemele antirachetă au fost activate deasupra nordului Crimeii, au anunțat autoritățile din orașul Armiansk, după ce în zonă au fost raportate explozii.
  • Zelenski spune când se termină războiul - Volodimir Zelenski vorbise, în mesajul de joi noapte, despre recucerirea Crimeii: „Trebuie să ne luăm toate pământurile înapoi și câmpul de luptă e opțiunea când nu există căi diplomatice. Dacă poți obține restituirea pământurilor, războiul devine înghețat, pentru că e doar o chestiune de timp până când va fi reluat”.
  • Reacție de la Kremlin - Dmitri Peskov a reacționat, comentând că declarațiile lui Zelenski despre Crimeea arată că nu dorește rezolvarea pașnică a problemelor.
  • Iranieni uciși în Crimeea - Într-un interviu acordat The Guardian, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei, Oleksîi Danilov, a confirmat că forțele Kievului au ucis consilieri iranieni care antrenau soldații ruși să folosească dronele kamikaze în Crimeea, în atacul de la finalul lui octombrie. Atunci, surse citate de presa israeliană spuneau că au fost uciși 10 iranieni. „Nu ar trebui să fie unde nu au ce căuta. Erau pe teritoriul nostru, noi nu i-am invitat. Dacă cooperează cu teroriștii și participă la distrugerea națiunii noastre, atunci trebuie să îi ucidem”, a spus oficialul ucrainean.

Situația pe front

  • Atac în Harkov - Rușii au bombardat mai multe localități din regiunea Harkov. Rachete S-300 au lovit inclusiv o grădiniță și o unitate medicală, însă rapoartele preliminarii nu indică victime.
  • Bilanț negru în Herson - 7 persoane au fost ucise și 21 rănite în urma bombardamentelor rușilor asupra Hersonului, de joi seară.
  • Curent pentru centralele nucleare - Compania ucraineană Ukrenergo a anunțat că toate centralele nucleare localizate pe teritoriul neocupat erau funcționale vineri la prânz, după ce fuseseră reconectate la rețeaua electrică a UE. În 1-2 zile vor ajunge la capacitatea normală de producție de energie.
  • Kievul își revine ușor după blackout - Vineri dimineață jumătate din Kiev încă nu avea curent. Alimentarea cu apă a fost reluată și încă se lucra la repunerea în funcțiune a sistemului de încălzire. Amintim că Ucraina a suferit pentru prima oară o pană totală de curent ce a dus inclusiv la oprirea centralelor nucleare, după bombardamentele masive de miercuri.
  • Copii evacuați din spitale - Pacienții din spitalele din Herson sunt evacuați din cauza atacurilor aeriene ale rușilor, a anunțat guvernatorul ucrainean al regiunii: „Copiii aflați sub tratament la spitalul clinic regional din Herson au fost transportați la Nikolaiv. Acolo, ei vor continua să primească toate îngrijirile medicale necesare”.
  • Transplanturi făcute în condiții de război - În Liov, medicii au făcut nouă transplanturi de organe în 30 de ore, fără curent. Acestea au inclus două inimi, un ficat și șase rinichi.
  • Noii recruți ruși mor pe capete în Donbas - Ministerul britanic al Apărării spune că probleme mari continuă în procesul de mobilizare din Rusia, unde mulți au fost trimiși pe front cu boli cronice și alte dizabilități, fără antrenament și echipament corespunzător. Pierderi masive au fost înregistrate în orașul Svatovo, din regiunea Lugansk, unde noii recruți au fost puși să sape un sistem complex de tranșee, sub focul continuu al părții ucrainene. În Donețk, pierderi mari au fost raportate în bătălia de la Bakhmut. Experții britanici prevăd că tot mai mulți ruși vor ieși în stradă, teama de arest fiind mai mică decât cea de pierdere a celor dragi pe front.
  • Putin e pregătit să ducă războiul ani buni, indiferent de costuri - Surse din FSB citate de publicația Important Stories spun că estimările interne vorbesc de până la 100.000 de morți în rândul celor mobilizați, până în vara lui 2023. Aceleași surse spun că Putin nu a renunțat la planul de a înlocui liderii de la Kiev și că e dispus ca războiul să dureze ani la rând, indiferent de costuri.
  • Crime de război comise de ucraineni? - După New York Times, și ONU a anunțat că, „cel mai probabil”, imaginile despre care s-a spus că prezintă 12 soldați ruși executați de ucraineni sunt reale. Însă și experții ONU atrag atenția că e nevoie ca circumstanțele să fie investigate amănunțit.

Diplomație, ajutoare și negocieri pe sub masă

  • Șeful NATO vine la București - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care luni urmează să ajungă în România, a susținut o conferință de presă despre evenimentele ce vor avea loc la București săptămâna viitoare: „Vom discuta despre războiul ilegal dus de Rusia în Ucraina, război care continuă să ameninţe pacea şi securitatea euro-atlantică. Preşedintele Putin eşuează în Ucraina şi el răspunde cu mai multă brutalitate. Este un început de iarnă oribil pentru Ucraina și vremuri dificile şi pentru restul Europei şi restul lumii, cu creşteri ale preţurilor energiei şi alimentelor. Da, plătim toţi un preţ pentru războiul Rusiei contra Ucrainei, dar preţul pe care îl plătim noi este în bani, în timp ce preţul pe care îl plătesc ucrainenii este în sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, atunci noi toţi vom plăti un preţ mult mai mare, pentru mulţi ani de acum încolo. Dacă Putin şi alţi lideri autoritari văd că forţa este recompensată, ei vor folosi din nou forţa pentru a-şi atinge scopurile”.
  • Acord între rivali pentru oprirea unui război nuclear - The Spectator citează surse care spun că în martie liderii SUA au ajuns la o înțelegere cu cei de la Beijing prin care americanii au fost de acord să oprească livrarea de MiG-uri 29 din Polonia către Ucraina, iar „generalii chinezi s-au angajat să neutralizeze amenințările nucleare ale lui Putin”.
  • Susținere până la capăt - Franţa şi Germania vor continua să susţină Ucraina până la încheierea actualului război cu Rusia, a declarat premierul francez, Elisabeth Borne, după întrevederea pe care a avut-o vineri, la Berlin, cu cancelarul Olaf Scholz.
  • UE crește ajutorul pentu Ucraina - Executivul european pregăteşte livrarea în Ucraina a unor importante donaţii din partea ţărilor membre UE şi din rezervele Comisiei, pentru a ajuta la restabilirea și menținerea furnizării de energie electrică și termică, a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat, după o convorbire cu Volodimir Zelenski.
  • Ministru britanic la Kiev - Ministrul de Externe britanic James Cleverly a ajuns la Kiev, de unde a anunțat un nou pachet de asistență pentru Ucraina ce include 24 de ambulanțe, 11 vehicule pentru situații de urgență, 6 vehicule blindate, precum și 3 milioane de lire sterline pentru reconstrucția infrastructurii și 5 milioane de lire pentru inițiativa prin care sunt cumpărate cereale din Ucraina pentru cele mai sărace țări.
  • Rusia, stat-sponsor al terorismului - Parlamentul Olandei a adoptat o rezoluție prin care Rusia e declarat stat sponsor al terorismului. Decizia este însă una simbolică, pentru că legislația națională nu prevede consecințe în cazul unui astfel de rezoluții.
  • Susținerea Ucrainei, monedă de schimb - Guvernul Croației a fost de acord să antreneze pe teritoriul său militari ucraineni, așa cum fusese decis la nivelul UE. Decizia vine în contextul în care Croația a primit asigurări clare de susținere a aderării la Schengen, în timp ce România și Bulgaria încă se confruntă cu opoziție.
  • Frig și întuneric pentru aderarea la UE - Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a invocat un sondaj potrivit căruia 90% dintre ucraineni ar fi dispuși să suporte 2-3 ani de întreruperi de curent, dacă asta ar însemna ca apoi să adere la Uniunea Europeană. Ea a făcut astfel un apel subtil către liderii europeni să le dea un orizont clar oamenilor, pentru a ști că la finalul celor pe care trebuie să le îndure va veni și binele. Detalii AICI.
  • Putin plănuia un război cu Japonia - Newsweek citează surse din FSB care susțin că Putin ar fi plănuit să înceapă un război cu Japonia vara trecută, având pregătit inclusiv discursul prin care să anunțe începutul conflictului. Detalii AICI.
  • Rusia denunță rezoluția PE - Diplomaţia rusă denunţă vineri rezoluţia prin care Parlamentul European (PE) a calificat săptămâna aceasta Rusia drept un ”stat care promovează terorismul”, relatează AFP. ”Această acţiune inamicală face parte dintr-o campanie politică de informare purtată de Occident împotriva ţării noastre şi nu are nimic a face cu situaţia reală în lupta împotriva terorismului internaţional”, subliniază într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Femeile Rusiei, o forță de temut - Vladimir Putin a avut vineri o întâlnire cu mame ale soldaților pe care i-a trimis pe frontul din Ucraina, pe fondul mesajelor tot mai multe pe care femeile Rusiei le transmit pe canale de Internet în limba rusă, cerându-i liderului de la Kremlin să-şi respecte promisiunile făcute. Detalii AICI.
  • Costul războiului - Rusia a cheltuit până acum peste 82 de miliarde de dolari pe război, arată estimările Forbes Ucraina. 28,7 miliarde de dolari au fost cheltuieli cu armata și alte 15,6 miliarde, bani pentru salariile personalului militar. Două tranșe de 9,4 miliarde, respectiv 7,7 miliarde de dolari au fost alocate pentru compensațiile acordate familiilor rușilor uciși sau răniți. 20,8 miliarde de dolari e costul echipamentelor militare pierdute pe fronturile din Ucraina.
  • Sărbători militare - În Moscova, autoritățile au în plan ca decorațiile de sărbători să fie cu simboluri militare și steagul Rusiei, iar în loc de mesajele „Crăciun fericit” și „La mulți ani” să fie sloganuri precum „Suntem împreună” sau „Nu-i lăsăm pe ai noștri în urmă”.
  • Înmormântare pentru Biden - În Rusia, câteva femei au organizat o înmormântare simbolică pentru președintele american Joe Biden.
articolul original.

Singurul loc din România care ar rezista unui atac cu bombe nucleare. A intrat în vizorul NASA

24 November 2022 at 21:45

Există o anumită zonă în România care, potrivit studiilor, ar continua să existe în cazul unui atac nuclear major. NASA a investigat extrem de bine acest loc unic în toată lumea. Oamenii de știință îl consideră una dintre cele mai mari descoperiri științifice ale secolului 20. Mai mult, cercetătorii de la NASA au comparat mediul din acest loc cu cel de pe planeta Marte.

Unde se află acest loc și cum a fost descoperit

Locația se află la 20-30 de metri adâncime într-o zonă împrejmuită de movile, la ieșirea din Mangalia. Are o lungime de 300 de metri și galerii joase de 2 metri. În interior au fost descoperite 200 de specii care s-au adaptat vieții într-un mediu în care nu există prea mult oxigen.

Singurii oameni care pot intra acolo sunt doar cercetătorii. Reputatul geolog ,Cristian Lascu, a povestit pentru canalul de YouTube „Stellarium” cum a descoperit faimoasa peșteră care ulterior i-a fascinat pe americani. Aceștia sunt extrem de interesați de zona pe care au explorat-o încă din primii ani de după 1989.

„Am furat un puț că să găsesc peștera. Am avut puțin noroc, pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am văzut pe pereții încăperii mișunind păianjeni, scorpioni, miriapozi și alte viețuitoare.

Biologii de la Institutul de Speologie au determinat fauna, au zis că sânt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu știu ce lipitoare-minune și prima lipitoare cavernicolă din lume.”, își amintește reputatul geolog, Cristian Lascu.

Ieșire Mangalia

Ceaușescu dăduse ordin să se construiască o termocentrală gigant în acest loc

În 1986, Nicolae Ceaușescu ordona începerea investigațiilor geologice în zona 2 Mai-Vama Veche, în vederea construirii unei termocentrale uriașe. Se spune că dictatorul ar fi indicat acest loc, chiar în timp ce se afla în elicopter. Cu toate acestea, descoperirea geologilor l-a făcut pe conducătorul statului să renunțe la planul inițial.

Ceaușescu pe vremea Comunismului

NASA a făcut cercetări în acest loc

La 10 ani după aceste descoperiri, mai exact în 1996, NASA a pus ochii pe această peșteră. Împreună cu o echipă de experți români, americanii s-au deplasat în acea zonă pentru a face cercetări. Aceștia au fost fascinați de asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte. Imediat ce investigațiile s-au terminat, echipa de români a fost angajată de Agenția Spațială Americană și au plecat în SUA.

„Proiectul de construcție a termocentralei a fost abandonat, din fericire. În 1996 , peștera este luată în vizorul NASA care împreună cu cercetătorii români lucrează la peșteră, interesul fiind maxim, asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte fiind evidență. Odată lucrările terminate cercetătorii români au fost „furați” de NASA.

Potențialul științific al peșterii nu este epuizat. Nimic semnificativ nu se mai petrece la Movile, inclusiv pentru că puținii bani alocați cercetării nu sunt direcționați către priorități reale. Laboratorul în care au lucrat cercetătorii români este in pericol de a fi evacuat din cauza datoriilor față de stat.”, a mai spus Cristian Lascu.

Ulterior, peste 10 ani, în 1996, NASA a pus ochii pe această peșteră. Împreună cu experții români, o echipă americană s-a deplasat în zonă spre a cerceta locul. Asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte era evidentă și i-a fascinat pe cei de la NASA.”, a mai povestit Cristian Lascu, pentru canalul de YouTube „Stellarium”.

articolul original.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertizează: O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare

22 November 2022 at 17:15
image

O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare, a transmis marți, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Acesta a precizat faptul că diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondială, provocând noi confruntări.

„Diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondiale, provocând noi confruntări şi făcând cu atât mai dificilă rezolvarea vechilor conflicte”, a declarat jurnaliştilor Guterres în cadrul unui forum al Alianţei civilizaţiilor Naţiunilor Unite (UNAOC), organizat la Fes (nord-estul Marocului).

„O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare”, a avertizat el, într-un moment în care Occidentul acuză Moscova că agită ameninţarea unui război atomic cu scopul de a-l descuraja să susţină Ucraina, ţară în care Rusia desfăşoară o ofensivă militară de la sfârşitul lunii februarie.

„În acest timp, noi ne apropiem periculos de prăpastia climatică şi discursurile urii, iar dezinformarea proliferează”, şi-a exprimat regretul Guterres.

În acest context, secretarul general al Naţiunilor Unite a denunţat „forţele discordiei” şi trezirea „vechilor demoni”: antisemitismul, sectarismul antimusulman, persecuţiile creştinilor, xenofobia şi rasismul.

„În această lume tulbure, noi trebuie să calmăm tensiunile, să favorizăm incluziunea şi coeziunea socială şi să facem să se dezvolte societăţi mai unite şi mai reziliente”, a pledat el.

Organizat de Spania şi de Turcia, cel de-al 9-lea forum UNAOC s-a deschis marţi în capitala spirituală a Marocului cu tema „A trăi împreună ca o singură umanitate”.

Forumul, la care participă miniştri şi diverse personalităţi, se desfăşoară pentru prima oară pe continentul african şi se va încheia miercuri printr-o „Declaraţie de la Fes”.

Alianţa civilizaţiilor are misiunea de a promova dialogul şi cooperarea între comunităţi, culturi şi religii, transmite AGERPRES

articolul original.

Ziua 272: Locuitorii din Herson sunt mutați, Ucraina primește mai mult ajutor financiar, Gazprom taie gazul Moldovei

22 November 2022 at 21:38
image

Ziua 272 de război a început cu propunerea Lituaniei, stat membru NATO, ca Alianța să își pună în acțiune sistemele de apărare antiaeriană pentru a doborî rachetele rușilor, susținând că asta nu ar însemna startul unui război mondial, ci ar ajuta la grăbirea finalului celui pe care îl duce Putin în Ucraina.

De la Zaporojie au venit vești liniștitoare, experții AIEA anunțând că nu există scurgeri de radiații după atacurile de duminică. Agenția somează însă în continuare ambele tabere să „nu se mai joace cu focul” în zona celei mai mari centrale nucleare a Europei.

În Rusia, situația devine tot mai tensionată. Guvernatorul Belgorodului a avertizat-o pe șefa Ministerului Construcțiilor din regiunea de la granița cu Ucraina că o va decapita în piața publică, în fața familiei, pentru că întârzie cu finalizarea lucrărilor la „linia de securitate” de la frontieră.

Iar Putin urmează să aibă o întâlnire cu mame ale unor ruși pe care i-a trimis la război. Și se laudă cu puterea nucleară arctică.

Între timp, Ucraina a pornit o vânătoare de trădători și a desfășurat percheziții în mai multe domenii.

Iar Gazprom va reduce la mai puţin de jumătate livrările de gaze către Republica Moldova, acuzând Ucraina.

Situația pe front

  • Centru umanitar bombardat de ruși - Autoritățile ucrainene din Zaporojie au anunțat că un nou atac al rușilor a vizat un centru organizat în perimetrul unei școli, unde erau distribuite ajutoare umanitare, în orașul Orehov. Un asistent social a fost ucis și alte două persoane rănite.
  • Explozii în Herson - Mai multe explozii au avut loc în Herson, însă nu este clar care dintre părți e responsabilă de atac.
  • Rușii așteaptă atacuri în Crimeea - În mai multe regiuni din Crimeea a fost ridicat nivelul de alertă teroristă în perioada 22 noiembrie - 7 decembrie. Autoritățile ruse insistă că au situația sub control și că siguranța cetățenilor nu e pusă în pericol.
  • Nu e risc de radiații - O echipă de inspectori independenţi ai organismului de supraveghere nucleară al ONU a raportat luni că nu există „nicio problemă imediată de siguranţă nucleară sau de securitate" la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după bombardamentele din weekend.
  • Lituania vrea NATO în război - Vicepreşedintele Parlamentului lituanian Paulius Saudargas a declarat public că NATO ar trebui să intervină în război: „Susţin cu tărie ideea de a amplasa sisteme de apărare aeriană la graniţa dintre NATO şi Ucraina, cel puţin în Polonia. Acest lucru ar contribui la protecţia cerului ucrainean, cât mai adânc pe teritoriul său, protejând în acelaşi timp NATO însuşi. Sunt sigur că o astfel de îmbunătăţire nu ar însemna escaladarea războiului cu Rusia, ci dimpotrivă - ar contribui la atingerea dezescaladării prin asigurarea prevenirii atacurilor cu rachete pe teritoriul NATO. O atenţie deosebită trebuie atrasă asupra creării scutului de apărare aeriană deasupra centralelor nucleare din Ucraina, astfel că ţările occidentale trebuie să furnizeze sisteme de apărare aeriană adecvate".
  • Flota Rusiei, în pericol - Ministerul britanic al Apărării scrie în raportul zilnic că flota Rusiei la Marea Neagră ar putea fi vulnerabilă atacurilor ucrainenilor. Sâmbătă, pe 18 noiembrie, au fost raportate explozii la un terminal petrolier din portul Novorossiysk, care este și o importantă bază navală a Marinei Rusiei.
  • Cetățenii din orașul Herson, recent eliberat, sunt în prezent mutați în zone unde problemele de securitate și de încălzire sunt mai puțin grave. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că jumătate din capacitatea energetică a țării a fost pusă la pământ de rachetele rusești.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Putin se laudă cu puterea arctică - Vladimir Putin a subliniat marţi „puterea arctică” a Rusiei în cadrul unei ceremonii de ridicare a drapelului şi de lansare la apă a două spărgătoare de gheaţă cu propulsie nucleară, care vor asigura navigaţia în vestul Arcticii pe tot parcursul anului: „Ambele spărgătoare de gheaţă au fost concepute ca parte a unui proiect de mare serie şi fac parte din activitatea noastră sistematică şi la scară largă de retehnologizare şi recapacitare a flotei naţionale de spărgătoare de gheaţă, pentru a consolida statutul Rusiei de mare putere arctică”.
  • Putin, față în față cu mamele rușilor trimiși la război - Vladimir Putin urmează să aibă o întâlnire în această săptămână cu mame ale rușilor mobilizați.
  • Putin nu e Hrușciov - Întrebat dacă situația actuală poate fi comparată cu criza rachetelor din Cuba, când omenirea s-a aflat la un pas de război nuclear, și dacă Putin poate fi comparat cu fostul lider sovietic Nikita Hruşciov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a răspuns: „Nu este deloc o comparație adecvată. Putin e Putin și Hrușciov a fost Hrușciov, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Crizele sunt diferite, deși și atunci, și acum vorbim tot de o ciocnire cu Vestul colectiv, condus de SUA. Într-adevăr, acest element este asemănător, dar, pe de altă parte, nuanțele sunt, desigur, diferite”.
  • Oficial rus amenințat cu decapitarea - Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a avertizat-o pe șefa Ministerului Construcțiilor Oksana Kozlitina cu execuția, pentru că are întârzieri în realizarea proiectelor de infrastructură: „Deja este un dezastru, avem 5-6 obiective, e nevoie de execuție prin decapitare, în piața publică, în prezența rudelor”. În Belgorod guvernatorul se lăudase că e construită o „linie de securitate” la granița cu Ucraina.
  • Rusia vrea dreptate pentru „crimele sadice ale naziștilor de la Kiev” - Duma de Stat a Rusiei a emis un apel către parlamentele lumii să condamne crimele de război ale regimului de la Kiev, după ce New York Times a confirmat autenticitatea videoclipului în care se susținea că 12 soldați ruși erau executați de forțele ucrainene. Jurnaliștii americani au precizat însă că este imposibil de precizat în ce condiții au fost uciși rușii: „Imaginile cu represaliile sadice confirmă încă o dată că regimul de la Kiev e nazist și încurajează crima, tortură și abuzurile asupra civililor și prizonierilor de război”.
  • Șantaj cu petrol - Vicepremierul rus Alexander Novak a anunțat că Rusia nu va livra petrol sau produse petroliere către ţările care impun un plafon de preţ pentru exporturile sale şi ar putea, de asemenea, să reducă producţia de ţiţei, pentru că nu va mai fi cerere. Asta ar impacta puternic prețul la nivel global.
  • Mobilizații puși să prezinte scuze că s-au plâns - Autoritățile din Teritoriile Altai au publicat o filmare în care un grup de bărbați mobilizați la război cer iertare că s-au plâns anterior de lipsa echipamentelor și mulțumesc comandanților pentru că le-au dat „căști de protecție și arme și tot ce era nevoie”.

Alte informații relevante

  • Percheziții la magnații energiei din Ucraina - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a făcut percheziții la compania VS Energy, care deține 10% din piața de energie din Ucraina. Compania este deținută de oligarhii ruși Ginner, Voevodin și Babakov.
  • Rachete pentru Ucraina - The Telegraph scrie că Marea Britanie a trimis Ucrainei un model îmbunătățit de rachete cu sistem de ghidare cu laser Brimstone. Nu este cunoscut însă numărul rachetelor donate.
  • Rusia spionează din mănăstire? - Membri ai poliției și ai serviciilor de securitate au făcut, marți, un raid la o mănăstire creștin ortodoxă veche de 1.000 de ani din capitala Ucrainei. Autoritățile ucrainene suspectează că o rețea de spionaj rusă operează în mănăstire. Complexul Pechersk Lavra din Kiev este considerat o comoară culturală ucraineană și este sediul aripii susținute de Rusia a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cunoscută sub numele de Patriarhia Moscovei.
  • Ucraina vânează trădători - Anchetatori ucraineni anunţă marţi că l-au arestat pe un conducător al Centrelor ruseşti de Detenţie Provizorie de la Herson (sud), pe care-l acuză de „trădare”: „A permis evadarea unor criminali încarceraţi chiar înainte de eliberarea Hersonului”.
  • Gazprom taie gazul Moldovei - Compania rusă Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova.
  • Avertismentul lui Scholz - Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situaţiei din Ucraina. ”Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile şi tot mai mari ale Rusiei… trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare”, a declarat Olaf Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin.
  • Mai mult ajutor pentru Ucraina - Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor financiar de 4,5 miliarde de dolari, iar Uniunea Europeană un ajutor separat de 2,5 miliarde de euro, acesta din urmă reprezentând a doua tranşă dintr-un pachet de asistenţă financiară de 5 miliarde de euro, au anunţat marţi secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
articolul original.

Baba Vanga, profeții pentru 2023: Extratereștrii pe Pământ și o explozie nucleară

22 November 2022 at 03:42
By: Geo
image

O invazie extraterestră, o furtună solară puternică și o explozie nucleară. Aceste lucruri se numără pe lista prezicțiilor clarvăzătoarei Baba Vanga pentru 2023.

Clarvăzătoarea oarbă, cunoscută la nivel global ca Baba Vanga, care ar fi prezis atacurile de la 11 septembrie și Brexitul, a făcut o serie de previziuni înfricoșătoare și pentru 2023, conform Mirror.

În timp ce mulți vor spera la niște vremuri mai bune, predicțiile lui Baba Vanga sunt sumbre.

Vanga a susținut că anul viitor va avea loc o explozie a unei centrale nucleare. Tot ea vorbind și despre un „șantaj nuclear” din partea Rusiei față de Ucraina.

Baba Vanga ar fi susținut că anul următor extratereștrii vor veni pe Pământ, lăsând planeta în întuneric o perioadă.

Dar acest întuneric ar putea fi cauzat de o furtună solară așa cum nu s-a mai văzut până acum, prezisă tot de Baba Vanga.

Și dacă acestea nu au fost destul de înfricoșătoare, Vanga a prezis utilizarea armelor biologice pentru 2023. Se presupune că o „țară mare” va efectua cercetări asupra armelor biologice asupra oamenilor, conform predicțiilor Babei Vanga, care a mai spus și că sute de mii de oameni ar putea muri din cauza asta.

(Sursa: Mirror)

articolul original.

Zelenski cere NATO să ajute la protejarea centralelor nucleare ucrainene

21 November 2022 at 15:45
image

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut membrilor NATO să contribuie la garantarea protecției instalațiilor nucleare ucrainene, scrie Sky News. 

Kievul a acuzat Moscova de atacuri repetate asupra centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, ultimele lovituri având loc în acest weekend.

Zelenski a îndemnat, printr-un videoclip, membrii NATO să acționeze. El a spus: „Toate națiunile noastre sunt interesate să nu aibă incidente periculoase la instalațiile noastre nucleare. Cu toții avem nevoie de protecție garantată împotriva sabotajului rusesc la instalațiile nucleare”.

„Nu este practic” ca forțele NATO să securizeze centrala nucleară Zaporojie

Fostul ofițer de informații militare Philip Ingram a declarat pentru Sky News că „nu este practic” ca forțele NATO să securizeze centrala nucleară Zaporojie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut statelor NATO să o protejeze.

El a spus: „Au fost bombardamente în ultimele două zile și asta i-a adus în atenția președintelui Zelenski. Rușii au prezentat un videoclip care nu a fost verificat independent, despre care susțin că arată bombardarea ucraineană a centralei electrice”.

„Președintele Zelensky a cerut NATO să ofere protecție, practic asta nu s-ar putea întâmpla niciodată, deoarece asta ar aduce trupele NATO și forțele aeriene ale NATO în confruntare directă cu forțele ruse, iar atunci ne-am uita la un scenariu: Al Treilea Război Mondial”, a mai adăugat expertul.

articolul original.

Ucraina: Experții AIEA evaluează, luni, situația centralei Zaporojie

21 November 2022 at 05:57
image

Experți ai Agenției Internaţionale pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al ONU, vor efectua, luni, o evaluare a centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, bombardată în weekend.

Exploziile au avariat clădiri și echipamente, fără ca vreuna dintre acestea să fie de importanță “critică” pentru siguranța și securitatea sitului, a transmis AIEA.

Centrala se află sub controlul ocupanților ruși.

Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc pentru bombardamentele din zonă.

“Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a declarat Rafael Grossi, şeful AIEA.

Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235.

Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice.

articolul original.

Apararea anti-aeriana cu raza medie

21 November 2022 at 04:00

Face toti banii mai ales intr-un razboi dominat nu de fortele aeriene clasice (avioane multirol, avioane de atac la sol sau elicoptere) ci de rachete de croaziera si drone. In acest caz (razboiul din Ucraina) rusii nu s-au aventurat cu aviatia deaspura Ucrainei, dupa primele saptamani de razboi cand pierderile ruse au fost destul de mari, ci au pus la treaba rachetele de croaziera si mai de curand dronele iraniene.

In fata acestei schimbari de tactica ucrainenii au cerut sisteme de aparare anti-aeriana si anti-racheta cu raza medie si in sfarsit au inceput sa primeasca ceea ce doreau, deocamdata in cantitati relativ mici care nu pot sustine inca o aparare anti-racheta rezonabila

IRIS T trimis de Berlin pare sa fi inregistrat primele succese impotriva rachetelor de croaziera rusesti, iar cele doua baterii NASAMS americane au reusit si ele sa doboare acelasi tip de tinta (conform Kievului chiar Kh 101).

Doar ca atat rachetele folosite de sistemele anti-aeriene sunt scumpe cat si tintele lor, rachetele de croaziera astfel incat este de asteptat ca ucrainenii sa nu foloseasca IRIS T/NASAMS impotriva dronelor iraniene sau macar sa nu le foloseasca in regim de o tinta – o racheta lansata ci doar pentru protectia obiectivelor de mare importanta strategica si economica.

Valul de atacuri rusesti impotriva infrastructurii energetice este calcaiul lui Ahile al apararii Ucrainei: multe tinte ce pot fi vizate, foarte putine sisteme de aparare anti-racheta disponibile.

Iar odata distrus un transformator de mare capacitate este si greu si foarte scump sa fie inlocuit, ne mai aducem aminte de furtuna cu ploaie inghetata din Canada in fata careia, pe timp de pace, milioane de canadieni au ramas fara energie electrica saptamani la rand. Iar Canada este o tara foarte bogata, era pe timp de pace si cu toate acestea dezastrul s-a produs. Cum se vor descurca ucrainenii ramane de vazut, cert este ca avem cu totii o lectie de invatat din acest razboi si lectia tine de posibilitatea adversarului de a produce distrugeri foarte mari folosind mijloace relativ ieftine: drone.

Nu mai ai nevoie de bombardiere strategice si rachete de croaziera (ambele arme extrem de scumpe si foarte greu de dezvoltat) este suficient sa construiesti drone ieftine cu o incarcatura de lupta de cateva kg si poti pune jos sistemul energetic al tarii inamice.

Iar fara curent ramai si fara apa, fara industrie, fara alimente.

Capacitatea de a contracara dronele devine astazi principala sarcina a oricarui sistem de aparare anti-aerian, iar solutia nu este foarte complexa si nici macar foarte scumpa: sisteme anti-aeriene cu raza scurta (2-4km), care sa aiba o mare autonomie.

In esenta, baterii de tunuri rapide dotate cu propriul radar si care sa faca parte dintr-un sistem integrat de avertizare timpurie cu raza lunga. Daca te duce buzunarul si pe langa tunuri poti disloca si rachete anti-aeriene cu raza scurta cu atat mai bine, sau ca sa parafrazam o veche zicala din epoca de aur: “Tunurile multe si dese, cheia marilor succese”.

Evident ca tot scriu despre aceste tunuri cu gandul la noi si la programul anuntat, dar inca nelansat, de modernizare macar a sistemelor GDF 003. Am senzatia ca oricat de mult as scrie despre asta, tot n-o fac destul. Oare in MApN cineva o avea ochi sa vada ce se intampla in Ucraina si daca are de ce nu se face nimic?!

Revenind la apararea anti-aeriana ucraineana, NASAMS si-a intrat in paine si americanii n-au pierdut timp anuntand o rata de succes de 100%. Cu adevarat impresionanta rata de succes dar aceasta informatie trebuie privita cu o oarecare rezerva mai ales daca tinem cont ca NASAMSul ajuns in Ucraina este probabil NASAMS 1 si foloseste rachete AIM-120 AMRAAM modele mai vechi.

Cu atat mai mult cu cat AMRAAM n-a inregistrat niciodata o rata de scucces de 100% folosita fiind in razboaiele americane. Dar ar putea sa fie si adevarata informatia daca ucrainenii folosesc sistemul mai cu fereala, in conditii optime si doar impotriva unor tinte practic fara aparare – rachetele de croaziera rusesti.

Asadar ar putea sa fie 100%, dar acest procent uimitor este atins doar in conditii ceva mai speciale.

NASAMS 2 insa ar fi de foarte mare folos Ucrainei, pentru ca are integrate si rachete cu raza scurta (RBS 70) si tunuri rapide de calibrul 40mm, adica nu esti mereu obligat sa lansezi o racheta (AMRAAM) care costa spre un million de dolari.

Cum tot de foarte mare folos i-ar fi apararii anti-aeriene ucrainene sistemul C RAM american Centurion, sistem pe care Kievul l-a solicitat deja Washingtonului.

PS In acest articol nu voi face nici o referire la sistemul anti-aerian romanesc pentru ca nu prea avem la ce sa ne referim. Nici sistem, nici eforturi intru edificarea unuia.

GeorgeGMT

articolul original.

Ucraina: Centrala nucleară Zaporojie, zguduită de bombardamente

20 November 2022 at 14:09
image

Aflată sub controlul Rusiei, centrala nucleară Zaporojie din Ucraina a fost zguduită de bombardamente, ceea ce a atras condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră, relatează Agerpres, citând Reuters.

Mai multe explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului.

“Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare”, a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice.

“Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a adăugat el.

Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986.

Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235.

Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice.

Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică, mai notează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom.

“Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum”, a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare.

Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS.

La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii.

Potrivit Energoatom, citată de Reuters, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

articolul original.

Bombardamentele continuă în Ucraina. A fost lovită zona centralei nucleare Zaporijie, dar nu au fost afectate sistemele de securitate

20 November 2022 at 15:32
By: -
image

În seara de sâmbătă și pe parcursul zilei de astăzi au avut loc bombardamente în zona centralei nucleare Zaporijie, care se află în prezent sub controlul Rusiei. Conform declarației făcute de Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în urma exploziilor au fost avariate unele clădiri din zonă, dar și unele sisteme și echipamente de la centrală. Totuși, sistemele de siguranță și securitate nucleară nu au fost afectate, scrie Biziday, citând Reuters.

Nu este cunoscut autorul exploziilor, dar Moscova și Kievul se acuză reciproc. Ministerul rus al Apărării învinuiește Ucraina că a tras cu obuze înspre cablurile electrice care alimentează centrala Zaporijie. Compania ucraineană de energie nucleară Energoatom a dat spus că Armata Rusă urmărește să afecteze alimentarea ucrainenilor cu energie electrică.

Rafael Grossi nu a atribuit nici el bombardamentele unei tabere, însă a transmis: ”Situația este complet inacceptabilă. Oricine se află în spatele atacurilor trebuie să se oprească imediat. După cum am avertizat de multe ori, se joacă cu focul”.

Exploziile provoacă îngrijorări legate de posibilitatea unui accident, care ar putea fi cauzat de întreruperea alimentării cu energie electrică care pune în funcțiune sistemele de răcire ale reactoarelor. Directorul general AIEA și-a repetat apelul de urgență către Ucraina și Rusia, pentru stabilirea unei zone de securitate în jurul centralei.

Sursa: Biziday

articolul original.

ONU, după bombardamentele care au vizat centrala nucleară de la Zaporojie: Nu vă jucați cu focul!

20 November 2022 at 15:24
image

Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră, relatează Reuters.

Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului, notează Reuters. „Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare”, a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice.

„Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a adăugat el. Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobâl din 1986.

Centrala nucleară de la Zaporojie furnizează 20% din energia electrică a Ucrainei

Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235.

Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice. Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică, mai notează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom. „Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum”, a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare.

Nu au fost detectate emisii radioactive

Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS. La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii.

Potrivit Energoatom, citată de Reuters, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

articolul original.

Amenințarea nucleară iraniană este mai avansată ca niciodată, avertizează ministrul de Externe britanic

19 November 2022 at 08:45
By: -
image

Ministrul de externe britanic James Cleverly a avertizat că ameninţarea din partea programului nuclear iranian este ”mai avansată ca niciodată”, transmite sâmbătă dpa.

În cadrul unei conferinţe privind securitatea organizată în Bahrain, Cleverly a acuzat regimul de la Teheran de răspândirea ”distrugerii şi a unei băi de sânge” în întreaga lume.

El a avertizat că armele livrate de Iran ameninţă securitatea în Orientul Mijlociu şi în afara acestei regiuni, dând ca exemplu al influenţei Teheranului atacurile ruseşti cu drone fabricate în Iran împotriva infrastructurii civile din Ucraina.

''Armele furnizate de Iran ameninţă întreaga regiune. Astăzi, programul nuclear iranian este mai avansat ca niciodată, iar regimul a recurs la vânzarea către Rusia de drone înarmate care ucid civili în Ucraina'', a subliniat şeful diplomaţiei britanice.

El a reafirmat că Londra este ''decisă să lucreze împreună cu ţările prietene pentru a contracara ameninţarea iraniană, a interzice traficul cu arme convenţionale şi a împiedica regimul să achiziţioneze o capabilitate de arme nucleare''.

articolul original.

Stele verzi – SNAPSHOT

19 November 2022 at 03:03

Odată cu finalizarea testului RFD-1, următoarea sarcină era montarea unui reactor SNAP-10A pe un vehicul spațial. Vehiculul ales a fost Agena, cunoscut și sub numele de ATV (Agena Target Vehicle) sau GATV (Gemini-Agena Target Vehicle).

Pe scurt, GATV era un vehicul spațial derivat din Agena-D, care era o treaptă superioară a rachetelor Atlas și Titan. La începutul programului Apollo, misiunile Gemini primiseră sarcina de a experimenta cu diferite tehnici și proceduri de andocare spațiala, pentru a căpăta experiență în astfel de manevre înainte de folosirea lor în programul lunar. Dorind să ia exemplul Gemini, care era un vehicul-școală relativ ușor și ieftin comparativ cu Apollo, s-a luat decizia de a urma o strategie similară și pentru dezvoltarea unui satelit spațial cu rol de ținta de andocare. În urma unui proces de selecție riguros, designul-ul celor de la Lockheed, care era bazat pe ultima treaptă a rachetei Atlas (treapta denumită Agena-D) a fost selectat.

Deja în 1965, GATV era un cal de povară foarte familiar planificatorilor de misiune, un vehicul robust care permitea un număr relativ mare de manevre orbitale, și care fusese deja test-bed pentru multe dintre sistemele spațiale care urmau să fie folosite în constelațiile de sateliți din anii 70. Alegerea sa ca și test bed pentru reactorul SNAP-10A era logică.

Subsistemul urma să fie montat pe vehiculul Agena la unul dintre capete, pentru a permite o ecranare cât mai eficientă a restului de vehicul. Pentru că reactorul reprezenta un tip de sursă electrică diferit de ceea ce se folosea la acel moment, anumite sisteme speciale de transfer de energie au fost instalate.

Lângă reactor urmau să fie montate și sistemele de urmărire și comandă împreuna cu cele de control și reglare a voltajului. Atomics Internațional a încercat să compartimentalizeze pe cât posibil reactorul.

De asemenea, satelitul urma să aibă și o serie de experimente adiționale, precum un detector de micrometeoriți și un propulsor ionic prin contact, cu cesiu (un precursor al motoarelor ionice de mai târziu). Acest din urmă era un proof-of-concept și opera folosind energie de la un set de baterii, care urmau apoi a fi lent reîncărcate de reactor. În urma operării sale, vehiculul urma să fie nu doar primul vehicul spațial cu energie nucleară, ci și primul vehicul cu propulsie ionică!

SNAPSHOT pe orbita – imagine artistica

Teste pregătitoare

Pentru a asigura o integrare corespunzătoare a reactorului cu Agena, o serie de prototipuri denumite Flight System Prototypes (FSM-1 și FSM-4 pentru sisteme generale, FSEM-2 și 3 pentru sisteme electrice) au fost supuse unor teste la sol. Acestea erau modele non-nucleare (căldura miezului fiind simulată printr-o serie de bucle rezistoare) testate în incinte vidate. Simulările urmăreau imitarea condițiilor la care urma să fie supus vehiculul atât în timpul lansării cât și în timpul operațiunilor în spațiu.

  • FSM-1 era menit a testa conceptul și sistemele de simulare. Nu avea o machetă a sistemului de putere electrică.
  • FSEM-2 nu avea nici el o machetă a sistemului de putere electrică, dar a inclus o machetă de masă a reactorului, radiatorului și a altor sisteme adiacente. Testele cu FSEM-2 au arătat că existau probleme cu design-ul electric original al satelitului, necesitând modificări și o reconstrucție totală a prototipului, precum și a sistemului de zbor însuși. După aceste modificări, noul prototip (FSEM-2A) a fost supus unor teste de vibrație, accelerație, șoc și temperatură (poreclite „Shake and Bake”), pe care le-a trecut cu brio.
  • FSEM-3 a fost supus unor teste detaliate la uzina din Sunnyvale a Lockheed, folosind evenimente de misiune pentru a testa compatibilitatea reactor-vehicul. Au fost implementate schimbări adiționale ale sistemului electric, dar deja în 1965, testele de integrare și electrice erau finalizate.
  • Ultima runda de teste a folosit FSM-4, care era singurul ce a inclus amestecul lichid de NaK, verificând că performantele sistemului erau in linie cu necesitățile operaționale.

Ultimul rând de teste a folosit un reactor SNAP-10A, în configurația de zbor obținută prin testele cu FSM-uri. Identic în configurație cu sistemul ce avea să zboare, acest test, denumit S10F-3 a avut loc între 22 Ianuarie 1965 și 15 Martie 1966 (practic concomitent cu misiunea în sine), operând neîntrerupt vreme de 10.000 ore, primele 390 de zile la putere termică de 35 kWe și apoi 25 de zile adiționale la 44 kWt. Testele au arătat că după un an de operațiuni, problema cunoscută a redistribuției hidrogenului în elementele de combustibil făcea ca puterea reactorului să scadă ușor mai mult decât se preconizase. S-au mai pus în vedere unele incertitudini minore, dar, per total, testul a fost un succes (mai mult decât misiunea însăși…) și a ajutat la operațiunile orbitale și analizele acestora de mai târziu. Tot acest test a definitivat și procedurile folosite la asamblarea sistemelor la sol, înaintea de lansare.

FSEM-3

Misiunea

Scopul misiunii era de a valida arhitectura reactorului SNAP-10A prin zbor orbital. Obiectivul era de a produce energie electrică (500 W / 0.5 kW, la o tensiune de 28.5 V curent direct) vreme de 9 zile fără control activ. Mai existau și o serie de obiective secundare:

  • validarea posibilității de a folosi un reactor SNAP-2 cu modificări minime (acesta, folosind sistemul său de conversie cu vapori de mercur în ciclu Rankine, ar fi permis o putere electrică mult mai mare, în caz că misiunile ulterioare ale programului spațial ar fi avut nevoie de așa ceva).
  • eliminarea necesității (dar nu a posibilității) controlului activ al reactorului vreme de un an, pentru eventuale misiuni viitoare care fi avut nevoie de o astfel de autonomie
  • determinarea procedurilor de manipulare în condiții de siguranță în timpul procesului de integrare și asamblare a vehiculului spațial
  • acomodarea eventualelor creșteri de masă atât în putere cât și în raportul de  putere/greutate

Dacă e să atragem atenția asupra acestor obiective secundare, cel mai interesant e obiectivul al doilea. Astfel, deși pragul pentru succes al misiunii era de 90 de zile, General Atomics dorea să dovedească capabilitatea de a opera vreme de un an (o capabilitate de fapt moștenită de la defunctul SNAP-2). Așadar, s-a dorit ca în acele 90 de zile, reactorul să demonstreze că era capabil să opereze mult mai mult timp, drept pentru care AI a impus niște linii directoare adiționale, mai stringente misiunii, specificând un număr de cerințe de proiectare, cum ar fi:

  • Compartimentalizarea sistemului de energie in afara structurii vehiculului Agena pe cat posibil
  • Cerințe de masă și poziție a centrului de greutate mai stringente comparativ cu cele primite de la Forțele Aeriene
  • Întrunirea specificațiilor militare pentru expunere la radiație electromagnetica a Agena

Lansarea a fost aprobată formal în Martie, iar lansarea a avut loc pe 3 Aprilie 1965, la bordul unei rachete Atlas-Agena D, zburând de la Vandenberg Air Force Base. Lansarea în sine a mers fără cusur, iar vehiculul Agena a intrat pe orbită polară de 1300km cum era planificat.

Lansarea SNAPSHOT si SNAPSHOT pe orbita atașat de GATV (Agena)

Din păcate, alte aspecte ale misiunii nu au funcționat la fel de bine. Înainte de lansare una dintre sondele cu impedanță menite a fi folosite pentru studii ionosferice a cedat, și după lansare, o parte din sistemul de detectare a micrometeoriților a cedat și el înainte să apuce să transmită date.

Alte mici defecțiuni au fost observate, dar cel mai îngrijorător aspect erau ocazionalele scurtcircuite și dereglări de voltaj provenite de la propulsorul ionic, care suferea de o serie de moduri de avarie (similare cu condensatoarele de mare putere). De asemenea, s-au observat interferențe electromagnetice excesive, care au făcut ca o bună parte din telemetrie să fie non-inteligibilă. Din acest motiv, propulsorul a fost oprit și testarea lui lăsată pentru finalul misiunii.

Reactorul a primit comanda de pornire la 3.5 ore după intrarea pe orbită, iar tamburii de control grosier au fost inserați la maxim, urmând ca tamburii pentru control fin să înceapă un proces de inserare graduala a reactivității în reactor. După 6 ore, regimul critic a fost atins, și etapa de control activ a fost demarată.

Vreme de 154 de ore, tamburii de control au fost operați prin comenzi de la sol, pentru a testa comportamentul reactorului. Din cauza problemelor cu motorul ionic, sistemele de detectare a erorilor au fost și ele oprite pentru a nu genera avertismente false. După trecerea primelor 200 de ore, reactorul a fost setat pe regim autonom la putere maximă.

În intervalul de timp 600-700 de ore, voltajul reactorului precum și temperatura sa au început să scadă, un fenomen observat și anticipat de modelul S10-F3, și care se datora migrației moleculelor de hidrogen din miez.

Pe 16 Mai, puțin peste l luna de la lansare, contactul cu satelitul a fost pierdut vreme de 40 de ore. În timpul acestei pene, reflectoarele reactorului au fost ejectate din miez (deși au rămas atașate de cablurile actuatoarelor lor), oprind reacția nucleară. Asta a însemnat și sfârșitul operațiunilor vehiculului, iar când bateriile de urgență s-au consumat 5 zile mai târziu, s-a oprit definitiv și comunicațiile cu nava. Trecuseră 45 de zile de la lansare și fuseseră făcute numai 616 orbite.
 

Analiza misiunii

Care a fost cauza? Posibilitățile sunt multe, dar telemetria a arătat niște evenimente grave. Ce se știe cu siguranță a fost că evenimentul a fost cauzat de Agena, nu de reactor. Nu existaseră indicații că reactorul urma să între în oprire de urgență (ejectarea reflectoarelor fiind procedura de scram), iar problema nu era una care ar fi trebuit să se petreacă fără comenzi de la sol. Pe baza telemetriei, s-au făcut supoziții.

Cauza cea mai probabilă a fost o comandă eronată de la decodorul de comandă pentru sistemul de tensiune a Agenei, parte din sistemul de condiționare și distribuție a energiei electrice. Cauza comenzii poate ține de două lucruri: ori o parte a regulatorului a cedat, ori a devenit supraîncărcat datorită lipsei de utilizare a energiei electrice sau a unei comenzi date pentru creșterea puterii. Sau amândouă simultan.

Cauza exactă a cascadei nu a putut fi identificată mai departe, dar toate detaliile par să indice o problema a sistemului de voltaj înalt (folosit pentru propulsor și alte sisteme care necesită multă putere) și nu a celui de voltaj redus. Au putut fi eliminate alte cauze posibile precum:

  • cedarea instrumentarului sau a reactorului din motive de regim termic sau radiație cosmica
  • coliziunea cu un alt obiect
  • explozia substanțelor chimice folosite de motoarele de la bord
  • cauze legate de arcurile electrice și interferentele EM pornind de la propulsorul buclucaș

În ciuda morții timpurii a satelitului, multe informații referitoare la design, calificare, operațiuni la sol, și probleme de lansare, au putut fi adunate pe parcursul programului, și au devenit disponibile pentru eventuale viitoare misiuni. O serie de sugestii în baza acestora urmau să fie adoptate:

  • Îmbunătățiri de instrumente si caracteristici
  • Adăugarea unui ecran parasolar pentru radiatorul principal pentru a elimina diferența de eficiență între partea luminată și partea umbrită (radiatorul devenea mai puțin eficient când era in bătaia soarelui, și diferența între partea umbrită și cea luminată era notabilă și iritantă)
  • Utilizarea unui scut de radiație de tip SNAP-2 pentru a permite folosirea unor componente off-the-shelf, care să nu necesite rezistență la radiație, economisind bani și masă pentru satelit.
  • Alte sugestii minore

De altfel, întregul program de siguranță creat pentru SNAPSHOT, incluzând testele de criticalitate în submersie a SCA4, zborul RFT-1, și corelația bună între rezultatele observate la sol și cele de pe orbită, a arătat atât Comisiei pentru Energie Atomică (AEC) cât și eventualilor utilizatori a SNAP-10A că sistemul era matur și pregătit pentru orice misiune care ar fi putut să îl utilizeze.

Din păcate, astfel de misiuni nu erau în pregătire și nici nu aveau să sosească. Pur și simplu, 500 We nu înseamnă multă putere (deși era mai multă decât foloseau multe dintre misiunile de la acel moment). Îmbunătățiri ale sistemelor termoelectrice au continuat (și continuă și astăzi, utilizate fiind pentru RTG-urile folosite curent, precum și în industria grea, la capturarea energiei termice reziduale în diferite procese de amploare). Reactorul a rămas pe raft, și astfel primul sistem astronuclear care a zburat vreodată și singurul sistem astronuclear american a fost retras din uz aproape imediat după SNAPSHOT.
 

Sfârșitul și analiza programului SNAP-10

SNAP-10 și derivatul sau au fost de la bun început sisteme de putere redusă, chiar și după ce s-a dorit reinventarea sa ca și sistem cu putere de ordinul kWe. De la bun început, era gândit ca și sistem pentru sonde spațiale, pe orbită joasă (dar și pentru eventualele misiuni interplanetare ce se conturau la orizont, cum erau Mariner și Pioneer). Dacă SNAPSHOT ar fi funcționat corect, propulsorul cu cesiu ar fi fost o capabilitate utilă pentru misiunile ulterioare. Dar eventualele misiuni interplanetare ar fi durat ani de zile, și e discutabil dacă combustibilul fragil folosit pentru SNAP-10 și SNAP-10A ar fi rezistat. Programul-sora SNAP-2 și SNAP-B, cu design-uri care aveau durate de funcționare mai mari și putere mai mare, ar fi fost ideale pentru astfel de scenarii.

În esență, SNAP pe de-a întregul dorea să creeze o panoplie de sisteme, SNAP-10 fiind varianta cea mai redusă ca putere și capabilitate pentru anumite misiuni care se doreau ieftine și de nișă. Dacă se doreau misiuni mai lungi și puteri mai mari, urmau să se folosească SNAP-2. Ar mai fi urmat alte reactoare pe care le vom discuta în viitorul apropiat, de ordinul zeci de kWe, pentru stații spațiale sau baze lunare (SNAP-8, SNAP-50, etc). Din păcate, bugetul colosal absorbit de Apollo (care nu avea nevoie de reactoare pentru că misiunile durau numai câteva zile) își punea amprenta, iar tăierile au vizat partea cea mai scumpă din programul SNAP (adică SNAP-2, cu turbina sa în ciclu Brayton și combustibilul sau robust) și a rămas SNAP-10-le care, de la bun început, era o chestie de nișă și nu foarte utilă. Au continuat să fie realizate teste la modele pe care le vom prezenta în articolele viitoare, sperându-se că după Apollo, inevitabilul program de realizare a stațiilor spațiale și a bazelor lunare ar fi permis reprioritizarea programului SNAP. Adică, după aselenizare, continuarea programului lunar ar fi permis includerea SNAP în bugetul acestuia. Din păcate, programul de expansiune spațială (de care am vorbit deja la naveta nucleară) nu s-a dovedit la fel de inevitabil pe cât se dorea, iar necesitatea unor astfel de sisteme a dispărut. Dar în 1965, astea nu se întâmplaseră încă, așadar dezvoltarea familiei SNAP avea să continue o vreme.

Cronologia ce se dorea a fi realizata a dezvoltării tehnologiei electrice astro-nucleare. Vise…

Cât despre SNAP-10 însuși, am menționat că utilizările sale erau limitate. Reactoarele în general concurau cu panourile fotovoltaice, care deveneau din ce în ce mai eficiente. Totuși, ele aveau o mare hiba: dimensiunile fizice. Reactoarele sunt chestii compacte, și astfel, ele nu generau multă rezistență la înaintare. Panourile solare se desfășoară sub formă unor „aripi” vaste, și fac ca eventualul obiect orbital să aibă o secțiune transversală mare.

Aerul nu se termină brusc la o anumită altitudine, ci pur și simplu devine din ce în ce mai rarefiat. Peste 200 km înălțime, prezența acestor molecule izolate de gaze atmosferice e insesizabilă, dar ele sunt tot acolo, și generează frânare pentru navele din orbite joase (LEO – Low Earth Orbit). Acesta este motivul pentru care sateliții Starlink au o durata de viață limitată, măsurată în ani, și pentru care Stația Spațială Internațională / ISS (ale cărui panouri solare sunt mari cât lățimea unui teren de fotbal) necesită ocazionale corecții orbitale din partea vehiculelor andocate.

În mod normal, rezolvarea acestei probleme impune ori corecții orbitale (care depind ori de lansările unor vehicule remorcher, ori de cât combustibil ai la bord) sau folosirea unor orbite înalte. Dar sunt cazuri când ai nevoie de orbite joase. Spre exemplu, înălțimea joasă ajută la obținerea unei rezoluții mai bune pentru imagistică la sol. Adică, sateliții de spionaj preferă altitudini joase pentru a obține imagini mai bune. Sau pentru a înregistra mai clar comunicațiile adversarilor (vezi Ucraina).
De asemenea, ele permit utilizarea unor radare de mare putere la altitudine mai joasă, reactoarele fiind și compacte și de mare putere. Nevoia asta a fost unul dintre motivele demarării programului astro-nuclear sovietic US-A, ei dorind să poată să obțină imagini mai clare a mișcărilor forțelor navale americane în timpul războiului din Vietnam.

SUA, în schimb, nu avea de-a face cu un adversar naval serios, dar doctrinar considerau forțele aeriene ca fiind cel mai puternic multiplicator de forță la dispoziția lor. Iar avioanele sunt vulnerabile la capriciile meteorologiei. Din acest motiv, principala utilizarea propusă reactoarelor de 500 We era pentru sateliți meteorologici. Puterea era suficientă pentru a transmite în timp real imagini (folosind nou apărutele camere digitale) și posibil pentru a transmite informații referitoare la umezeala aerului. Ar fi permis, pentru acele vremuri primitive, probabil cele mai detaliate și precise informații meteorologice din lume.

Din păcate, interesul USAF a scăzut pe măsură pe bugetul sau era lovit de necesitățile războiului din Vietnam, iar sateliții meteo au scăzut în importantă până în anii 70-80, când tehnologia a devenit suficient de matură pentru aplicații duale civil-militare. Dar nici un operator non-militar nu vrea să se lege la cap cu un reactor, chiar dacă ii îmbunătățea satelitul.

Și astfel SNAP-10 a luat calea SNAP-2, marcând sfârșitul primei etape din programul SNAP. Design-urile mai avansate despre care vom vorbi în viitor s-au testat doar la sol sau au fost gândite doar pe hârtie. Programul SNAP a continuat până în anii 70, la fel ca NERVA, dar a devenit un program strict de cercetare.

Pentru data viitoare vom vorbit și despre motoarele ionice, care ar constitui una dintre principalele utilizări ale reactoarelor spațiale, urmând apoi detaliile despre restul programului SNAP și apoi vom vorbi în premieră despre tehnologiile muscăleștii. Până atunci, să ne auzim cu bine!

Marian Dumitriu (Checkmate)

Surse:
1. SNAP-10A SNAPSHOT Program Development, Atomics International 1962 ( https://www.osti.gov/biblio/4194781 )
2. Reliability Improvement Program Planning Report for the SNAP-10A Reactor, Coombs et al 1961 ( https://www.osti.gov/biblio/966760 )
3. ACCEPTANCE TEST FACILITY SAFEGUARDS REPORT 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4647237 )
4. FINAL SNAPSHOT PERFORMANCE REPORT 1966 ( https://www.osti.gov/servlets/purl/4474823 )
5. SNAPSHOT NUCLEAR FLIGHT SAFETY PROGRAM 1961 ( https://www.osti.gov/biblio/4648974 )
6. SNAPSHOT SAFETY PROGRAM PLAN 1962 ( https://www.osti.gov/biblio/966134 )
7. SNAP lOA Power System Shipment Safeguard s Report 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4201278 )
8. SNAP lOA Launch and Reentry Hazards Due to Steady-State Operation 1964 ( https://www.osti.gov/biblio/4195957 )
9. ACCEPTANCE TEST FACILITY SAFEGUARDS REPORT 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4647237 )
10. https://beyondnerva.com/fission-power-systems/systems-for-nuclear-auxiliary-power-snap/snap-10-10a-and-snapshot/
11. https://www.osti.gov/includes/opennet/includes/Understanding%20the%20Atom/SNAP%20Nuclear%20Space%20Reactors.pdf

articolul original.
❌