ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Scandalul gazoductelor Nord Stream 1 și 2 provoacă noi tensiuni internaționale. Dmitri Peskov: ‘Această anchetă este pe cale să fie aranjată în așa fel încât Rusia să fie făcută responsabilă’

18 October 2022 at 14:45
image

Administrația de la Kremlin critică dur ancheta internaţională cu privire la scurgeri de gaze naturale din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, construite cu scopul de transporta gaze naturale ruseşti în Uniunea Europeană (UE), prin Germania, şi acuză că această anchetă ar fi ”aranjată” cu scopul de a acuza Moscova că se află la originea acestui sabotaj.

”Din câte auzim din declaraţiile făcute în Germania, Franţa sau Danemarca, această anchetă este pe cale să fie aranjată în aşa fel încât Rusia să fie făcută responsabilă, ceea ce este absurd”, declară presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează AFP.

Rusia acuză ţări din Occident că se află la originea unor explozii care au cauzat aceste scurgeri de gaze din gazoducte – oprite la momentul incidentului, dar pline cu gaze naturale.

Rusia nu şi-ar arunca în aer propriile gazoducte”, a subliniat Peskov.

Moscova a cerut în mai multe rânduri să ia parte la o anchetă pe care o desfăşoară mai multe ţări frontaliere ale Nord Stream, conform news.ro.

Vezi și:

‘Vocea’ lui Putin avertizează: ‘Aceste teritorii sunt părți inalienabile ale Federației Ruse și securitatea lor este asigurată la același nivel ca restul teritoriului Rusiei’

articolul original.

Cum arată gaura din gazoductul Nord Stream 1: Explozia a distrus 50 de metri de conductă (Foto &Video)

18 October 2022 at 14:12
By: -
image

Imaginile subacvatice obținute de o companie norvegiană prezintă efectul exploziilor care au afectat luna trecută conducta Nord Stream.

Înregistrarea video realizată de o companie norvegiană specializată în operarea echipamentelor robotice și publicată de ziarul suedez Expressen arată că avaria se întinde pe o porțiune de cel puțin 50 de metri din gazoductul Nord Stream 1.

• Första bilderna från Nord Stream-läckan på Östersjöns botten – 50 meter rör är borta.
• Liselotte, 25, från Timrå fortsatt försvunnen.
• Ulf Kristersson avger sin regeringsförklaring 09.30. https://t.co/0VyP5gYCwn

— Expressen (@Expressen)
October 18, 2022

Blueye Robotics a folosit o dronă subacvatică pentru a filma metalul contorsionat al conductei, aflată la o adâncime de 80 de metri pe fundul Mării Baltice.

Potrivit companiei norvegiene, lipsesc mai multe părți din conductă. "Doar o forță extremă poate îndoi metalul în felul acesta", a spus operatorul dronei, Trond Larsen, pentru ziarul Expressen.

Poliția daneză a anunțat că "explozii puternice" au provocat patru găuri în gazoduct și în cealaltă conductă, Nord Stream 2, construită ulterior.

Încă nu se cunoaște cine sau ce anume a provocat exploziile, însă persistă ipoteza unui sabotaj, relatează BBC.

Descoperirile poliției daneze par să le confirme pe cele ale autorităților suedeze care au deschis, de asemenea, o anchetă. "Inspecțiile au confirmat că acolo au fost avarii extinse ale conductei Nord Stream 1 și 2 în zona economică exclusivă a Danemarcei", a anunțat poliția din această țară.

Autoritățile din Germania, Danemarca și Suedia investighează separat incidentul. Procurorii suedezi au respins, însă, propunerea unei anchete comune, invocând refuzul de a împărtăși informații confidenţiale din propria investigaţie.

📸 Investigators have determined that the series of explosions along key undersea gas pipelines from #Russia to Europe were likely caused by sabotage.
Nord Stream blast 'blew away 50 metres of pipe'
📸 pic.twitter.com/oy9452808S

— Mete Sohtaoğlu (@metesohtaoglu)
October 18, 2022

Moscova a acuzat echipele de anchetă occidentale că încearcă să arunce vina pe Rusia. "Logica elementară arată că distrugerea conductei nu era în interesul Rusiei", a declarat marți purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Liderii occidentali au evitat să acuze Rusia în mod direct, dar Uniunea Europeană a acuzat anterior această țară că folosește exporturile de gaze ca armă pentru susținerea invaziei din Ucraina.

Rusia s-a arătat anterior dispusă să se implice în orice investigație, întrucât avariile s-au produs în apele internaționale, însă Danemrca și Suedia au refuzat.

Conducta Nord Stream 1 nu a mai transportat gaze naturale din luna august, când Rusia a închis-o, susținând că au loc lucrări de mentenanță. Magistrala are o lungime de 1.200 de kilometri, de pe coasta Rusiei, în apropiere de Sankt Petersburg, până în nord-vestul Germaniei.

Nord Stream 2 aștepta încă avizele pentru începerea funcționării în februarie, când Rusia a invadat Ucraina.

T.D.

articolul original.

Explozia de la Nord Stream 1 și 2 a distrus 50 de metri de conductă

18 October 2022 at 11:14

Poliția daneză crede că cel puțin 50 de metri dintr-o conductă subacvatică care aducea gaz rusesc în Germania a fost distrusă de o explozie produsă luna trecută.

Doar o forță extremă poate îndoi oțelul ranforsat cu beton, materialul conductei

Poliția daneză mai spune că „exploziile puternice” au găurit atât Nord Stream 1 cât și Nord Stream 2. Încă nu se știe cine sau ce a provocat exploziile, pe fondul suspiciunilor de sabotaj.

Livrările de gaz au fost suspendate de la exploziile din 26 septembrie de pe conductele de oțel ranforsat cu beton care traversează Marea Baltică.

Kremlinul a acuzat anchetatorii occidentali că încearcă să dea vina pe Rusia pentru pagubele produse. „Logica elementară” arată că deteriorarea conductei nu ar fi fost în interesul Rusiei, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Explozii au fost înregistrate de seismologi chiar în zonele în care s-au produs scurgeri de gaze din gazoductele rusești Nord Stream 1 și 2. Foto simbol: Hepta – DPA Images / Bernd Wüstneck

Liderii occidentali nu au acuzat în mod direct Rusia, dar UE a acuzat anterior Rusia că își folosește livrările de gaze ca armă împotriva Occidentului din cauza sprijinului acordat Ucrainei.

În colaborare cu Expressen, Blueye Robotics a folosit o dronă submersibilă pentru a filma metalul răsucit și îndoit al conductei Nord Stream la 80 de metri sub suprafața mării.

Unele părți ale conductei fie lipsesc, fie sunt îngropate în fundul mării

„Doar o forță extremă poate îndoi un metal atât de gros”, a declarat Trond Larsen, operatorul dronei, pentru Expressen.

Constatările poliției daneze par să le confirme pe cele ale autorităților suedeze, care au investigat, de asemenea, scurgerile din conducte.

„Inspecțiile au confirmat faptul că au existat daune importante la Nord Stream 1 și 2 în zona economică exclusivă daneză”, a declarat poliția daneză.

Autoritățile germane, daneze și suedeze au investigat cu toții incidentul, dar procurorii suedezi ar fi respins o investigație comună de teama împărtășirii de informații sensibile legate de securitatea națională.

Rusia a cerut anterior să fie implicată în investigație, afirmând că avaria s-a produs în apele internaționale, dar Danemarca și Suedia au refuzat.

Gazoductul Nord Stream 1 nu a mai transportat gaz din august, când Rusia l-a închis, spunând că are nevoie de întreținere. Conducta se întinde pe o distanță de 1 200 km, de pe coasta rusă de lângă Sankt Petersburg până în nord-estul Germaniei.

Nord Stream 2 încă aștepta autorizația de utilizare atunci când a început războiul din Ucraina.

articolul original.

Fostul cancelar german Angela Merkel: ‘Nu regret absolut deloc deciziile luate. Chiar și în timpul Războiului Rece, Rusia a fost un furnizor de energie de încredere’

13 October 2022 at 17:45
image

Fostul cancelar german Angela Merkel a susţinut joi că nu are niciun regret în legătură cu politica energetică pe care a dus-o în cei 16 ani cât s-a aflat la putere şi când a plasat Rusia drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze, relatează France Presse şi Reuters.

„Din perspectiva epocii, era foarte raţional şi de înţeles aprovizionarea cu gaz de reţea, inclusiv din Rusia, care era mai ieftin decât GNL (gaz natural lichefiat) provenind din alte regiuni ale lumii”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Lisabona.

„Întotdeauna acţionezi în timpul în care te afli”, a remarcat ea în faţa reporterilor, întrebată despre apropierea guvernului ei faţă de Rusia.

„Chiar şi în timpul Războiului Rece, Rusia a fost un furnizor de energie de încredere”, a adăugat dna Merkel, care a vizitat capitala portugheză în calitate de preşedinte al juriului unui premiu dedicat adaptării la schimbările climatice.

„Nu regret absolut deloc deciziile luate”, a subliniat ea, spunând de asemenea că nu „s-a răzgândit” cu privire la abandonarea energiei nucleare.

De la invazia rusă a Ucrainei în februarie, fosta şefă a guvernului german de centru-dreapta a fost acuzată că a sporit dependenţa Europei faţă de energia din Rusia, mai ales prin promovarea construcţiei gazoductului Nord Stream 2 în ciuda rezervelor partenerilor săi europeni şi american.

Succesorul ei, Olaf Scholz, a susţinut la rândul său că Germania „s-a bazat prea mult şi prea unilateral pe aprovizionări energetice din Rusia”.

Dna Merkel a recunoscut totuşi că războiul din Ucraina a schimbat situaţia. „Acest atac brutal al Rusiei a adus o schimbare (…). Şi, desigur, noul guvern trebuie să se ocupe de asta şi o face”, a spus ea, făcând referire la guvernul condus de social-democratul Olaf Scholz.

Germania şi alte ţări europene încearcă să pună capăt dependenţei lor faţă de petrolul şi gazele ruseşti după ce Putin a trimis trupe în Ucraina ca parte a ceea ce el numeşte o operaţiune militară specială.

Anul trecut, 55% din importurile de gaze ale Germaniei au venit din Rusia, parţial un rezultat al continuării legăturilor comerciale cu Rusia de către Merkel şi susţinerii controversatei conducte Nord Stream 2, chiar şi după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014, notează Reuters.

Autorizarea conductei Nord Stream 2, concepută pentru a dubla importurile de gaze din Rusia până în Germania prin Marea Baltică, a fost suspendată de Berlin în zilele premergătoare invaziei.

Merkel s-a exprimat pe marginea unui eveniment pentru a-l anunţa pe câştigătorul Premiului Gulbenkian pentru Umanitate, ea fiind preşedintele juriului, informează agerpres.ro

articolul original.

Primele rezultate ale anchetei în cazul scurgerilorde gaze din Nord Stream 1 şi 2 „întăresc suspiciunile de sabotaj”, spun autoritățile suedeze

7 October 2022 at 06:05
image

Primele inspecţii făcute de autorităţile suedeze la locul scurgerilor din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică „întăresc suspiciunile de sabotaj”. Parchetul suedez a anunțat că a fost vorba despre „detonări” care au provocat „pagube importante”. Între timp, premierul polonez Mateusz Morawiecki spune că, cel mai probabil, aceasta este opera serviciilor rusești.

Autoritățile au investigat patru scurgeri din gazoductele rusești, descoperite săptămâna trecută. „Au avut loc detonări în apropiere de Nord Stream 1 și 2, în zona economică suedeză, care au dus la pagube însemnate ale conductelor de gaz”, a anunțat Parchetul suedez într-un comunicat.

Mats Ljungqvist, procurorul special însărcinat cu ancheta, a adaugat că „inspecţiile la locul incidentului au întărit suspiciunile de sabotaj”.

De la fața locului au fost ridicate probe care vor fi analizate, restricțiile din zonă au fost ridicate, în timp ce ancheta continuă și va stabili „dacă cineva poate fi suspectat și ulterior urmărit penal”.

Serviciul suedez de informaţii a preluat conducerea anchetei şi se află în legătură cu procurorul special şi diverse alte autorităţi.

„Cel mai probabil, aceasta este opera serviciilor rusești; de altfel, propunerea rusă de acum câteva zile, care sugerează că dacă deschidem Nord Stream 2, gazul va curge, nu face decât să confirme această teză”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.  Și alte țări au denunțat un act de sabotaj.

Suspectată că ar fi la originea exploziilor, Rusia a sugerat că în spatele acţiunii s-ar afla Occidentul, condus de Statele Unite.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat chiar că Washingtonul ar avea de câştigat din întreruperea conductelor care transporta gaz rusesc în Europa.

În condițiile în care Rusia nu a fost invitată să participe, un purtător de cuvânt al Kremlinului a susținut că ancheta derulată de Suedia nu este obiectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare, în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei.

Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz. Scurgerile de gaz metan au încetat luni în cazul Nord Stream 1 și mai continuă la nivel mult redus în cazul Nord Stream 2,  anunţă Paza de Coastă suedeză.

Citește și: Istoricul Armand Goșu: Un stat care are un submarin sau instalații mari a putut să provoace avariile la Nord Stream 1 | AUDIO

Foto: Colaj video Twitter

articolul original.

Următoarea posibilă țintă a lui Putin se află pe fundul oceanelor

2 October 2022 at 09:54
image

După exploziile care au avariat magistrala de transport a gazelor naturale Nord Stream, ar putea surveni un nou atac subacvatic. Cu consecințe mult mai grave.

Toată atenția este îndreptată spre manevrele de pe front pe care le supervizează Vladimir Putin, însă următorul lui obiectiv s-ar putea afla în altă parte. Dacă președintele rus a început, în sfârșit, să-și asculte comandanții militari, putem paria că în curând va ținti cablurile de internet slab protejate de pe fundul mării, arată o analiză publicată de The Guardian.

Pe fundul oceanelor se află 475 de cabluri prin care se derulează 95% din traficul de date de pe internet - transferuri monetare de zece triliarde de dolari și tranzacții financiare de cel puțin 15 miliarde de dolari pe zi. Harta cablurilor submarine actualizată de platforma Telegeography arată cât de extinsă este această rețea.

Toți depindem, într-un fel sau altul, de aceste fire nevăzute din adâncuri. În cel mai banal exemplu, când ne salvăm datele în cloud, avem impresia că imaginile și tot ce punem "la păstrare" rămân agățate, undeva sus, deasupra noastră, într-un "nor de date". De fapt, cea mai mare parte a internetului se află sub apă. Când încărcăm o fotografie de pe smartphone în cloud, aceasta va fi stocată, într-adevăr, într-un centru imens, plin de servere și unități masive de răcire, aflat undeva pe pământ, dar pentru a ajunge acolo, imaginea este transferată prin cablurile submarine.

Aceste cabluri reprezintă infrastructura critică a lumii occidentale. Sunt întinse pe fundul oceanelor prin puncte de intrare slab protejate de pe coastele oceanelor. Pe primii kilometri, cablurile au înveliș suplimentar pentru a fi protejate de efectul mareelor, al rocilor care se deplasează și al curenților subacvatici, dar în larg cablurile pot fi la fel de subțiri cât un furtun de grădină.

Scânteia viitorului război mondial

Cablurile de internet aparțin unor companii private, iar activitatea acestora, cel puțin până acum, a fost ignorată de guverne. Unele dintre ele sunt deținute de giganții din domeniul tehnologiei - Facebook, de exemplu, intalează actualmente cel mai lung cablu suboceanic, 2Africa, cu o lungime de 45.000 de kilometri care va lega Africa, Europa și Asia.

În apele internaționale, legile maritime oferă o slabă protecție, iar din această cauză barierele împotriva unor acțiuni de sabotaj în mijlocul oceanelor sunt relativ slabe.

We've been warned about Russia's underwater activities to destroy critical infrastructure, including global internet cables even before the invasion.https://t.co/ogFlmDIFwv

— Igor Sushko (@igorsushko)
September 28, 2022

Mediul subacvatic expune oricum cablurile la avarii accidentale. Potrivit unei surse din sector, în fiecare an se produc în jur de 100 de întreruperi cauzate de pescadoare sau traulere. Până în 2017, astfel de incidente erau rare. În acel an s-au înregistrat două avarii ale cablurilor transoceanice - din Marea Britanie spre SUA și din Franța spre SUA - despre care atunci s-a scris puțin.

Cele două incidente au fost studiate de parlamentarul britanic Rishi Sunak pentru thinktank-ul Policy Exchange, iar raportul său a concluzionat că aceste cabluri submarine sunt foarte vulnerabile, iar pericolul unui atac asupra sistemului este unul "existențial".

În prezentarea raportului, amiralul James Stavridis, fost comandant suprem al forțelor armate aliate, sublinia că "submarinele rusești au desfășurat operațiuni de monitorizare și vizare în vecinătatea infrastructurii de cabluri submarine din nordul Atlanticului".

Subiectul unui atac al Moscovei asupra cablurilor transoceanice a fost analizat de mass-media din SUA, dar și de televiziunile de stat din Rusia.

Meanwhile in Russia: every state TV program is feasting on Tucker Carlson's accusations that the Biden administration is somehow involved in causing the Nord Stream damage. Military expert loved Tucker's idea about cutting undersea internet cables & said, "Sure, why not?" Watch: pic.twitter.com/bDVwl2Z7yN

— Julia Davis (@JuliaDavisNews)
September 29, 2022

În mod sigur, subiectul nu lipsește din discuțiile de la Kremlin. În plus, Stavridis este coautorul unui fascinant roman, "2034: A Novel of the Next World War" ("2034: Un roman al următorului război mondial"), în care scânteia catastrofei se produce când o navă rusească secționează 30 de cabluri submarine, rupând legătura Statelor Unite cu lumea.

Greu de crezut că Putin a citit această carte. Dar putem paria că Gherasimov a făcut-o, scrie The Guardian.

Următorul plan al Kremlinului

Unul dintre aspectele ciudate ale invadării Ucrainei este că Putin nu l-a consultat pe generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse și prim-adjunct al ministrului apărării. Acesta a fost numit de Putin la comanda armatei pe 9 noiembrie 2012, în locul lui Nikolai Makarov, dar liderul de la Kremlin nu a luat în seamă sugestiile sale.

Distanța dintre cei doi a devenit evidentă la începutul lunii septembrie, când ei au participat la exercițiile militare din zona orientală a Rusiei.

Teza lui Gherasimov este că războiul într-o lume atât de conectată precum cea de azi ar trebui să combine modul tradițional de luptă cu acțiunile politice, economice, informaționale, umanitare și altele non-militare. Asta înseamnă, de exemplu, că înainte de a trage un singur foc, trebuie să folosești mai întâi rețelele de socializare și alte mijloace pentru a dezinforma, pentru a naște confuzie, pentru a polariza și demoraliza populația inamicului. În acest mod, regimurile democratice și-ar motiva mai greu cetățenii pentru luptă.

Acest război-hibrid a început de multă vreme, iar Kremlinul și-a întins tentaculele până în inima sistemelor democratice occidentale, îndeosebi în Statele Unite și Marea Britanie.

Totuși, remarcă analiza ziarului britanic, invazia declanșată în februarie a mers direct împotriva acestei doctrine, ceea ce indică faptul că Gherasimov nu a fost consultat de Putin. Președintele rus a preferat o operațiune de tip blitzkrieg, în stilul anilor '40, convins că va cuceri repede Ucraina, dar manevra nu i-a ieșit, așa că de acum încolo s-ar putea să fie mai atent la sugestiile lui Gherasimov despre războiul asimetric și identificarea punctelor vulnerabile ale inamicului.

Iar asta înseamnă că ei ar putea discuta mai puțin despre gazoducte și mai mult despre cablurile subacvatice, "sistemul nervos" al lumii interconectate.

articolul original.

Rusia deschide anchetă pentru act de terorism internaţional, după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream

28 September 2022 at 19:28
By: -

Serviciile de securitate ruse (FSB) au deschis o anchetă pentru „act de terorism internaţional” după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, a anunţat miercuri Parchetul general rus.

citizencitizen

"Pe baza elementelor transmise de Parchetul general rus (…) organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. O anchetă preliminară a început", a declarat Parchetul într-un comunicat postat pe contul său de Telegram, relatează AFP.

Este "stupid şi absurd" să suspectezi că Rusia s-ar afla în spatele scurgerilor masive detectate după exploziile ce au avariat gazoductele Nord Stream, a declarat, de asemenea, miercuri Kremlinul, în timp ce europenii denunţă un act de "sabotaj".

citizencitizen

"Era destul de previzibil" că unii vor declara că Rusia se află în spatele acestor scurgeri, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Previzibil, stupid şi absurd", a adăugat el.

Potrivit lui Peskov, aceste scurgeri ce afectează Nord Stream 1 şi 2 sunt "problematice" pentru Moscova, "pentru că ambele conducte sunt pline cu gaz (rusesc), iar gazul rusesc costă foarte mult". "Acum, acest gaz este pe cale să se scurgă", şi-a exprimat el regretul.

citizencitizen

Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

articolul original.

Rusia cere Statelor Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele din Marea Baltică, după un video mai vechi în care Biden amenință cu sabotarea Nord Stream 2

28 September 2022 at 13:36

Administraţia Vladimir Putin a somat, miercuri, Statele Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele ruso-germane din Marea Baltică, amintind că preşedintele Joseph Biden a ameninţat în trecut cu oprirea proiectului Nord Stream 2.

“Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite au dat curs ameninţării”, a declarat miercuri, conform cotidianului Le Monde, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, referindu-se la declaraţia făcută de liderul de la Casa Albă în luna februarie.

Statele Unite s-au opus vehement în ultimii ani proiectului gazoductului Nord Stream 2, argumentând că vor să reducă dependenţa energetică a Uniunii Europene de Rusia.

Pe 23 februarie, preşedintele Joseph Biden afirma, referindu-se la o discuţie anterioară cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că Statele Unite şi-au coordonat “eforturile pentru a opri gazoductul Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina”, conform stenogramei afirmaţiilor, postată pe site-ul Casei Albe. Biden constata că, pe baza consultărilor bilaterale, Germania tocmai anunţase în acel moment oprirea procedurilor de autorizare a gazoductului. Preşedintele SUA anunţa atunci o serie de sancţiuni împotriva companiei care a construit Nord Stream 2 şi avertiza că nu va ezita să treacă la “acţiuni suplimentare”, dacă Rusia va continua escaladarea acţiunilor, care pe 24 februarie au condus la invazia militară în Ucraina.

Pres. Biden: “If Russia invades…then there will be no longer a Nord Stream 2. We will bring an end to it.”

Reporter: “But how will you do that, exactly, since…the project is in Germany’s control?”

Biden: “I promise you, we will be able to do that.” https://t.co/uruQ4F4zM9 pic.twitter.com/4ksDaaU0YC

— ABC News (@ABC) February 7, 2022

Administraţia SUA a anunţat, marţi seară, că este pregătită să le ofere susţinere partenerilor europeni în anchetarea fisurilor la gazoductele din Marea Baltică, pe fondul suspiciunilor privind acte de sabotaj atribuite Rusiei. Însă Moscova consideră “absurd” să fie acuzată că şi-a atacat propriile gazoducte care fac legătura cu Germania, mai ales că acestea sunt nefuncţionale. “Este previzibil ca unii să acuze Rusia. Este previzibil, stupid şi absurd. Fisurile sunt problematice pentru noi, întrucât cele două conducte sunt umplute cu gaz rusesc pregătit să fie pompat, iar acest gaz este scump. Acest gaz se scurge”, a afirmat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţiile Le Monde şi Le Point. Marţi, Peskov semnalase că nu exclude posibilitatea unui act de sabotaj din partea vreunui stat occidental. “Nu poate fi exclusă nicio variantă”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Gazoductul Nord Stream 1 nu este operaţional de trei săptămâni din cauze tehnice invocate de Moscova, pe fondul tensiunilor dintre Germania şi Rusia, iar conducta Nord Stream 2, un proiect contestat de mulţi ani de Statele Unite, nu a fost funcţional deloc, întrucât Germania a suspendat autorizarea, pentru sancţionarea Rusiei. Deşi nu sunt funcţionale, cele două conducte sunt umplute cu gaz.

Înaintea războiului din Ucraina, Administraţia Joseph Biden şi fostul Guvern Angela Merkel ajunseseră la un acord, în 2021, privind continuarea proiectului Nord Stream 2. Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 fuseseră întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Administraţia Trump s-a opus vehement gazoductului Nord Stream 2, susţinând că voia reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. De asemenea, Ucraina era deranjată că Rusia nu ar mai fi livrat gaze spre Europa prin reţeaua de pe teritoriul ucrainean. Însă Moscova a acuzat Wahingtonul că voia să vândă gaze în Europa, iar Uniunea Europeană a denunţat, înaintea războiului din Ucraina, presiunile SUA privind acest gazoduct. În contextul invaziei ruse în Ucraina, Germania a suspendat acordarea autorizaţiilor pentru începerea funcţionării gazoductului. (Mediafax)

articolul original.

Nord Stream 1…and 2: „Clear and Present Danger”?

27 September 2022 at 18:55

..for whom?

Europe investigates ‘attacks’ on Russian gas pipelines to Europe

articolul original.

Scurgeri de gaz în Marea Baltică, de la Nord Stream 1 şi 2, care au suferit „daune fără precedent”. Kremlinul nu exclude sabotajul

27 September 2022 at 11:12

Danemarca şi Suedia au raportat, luni şi marţi, mai multe breșe și scurgeri de gaze în Marea Baltică din conductele ruseşti Nord Stream 1 și Nord Stream 2, ambele oprite acum.

citizencitizen

Mai întâi, Danemarca a raportat, luni, o scurgere de gaz în apropierea insulei Bornholm, aflată în apropierea gazoductului Nord Stream 2. Autoritatea maritimă daneză a sfătuit navele să se îndepărteze de zonă.

Scurgerea de gaz „este periculoasă pentru traficul maritim” și „navigația este interzisă pe o rază de cinci mile marine față de poziția raportată”, a arătat autoritatea maritimă.

Ulterior, marţi, autoritatea maritimă suedeză a emis un avertisment cu privire la două scurgeri de gaze la Nord Stream 1.

citizencitizen

„Există două scurgeri pe Nord Stream 1, una în zona economică suedeză și una în zona economică daneză. Ele sunt foarte aproape una de cealaltă", a declarat un purtător de cuvânt al administrației maritime pentru Reuters.

Scurgerile au fost localizate la nord-est de insula daneză Bornholm, dar nu se știe cauza.

„Menținem o supraveghere suplimentară pentru a ne asigura că nicio navă nu se apropie prea mult de zonă", a declarat alt purtător de cuvânt al SMA.

UPDATE Kremlinul nu exclude sabotajul ca motiv pentru deteriorarea rețelei de conducte Nord Stream din Marea Baltică. Nord Stream AG, operatorul rețelei, a declarat, marți, că trei linii offshore ale sistemului de gazoducte Nord Stream au suferit daune „fără precedent” într-o singură zi.

citizencitizen

„Nu poate fi exclusă nicio opțiune în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat dacă sabotajul a fost cauza problemelor, transmite Reuters.

El a mai spus că Kremlinul este foarte preocupat de situație, care necesită o investigație promptă, deoarece este o problemă pentru securitatea energetică pentru „întregul continent”.

Scurgerea vine în contextul în care, marţi, a fost inaugurată o nouă conductă Baltic Pipe, care leagă resursele de gaze norvegiene cu Danemarca şi Polonia. În primă fază, gazoductul va transporta 2-3 miliarde de metri cubi de gaze anual.

articolul original.
  • There are no more articles
❌