ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Teze și antiteze pe frontul ucrainean

22 January 2023 at 11:15

Prezent la târgul de monștri (sic!) de la Davos, ajuns, în lipsa protagoniștilor globali (numai sărmanul cancelar Scholz a făcut excepție), exclusiv o platformă pentru lansarea baloanelor de încercare, Henry Kissinger a apreciat că, în stadiul în care s-a ajuns cu războiul din Ucraina, intrarea Ucrainei în NATO nu prea mai are sens să fie refuzată, Rusia trebuind să se obișnuiască cu această idee. Ceea ce i-a făcut pe unii să creadă că venerabilul om politic și politolog și-a schimbat vechile opinii, convertindu-se de la realism la neoconservatorism și trecând de partea șoimilor războiului. Nimic mai neadevărat.

UNICA SOLUȚIE IMPUSĂ DE REALITATE: PACEA NEGOCIATĂ

Înainte de orice, să reamintim un principiu de manual: când nici una din puterile beligerante nu poate nici pierde, nici câștiga războiul, singura soluție pentru terminarea acestuia sunt negocierile.

Desigur, complexul militar-industrial, dar nu numai, are enorm de câștigat din războaie și de aceea nu victoria îl interesează, ci prelungirea acestora. Cu cât războiul nu se poate termina prin capitularea uneia din părți, cu atât mai bine.

De asemenea, prelungirea războiului include o promisiune de îmbogățire pentru toate acele companii care vor veni să repare daunele produse din cauza confruntărilor armate. Cu cât mai mari daunele, cu atât mai mare profitul.

Nu trebuie uitat, însă, că, așa cum spune un proverb american, „prânz gratuit nu există”. Cineva trebuie să plătească și armele și reparațiile. Or, singurii care au bani sunt oamenii, plătitorii de impozite. Din buzunarul lor se cumpără armele, medicamentele, alimentele, lucrările de reabilitare a capacităților industriale și de refacere a infrastructurii civile. Acestora nu li se poate cere să strângă la infinit cureaua, căci s-ar putea fie să moară de inaniție, tocmai când se vor fi obișnuit să nu mai mănânce (precum celebrul măgar al lui Buridan), fie să dea în melancolie și să pună mâna pe par. Cu alte cuvinte, chiar dacă profitabile pentru unii, per total războaiele secătuiesc comunitățile statale și de aceea trebuie să li se dea pauză, din când în când.

Mai ales atunci când războaie prea lungi, cu victorii incerte, cu înfrângeri nedefinitive și cu noroc schimbător, încurcă drumurile către formula unei păci consensuale, se apelează la trei metode pentru ieșirea din impas: i. deschiderea unor canale confidențiale de negocieri, adesea cu contribuția și participarea unor terți în calitate de mediatori sau facilitatori care oferă bune oficii; ii. pregătirea mediatică a opiniei publice pentru a accepta anumite formule de compromis fără a le atașa conotația negativă a înfrângerii uneia din părți, știut fiind faptul că asemenea soluții nu mulțumesc pe nimeni și lasă un gust amar tuturor, ci, întrucât toți pot trăi cu ele, interpretându-le ca pe victoria tuturor – „pacea bravilor”; iii. lansarea, ca baloane de încercare, a unor posibile propuneri care să fie așezate pe masa viitoarelor negocieri, de regulă prin gura unor personalități independente cu credibilitate intelectuală mare și în cadrul unor evenimente fără legătură directă cu războiul. Nu văd de ce am crede că și în cazul războiului ruso-american din Ucraina nu se procedează la fel.

Să ne întoarcem acum la declarațiile fostului Secretar de Stat american, Henry Kissinger, făcute recent la reuniunea de la Davos.

COMPROMISURILE TERITORIALE ȘI BAZA LOR JURIDICĂ

Kissinger nu a retractat ideea că este nevoie de o soluție negociată care poate implica și modificări teritoriale și nici pe aceea că încercarea de dezintegrare a Rusiei ca putere nucleară poate atrage un dezastru geostrategic global.

Negocierea este despre a da și a lua. Într-o negociere nimeni nu poate lua tot ceea ce își dorește și nu poate obține ceva fără să dea ceva în schimb. Întrebarea este cine ce să ia în schimbul a ce, ținând seama de situația de pe teren? Dacă nici una dintre principalele părți implicate în conflict nu are nimic de dat, nu există bază pentru negocieri. Dacă nici una din părți nu găsește nimic la care să renunțe, succesul negocierilor este improbabil.

Prelungirea războiului schimbă situația de pe frontul de luptă și asta poate facilita sau complica negocierile. Când sorții sunt indeciși, negocierile sunt dificile. Pe acest fond apare și fenomenul cunoscut prin formula „prea puțin, prea târziu”. Dacă părțile fac concesii prea mici, pacea nu poate fi obținută. Dacă realizând că este nevoie de concesii mai mari, acceptă, în cele din urmă să le facă, acestea ar putea veni prea târziu. Concesii suficiente ieri sunt prea mici azi; cele de azi sosesc prea târziu. De aici se naște o barieră psihologică sintetizată în întrebarea: „de ce să accept azi o soluție mai dezavantajoasă decât cea pe care nu am acceptat-o ieri?” Astfel se intră în cercuri vicioase care escaladează crizele.

Să reamintim că inițial, Kissinger a afirmat public că Ucraina trebuie să se pregătească pentru o pace cu cedări teritoriale. În același timp a lăsat să se înțeleagă că asemenea sacrificii vor fi mai mici dacă afacerea se va încheia mai repede.

Ulterior, a afirmat că Ucraina nu trebuie să cedeze teritorii și lumea a apreciat că el și-ar fi schimbat poziția.

Nu și-o schimbase, dar ca bun negociator (care nu își arată toate cărțile și oferă mai puțin înainte de a da mai mult, cerând mai mult înainte de a accepta mai puțin) și portavoce neoficială a Washingtonului, a limitat cedarea la teritoriile asupra cărora Ucraina deja nu mai exercita controlul suveran la data începerii războiului: Crimeea, precum și porțiuni semnificative din regiunile Donețk și Luhansk. Așadar, se propunea ca Rusia să păstreze teritoriile asupra cărora, anterior datei de 22 februarie 2022 (data declanșării „operațiunii militare speciale), cum necum, prin metode calificabile pentru publicul larg, la limită, ca pașnice, ajunsese a-și exercita controlul. Pentru a da mai mult nu exista temei de drept. În plus, se oferea statutul de neutralitate al Ucrainei. Era acesta un compromis rezonabil? Fapt este că, în special la intervenția Marii Britanii, Ucraina a respins ideea.

Timpul a trecut și două evidențe s-au impus: Rusia a pierdut războiul mediatic și Occidentul colectiv a pierdut războiul economic. În ceea ce privește războiul militar, brava armată ucraineană, dotată cu armament occidental până la lăsarea membrilor NATO cu arsenalele goale, contraatacă cu succes în toate punctele cardinale, ceea ce înseamnă că este încercuită de armata rusă, aceasta retrăgându-se în panică spre interiorul teritoriului ucrainean (sic!). Iată de ce, Henry Kissinger a venit cu o nouă propunere (cu puțin înaintea lui susținută și de mine): dacă negocierile nu pot duce la un partaj teritorial convenit, să se apeleze la principiul autodeterminării, astfel încât comunitatea rusă, trăitoare pe pământuri istorice rusești transferate Ucrainei arbitrar de URSS, dar, zic eu, și celelalte comunități etno-culturale aflate într-o situație similară, să decidă dacă vor să continue a trăi ca regiuni ale statului ucrainean, mai mult sau mai puțin autonome, sau vor să revină la „patria mamă”. Modalitatea pentru a afla opțiunea celor în cauză nu putea fi alta decât referendumul, desfășurat sub supravegherea unor observatori neutri și independenți (eventual mandatați de OSCE, atât SUA cât și Rusia fiind membre ale acestei organizații). Interesele geopolitice pot fi, astfel, satisfăcute, în timp ce principiile de drept sunt salvate.

Deocamdată această sugestie nu a fost retrasă și pare singura care să stea în picioare atât din punct de vedere practic, cât și din punct de vedere al dreptului internațional. Acceptarea ei ar duce, nimeni nu se îndoiește, la reducerea sau restructurarea teritorială a actualei Ucraine post-sovietice, așa cum și Ungaria imperială a fost redusă după Primul Război Mondial, prin aplicarea și respectarea principiului naționalității.

UCRAINA: DE LA MEMBRU DE FACTO AL NATO LA MEMBRU EXCLUSIV DE JURE

Dacă s-ar întâmpla așa, impresia generală ar fi aceea că Rusia a obținut (aproape) tot ce a vrut și, deci, a câștigat războiul. Desigur, consultarea populară ar putea fi exclusă pe anumite teritorii, cum ar fi cel al regiunii Odessa, considerate a priori, prin convenția părților, ca indubitabil ucrainene, dar asta nu ar putea schimba percepția înfrângerii Occidentului colectiv.

Acolo unde s-a ajuns cu situația de fapt, și Rusia trebuie să accepte ceva, căci așa cum Rusia nu își poate permite să piardă războiul, nici SUA nu poate. Kissinger sugerează ce ar putea și ar trebui să accepte Moscova, probabil, în schimbul câștigurilor teritoriale: libertatea Ucrainei de a-și alege alianțele (ceea ce SUA nu a recunoscut, de pildă, Cubei, și în general întregii emisfere vestice, potrivit doctrinei Monroe), implicând intrarea ei în NATO, adică trecerea Ucrainei de sub protectoratul Rusiei sub protectoratul SUA.

Este doar o ofertă în negocieri. Kissinger nu „ a pledat” pentru primirea de îndată a Ucrainei în NATO, ci a spus doar, în stilul clasic al negocierilor internaționale cu „ambiguitățile lor constructive”, că „Rusia ar trebui să se obișnuiască cu ideea că Ucraina va fi membră a NATO”. Întrebarea este dacă avem de a face cu oferta lui sau cea a administrației SUA, lansată prin gura lui? După cum alte întrebări ar urma să clarifice care este teritoriul și care este statutul cu care Ucraina ar intra în NATO?

Fiind obiect de negociere, părțile ar putea stabili și anumite caracteristici ale regimului Ucrainei ca membru NATO. Ucraina este deja de facto membru al NATO, fără a fi membru de jure. Dacă se poate așa, nu s-ar putea și invers? Prin negociere situația s-ar putea răsturna. Ucraina să devină și să rămână doar membru de jure. S-ar ajunge atunci nu la neutralitate de jure, ci la neutralitate de facto. Este o soluție posibilă, iar politica (și diplomația) este arta posibilului. Eu am anticipat-o sugerând posibilitatea încheierii unui „armistițiu pe linia de întâlnire între armata rusă și cea americană”.

NATO este SUA. Și SUA / NATO poate foarte bine conveni cu Rusia, eventual sub egida OSCE, astfel cum s-a petrecut și în timpul Războiului Rece, ca pe un anumit teritoriu de-a lungul liniei de contact direct dintre ele („în flanc”) să își limiteze prezența militară în așa fel încât nici una să nu o poată ataca pe cealaltă masiv, decisiv și prin surprindere. Nu ar fi nici o problemă realizarea unui acord în acești termeni sau în termeni apropiați. Securitatea este indivizibilă și este de bun simț ca state aflate în raporturi de rivalitate (spre a mă exprima elegant) să se mențină, din punct de vedere militar, la o distanță rezonabilă convenită una de cealaltă, pentru a consolida sentimentul de siguranță al tuturor și astfel pacea lumii.

Pentru a lua exemplul României, Ungariei sau Bulgariei, deja membre NATO, nu se vede de ce apărarea lor în cadrul alianței, în afara pactului de solidaritate în cazul atacului declanșat de un terț (casus foederis), nu ar putea fi realizată prin dotarea și consolidarea armatelor lor naționale (măcar la nivelul celei ucrainene), cu excluderea prezenței permanente a trupelor altor state membre, precum și a armelor de distrugere în masă pe teritoriul lor sau în apropierea frontierelor lor cu state terțe, pe timp de pace? Aceasta putând fi doar una dintre măsurile pentru întărirea încrederii și a securității tuturor părților interesate.

Cu ce ar deranja dacă armamentul strategic al Rusiei ar fi amplasat pe imensul său teritoriu acolo de unde nu ar putea lovi (cel puțin nu prin surprindere) România (și celelalte state de la marginea estică a NATO), și dacă pe teritoriul României nu ar exista armament strategic al NATO? De ce un asemenea raționament nu s-ar putea aplica și în cazul Ucrainei și ar fi consacrat prin tratatul de pace?

Ce ne face să credem că un specialist de talia lui Henry Kissinger, cu experiența sa și adeziunea la doctrina realismului în relațiile internaționale, nu a avut în minte asemenea detalii esențiale (sic!) atunci când a vorbit la Davos? Eu sunt convins că le-a avut. Știind că în detalii se ascunde diavolul, ele cu siguranță trebuie date în grija negociatorilor.

ACTUALA UCRAINĂ ESTE INCOMPATIBILĂ CU CALITATEA DE MEMBRU AL NATO

Fără o înțelegere cu Rusia, Ucraina (mai ales cu teritoriul cu care s-a desprins din URSS) nu are cum intra în NATO. Iar asta nu pentru că o poate opri Rusia, ci pentru că nu o pot dori actualii membri. Paradoxal, Rusia s-ar putea împăca mai repede cu ideea intrării actualei Ucraini în NATO decât actualii membri ai NATO.

Ucraina este prea mare, prea înarmată (fără a fi ajuns și la interoperabilitate), prea slabă economic, prea nedemocratică și prea în conflict cu vecinii. Democrația (împreună cu „statul de drept” și respectul drepturilor omului), raporturile normale cu vecinii, interoperabilitatea militară și capacitatea economiei naționale de a susține cheltuielile unei armate la standarde transatlantice au fost și rămân criteriile admiterii candidaților în NATO.

Să lăsăm ipocrizia! Germania, prima putere economică europeană, cu o capacitate militară redusă de la ultima ei aventură marțială din secolul trecut și cu ambiția refacerii puterii sale armate de odinioară spre a ieși cu totul de sub bocancul american, nu a avut, nu are și nu va avea interesul de a fi în aceeași alianță nu doar cu o Ucraină cu mult mai dotată sub aspect militar, dar și total îndatorată Americii și controlată de aceasta. Franța, care reclamă pentru sine rolul de lider militar al UE și insistă pentru realizarea autonomiei strategice a Europei în raporturile cu SUA, nu are cum accepta rivalitatea ucraineană (concurența Turciei îi este deja suficientă), care ar aduce cu sine și creșterea influenței americane, și așa hipertrofiate, în politica de securitate și apărare a statelor vest-europene.

Pe de altă parte, a primi acum Ucraina în NATO înseamnă intrarea NATO direct și nemijlocit în război total cu Rusia. Ceea ce NATO nu vrea și nici nu poate decide întrucât nu se poate realiza unanimitatea cerută de o asemenea decizie. Sunt cel puțin trei țări care ar arunca în aer consensul: Ungaria, Turcia și Croația. Și în culise așteaptă și altele; probabil chiar și Germania.

NATO a primit până acum state care au dovedit că sunt furnizoare de securitate și pot spori, prin aportul lor financiar și economic, puterea alianței. Ar fi pentru prima dată când alianța s-ar angaja să susțină economia distrusă de război, dar și afectată de vechile structuri oligarhice corupte, a unui membru. Cu ce bani? Din ce buget? Din contribuția cui?

Oricât de bine ar fi înarmată Ucraina azi, puterea ei militară trebuie întreținută prin finanțare continuă. Economia ucraineană, mai ales după pierderile suferite în război, nu are resurse spre a o face. Ideea că Rusia va suporta reparațiile sau că activele rusești depozitate cu bună credință în Occident vor putea fi confiscate spre a fi transferate Ucrainei, este o utopie infracțională. A prăda pe deponenții ruși așa cum Rusia bolșevică a confiscat tezaurul încredințat de România Rusiei țariste în 1916, înseamnă să dai o lovitură mortală încrederii pe care se bazează în lumea contemporană raporturile economice internaționale și libertatea comerțului; iar primul lovit va fi chiar Occidentul colectiv care se va fi dedat la asemenea operațiuni de pradă.

Tema valorilor moral-politice (democrația, supremația legii, drepturile omului) nu poate fi nici ea ignorată. Conform teoriei neoconservatoare americane, de natura regimului politic al unui stat depinde și comportamentul acestuia în relațiile externe. Or, Ucraina a avut mereu grave lipsuri în această privință. Războiul, care nu le poate scuza, le-a agravat. Primirea Ucrainei, în asemenea condiții, prezintă imense riscuri, chiar dacă referitor la violarea valorilor în discuție, nici lumea euro-atlantică nu este în afara reproșurilor.

Rezultă că o pace (negociată) cu Rusia care să includă intrarea Ucrainei în NATO nu este imposibilă, dar nu cu această Ucraină și nu în acest NATO. Rusia „trebuie să se obișnuiască” cu o asemenea ipoteză, dar fără ca asta să implice păstrarea actualei formule teritoriale ucrainene, a actualului regim politic ucrainean și a actualului mod de organizare internă și operare externă a NATO.

INTRAREA OFICIALĂ A SUA ÎN RĂZBOI NU PENTRU A-L C ȘTIGA, CI PENTRU A-L OPRI

O asemenea pace nu pare a fi, însă, suficientă pentru a masca eșecul aventurii ucrainene a SUA și totodată a răspunde așteptărilor americane cu privire la arhitectura de securitate în Europa de est. Iată de ce, nu se poate exclude gestul spectaculos al intrării directe și formale a armatei americane, secondate de câțiva dintre cei mai fideli aliați regionali (precum Polonia și România, cu păstrarea în rezervă prudentă a Marii Britanii și statelor baltice), în Ucraina, dar nu pentru a se lupta cu efectiv cu Rusia, ci pentru a pune capăt luptelor.

Astfel, Casa Albă ar putea spune că, fără a fi periclitat viața vreunui american, a impus Rusiei un armistițiu și astfel a oprit măcelul. După aceea negocierile de pace vor putea dura și un secol, până când soluțiile de acum știute vor putea fi vândute comod și profitabil popoarelor, pe măsură ce inadmisibilul va fi devenit inevitabil.

Intrând în război, America își va fi câștigat, chiar și fără a trage un foc, un loc la conferința de pace, precum și legitimarea ocupării militare a părții vestice a Ucrainei (desigur, ca să o protejeze), „stopând” avansul rus pe linia Niprului. Dacă Rusia va fi ocupat teritorii la est de Nipru împotriva voinței Kievului, SUA va fi făcut același lucru la vest de Nipru dând curs „rugăminții” Kievului (sic!).

În secolul al XIX-lea, marile puteri își căutau securitatea ocupând prin forța armelor teritoriile altora, pe care apoi le anexau asumându-și responsabilitatea administrării lor. Aceasta este concepția care apare a ghida azi politica Moscovei.

În secolul al XX-lea, dominația marilor puteri se asigura nu prin ocupație, ci prin „asociere”, puterea dominantă neasumându-și răspunderea administrării celor dominați, iar cei din urmă, dominații, plătind prețul lanțului cu care sunt legați, evident pentru siguranța lor (sic!). Aceasta este concepția cu care se mândrește politica Washingtonului, potrivit doctrinei „imperiului necesar și prietenos”.

Cât despre Ucraina, ea va intra în secolul al XXI-lea reculând. Din „coaliția doritorilor” să o salveze fiecare va putea lua în custodie teritoriile sale istorice, iar Rusia și SUA se vor așeza față în față, cam tot așa cum în anii 1950 s-au așezat împărțind în două peninsula Coreea. Este doar o ipoteză, dar nu una implauzibilă.

Diferența stă în aceea că la jumătatea secolului trecut Rusia era sovietică și revoluționară, iar SUA democratică și legitimistă, în timp ce azi Rusia este post sovietică și legitimistă, iar SUA neo-marxistă și revoluționară (fie vorba și de o „revoluție ghepardiană”); după cum pe atunci SUA și Rusia erau superputerile consacrate a căror umbră se întindea asupra lumii bipolare, în timp ce azi sunt două superputeri decadente asupra cărora se întinde umbra superputerilor globale emergente (în special asiatice) într-o lume care se anunță și se vrea multipolară.

Susținând sau sugerând, de la tribuna Davosului sau de la alte tribune, soluții precum cele descrise mai sus, cu nuanțări și adaptări la evoluția contextului, este Henry Kissinger inconsecvent? Eu unul nu văd nici o modificare esențială de poziție.

Aducând în discuție consecvența, trebuie să distingem între consecvența rațiunii și consecvența concluziei. Cea dintâi face ca, evaluând realitatea în schimbare prin aplicarea acelorași raționamente, o concluzie anterioară să se modifice în așa fel încât soluția preconizată să rămână mereu justă, fezabilă și durabilă. Cea din urmă face ca o concluzie odată trasă să se mențină chiar și atunci când, în condițiile schimbării situației de fapt, nu mai are nici o legătură cu realitatea, devenind chiar contraproductivă.

Aceasta din urmă este consecvența boului. Nu Kissinger sau Mearsheimer sau Chomsky sau Sachs sau … eu și românii, ale căror opinii converg în mare măsură cu cele ale iluștrilor americani menționați, ne încadrăm în definiția ei. Este recomandabil ca aceia care o admiră și o practică să își amintească faptul că, în cele din urmă, drumul boului este drumul abatorului. Sunt mulți ucraineni (dar și mulți „cetățeni europeni”) inocenți care deja o simt pe pielea lor.

articolul original.

Spania rupe rândurile: Negocieri cu Putin

19 January 2023 at 05:49
By: (C.T.)

Premierul Spaniei Pedro Sanchez s-a exprimat miercuri în favoarea unor negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, în declaraţii făcute în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, informează joi dpa, preluată de Agerpres.

„Este important să menţinem, de asemenea, legătura cu Putin”, a spus Sanchez la Davos.

„Susţin cu tărie, de exemplu, ca guvernul francez şi guvernul german… să preia conducerea aici”, a declarat premierul Sanchez pentru CNN.

El a apreciat că ar fi fezabil să se revină la discuţiile care implică Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina în Formatul Normandia, creat înaintea izbucnirii războiului. Celelalte state membre UE ar sprijini Parisul şi Berlinul într-o astfel de iniţiativă, a adăugat Pedro Sanchez.

Întrebat dacă preşedintele Vladimir Putin ar putea interpreta disponibilitatea Occidentului de a discuta drept „slăbiciune”, premierul Spaniei a răspuns:”Nu, nu cred”.

Anterior, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, şi-a exprimat rezervele cu privire la o posibilă livrare a unor tancuri de luptă Leopard Ucrainei.

articolul original.

Turcia spune că vrea „încetări localizate” ale războiului din Ucraina

14 January 2023 at 14:23
image

Turcia dorește să se ajungă la „încetări localizate ale conflictului” în Ucraina, deoarece nu speră la un acord de pace mai cuprinzător în această etapă, a declarat sâmbătă Ibrahim Kalin, un consilier apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

Nici Rusia, nici Ucraina „nu sunt în poziția de a câștiga militar”, a spus el, exprimându-și încrederea că „în cele din urmă vor trebui să negocieze pentru a ajunge la un rezultat acceptabil” pentru ambele părți, scrie Hotnews.

„Deocamdată nimeni nu vrea să se oprească din luptă, dar trebuie să continuăm să îi îndemnăm să facă acest lucru. Dacă nu putem ajunge la un acord de pace cuprinzător, vom căuta încetări ale luptelor localizate, limitate, dezescaladări locale”, a declarat consilierul.

De la începutul conflictului, la 24 februarie, Turcia – care întreține relații bune cu cele două capitale – s-a oferit să medieze pentru a pune capăt războiului, „cea mai gravă provocare internațională de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Kalin în fața jurnaliștilor de la mai multe instituții media străine, printre care AFP.

„Am obținut deja unele succese”, a spus el, citând acordul semnat vara trecută privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră și Bosfor și facilitarea schimburilor de prizonieri de război.

„Dar asta nu este suficient (…), ci doar o mică parte dintr-un puzzle mult mai mare” a declarat Kalin, adăugând că orice acord de pace va trebui să fie „mai amplu” decât cele două țări (Rusia și Ucraina) și să ofere „garanții de securitate pentru ambele părți”.

articolul original.

Bulgarii vor gaze din România! Ce spune Bucureștiul

13 January 2023 at 10:00
image

Bulgaria negociază cu România pentru livrarea de gaze naturale după 2026. Acest lucru a fost anunțat de ministrul bulgar al energiei, Rosen Hristov, în cadrul audierii din Comisia Parlamentară pentru Energie, relatează publicația Trud, citată de Rador.

Acesta a precizat că a purtat deja discuții cu omologul său din România. Bucureștiul este gata, dacă va avea un excedent, să livreze și în Bulgaria.

Potrivit ministrului, pe 2 februarie va avea loc o întâlnire la Baku, unde se va discuta despre aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan. În prezent, Bulgaria primește de acolo aproximativ 50% din cantitățile necesare.

Ministrul bulgar al energiei a precizat că nu există un acord cu Turcia pentru furnizarea de gaz, ci doar pentru trecerea prin conductele turcești a cantităților agreate de Bulgaria.

„Dacă există o penurie tehnică de capacitate la terminalele grecești, noi am putea să folosim terminale turcești”, a spus Rosen Hristov. El a mai comentat și posibilitatea renegocierii Planului de Redresare și Reziliență pentru a nu se închide în Bulgaria centralele pe cărbune.

Potrivit acestuia, s-a găsit o soluție pentru ca centralele să își reducă emisiile fără a se închide. Se vor amâna concedierile de persoanal pentru cei care lucrează în centralele pe cărbune.”Planurile teritoriale nu se referă la persoanele care își păstrează locurile de muncă și continuă să lucreze. Acestea sunt pentru persoanele care își pierd locul de muncă și trebuie aduse niște fonduri pentru recalificarea lor”, a spus Rosen Hristov.

Sursa: Trud/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu

articolul original.

Europarlamentar român: ‘Trebuie făcute temele altfel decât au fost făcute data trecută. Trebuie să abordăm partea bulgară și să construim o strategie de negociere împreună privind Schengen’

9 January 2023 at 21:15
image

Dragoș Tudorache spune că în dosarul Schengen ”trebuie să abordăm partea bulgară. Trebuie să vedem împreună și să construim o strategie de negociere împreună cu partea bulgară, să vedem cum anume putem face, care sunt rezervele pe partea cealaltă, austriacă, olandeză, care au dus la discuția unui decalaj între România și Bulgaria, să vedem cum putem compensa acest lucru, ce ar putea partea bulgară să accepte în ceea ce privește poate la nivel tehnic un eventual decalaj de calendar. Deci toate aceste lucruri trebuie discutate.

De data aceasta, eu aș începe cu o discuție cu vecinii bulgari, după care știind foarte bine care sunt limitele de negociere ale bulgarilor, împreună eventual cu aceștia, abordată Olanda și apoi abordată Austria (…). Toate aceste discuții trebuie făcute înainte de a reîncepe o discuție la nivelul Consiliului”.

Eurodeputatul Renew Europe crede că ”de data aceasta, trebuie făcute temele altfel decât au fost făcute data trecută. De aceea, trebuie discutate în această ordine și în această secvență, întâi văzut cu partea bulgară ce sunt bulgarii dispuși să accepte în ceea ce privește un eventual hai să nu-i spunem decalaj, dar poate un calendar tehnic diferit.

Se știe că o rezervă mare pe care atât Olanda, cât și Austria o au față de Bulgaria este frontiera între Turcia și Bulgaria, o frontieră vulnerabilă în ochii mai ales ai Austriei, care este preocupată de chestiunea migrației și a fluxurilor care vin dinspre acea parte a Europei, pe acea rută care începe acolo practic și atunci, trebuie văzut ce anume e nevoie de făcut pe partea bulgară, pentru a întări controlul acelei frontiere, ce anume se poate adopta ca și măsură compensatorie care să mulțumească așteptările olandezilor și austriecilor și poate pentru acea frontieră terestră se poate gândi un calendar tehnic diferențiat, față de frontierele aeroportuare, de exemplu sau față de celelalte frontiere.

Deci sunt elemente de detaliu tehnic care trebuie discutate întâi cu partea bulgară, pentru a vedea ce sunt dispuși ei să accepte și apoi, înarmați cu aceste cunoștințe (…), mers fie separat, fie împreună cu bulgarii, mers și început discuțiile cu partea olandeză și austriacă, pentru a vedea dacă un astfel de calendar tehnic, așa cum l-am pregătit cu partea bulgară poate fi acceptabil sau ce elemente de nuanță se pot adăuga, pentru a satisface așteptările celorlalte guverne”, conform rfi.ro

articolul original.

De ce a intrat România în Primul Război Mondial în 1916?

9 January 2023 at 13:00
image

Negocierile dintre România și Puterile Antantei pentru intrarea Armatei Române în Primul Război Mondial au început încă din toamna anului 1914 și s-au întețit pe parcursul anului 1915. România dorea să dobândească provinciile locuite de românii din Austro-Ungaria: Bucovina, Banatul, Transilvania, toată Crișana și Maramureșul. De partea cealaltă, Antanta avea nevoie de intrarea României în război pentru a mai atenua din presiunea exercitată de Germania pe Frontul de Vest.

În primă fază, puterile Antantei, Rusia, Marea Britanie și Franța au fost reținute în a accepta cerințele României. Totuși, luptele din vara anului 1915 le-au determinat să accepte solicitările părții române.

Cum Antanta se găsea în defensivă și suferea o serie de înfrângeri dureroase, a considerat că intrarea României în război în acel moment ar fi fost o curată „sinucidere”.

O noua dinamică pe frontul luptelor dintre Aliați și Puterile Centrale

Lucrurile aveau să se schimbe însă în vara anului 1916. Armata germană n-a reușit să cucerească Verdunul, aliații strângeau o forță militară considerabilă la Salonic sub conducerea generalului francez Maurice Sarrail, britanicii pregăteau o mare ofensivă pe Somme, iar rușii lansau ultima lor mare ofensivă de succes, condusă de generalul Alexei Brusilov. La începutul lunii iunie, forțele conduse de Brusilov au străpuns apărarea austro-ungară în Galiția și Bucovina și amenințau să pătrundă până în centrul Ungariei.

„Pe la sfârșitul lui mai sosesc pe neașteptate telegrame anunțând o puternică ofensivă rusească în vecinătatea noastră. În câteva zile, armatele comandate de generalul Brusilov înaintează cu o iuțeală surprinzătoare. În fața lor, frontul austriac se prăbușește cum se prăbușise la Lemberg în 1914.

Zeci de mii de prizonieri și o pradă de război neînchipuită cade în mâinile lor. (..) Aliații nu puteau să piardă şi dânșii un asemenea prilej. Din toate părțile, deodată, o porniră la asalt. Franța a luat inițiativa. Deja de câtva timp Quai d’Orsay-ul era hipnotizat de ideea atragerii României în război. Pe de altă parte, şi frontul francez inspira cercurilor oficiale din Paris îngrijorare.

Miniștrii Antantei începeau deci cu hotărâre presiunile asupra lui Brătianu, dânsul însă șovăia. Netăgăduit momentul i se părea mai oportun decât altă dată, dar pericolele situaţiei i se păreau totuşi încă mari. Pe orizont erau încă multe puncte negre cari aveau nevoie să fie bine lămurite”, descrie acele momente I.G Duca, unul dintre apropiații primului-ministru Ionel Brătianu.

„Trebuie să intrați acum sau niciodată!”

Supus unei presiuni enorme de către Antanta, pentru a decide, Ionel Brătianu și-a tot pus întrebarea dacă nu cumva acesta este momentul potrivit pentru ca Armata Română să intre în război. Presiunea exercitată de Antanta avea să culmineze cu un ultimatum adresat României la începutul lunii iulie: „Trebuie să intrați acum sau niciodată!”

Nedorind să piardă momentul prielnic din evoluția luptelor și supus presiunii liderilor Antantei, Ionel Brătianu i-a anunțat pe aceștia la 4 iulie 1916 că este pregătit să încheie o alianță dacă îi vor fi acceptate următoarele cerințe:

  1. Recunoaşterea revendicărilor integrale ale României asupra Transilvaniei, Bucovinei şi a Banatului întreg, așa precum de altfel aliații le şi încuviințaseră încă din 1915;
  2. Declanșarea unei ofensive generală pe frontul rusesc, de care să se lege acţiunea militară a României;
  3. Asigurarea de armament şi muniții, precum și garanția tranzitului lor prin Rusia;
  4. Un număr de 200.000 de soldați ruși, care împreună cu trupele române să poată apăra Dobrogea împotriva unui atac bulgar. România nu era în măsură să ducă o luptă pe două fronturi simultan;
  5. Declanșarea unei acţiuni ofensive a aliaților la Salonic, care să imobilizeze spre sud toate marile unități bulgare.

Antanta a acceptat toate aceste condiții cu excepția numărului de soldați ruși care trebuiau detașați pentru apărarea Dobrogei, numărul lor a fost scăzut de la 200.000 la 50.000.

Brătianu solicită introducerea a două clauze politice

Negocierile din iulie 1916 dintre România și Antanta aveau însă să fie întârziate de faptul că Ionel Brătianu a dorit să includă în două clauze care îi deranjau pe aliați.

Prima clauză stipula ca aliații să nu încheie pace separată. Cerința obliga practic Antanta să lupte până când România își satisfăcea toate dezideratele teritoriale. Clauza reflecta o îngrijorare a lui Brătianu legată de faptul că Austro-Ungaria, descurajată de intrarea României în război, ar putea ajunge la o înțelegere cu Antanta în defavoarea României.

Cealaltă clauză garanta României egalitatea cu puterile Aliate în toate hotărârile și discuțiile legate de încheierea păcii. Clauza oglindea îngrijorarea lui Brătianu că interesele României ar putea fi desconsiderate la negocierile de pace, așa cum se întâmplase după războiul ruso-turc din 1877-1878 la care participase și România.    Puterile Aliate au acceptat până la urmă cerințele lui Brătianu, dar în secret liderii aliați au încheiat un acord prin care au convenit că „anexările promise României vor fi realizate doar în măsura în care situația generală le va permite” și că, înainte ca România să fie primită la negocieri, Aliații vor ajunge la un acord „asupra deciziilor extrem de importante”.

„Brătianu a cerut să încheie două convențiuni cu Aliații, una politică şi una militară. Convențiunea politică avea drept scop să consfințească alianța noastră cu împătrita înţelegere şi să consemneze într-un act internaţional, sub iscălitura celor patru mari puteri – Franţa, Rusia, Anglia şi Italia- revendicările neamului românesc. Conviețuirea militară avea ca scop să determine condițiunile acțiunii noastre militare, să stabilească date, contingente, comandamente, etc”, nota în amintire sale politice I.G. Duca.

Cele două convenții aveau să fie semnate la București la 17 august 1916. Convenția militară stabilea ca România să declare război Austro-Ungariei la data de 27 august 1916.

Convențiile semnate de România atunci au stat la baza negocierilor pe care Ionel Brătianu le-a purtat la Conferința de Pace de la Paris din 1919.

articolul original.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg: ‘Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunță la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei’

2 January 2023 at 15:00
image

NATO trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică, relatează luni DPA.

„De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb”, a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. „Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii”, a adăugat el.

Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg.

NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. „Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum”, a mai spus Stoltenberg.

„Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă”, a adăugat secretarul general al NATO.

Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el.

Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg, informează agerpres.ro

articolul original.

Xi Jinping: Drumul până la negocieri Rusia-Ucraina va avea obstacole

30 December 2022 at 13:54
By: (R.C.)
După eliminarea limitei de mandate prezidenţiale, Xi Jinping poate deveni un "împărat bun" al Chinei, sugerează Francis Fukuyama

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis omologului rus Vladimir Putin vineri că drumul până la negocieri de pace privind războiul din Ucraina nu va fi lipsit de obstacole şi că China îşi va menţine „poziţia obiectivă şi corectă” în această chestiune, relatează Reuters.

Xi Jinping a spus că Beijingul şi Moscova ar trebui să se coordoneze îndeaproape şi să coopereze în afaceri internaţionale şi a evidenţiat disponibilitatea Rusiei de a se angaja în negocieri privind Ucraina, a relatat canalul naţional chinez CCTV despre convorbirea telefonică dintre cei doi lideri.

„Partea chineză a notat că partea rusă a menţionat că nu a refuzat niciodată să soluţioneze conflictul prin negocieri diplomatice şi şi-a exprimat aprecierea pentru acest lucru”, a afirmat Xi, potrivit sursei citate.

Xi şi Putin au devenit tot mai apropiaţi în ultimii ani din cauza neîncrederii împărtăşite în SUA şi aliaţii lor, fapt evidenţiat şi de o declaraţie din februarie privind un parteneriat strategic „fără limite” care a trimis semnale de alarmă în Occident.

Însă după declanşarea invaziei ruse din Ucraina în februarie, China a subliniat în mod public faptul că nu este parte în conflict, şi în septembrie, după ce armata rusă a înregistrat mai multe regrese pe câmpul de luptă, Putin a recunoscut public că Xi are „întrebări şi preocupări” privind războiul.

Potrivit comentariilor sale difuzate vineri de televiziunea de stat rusă, Putin a discutat despre întărirea cooperării militare cu China, dar acest aspect lipseşte din relatarea CCTV.

Xi Jinping a fost totuşi clar vineri în privinţa afinităţii ideologice între Beijing şi Moscova când vine vorba despre opoziţia comună faţă de hegemonismul SUA.

„Faptele au dovedit în mod repetat că izolarea şi suprimarea sunt nepopulare, iar sancţiunile şi ingerinţele sunt sortite eşecului”, i-a spus Xi lui Putin, potrivit CCTV.

„China este gata să coopereze cu Rusia şi cu toate forţele progresiste din întreaga lume care se opun hegemonismului şi politicii bazate pe urmărirea puterii şi apără cu fermitate interesele privind suveranitatea, securitatea şi dezvoltarea atât ale ţărilor, cât şi ale justiţiei internaţionale”, a adăugat el.

articolul original.

Negocieri privind Contractul-cadru de furnizare a serviciilor medicale, între CNAS și Colegiul Medicilor

24 December 2022 at 08:44

Reprezentanții organizației profesionale transmit că, dincolo de anumite rectificări obținute în urma negocierilor cu CNAS, problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient și inconsecvent abordate, iar medicii de familie sunt în continuare „împovărați” de birocrație.

În urma unei întâlniri organizată de CNAS, pe 20 decembrie, în vederea negocierii prevederilor legislative aplicabile în trimestrul I al anului 2023 pentru asistența medicală prespitalicească și spitalicească, Colegiul Medicilor din România (CMR) își exprimă dezacordul față de modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înțelege să reglementeze .

Este vorba despre Ordinul nr. 1068/627/2021 care modifică și completează Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, precum și prelungirea aplicării prevederilor acestuia (publicat pe pagina de web a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – Secțiunea „Transparență decizională 2022”, în data de 11.11.2022 și actualizat în urma negocierilor la data de 22.12.2022).

Potrivit unui comunicat de presă, participarea CMR la negociere a avut loc în contextul în care, „în perioada ianuarie-noiembrie 2022, CMR a depus un efort constant de a concretiza parteneriatul instituțional CMR-CNAS-MS (cu sprijinul și susținerea Președinției și a Parlamentului României) prin crearea unui mecanism comun de elaborare a Contractului-Cadru & Norme 2023”.

Astfel, într-o primă etapă, au fost constituite Grupuri Tehnice de Lucru formate din reprezentanți ai CMR și CNAS de la nivel tehnic, care s-au axat pe definirea problemelor și a soluțiilor posibile privind următoarele tematici: mecanisme de finanțare optimizate, diversificarea serviciilor acordate pacienților, debirocratizarea sistemului medical și creșterea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, pentru următoarele palierele de servicii medicale: asistență medicală primară, spitale și ambulatoriu. Această modalitate de abordare s-a dovedit extrem de necesară pentru a corela perspectiva finanțatorului cu cea a profesioniștilor din sistem – medici, manageri, experți în management sanitar, mecanisme de finanțare în sistemul de sănătate și politici de sănătate publică”, se menționează în comunicatului CMR.

Astfel, în cadrul negocierii, CMR a oferit „argumente convingătoare” care au determinat reprezentanții CNAS să agreeze faptul că pentru trimestrul I al anului 2023, modificarea Proiectului de Ordin suspus negocierii, în sensul introducerii următoarelor completări:

• modul de calcul al sumei contractate prin sistemul DRG pentru furnizorii de servicii medicale spitaliceşti pentru afecțiuni acute, tarifele pe caz ponderat fiind ajustate în funcţie de rata de inflaţie stabilită pentru luna septembrie 2022, iar numărul cazurilor contractate stabilindu-se ca medie a cazurilor contractate în perioada aprilie-decembrie 2022;

• creșterea cu 15.9% pentru toate categoriile de servicii medicale spitalicești (spitalizare continuă – tarif pe caz ponderat/TCP, spitalizare de zi și cronici), cu sublinierea fermă că este o creștere necesară, dar nesatisfăcătoare pentru nevoile reale din sistem.

De asemenea, în vederea definitivării prevederilor aplicabile de la 1 aprilie 2023 (noul Contract-cadru și Normele aferente), va continua activitatea Grupurilor Tehnice de Lucru CMR-CNAS, care se va axa pe:

• corectarea/clarificarea și optimizarea prevederilor publicate în transparență decizională privind asistența medicală primară;

• fundamentarea creșterii diferențiate pentru serviciile de spitalizare continuă, cu o țintă de 25% (corelat cu indicele inflației din ultimii 3 ani și creșterea costurilor pentru medicamente, reactivi și materiale sanitare);

• identificarea unor mecanisme coordonate care să sprijine demersurile de eficientizare a managementului spitalelor (având în vedere diversitatea, complexitatea și gradul de in/dependență de factorul decizional local etc.).

Pe de altă parte, reprezentanții CMR semnalează că,din păcate, dincolo de recunoașterea implicării constructive a tuturor membrilor Grupurilor Tehnice de Lucru din cadrul CNAS și CMR, trebuie să exprimăm îngrijorarea și delimitarea fermă a CMR cu privire la modul în care CNAS a procedat instituțional la publicarea în transparență decizională a unor forme ale proiectelor legislative care nu au fost supuse prealabil unei discuții de clarificare/validare cu partenerii instituționali, într-un mod netransparent/clar/predictibil, conform unui calendar de consultări și negocieri decis unilateral pentru un interval de timp insuficient și inadecvat, și fără să reflecte propunerile susținute și argumentate de CMR pe tot parcursul anului 2022, esențiale pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate pentru pacienții din România și pentru exercitarea profesiei de medic în condiții de demnitate și excelență profesională”, precizează CMR.

Totodată, CMR își exprimă dezaprobarea fermă a colegilor medici din asistența medicală primară privind împovărarea birocratică tot mai accentuată a acestora, prin introducerea unor prevederi legislative inconsecvente sau discordante, cu consecințe grave pentru un sector care se află în deficit acut de personal, care ar trebui să fie sprijinit ca factor esențial pentru consolidarea unor politici publice de sănătate axate pe prevenția precoce și monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului”.

Referitor la serviciile medicale oferite în spitale, CMR arată că își menține „poziția fermă privind faptul că problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient și inconsecvent abordate și că este esențial ca CNAS și Ministerul Sănătății să susțină un proces participativ și colaborativ de identificare a unor soluții fezabile, cu impact pozitiv, aplicabile etapizat, coerent și unitar. Înțelegând că procesul de transformare al modului de lucru între instituțiile-cheie ale sistemului de sănătate din România este un proiect pe termen lung, CMR va continua să promoveze și să susțină cu resurse de expertiză competentă dialogul instituțional cu CNAS și Ministerul Sănătății, extins și deschis către toți actorii interesați din sistemul de sănătate, cu încrederea și convingerea că activitatea echipelor tehnice care pot fi aduse laolaltă are un potențial real de a armoniza perspectivele acestora, cu beneficii asupra întregului sistem”, potrivit comunicatului citat.

Echipa de negociere a CMR a fost coordonată de prof. univ. dr. Daniel Coriu (președinte) și de dr. Valeria Herdea (vicepreședinte, coordonator al Departamentului economico-social și de asigurări de sănătate) și a fost formată din reprezentanți CMR de la nivel organizațional (membrii Biroului Executiv al CMR, directorul general CMR, un consultant din cadrul Departamentului de imagine, relații interne și externe) și din reprezentanți de la nivel tehnic (membri ai Grupului de lucru CMR Spitale & Ambulator de la patru spitale reprezentative din țară și facilitatori ai grupurilor de lucru CMR- experți în politici publice de sănătate, management sanitar și finanțarea spitalelor).


articolul original.

Serghei Lavrov amenință Ucraina: Ideea este simplă! Îndepliniți propunerile Moscovei, sau problema va fi decisă de armata rusă

27 December 2022 at 07:45
image

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a transmis într-un interviu că situația din Ucraina se poate rezolva prin acceptarea de către Kiev a propunerilor Kremlinului, altfel, dacă aceștia nu acceptă, problema va fi decisă de armata rusă.

„Propunerile noastre pentru demilitarizare şi denazificare a teritoriilor controlate de regim, eliminarea ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei emanate de acolo, inclusiv a noilor noastre teritorii, sunt binecunoscute inamicului”, a spus Lavrov luni noapte, citat de agenţia oficială de presă rusă.

„Ideea este simplă: îndepliniţi-le pentru binele vostru. Altfel, problema va fi decisă de armata rusă”, a mai declarat Lavrov.

Moscova îşi numeşte invazia în Ucraina „operaţiune militară specială” de „demilitarizare” şi „denazificare” a vecinului său. Kievul şi aliaţii săi occidentali o numesc agresiune în stil imperial pentru a acapara teritorii, aminteşte Reuters.

În septembrie, Moscova a proclamat că a anexat patru provincii ale Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – după ce a organizat aşa-zise referendumuri care au fost respinse ca false şi ilegale de Kiev şi aliaţii săi.

Duminică, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este deschisă negocierilor şi a acuzat Kievul şi susţinătorii săi occidentali pentru lipsa discuţiilor, o poziţie anterior respinsă de Washington pe fondul atacurilor ruseşti persistente.

Lavrov a declarat pentru TASS că, atunci când vine vorba despre cât va dura conflictul, „mingea este în terenul regimului (de la Kiev n.r.) şi a Washingtonului care îl susţine”.

Sfârşitul războiului nu se profilează, intrat în a 11-a lună şi care a ucis mii de persoane, a strămutat milioane de oameni şi a transformat oraşe în moloz

Kievul a exclus să cedeze orice teritoriu Rusiei în schimbul păcii şi cere Moscovei să renunţe public la întreg teritoriul anexat. Moscova insistă că urmăreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea”, dar în realitate obiectivele ei nu au fost pe deplin definite, notează Reuters.

Printre altele, Serghei Lavrov a declarat, în remarci publicate luni de agenţia TASS preluată de Reuters, că Statele Unite şi aliaţii săi din NATO împreună cu Ucraina vor să învingă Rusia „pe câmpul de luptă” pentru „a o distruge”.

„Acţiunile ţărilor Occidentului colectiv şi ale lui Zelenski (preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski n.r.) aflat sub controlul lor confirmă natura globală a crizei ucrainene”, a remarcat Lavrov.

„Nu este un secret pentru nimeni că obiectivul strategic al Statelor Unite şi aliaţilor lor din NATO este să învingă Rusia pe câmpul de luptă ca un mecanism de slăbire semnificativă sau chiar distrugându-ne ţara”, a adăugat el.

Coaliţia de ţări care se opun invaziei Rusiei în Ucraina – de la membrii NATO până la aliaţi ai SUA precum Japonia şi Australia – s-a dovedit rezistentă, sfidând previziunile potrivit cărora creşterea preţurilor la energie cauzată parţial de război ar putea fractura alianţa, notează Reuters.

La fel ca majoritatea oficialilor ruşi de rang înalt, Lavrov a adoptat în ultimul deceniu o poziţie din ce în ce mai agresivă, susţinând invazia Ucrainei de către Rusia şi ridicându-se împotriva a ceea ce el şi Putin numesc încercările Occidentului de a îngrădi Rusia şi de a domina afacerile globale, mai notează Reuters.

Lavrov a reiterat că Rusia şi Statele Unite nu pot menţine o legătură normală, dând vina pe administraţia preşedintelui american Joe Biden.

„Obiectiv, este imposibil să ne menţinem comunicarea normală cu administraţia Biden, care declară că are ca scop o înfrângere strategică asupra ţării noastre”, a notat Lavrov, conform AGERPRES

articolul original.

Oficialii ucraineni, replică acidă pentru liderul de la Kremlin în privința negocierilor de pace: Putin trebuie să revină la realitate

27 December 2022 at 07:15
image

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a primit o replică acidă din partea Ucrainei după anunțul că este pregătit să negocieze cu toţi cei implicaţi în acest proces soluţii acceptabile în ceea ce priveşte războiul de pe teritoriul ucrainean. Consilierul prezidenţial ucrainean Mykhailo Podolyak a răspuns că Putin trebuie să revină la realitate.

„Nu cred că este atât de periculos, cred că ne îndreptăm în direcţia corectă, protejând interesele noastre naţionale şi interesele cetăţenilor noştri, ale poporului nostru. Şi pur şi simplu nu avem altă opţiune decât să ne protejăm cetăţenii”, a declarat Putin. „Suntem gata să negociem cu toţi cei implicaţi în acest proces soluţii acceptabile, dar depinde de ei. Nu noi suntem cei care refuzăm să negociem, ci ei.”

Consilierul prezidenţial ucrainean Mykhailo Podolyak a răspuns pe Twitter spunând: „Putin trebuie să revină la realitate”.

Rusia „a atacat de una singură Ucraina şi ucide cetăţeni”, a adăugat Podolyak. „Rusia nu vrea negocieri, dar încearcă să evite responsabilitatea. Acest lucru este evident, aşa că ne îndreptăm spre Tribunal”.

Remarcile lui Putin vin în timp ce Rusia îşi continuă ofensiva împotriva Ucrainei. Duminică, Pavlo Kyrylenko, şeful administraţiei militare regionale din Doneţk, a declarat că trupele ruseşti au lovit Kramatorsk cu trei rachete. O zonă industrială a fost lovită, dar nu s-au înregistrat victime, scrie news.ro

articolul original.

Vladimir Putin aspiră la oprirea războiului din Ucraina

26 December 2022 at 07:00
image

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin vrea oprirea războiului din Ucraina la un moment dat, prin negocieri, subliniind că aspiră la acest obiectiv şi îndemnând Kievul să accepte realitatea şi negocierile.

„Scopul nostru nu este să intensificăm conflictul, ci, dimpotrivă, să terminăm acest război, la acest lucru aspirăm. Toate conflictele armate se încheie prin negocieri. Cu cât Kievul va înţelege mai repede acest lucru, cu atât mai bine”, a declarat , într-o conferinţă de presă, potrivit cotidianului Le Monde.

„Rădăcinile popoarelor Rusiei şi Ucrainei sunt mai puternice decât cei care încearcă să ne divizeze”, a afirmat Putin, acuzând alte naţiuni, inclusiv Statele Unite, că au încercat „mereu” să creeze diviziuni „în lumea rusă”. „Eventualii noştri inamici, oponenţii noştri au visat mereu la acest lucru şi au făcut mereu acest lucru, au încercat să ne divizeze”, a subliniat Putin.

„Putin nu poate fi lăsat să câştige acest război”

În aceeaşi conferinţă de presă, liderul de la Kremlin a avertizat că există soluţii împotriva sistemelor antiaeriene Patriot, acuzând Washingtonul că a decis livrarea unor sisteme de acest tip Ucrainei pentru a prelungi conflictul. La rândul său, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a acuzat Statele Unite şi Ucraina că nu ţin cont de preocupările Rusiei. „Până în prezent, putem constata că nici preşedintele Biden, nici preşedintele Zelenski nu au spus nimic care ar putea fi perceput ca fiind potenţiala voinţă de a asculta preocupările Rusiei”, a afirmat Peskov.

Preşedintele Biden a reafirmat, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o cu Volodimir Zelenski, susţinerea Statelor Unite pentru Ucraina în contextul „agresiunii” militare a Rusiei şi a confirmat furnizarea de asistenţă militară suplimentară, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, inclusiv sisteme antiaeriene şi antibalistice Patriot. Biden a afirmat că Ucraina va decide cum se va încheia războiul cu Rusia, iar preşedintele Volodimir Zelenski a explicat, în conferinţa de presă de la Washington, că o „pace justă” presupune restabilirea integrităţii teritoriale. „Preşedintele Vladimir Putin nu are nicio intenţie de a pune capăt acestui război. Putin nu poate fi lăsat să câştige acest război. Preşedintele Zelenski va decide cum vrea „, a afirmat Biden în conferinţa de presă organizată la Casa Albă împreună cu preşedintele Ucrainei.

Volodimir Zelenski a afirmat că nu va accepta niciun compromis

La rândul său, Volodimir Zelenski a afirmat că nu va accepta niciun compromis pentru oprirea războiului cu Rusia. „Putin continuă să atace din ce în ce mai mult obiective civile, dar va eşua. O pace justă nu va implica niciun compromis” în privinţa integrităţii teritoriale a Ucrainei, a subliniat Zelenski.

Biden a subliniat că are aceeaşi viziune asupra păcii în Ucraina ca preşedintele Zelenski. „Cred că împărtăşim exact acceaşi viziune, a unei Ucraine libere, independente, prospere şi sigure, vrem amândoi să se încheie acest război. Şi se poate încheia astăzi dacă Putin ar avea măcar puţină demnitate şi ar face lucrul corect, adică retragerea trupelor. Dar acest lucru nu se va întâmpla acum. (…) Pentru Putin, este foarte important să vadă că eu şi preşedintele Zelenski suntem uniţi, două ţări împreună, pentru a ne asigura că el nu va avea succes”, a afirmat Biden.

Preşedintele SUA a explicat că aliaţii occidentali se concentrează pe asistenţa oferită Ucrainei „pentru a avea succes pe câmpul de luptă”. „Ucraina poate reuşi pe câmpul de luptă cu ajutorul nostru, cu ajutorul aliaţilor europeni şi al altora, iar dacă şi când preşedintele Zelenski va fi pregătit să discute cu ruşii, va putea reuşi acest lucru, întrucât va fi câştigat pe câmpul de luptă”, a argumentat Biden.

articolul original.

Medvedev îl contrazice pe Putin: Negocierile cu Ucraina sunt lipsite de sens / Dacă Rusia nu obține ce vrea, lumea va continua să se clatine în pragul războiului mondial și catastrofei nucleare

26 December 2022 at 06:13
image

Dmitri Medvedev, fost premier și președinte al Rusiei, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia, a susținut că țara sa va continua războiul împotriva Ucrainei și dacă „nu obține garanțiile pe care le cere, lumea va continua să se clatine în pragul catastrofei nucleare”. Declarațiile vin în contextul în care Vladimir Putin a anunțat, în schimb, că Rusia e gata să „negocieze cu toate părțile interesate soluții acceptabile”.

Medvedev, noi declarații amenințătoare

Dmitri Medvedev a mai susținut, într-un articol publicat de Rossiiskaya Gazeta și citat de Reuters, că Rusia va continua războiul în Ucraina până când „regimul dezgustător, aproape fascist” de la Kiev va fi înlăturat şi ţara va fi demilitarizată.

„E Occidentul gata să declanşeze un război adevărat împotriva noastră, inclusiv un război nuclear, sub autoritatea Kievului?”, a mai scris Medvdev.

El a mai precizat că singurul lucru care îi oprește în acest moment pe occidentali e politica de stat a Rusiei în privința folosirii armelor nucleare.

„Occidentul face echilibristică între dorinţa de a umili, ofensa şi distruge Rusia, pe de o parte, şi dorinţa de a evita o apocalipsă nucleară, pe de altă parte”, a continuat Medvedev.

Dacă Rusia nu obţine garanţiile de securitate pe care le vrea, „lumea va continua să se clatine în pragul celui de-al treilea război mondial şi a catastrofei nucleare. Noi vom face tot ce ține de noi pentru a preveni asta”, a mai scris Medvedev.

Dmitri Medvedev îl contrazice pe Vladimir Putin

Pe de altă parte, Dmitri Medvedev l-a contrazis pe Vladimir Putin în ceea ce privește negocierile.

În vreme ce Putin a declarat ieri că Rusia e gata să „negocieze cu toate părțile interesate soluții acceptabile”, Medvedev a respins complet orice fel de discuții: „Orice negociere cu actuala conducere ucraineană, marionetă, a devenit inutilă anul trecut”.

Totodată, acesta a mai ținut să precizeze că Rusia va depune toate eforturile pentru a se asigura că obiectivele „operațiunii militare speciale”, așa cum numesc rușii războiul din Ucraina, sunt îndeplinite.

articolul original.

Rusia este gata să negocieze cu toate părţile implicate în conflictul din Ucraina!

25 December 2022 at 15:06

Rusia este gata să negocieze cu toate părţile implicate în conflictul din Ucraina, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, informează duminică Reuters.

„Cred că acţionăm în direcţia cea bună, ne apărăm interesele naţionale, interesele cetăţenilor noştri, ale poporului nostru. Şi nu avem altă variantă decât să ne protejăm cetăţenii”, a afirmat liderul de la Kremlin într-un interviu la televiziunea de stat.

„Suntem gata să negociem cu toţi cei implicaţi în vederea unor soluţii acceptabile, dar asta depinde de ei – nu noi suntem aceia care refuză să negocieze, ei sunt”, a susţinut Putin. 

articolul original.

Război de Crăciun. Ziua 305: Putin zice că e gata să negocieze, Ucraina îi răspunde. S-a deschis Mc Donald’s la Bucea, se donează sânge în Herson

25 December 2022 at 20:25
By: -
image

Ziua 305 de război a început cu alerte aeriene care au sunat pe tot teritoriul Ucrainei, inclusiv la Kiev, după ce avioane de luptă ar fi fost ridicate în Belarus. Informația nu este confirmată, dar este cert că președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, este în Rusia, la numai 5 zile de la vizita lui Putin la Minsk.

Astăzi, Vladimir Putin a spus, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, că Rusia este gata să negocieze cu toţi cei implicaţi, în vederea găsirii unor soluţii acceptabile. A spus și că este sigur ”100%” că armata rusă ”va distruge” sistemul de apărare antiaeriană Patriot pe care SUA îl vor furniza Ucrainei.

Iar Volodimir Zelenski a transmis un mesaj de încredere și încurajare, în care a spus că este încrezător că “lacrimile vor fi înlocuite cu bucurie, speranţa va veni după disperare, iar moartea va fi învinsă de viaţă”. La Kiev, ortodocşii ucraineni sărbătoresc Crăciunul, semnal puternic al disocierii de autorităţile religioase ruse, care vor celebra naşterea lui Iisus Hristos peste două săptămâni, la 7 ianuarie.

Ca un semn de normalitate, astăzi s-a redeschis la Bucea restaurantul McDonald's, avariat de forțele ruse. Va fi deschis între orele 9:00 și 21:00, cu ajutorul unui generator de electricitate.

Ziua 304 de război a adus avertismente în limba rusă de la preşedintele Zelenski şi a găsit Moscova în imposibilitatea de a continua bombardamentele în oraşele Ucrainei pentru că a rămas fără rachete.

Putin susține că e pregătit să negocieze cu toți cei implicați

Rusia este gata să negocieze cu toate părţile implicate în conflictul din Ucraina, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, informează duminică Reuters, citată de Agerpres.

"Cred că acţionăm în direcţia cea bună, ne apărăm interesele naţionale, interesele cetăţenilor noştri, ale poporului nostru. Şi nu avem altă variantă decât să ne protejăm cetăţenii", a afirmat liderul de la Kremlin într-un interviu la televiziunea de stat.

"Suntem gata să negociem cu toţi cei implicaţi în vederea găsirii unor soluţii acceptabile, dar asta depinde de ei - nu noi suntem aceia care refuză să negocieze, ei sunt", a susţinut Putin.

În replică, Mihailo Podoliak, unul dintre principalii consilieri ai preşedintelui ucrainean, a spus că Moscova nu este interesată de nicio negociere întrucât continuă "să ucidă cetăţeni" şi nu caută decât "să fugă de responsabilitate", relatează Ukrinform.

"Subiectul Putin trebuie să revină la realitate. Rusia a atacat de una singură Ucraina şi ucide cetăţeni. Nu există alte 'ţări, motive, geopolitică'. Rusia nu vrea negocieri, dar încearcă să evite responsabilitatea. Acest lucru este evident. Prin urmare ne îndreptăm spre tribunal", a reacţionat Mihailo Podoliak pe Twitter.

În același timp, Putin a mai spus că este sigur ”100%” că armata rusă ”va distruge” sistemul de apărare antiaeriană Patriot pe care SUA urmează să-l furnizeze Ucrainei.

Mesaje de Crăciun:

  • Volodimir Zelenski - Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul adresat lumii şi ucrainenilor cu ocazia Crăciunului, că în ciuda situaţiei actuale, oamenii din Ucraina vor sărbători, se vor regăsi, vor cânta colinde şi se vor îmbrăţişa. El a mai spus că unii ucraineni vor “vedea prima stea” prin găurile de gloanţe din propriile case, însă este încrezător că “lacrimile vor fi înlocuite cu bucurie, speranţa va veni după disperare, iar moartea va fi învinsă de viaţă”. Detalii AICI.
  • Maia Sandu - Deşi pomul din acest an va avea mai puţine luminiţe, noi vom fi şi vom rămâne, cu siguranţă, de partea luminii, a transmis duminică preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un mesaj adresat tuturor celor care, „după un an greu, sărbătoresc Crăciunul în această zi”. Detalii AICI.

Evoluții pe front:

  • Sirenele aeriene au sunat în toată Ucraina - Sirenele de raid aerian au sunat duminică dimineaţa, în ziua de Crăciun, la Kiev şi în toate regiunile Ucrainei , au anunţat oficiali ucraineni, transmite Reuters. Relatări pe social media ucrainene, neconfirmate, menţionau că este posibil să se fi emis alerte de raid aerian după ce avioane ruse au fost ridicate de la sol în Belarusul vecin.
  • Atacuri mortale la Herson - Atacurile ruse lansate sâmbătă asupra regiunii ucrainene Herson s-au soldat cu 10 morţi şi 68 de răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ, dat publicităţii duminică pe contul său Telegram de Iaroslav Ianuşevici, şeful administraţiei militare regionale.
  • Se stă la coadă pentru donarea de sânge - Ucrainenii au răspuns la un apel pentru a dona sânge pentru victimele atacului din ajunul Crăciunului din Herson, scrie Sky News, citat de Mediafax. Oamenii stau la coadă la centrul de donare de sânge din Herson.
  • O nouă alertă aeriană - O nouă alertă de raid aerian a fost emisă, duminică, în toată Ucraina, potrivit unor informații citate de Sky News. Este a doua alertă generală emisă în ziua de Crăciun.
  • Ofițeri ruși răniți în Herson - Cel puţin 70 de ofiţeri ruşi au fost răniţi după un atac asupra unui post de comandă rusesc în regiunea Herson (sudul Ucrainei), potrivit forţelor armate ucrainene, citate de DPA. Atacul Kievului a avut loc în timpul unei reuniuni în localitatea Zabarino.

Alte informații relevante:

  • Impozite mai mari pentru rușii plecați - Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că Duma de Stat pregăteşte o lege pentru a introduce impozite mai mari pentru oamenii care au părăsit ţara, aşa cum au făcut-o mulţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, transmite duminică Reuters. În Rusia, veniturile sunt impozitate cu 13%.
  • Lukașenko, în Rusia - Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin, potrivit EFE. Lukaşenko va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform unor surse oficiale belaruse. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale.
  • Germanii nu vor să trimită tancuri Leopard - 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, în faţa cererii exprese a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Dacă aproape jumătate dintre persoanele intervievate nu sunt de acord, cealaltă jumătate este împărţită între 33% susţinători ai ideii şi 22% de indecişi.
  • Câți ucraineni au solicitat azil în România - Ministerul de Interne anunţă că de la începerea conflictului din Ucraina, 4.397 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, iar gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 37,1%. În ultimele 24 de ore, un cetăţean ucrainean a depus cerere de azil, în ţara noastră.
  • Oligarhii ruși, criticați de Prigojin - Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, un asociat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, i-a criticat pe oligarhii ruşi şi alte persoane bogate din Rusia pentru că nu contribuie financiar la efortul Kremlinului în ofensiva acestuia în Ucraina, într-un interviu difuzat duminică, potrivit DPA. Prigojin, care a apărut foarte rar în public în trecut, a pledat pentru privarea oligarhilor de bunurile lor pentru a-i obliga să sprijine trupele ruse pe frontul din Ucraina.
  • Sprijin continuu din Franța - Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, se va deplasa în Ucraina miercuri pentru a exprima sprijinul continuu al Franţei, informează duminică AFP, citând o sursă din Ministerul francez al Apărării. El va aduce în special un omagiu la Monumentul eroilor din Kiev celor căzuţi şi se va întâlni cu omologul său ucrainean Oleksii Reznikov.
articolul original.

Cristiano Ronaldo a purtat negocieri cu Olympique Marseille

20 December 2022 at 13:04
image

Atacantul portughez Cristiano Ronaldo a purtat negocieri cu Olympique Marseille, formaţia de suflet a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, scrie presa din Hexagon.

Discuţiile dintre cele două părţi, confirmate de Basile Boli, ambasadorul clubului Olympique Marseille, au avut loc în vara trecută, dar nu s-au concretizat.

Cristiano „a fost în discuţii cu OM şi cred că ar fi trebuit să vină la Marsilia. Ar fi adus ceva campionatului Franţei“, a declarat Boli, pentru NW Sport TV, citat de Agerpres.

„Este un jucător talentat, chiar dacă este un pic cam în vârstă. Însă, în campionatul Franţei, cred că mai poate da frisoane echipelor. Şi apoi e Cristiano Ronaldo, este o semnătură“, a adăugat fostul fundaş.

Cristiano Ronaldo (37 ani) şi-a reziliat contractul cu clubul englez Manchester United chiar în timpul Cupei Mondiale 2022, competiţie la care selecţionata Portugaliei s-a oprit în sferturile de finală.

Citeşte şi: CM 2022 Qatar | Recorduri şi premiere în Qatar

articolul original.

Din culise: Austria a propus mai multe variante

9 December 2022 at 07:11
By: (A.T.)

Austria a propus la negocieri în cadrul Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne mai multe variante de amânare pentru anul viitor a aderării României la Schengen cu condiţia ca ţara noastră să nu insiste asupra unui vot în reuniunea de joi, au susţinut surse familiarizate cu dosarul, a transmis Agerpres.

În cadrul Consiliului JAI s-a realizat consultarea statelor referitor la intenţiile de vot privind aderarea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre şi de la 26 martie cu cele aeriene iar cu acest prilej Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor ţări, iar Olanda numai împotriva Bulgariei.

În acest context, ministrul ceh de interne, Vit Rakusen, a constatat că nu există unanimitate şi a solicitat o pauză pentru a se încerca obţinerea unui compromis. La consultări au participat reprezentanţii Comisiei, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei şi României, susţin sursele citate.

Prima variantă pe care a propus-o Austria a fost luarea unei decizii anul viitor, în septembrie sau octombrie, cu condiţia să nu mai aibă loc votul de joi, variantă refuzată de România.

După aceea s-a venit cu o propunere separată, ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiţionalităţi, inclusiv un MCV. Practic, această variantă ar fi presupus ca România să adere la Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiţii, iar Bulgaria anul viitor, cu aceste condiţionalităţi. Varianta a fost însă refuzată de Bulgaria, susţin sursele citate.

Varianta a treia propusă de Austria a fost luarea unei decizii în iunie, care ar fi însemnat vot şi ridicarea frontierelor în acelaşi moment. Condiţia era, de asemenea, ca România să nu insiste asupra unui vot, joi, în Consiliul JAI. Varianta a fost respinsă de România.

Practic, România a avansat o singură variantă în care ar fi fost de acord să nu se voteze joi, respectiv adoptarea unei declaraţii care să menţioneze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârşitul anului, eventual la următorul Consiliu de Miniştri din 21 decembrie, ca punct A, fără dezbatere. O astfel de variantă ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie şi cu cele rutiere mai târziu. Austria a respins însă această contrapropunere.

În aceste condiţii România a cerut separarea de Bulgaria, dar statul vecin s-s opus şi noul punct nu a putut fi inclus pe ordinea de zi. România a cerut în cele din urmă vot şi Austria a votat împotriva aderării României şi Bulgariei, iar Olanda doar a Bulgariei.

La explicarea voturilor, ministrul olandez Eric van der Burg a ţinut să precizeze că votul este pe merit şi că dacă era decizie separată în cazul celor două state, Olanda ar fi votat pentru România.

articolul original.

Negociere sau tîrguială cu Austria?

8 December 2022 at 06:05

Nu fac parte dintre cei care mor de dragul profețiilor. În plus, scriu aceste rînduri în chiar buza deciziei finale. Peste aproximativ 24-30 de ore, vom afla decizia. Ar fi o prostie să mă aventurez cu un prognostic, mai ales că orice este posibil, iar oamenii uită lucruri importante și țin minte greșelile stupide. Unii s-au aruncat să dea ca sigur accesul țării noastre, alții au făcut trimitere la o amînare. Foarte puțini s-au mai încumetat să bage strîmbe sau să mai joace rolul de Gică Contra.

Mă opresc, însă, la promisiunea făcut de politicienii români. Circulă peste tot știrea că reprezentanții noștri vor negocia „pînă la ultimul moment“. Adică pînă joi.

Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului – în format JAI – de miniştri de interne şi de justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci, este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”. (Klaus Iohannis).

„Rămânem ferm implicați și angajați în negocieri. Negociem până în ultimul moment, Austria este complet izolată la nivel european și vom continua toate demersurile posibile pe care le putem face”, au transmis pentru Ziare.com surse guvernamentale.

Aș putea să citez din nenumărate surse cu trimiterile la această negociere pînă în „ultimul moment“.

Plutesc prin toată piața media.

Un lucru nu înțeleg! Ce să negociem? Aderarea la spațiul Schengen? Păi, am îndeplinit toate condițiile ne asigură ai noștri și ne confirmă toți de peste hotare, mai puțin Austria. Ce să mai negociem? A apărut tîrziu, nefundamentat, necercetat și fără probe afirmația cancelarului Nehammer privitoare la cei 75.000 de migranți ajunși în Austria pe rute din România și Bulgaria. Care sunt probele? Nu le-am văzut, dar în baza unei reale permisivități la fenomenul migrației în zona Balcanilor, Comisia Europeană a redactat „Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest„ care propune o mulțime de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni.

Planul de acțiune stabilește o serie de măsuri pentru a consolida sprijinul acordat de UE statelor membre care se confruntă cu o presiune migratorie crescută de-a lungul rutelor din Balcanii de Vest. Mișcările neregulate de-a lungul rutelor din Balcanii de Vest au crescut semnificativ în acest an din cauza mai multor factori, inclusiv presiunile economice și insecuritatea rezultată din conflictele în curs“. (Euractiv.ro).

Și atunci, ce să mai negociem? Planul? Și ce fel de negocieri sunt acelea în care nu apar scopuri și criterii formulate public? Mai pretinde Austria ceva în afara Planului de acțiune (acceptat de România) pentru reducerea migrației în zona Balcanilor de Vest? Poate formula solicitări suplimentare, străine de dosar, în legătură cu admiterea României? Negocieri înseamnă ca la masa dialogului să avem repere, criterii și un comportament în cadrul european al dosarului Schengen. Orice alte pretenții suplimentare care nu pot fi formulate public nu se pot încadra la negocieri. Dacă OMV ar cere o reducere a taxelor de redevență pentru petrolul și gazul extrase din teritoriul României în schimbul unei poziții favorabile în procesul de votare a admiterii noastre în spațiul Schengen nu ar fi o negociere. Dacă președintele Iohannis ar primi solicitări fiscale sau economice suplimentare pentru grupul Schweighofer nu ne-am încadra în nici o negociere diplomatică. Ne-am afla în fața unei tîrguieli cu iz penal.

Dacă negocierile au sensul unor tîrguieli pentru avantaje economice ne-am afla chiar în fața unui dosar de corupție la nivel înalt. Ar fi vorba de un scandalos dosar de șantaj la nivel european.

Nici mai mult, nici mai puțin!

articolul original.
❌