ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 24 June 2022Ultimele Stiri

Cercetătorii propun uciderea furnicilor folosind virusuri

24 June 2022 at 13:00
image

Oamenii de știință spun că au descoperit o posibilă rezolvare pentru problema furnicilor de foc invazive, „importate” în America de Nord: uciderea furnicilor cu ajutorul unui virus.

Un grup de cercetători de la universitățile din Tennessee, Florida și Carolina de Nord au declarat în noul lor studiu, publicat în ediția tipărită a Journal of Invertebrate Pathology, că au redus cu succes populațiile sălbatice de furnici de foc din Florida.

Acestea reduc biodiversitatea din apropiere, așa că echipa a folosit un virus numit Solenopsis invicta virus 3 pentru .

Uciderea furnicilor cu ajutorul unui virus

„Testele de laborator au arătat că virusul Solenopsis invicta 3 poate fi un agent natural de control eficient împotriva gazdei sale, furnica roșie de foc importată”, au scris autorii.

Washington Post spune că atât furnicile de foc roșii, cât și cele negre importate sunt originare din America de Sud și au fost introduse în anii 1930, notează Futurism.

Rezultatele par promițătoare, iar înlocuirea pesticidelor chimice în locuri precum locurile de joacă, zonele publice și terenurile agricole este întotdeauna un bonus. Singurul obstacol în calea reducerii complete a populațiilor de furnici este însă faptul că acestea se înmulțesc.

Soluția nu este eficace în toate cazurile

Potrivit Washington Post, furnicile de foc roșii s-au împerecheat cu cele negre și au creat un hibrid. Acesta este rezistent la , ceea ce înseamnă că am avea nevoie și de o nouă variantă care să țintească furnica hibridă.

Există, de asemenea, potențialul ca ceva să meargă prost, așa cum s-a întâmplat cu ultimul experiment de control al insectelor din Florida.

Dacă tactica virală ajută să prospere, acesta este un lucru bun, însă, ca întotdeauna, trebuie să sperăm că nimeni nu va abuza de această „armă”.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.
Ieri — 23 June 2022Ultimele Stiri

Cercetătorii au descoperit o nouă populație de urși polari cu un comportament de vânătoare neobișnuit

23 June 2022 at 13:00
image

O nouă populație de urși polari a fost descoperită într-un colț fără gheață din sud-estul Groenlandei, potrivit unui nou studiu.

Urșii polari se bazează de obicei pe gheața marină pentru a acționa ca o platformă plutitoare în timp ce prind foci și alte prăzi, dar această populație distinctă din punct de vedere genetic reușește să se dezvolte într-o regiune cu gheață mică sau chiar deloc, spre interesul cercetătorilor.

Oamenii de știință de la Universitatea Washington din Seattle și de la Institutul de Resurse Naturale din Groenlanda au ajuns la aceste descoperiri, publicate în revista Science, printr-o combinație de date genetice, cunoștințe ecologice tradiționale de la populația indigenă locală și imagini din satelit care au cuprins peste 30 de ani de observații.

Aceștia au estimat că sute de urși polari alcătuiesc această populație din sud-estul Groenlandei, o mărime similară cu cea a celor 19 subpopulații cunoscute în prezent.

Cu toate acestea, urșii polari din sud-estul Groenlandei au substanțial mai puține femele adulte cu pui nou-născuți primăvara, în comparație cu alte populații, scrie IFL Science.

Noua populație de urși, izolată și distinctă genetic

După ce au colectat probe, au descoperit că populația era distinctă din punct de vedere genetic de toate subpopulațiile speciei din mediul sălbatic. De fapt, s-a constatat că urșii din sud-estul Groenlandei sunt cei mai izolați genetic căci populația din sud-est nu a avut nicio interacțiune cu urșii care trăiesc în nord-estul Groenlandei.

În ansamblu, acest lucru indică faptul că populația din sud-est este izolată și distinctă din punct de vedere genetic de toate celelalte populații de urși polari. Cu toate acestea, poate cel mai remarcabil în această cercetare a fost noul comportament documentat de echipă.

În sud-estul Groenlandei nu există gheață de mare timp de peste 250 de zile pe an, ceea ce depășește de a posti peste 100 de zile. Cu toate acestea, populația nu rămâne flămândă.

În loc să folosească platformele de gheață de mare pentru a vâna, ei folosesc gheața proaspătă de la fronturile glaciare terminale marine, cunoscute și sub numele de mélange glaciar, ca platformă pentru a vâna foci pe tot parcursul anului. Acesta este un comportament care nu a mai fost raportat până acum.

Urșii polari ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol

Porțiunea din sud-estul Groenlandei în care se găsește această nouă populație are condiții similare cu cele preconizate pentru sfârșitul secolului XXI în zona superioară a Arcticii, după ce o mare parte din gheață a fost afectată de schimbările climatice.

Deoarece populația din sud-estul Groenlandei s-a adaptat la traiul într-un mediu în mare parte lipsit de gheață, cercetătorii speră că aceasta ar putea fi un indiciu pozitiv al modului în care populația de urși polari va face față crizei climatice.

Un studiu publicat în 2020 susținea că până la sfârșitul acestui secol, în primul rând ca urmare a reducerii gheții marine care le perturbă obiceiurile de vânătoare. Diferite populații vor suferi mai acut în funcție de modul în care mediul în schimbare le va afecta dieta și comportamentul.

Se speră că, această nouă populație din sud-est, cu tehnica sa de vânătoare nemaivăzută până acum, ar putea rezista furtunii ceva mai bine decât altele.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Test de cultură generală. În ce județ se află Delta Dunării?

23 June 2022 at 08:00
image

A doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, Delta Dunării este unul dintre cele mai valoroase habitate de pe continent pentru animalele sălbatice din zonele umede. Cu toate acestea, puțini știu, cu adevărat, unde este localizată.

Poluarea și manipularea deversărilor din amonte au un efect uriaș asupra acestei zone cu o biodiversitate ridicată și, în plus, delta continuă să se schimbe din punct de vedere ecologic – spre mare cu o rată de 10 până la 25 de metri în fiecare an.

Cea mai mare parte a deltei se află în România, în județul Tulcea, dar unele dintre marginile sale nordice și zonele cele mai recent formate se află și în Ucraina.

O suprafață totală de 679.000 ha din deltă se află sub protecție legală, inclusiv zonele inundabile și zonele marine. Nucleul rezervației a fost desemnat ca „sit al patrimoniului natural mondial” în 1991.

Delta Dunării, unul dintre cele mai valoroase habitate de pe continent

pentru România, deoarece țara este situată aproape în întregime în bazinul fluviului Dunărea.

Secțiunea românească acoperă aproape o treime din suprafața bazinului, iar peste o treime din lungimea fluviului traversează țara. În mod esențial, Dunărea românească (dar și ucraineană) este vectorul final al tuturor deversărilor de ape uzate în Marea Neagră.

Din punct de vedere istoric, Dunărea și unii dintre afluenții săi au format rute comerciale importante în Europa.

Amenajarea acestor râuri pentru a facilita navigația a schimbat radical caracteristicile fizice și ecologice ale acestora, în timp ce poluarea provocată de nave și ambarcațiuni reprezintă, de asemenea, o problemă semnificativă, scrie Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea.

România este situată aproape în întregime în bazinul fluviului Dunărea

De asemenea, ecosistemele constau într-o rețea labirintică de canale fluviale, golfuri de mică adâncime și sute de lacuri.

Intercalate cu mlaștini extinse, stufărișuri, insule și câmpii inundabile, acestea formează o zonă tampon naturală valoroasă, care filtrează poluanții din fluviul Dunărea, contribuind la îmbunătățirea stării apelor vulnerabile din nord-vestul Mării Negre.

Modificările ecologice din deltă au redus biodiversitatea, au alterat modelele naturale de curgere și sedimentare și au diminuat capacitatea deltei de a reține nutrienți.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Proiecte de mediu: Spații verzi în jurul blocurilor, dezvoltarea infrastructurii de drumeție sau transformarea străzilor în spații verzi și pietonale

23 June 2022 at 06:14
By: M.Ex.

l Cu bani de la primărie

Municipalitatea a anunțat proiectele câștigătoare din domeniul protecției mediului care au obținut finanțare de la bugetul local prin Ghidul pentru mediu. Comisia de evaluare a selectat 6 dintre cele 10 proiecte depuse și declarate eligibile. Valoarea totală a celor șase proiecte este de 476.148 lei.

Proiectele câștigătoare sunt:

1. „Mobilitate lentă – drumeţie «premium» la Brașov“, al Asociației Carpatine Ardelene a Turiștilor SKV.
Valoarea finanțării: 44.500 de lei. Descriere activități principale: Proiectul își propune, ca în perioada 15 iulie – 30 octombrie, să evalueze potențialul de drumeție /mobilitate lentă de pe întreaga zonă deluroasă și montană a municipiului Brașov, pentru a pregăti punerea lor în valoare la standarde europene. Proiectul va analiza dezvoltarea infrastructurii de drumeție și va propune soluții pentru dezvoltarea drumeției de calitate.
2. „Street Delivery Brașov – Shared Spaces“, al Fundației Cărturești.
Valoarea finanțării: 99.500 de lei. Descriere activități principale: Pornind de la misiunea de reconversie a spațiului public prin pietonalizare și prin extensia spațiilor verzi, obiectivul general al proiectului Street Delivery Brașov 2022 este oferirea unui spațiu comun de reconectare la spiritul orașului și de petrecere a timpului liber, în care brașoveni de toate vârstele, minorități și turiști (atât din alte orașe românești cât și din afara României) să interacționeze liber și să colaboreze în cadrul unor serii de activități culturale și ateliere educaționale pe teme de sustenabilitate și ecologie. Aceste eveniment se va derula în timpul Forumului Orașelor Verzi de anul acesta, care va avea loc între 5 și 11 septembrie, în zona cuprinsă între magazinul Star și Modarom.
3. „Recicleta: Proiect social, de mediu și mobilitate“, al Asociaţiei ,,Noua Uzină”.
Valoarea finanțării: 97.199 de lei.Descrierea activității principale: Scopul principal al proiectului este schimbarea mentalității în ce privește reutilizarea bicicletelor nefolosite și conștientizarea impactului asupra mobilității și independenței care se generează prin readucerea lor la viața. Oricine intră în contact cu acest proiect înțelege că există la nivel local un mecanism accesibil prin care poate da valoare unor biciclete vechi, care pot aduce un beneficiu semnificativ celor care au cea mai mare nevoie. În acest scop vor fi colectate, recondiționate și apoi donate biciclete.
4. „Sunete reciclate“, al Asociației Culturale Fanzin
Valoarea finanțării: 46.949 lei. Descrierea activităților principale: Crearea a 7 instalații muzicale din materiale reciclate de care vor beneficia copiii cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani, pe o perioadă de 30 zile între 12 august și 11 septembrie. Proiecție a 3 documentare și 2 filme pentru copii în perioada 12 -14 august. Organizarea a 3 ateliere educative și creative despre reciclare în perioada 12 -14 august. Evenimentele se vor desfășura în Parcul Nicolae Titulescu și în Cartierul Coresi.
5. „Brașov, un exemplu pentru spații verzi urbane“, al Propark – Fundația pentru Arii Protejate.
Valoarea finanțării: 98.450 lei.Descrierea activităților principale: Proiectarea lucrărilor pentru creșterea calității a 5 spații verzi din jurul blocurilor de locuințe, până la data de 15 August 2022. Derularea dezbaterilor pe tema reamenajării spațiilor verzi din jurul blocurilor de locuințe în cadrul a 5 asociații de proprietari, pe o perioadă de 30 zile. Creșterea calității unui spațiu verde de minim 500 mp din jurul blocurilor de locuințe.
6. „Co2Lectam separat împreună!“, al Fundației The Institute.
Valoarea finanțării: 100.000 de lei.Descrierea activităților principale: Educarea în mod direct și conștientizarea copiilor și adolescenților în ceea ce privește importanța colectării separate și informarea tinerilor și adulților cu privire la managementul deșeurilor, prin campanii derulate în rețelele de socializare; colectarea și prezentarea – în cadrul FOV – a datelor preliminare pentru minim 70 de instituții publice din Brașov în ceea ce privește emisiile lor de carbon provenite din gestionarea deșeurilor și din consumurile de utilități.

articolul original.

Schimbările climatice afectează copiii chiar înainte ca aceștia să se nască

23 June 2022 at 06:30
image

Cercetătorii de la Universitatea Columbia și de la Universitatea Stanford, ambele din SUA, au descoperit că poluarea aerului și schimbările climatice afectează copiii.

În lucrarea lor, publicată în New England Journal of Medicine, Frederica Perera și dr. Kari Nadeau subliniază riscurile crescute aduse de poluare și de schimbările climatice pentru copii dinainte ca aceștia să se nască și până la vârsta adultă.

Schimbările climatice afectează pe toată lumea. Dar, din păcate, îi afectează pe unii mai mult decât pe alții. Oceanele în creștere, de exemplu, inundă națiunile insulare. Iar celor cu venituri limitate le este mai greu să supraviețuiască evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură.

Schimbările climatice afectează copiii mai mult decât pe adulți

În acest nou studiu, cercetătorii au găsit dovezi că poluarea și mai mult decât pe adulți. Oamenii de știință au observat că, deoarece corpurile copiilor sunt mai mici și încă în creștere, la fel ca mintea, cei mici sunt mai afectați de condițiile de mediu, în special de poluanți și de căldură.

Pentru a înțelege mai bine modul în care poluarea și schimbările climatice îi afectează pe copii, cercetătorii au studiat lucrări de cercetare care descriu impactul pe care poluarea și schimbările climatice le pot avea asupra celor mici.

Oamenii de știință au descoperit ceea ce ei descriu drept vătămare directă, de exemplu plămâni afectați și o reducere a abilităților intelectuale. În plus, ei notează că copiii de astăzi vor trebui să se confrunte cu schimbări climatice care nu au avut loc încă, scrie Medical Xpress.

Probleme legate de sarcină

În lucrare, cercetătorii notează că mamele care respiră aer poluat în timpul sarcinii afectează copiii chiar înainte ca aceștia să se nască. Studiile anterioare au arătat că acest lucru poate duce la o greutate mică la naștere, la nașteri timpurii și, de asemenea, la nașteri de copii morți.

Unele cercetări au arătat, de asemenea, o legătură cu mai târziu în viață. Și, din păcate, unele cercetări au arătat că substanțele chimice din aer și alte tipuri de poluare pot provoca malformații congenitale, inclusiv probleme cu dezvoltarea creierului.

Alimente mai proaste și mai multe războaie

Cercetătorii au descoperit că schimbările climatice au ca rezultat o producție de alimente mai puțin hrănitoare și, în general, mai puține alimente pentru oamenii din unele părți ale lumii. Ei au descoperit, de asemenea, că schimbările climatice fac din lume un loc mai periculos pentru copii, cu mai multe uragane, taifunuri, tornade, valuri de căldură și inundații care fac mai dificilă supraviețuirea copiilor până la vârsta adultă.

Oamenii de știință se așteaptă ca schimbările climatice să ducă la și alte tipuri de traume, cum ar fi abuzul din partea adulților, pe măsură ce cresc tensiunile de la domiciliu și incidența bolilor. Ei sugerează că unele entități, cum ar fi cele care îngrijesc copii, ar putea avea nevoie de o modificare a practicilor pentru a aborda mai adecvat problemele de sănătate ale copiilor acum și în viitor.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi incendii de pădure înregistrate vreodată

22 June 2022 at 06:30
image

Oamenii de știință au depistat cele mai vechi incendii de pădure detectate vreodată, grație unor depozite de cărbune vechi de 430 de milioane de ani din Țara Galilor și Polonia. Acestea ne oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care era viața pe Pământ în perioada Siluriană.

Pe atunci, viața vegetală ar fi depins foarte mult de apă pentru a se reproduce și, probabil, cele mai multe dintre ele nu ar fi apărut în regiunile care erau uscate o parte sau tot anul. discutate în studiu ar fi ars o vegetație foarte scurtă, plus plantele ocazionale care ajungeau până la genunchi sau până la brâu

Peisajul ar fi fost dominat nu de copaci, ci de ciuperca antică Prototaxites, spun cercetătorii. Nu se știu prea multe despre ciupercă, dar se crede că aceasta ar fi putut crește până la nouă metri înălțime.

„Se pare că acum dovezile noastre privind focul coincid îndeaproape cu dovezile noastre privind cele mai timpurii macrofosile de plante terestre”, spune paleobotanistul Ian Glasspool de la Colby College din Maine.

Peisajul ar fi fost dominat nu de copaci, ci de o ciupercă antică

„Așadar, de îndată ce există combustibil, cel puțin sub formă de macrofosile de plante, există incendii instantaneu”. Pentru a exista, incendiile de pădure au nevoie de combustibil (plante), de o sursă de aprindere (care aici ar fi fost fulgerele) și de suficient oxigen pentru a arde.

Faptul că și să lase depozite de cărbune sugerează că nivelul de oxigen din atmosfera Pământului era de cel puțin 16%, spun cercetătorii. Astăzi, acest nivel este de 21%, dar a variat dramatic pe parcursul istoriei Pământului. Pe baza analizei lor, echipa crede că nivelurile de oxigen atmosferic de acum 430 de milioane de ani ar fi putut fi de 21 la sută sau chiar mai mari.

Toate acestea sunt informații foarte utile pentru paleontologi. O creștere a vieții vegetale și a fotosintezei ar fi contribuit mai mult la ciclul de oxigen în perioada acestor incendii, iar cunoașterea detaliilor acestui ciclu de oxigen de-a lungul timpului le oferă oamenilor de știință o idee mai bună despre cum ar fi putut evolua viața.

„Peisajul silurian trebuia să aibă suficientă vegetație de-a lungul lui pentru ca incendiile să se propage și să lase o înregistrare a acestora”, spune paleontologul Robert Gastaldo, tot de la Colby College, scrie ScienceAlert.

Importanța incendiilor de pădure în deslușirea istoriei Pământului

„În punctele din timp din care prelevăm ferestre de eșantionare, exista suficientă biomasă în jur pentru a ne putea oferi o pe care o putem identifica și folosi pentru a localiza vegetația și procesul în timp”.

Peisajul care este acum Europa arăta mult diferit acum sute de milioane de ani, iar cele două situri pe care cercetătorii le-au folosit pentru analiza lor s-ar fi aflat pe vechile continente Avalonia și Baltica în momentul în care aceste incendii de vegetație au făcut ravagii.

Și atunci, ca și acum, incendiile sălbatice ar fi contribuit semnificativ la ciclurile de carbon și fosfor, precum și la mișcarea sedimentelor de pe suprafața Pământului. Este o combinație complexă de procese.

Această descoperire doboară cu 10 milioane de ani recordul anterior pentru cel mai vechi incendiu de pădure înregistrat – și subliniază, de asemenea, importanța pe care cercetarea incendiilor de pădure ar putea să o aibă în cartografierea istoriei Pământului.

Cercetarea a fost publicată în Geology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Cadavrele a sute de pinguini mici și albaștri, descoperite pe țărmul din Noua Zeelandă. Ce i-a ucis?

21 June 2022 at 13:00
image

Peste 500 dintre cei mai mici pinguini din lume au fost găsiți morți în mod misterios pe plajele din Noua Zeelandă în ultimele două luni. Experții nu știu exact ce a ucis un număr atât de mare de păsări marine adorabile, dar bănuiesc că schimbările climatice ar putea juca un rol.

Pinguini mici (Eudyptula minor) decedați, cunoscuți local sub numele de kororā, au apărut pe plajele din Insula de Nord a țării de la începutul lunii mai, potrivit The Guardian. Cel mai mare grup a fost unul de 183 de păsări moarte care a eșuat pe Ninety Mile Beach, în apropiere de Kaitaia.

Alți 109 pinguini au fost găsiți pe aceeași plajă la începutul lunii mai. Un alt grup de aproximativ a eșuat, de asemenea, pe Cable Bay, lângă Nelson, deși numărul exact nu este clar.

Departamentul de Conservare al Noii Zeelande (DOC) a dezvăluit acum că au fost raportate alte multiple decese pe plajele din Insula de Nord, variind de la câteva până la zeci de cadavre.

Schimbările climatice ar putea juca un rol în moartea pinguinilor

Nu a fost imediat clar ce a ucis pinguinii, dar experții au observat că majoritatea păsărilor marine moarte erau semnificativ subponderale. Pinguinii mici ar trebui să cântărească între 0,8 și 1 kilogram, dar unele dintre cadavre cântăreau mai puțin de jumătate din această greutate.

„Pur și simplu nu exista grăsime corporală pe ele, abia dacă se vedea vreun mușchi”, a declarat Graeme Taylor, un cercetător al păsărilor marine DOC, pentru The Guardian. „Când ajung în acest stadiu, nu se pot scufunda”, ceea ce le face în cele din urmă să moară de foame sau de hipotermie, deoarece le lipsește un strat protector de grăsime, a adăugat el.

arată că aceștia nu au mâncat suficient pește, hrana lor preferată, ceea ce ar putea fi un semn al pescuitului excesiv de către oameni.

Însă Taylor suspectează că temperaturile în creștere de la suprafața oceanului, cauzate de schimbările climatice și de un eveniment ciclic prelungit cunoscut sub numele de La Niña, au forțat peștele să ajungă în ape mai adânci și mai reci, unde păsările nu mai pot ajunge.

Ce a ucis un număr atât de mare de păsări marine?

„Această mică specie de pinguin se poate scufunda până la 20 sau 30 de metri în mod obișnuit, dar nu se pricepe să se scufunde mai adânc de atât”, a declarat Taylor.

Această ipoteză ar putea explica de ce pinguinii mici din Insula de Sud a Noii Zeelande au rămas neafectați, deoarece apele de acolo au rămas mult mai reci în apropierea suprafeței decât apele din nord.

Guvernul Noii Zeelande enumeră pinguinii mici ca fiind „în pericol de declin”, ceea ce se află sub „amenințat” și „dispariție” pe lista de specii pe cale de dispariție a țării. Există mai puțin de 500.000 de adulți care se reproduc în sălbăticie, potrivit Bird Life International.

În 2021, întreaga populație de pinguini mici din Tasmania, care conținea 3.000 de perechi de reproducere, a fost exterminată de diavolii tasmanieni, care au fost introduși pe insulă de către conservaționiști.

„Probabil că acest eveniment nu s-a încheiat și va continua”

Aceasta nu este prima dată când în număr mare în Noua Zeelandă. Decese de zeci sau chiar sute de pinguini mici au avut loc în medie o dată la fiecare deceniu, din cauza dificultăților de hrănire sau a furtunilor extreme. Cu toate acestea, este a treia oară când are loc o dispariție în ultimii 10 ani, ceea ce este îngrijorător, a declarat Taylor.

„În momentul în care se întâmplă în mod regulat așa ceva, nu prea mai există șanse ca păsările să se refacă între evenimente și să își refacă din nou efectivele”, a spus Taylor.

Din nefericire, neozeelandezii se pot aștepta să vadă mai mulți pinguini morți pe țărmurile lor.

„Probabil că acest eveniment nu s-a încheiat și va continua”, a declarat pentru The Guardian Ian Armitage, membru al consiliului organizației non-profit Birds New Zealand, societatea ornitologică din Noua Zeelandă, care a ajutat la documentarea morții pinguinilor. Acest lucru înseamnă că este probabil ca oamenii să găsească mult mai mulți pinguini morți, a adăugat el, potrivit Live Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Test de cultură generală. Care sunt cei mai vechi munți din România?

21 June 2022 at 08:00
image

Munții Măcin formează singurul parc național din România care nu se află în Carpați, cuprinzând o biodiversitate de-a dreptul remarcabilă.

De asemenea, Munții Măcin sunt cei mai vechi munți , fiind erodați de-a lungul a sute de milioane de ani. Pe deasupra Munților Măcin zboară în timpul migrației de toamnă peste 10.000 de păsări răpitoare pe zi, aceasta fiind cea mai mare diversitate de păsări de pradă în pasaj din țara noastră.

Flora și fauna din Munții Măcin sunt foarte bogate. Pe o arie egală cu jumătate din suprafața Bucureștiului (doar 0,05% din teritoriul țării) întâlnim jumătate din flora României și jumătate dintre speciile de păsări de la noi.

Munții Măcin, cei mai vechi munți din România

Totodată, Măcinul are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu (467 m), iar parcul face parte din regiunea biogeografică stepică.

În regăsim aproape 2.000 de specii de plante, iar 70 dintre acestea sunt protejate, fiind rare sau vulnerabile, în timp ce alte 27 de specii sunt endemice.

Cât despre faună, Munții Măcin adăpostesc numeroase specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele specii protejate la nivel internațional. Avifauna parcului este reprezentată de peste 200 de specii de păsări. Câteva dintre speciile rare sunt șoimul dunărean (Falco cherrug cherrug), mierla de piatră (Monticola saxatilis) și pițigoiul de livadă (Poecile lugubris).

Jumătate din fauna țării trăiește în Munții Măcin

Aproape 50 de specii de mamifere trăiesc în Munții Măcin, adică echivalentul a jumătate din fauna țării. Rozătoarele prosperă în regiunile de stepă, iar printre acestea se remarcă popândăul și hamsterul românesc (unul dintre cele mai puțin studiate mamifere din Europa).

Totodată, aici există una din , interesante și cunoscute rezervații de pe meleagurile țării noastre, anume Rezervația Naturală Valea Fagilor. Această rezervație se remarcă prin prezența unică și viguroasă a fagului tauric (Fagus taurica) ce prezintă trăsături intermediare între fagul autohton și fagul oriental, dar și prin prezența  florei de subarboret, unică în Dobrogea și asemănătoare pădurilor de fag din Crimeea.

articolul original.

Un arbore din Chile ar putea fi cel mai bătrân copac din lume

20 June 2022 at 13:00
image

Cel mai bătrân copac din lume poate să fi existat cu câteva secole înainte ca primii bolovani să fi fost ridicați la Stonehenge, sugerează o nouă cercetare.

Uriașul antic, un alerce – Fitzroya cupressoides, cunoscut sub numele de „Gran Abuelo” sau „străbunicul” în spaniolă și care se înalță peste o râpă din Anzii din Chile – ar putea avea o vârstă de aproximativ 5.400 de ani, sugerează un nou studiu.

Dacă această dată ar putea fi confirmată, „Gran Abuelo” ar fi cu aproape 600 de ani mai în vârstă decât deținătorul actual al recordului oficial pentru , un pin bristlecone din Marele Bazin din vestul SUA – Pinus longaeva – cunoscut sub numele de „Matusalem”.

Cel mai bătrân copac din lume

Cu toate acestea, vârsta exactă este încă oarecum contestată, deoarece confirmarea necesită o analiză a inelelor copacului – o metodă cunoscută sub numele de dendrocronologie și standardul de aur pentru determinarea vârstei unui copac – iar aceste date sunt în prezent incomplete. Datele care stau la baza modelului nu au fost încă publicate sau transmise unui jurnal evaluat de specialiști.

Indiferent de vârsta lui, copacul este în pericol și trebuie protejat, a spus Jonathan Barichivich, un om de știință în domeniul climei și ecologiei globale la Laboratorul de Științe Climatice și Mediu din Paris și cercetătorul care a creat modelul computerizat folosit pentru analizarea arborelui din China.

„Este într-adevăr într-o stare proastă din cauza turismului”, iar copacul a fost, de asemenea, afectat de schimbările climatice, a declarat Barichivich,potrivit Science Alert.

Cât de bătrân este „Gran Abuelo”?

Despre „Gran Abuelo”, un conifer care se ridică la 60 de metri deasupra solului din Parcul Național Alerce Costero din Chile, s-a considerat inițial că ar avea o vechime de aproximativ 3.500 de ani. Dar oamenii de știință nu i-au analizat niciodată vârsta în mod sistematic, a spus Barichivich. „Am vrut să spunem povestea copacului cu singurul scop de a-l valorifica și de a-l proteja”, a spus Barichivich.

Așadar, în 2020, Barichivich și colegul său Antonio Lara, profesor de silvicultură și resurse naturale la Universitatea Australă din Chile, au folosit o tehnică nedistructivă pentru a fora un miez mic din copac, care a în valoare de 2.465 de ani. Foricul, cu toate acestea, nu a putut ajunge la centrul diametrului 4 metri al copacului, ceea ce înseamnă că multe dintre inelele de creștere ale arborelui alerce nu au putut fi numărate.

Pentru a ține seama de anii rămași de creștere, echipa a dezvoltat un model matematic care a ținut cont de modul în care F. cupressoides crește la ritmuri diferite, de la un puiet la un copac matur. Modelul a încorporat, de asemenea, variații ale ratei de creștere bazate pe competiție și fluctuații ale mediului și climei.

Diferitele estimări

Echipa a folosit apoi modelul pentru a simula traiectoria de creștere a copacului de 10.000 de ori, a spus Barichivich. Aceste simulări au oferit o serie de vârste prezise pentru Gran Abuelo. Modelul avea cel mai probabil în jur de 5.400 de ani, a explicat Barichivich. Cel mai vechi arbore pare să fi fost de 6.000 de ani; au existat aproximativ 80 la sută șanse ca arborele să fie mai în vârstă de 5.000 de ani. Toate traiectoriile de creștere simulate au prezis că ar avea cel puțin 4.100 de ani, a spus el.

„Chiar dacă copacul a crescut foarte repede, pentru toată această dimensiune, nu poate fi mai tânăr decât atât”, a spus el. Un alt factor sugerează că arborele este foarte vechi: o lege biologică cunoscută sub numele de compromis creștere-durată de viață, a adăugat Barichivich. Acest compromis sugerează că speciile cu creștere lentă tind să trăiască mai mult. Și copacii alerce cresc incredibil de lent – mai lent chiar și decât alte specii longevive, – Sequoiadendron giganteum – sau pinii Great Basin Bristlecone, a spus el.

Cu toate acestea, unii experți în datarea copacilor au declarat că se feresc să folosească datele de modelare pentru a estima vârsta unui copac. „Singurul mod de a determina cu adevărat vârsta unui copac este numărarea dendrocronologică a inelelor și asta necesită ca toate inelele să fie prezente sau luate în considerare”, a spus Ed Cook, director fondator al Laboratorului Tree Ring de la Observatorul Pământului Lamont-Doherty al Universității Columbia, New York.

O specie aflată în pericol

În timp ce copacul a supraviețuit de mii de ani, viitorul său este pus la îndoială, a spus Barichivich. Copacul străvechi a fost înconjurat de o pasarelă îngustă cu platformă care vii, a spus el, iar nenumărații de turiști care vin să vadă copacul în fiecare an fac mai multe daune atunci când merg pe el.

Schimbările climatice și seceta care a durat zece ani a afectat, de asemenea, maiestuosul copac. Un al doilea copac care crește din vârful uriașului falnic este acum pe moarte, a spus el.

Pentru a proteja Gran Abuelo de alte daune, Barichivich și colegii săi au propus plasarea unui văl de plasă de 3 metri înălțime în jurul copacului pentru a preveni oamenii să se apropie prea mult. Ei recomandă, de asemenea, mutarea pasarelei mult mai departe de sistemul de rădăcină antic al copacului.

articolul original.
  • There are no more articles
❌