ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 4 October 2022Ultimele Stiri

Dan Dungaciu propune scoaterea Rusiei din formatul de negocieri pentru Transnistria. Ca în cazul Ucrainei

4 October 2022 at 14:24
image

O iniţiativă a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI) menită a pleda pentru eliminarea Federaţiei Ruse din formatul de negocieri sau din poziţia de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată marţi de directorul institutului, Dan Dungaciu.

Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania şi Noua Ordine Europeană”, organizată de ISPRI, a explicat că „iniţiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din Republica Moldova, se referă la fructificarea consecinţelor unui document esenţial, Anders Fogh Rasmussen – Andriy Yermak.

„Documentul (Rasmussen – Yermakn.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce priveşte securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuţia despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relaţii cu Federaţia Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (…), precum Formatul 5 plus doi pentru Transnistria, acest document discută securitatea şi garanţiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezent, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei, cu atât mai puţin să devină garantul acestei securităţi”, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.

Directorul ISPRI consideră că „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecinţa pentru spaţiul nostru aflat în imediata vecinătate a României – care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanţa foarte mare a Ucrainei – este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziţia de garant, aşa numit – nu a fost niciodată – al chestiunii transnistrene”.

„Deci, în 5 plus doi nu are ce căuta Federaţia Rusă din moment ce e scoasă din ecuaţia ucraineană. Iniţiativa doreşte să aducă în discuţie la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la Washington, ideea că Federaţia Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei şi în cazul Republicii Moldova. Şi cred că această iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susţină această abordare”, a arătat Dungaciu.

Directorul ISPRI a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României, cât şi la nivelul decidenţilor NATO şi UE.

„După ce elaborăm documentul îl vom aduce în discuţie clasei politice, în sensul de comisii de resort din cadrul Parlamentului, că e vorba de Politică Externă sau de Apărare, şi vom discuta cu domniile lor, inclusiv pentru feedbackuri relevante. Eu voi prezenta această iniţiativă a institutului săptămâna viitoare la Chişinău, în cadrul unui summit de securitate. Voi prezenta acest document inclusiv decidenţilor de securitate la nivel NATO sau UE”, a mai spus Dan Dungaciu.

articolul original.

Mircea Geoană îndemn pentru studenți: ”Rămâneți deschiși la nou, investiți permanent în voi și în potențialul vostru ca profesioniști și lideri!”

4 October 2022 at 14:54
image

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană aflat la festivitatea de deschidere de an a Universității de Științe ale Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara le-a transmis studenților încurajări și sfaturi legate de anii studenției, dar și de conduita în viață.

Președinte fondator al Institutului Aspen din România, Mircea Geoană a desfășurat de-a lungul carierei sale proiecte dedicate dezvoltării tinerilor, acesta fiind recunoscut ca puternic susținător al educației și al performanței.

Mircea Geoană a punctat în discursul său câteva elemente legate de influența pe care științele și educația o au aspura societății actuale: ”Științele vieții și domeniile conexe ne hrănesc, ne permit să trăim în societăți civilizate, să co-existăm liberi, să dezvoltăm tehnologii, să avem confort, să perfecționăm lumea. Să fim ceea ce suntem azi!” a declarat Secretarul general adjunct al NATO.

Elementul central al discursului a fost îndemnul său față de tinerii studenți: ”Rămâneți deschiși la nou, investiți permanent în voi și în potențialul vostru ca profesioniști și lideri! Nu fiți sceptici cu privire la nou, la inovație, la disruperea rutinei. Îmbrățișați schimbarea tehnologică și modelați-o pentru a construi o societate mai bună – este șansa voastră de a schimba viitorul!” le-a transmis Mircea Geoană stundeților.

Referirea pe care liderul o face la șansa schimbării viitorului de către tineri prin mentalitatea acestora este strâns legată de contextual socio-economic critic în care statele se află la nivel global.

Vorbind despre șansa românilor de a se fi născut ”într-o țară bogată în potențial agricol și mediu natural” Mircea Geoană a reamintit bogățiile pe care România le deține și a menționat că această țară ar ”putea fi grânarul Europei” fără, însă, să fie, după cum spune acesta:

”Trăim sub valoarea noastră agricolă și industrială, iar fermierii și antreprenorii români trebuie să fie susținuți energic si explicit pentru a compensa decalajul de resurse față de competitorii lor europeni și internaționali” a subliniat Mircea Geoană importanța agricolă și industrială a României în contextul crizelor generate de tranzitul grânelor din Ucraina prin România.

Secretarul general adjunct al NATO le-a vorbit studenților și despre efectele nefaste pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei le-a născut față de România:

”România se află azi într-o cursă pentru recuperarea timpului istoric pierdut. Istoria nu mai are răbdare cu noi și cu status-quo-ul actual. În jurul nostru întreaga lume se schimbă din nou. Războiul sângeros declanșat de Rusia nu are doar consecințe strategice și militare. Continuă să alimenteze o serie de crize economice și socio-economice, care destabilizează piețele globale și confuzează deliberat opinia publică. Războiul din Ucraina este un șoc sistemic. Este însă și o oportunitate de a regândi modelul nostru economic și social” îndeamnă Mircea Geoană la reflecție. Reprezentantul NATO prezintă astfel acest război ca o șansă de schimbare a mentalității. Efectele dure pe care aceste evenimente le au asupra României ar trebui să reprezinte un ”șoc declanșator al energiilor autodepășirii”

Această idee a discursului său a fost susținută prin ipostaza constantă în care se află România în context european și global:  ”În acest nou moment de cotitură în istoria națiunii, acesta trebuie sa fie nivelul nostru de ambiție: să ne propunem să realizăm un Salt Istoric, de la națiune în eterna dezvoltare la acela de stat dezvoltat. De la periferia, în inima Europei” propune Geoană ca viziune de dezvoltare a României. ”Momentul este propice. Căci în orice criză, în orice furtună, se ascund numeroase oportunități” a adăugat acesta.

Liderul NATO a amintit cuvinetele Regelui Mihai, ca îndemn către țară:  ”Nici o izbândă nu este  eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine. Tara își dobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe.” Și aprecierea Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii față de România l-a impresionat pe Mircea Geoană, care a făcut o confesiune în privința unei discuții pe care a avut-o cu Monarhul: ”Aveți un patrimoniu atât de frumos, aveți grijă de el, fiți mândri de el. Aveți grijă de țara voastră!” i-a spus Charles al III-lea al Marii Britanii reprezentantului NATO.

În încheierea discursului său, Mircea Geoană a vorbit despre ”România – o putere agro-industrială europeană și mondială”, acesta fiind parcă un proiect de țară.

”Valorificând frumusețea naturii, potențialul pământului si talentul oamenilor noștri – iată rețeta  succesului, care ne este la îndemână și pe care suntem chemați sa o îmbrățișam și să o punem în valoare” a concluzionat reprezentatul NATO despre ceea ce România ar trebui să prioritizeze pentru a evolua ca țară.

Alături de Mircea Geoană la deschiderea anului școlar de la Universitatea de Științe ale Vieții ”Regele Mihai I” au participat primarul Municipiului Timișoara Dominic Fritz, IPS Ioan Selejan – Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului, Mihai Ritivoiu – prefect al județului, dar și numeroși reprezentanți ai mediului academic.

Jurnalist Politic
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Fost comandant NATO: ‘Arsenalul nuclear este unul dezvoltat. Trebuie să ținem cont că Rusia mai are și bombe lansate din avion, adică are și alte mijloace’

3 October 2022 at 20:34
image

Generalul în rezervă Mircea Mîndrescu, fost comandant în cadrul NATO, a explicat ce fel de rachete au forțele armate ruse în arsenalul nuclear.

Vladimir Putin a declarat că va folosi toate armele de care dispune în cazul în care Rusia este atacată, iar în contextul anexării noilor teritorii, considerate de Kremlin drept teritorii ale Rusiei, există două scenarii în care liderul de la Moscova ar putea folosi arma nucleară.

Unul dintre scenarii prevede folosirea armei nucleare pe teritoriul Ucrainei, în cele patru teritorii anexate, în timp ce al doilea scenariu prevede lovirea unei zone nelocuite, una dintre ţinte fiind Insula Şerpilor din Marea Neagră.

Arsenalul nuclear este unul dezvoltat şi ne referim doar la rachete. Trebuie să ţinem cont că Rusia mai are şi bombe lansate din avion, adică are şi alte mijloace. Sau submarine. Dar ele în sine sunt doar nişte mijloace de transport.

Diferenţa dintre aceste rachete este că unele sunt destinate de la început pentru transportul la ţintă a unor încărcături nucleare, iar altele sunt cu dublă întrebuinţare, cum ar fi racheta Kalibr sau racheta Iskander, care au fost deja utilizate în Ucraina. Pot transporta la ţintă încărcături clasice, precum TNT, sau pot fi încărcate, ele fiind nişte vectori de transport, cu încărcături nucleare„, a declarat generalul Mircea Mîndrescu, conform antena3.ro.

Vezi și:

Analistul politic Bogdan Chirieac: ‘Vladimir Putin nu este deloc într-o situație fericită. Dacă lovești Londra cu o rachetă strategică și ajunge acolo nu mai există nici Londra, nici Marea Britanie și nici tot sudul Franței’

articolul original.

Ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin ar ordona un atac nuclear în Ucraina?

3 October 2022 at 11:52
image

Președintele rus Vladimir Putin a anexat recent patru regiuni ocupate în Ucraina și a jurat că va apăra teritoriul Rusiei prin orice mijloace, inclusiv arme nucleare, aceasta fiind o escaladare drastică ce a stârnit reacții puternice la nivel global și temeri cu privire la un posibil război nuclear.

Deși sunt dificil de prezis detaliile exacte ale unui atac nuclear al Rusiei în Ucraina, experții au declarat pentru jurnaliștii de la Forbes faptul că Moscova ar folosi cel mai probabil arme nucleare tactice (dispozitive cu rază scurtă concepute pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă) împotriva trupelor sau pentru a distruge un centru logistic.

Armele nucleare tactice sunt mai mici decât cele strategice cu rază lungă concepute pentru a distruge orașe, însă puterea este relativă. Cele mai mari arme nucleare tactice pot avea chiar și 100 de kilotone ( 1 kilotonă este echivalentă cu 1.000 de tone de TNT). Spre exemplu, bomba aruncată de SUA peste Hiroshima a avut 15 kilotone, iar dr. Rod Thornton, expert în securitate la King’s College London, a explicat pentru Forbes că astfel de arme nucleare tactice pot fi devastatoare.

De ce anume depinde impactul unui atac nuclear?

Este puțin probabil ca un atac inițial să aibă drept țintă un oraș ucrainean, iar un atac nuclear ar fi în mare parte simbolic și un semnal pentru ca Moscova să demonstreze că este hotărâtă să se apere.

Impactul unui depinde în mare măsură de tipul de armă folosit, cum și când este folosit, dar și de condițiile de la acel moment. Totuși, chiar și o armă nucleară cu randament redus ar produce consecințe extinse, radiațiile de la explozie putând să provoace probleme de sănătate pe termen lung pentru supraviețuitori. De asemenea, particulele radioactive de după explozie ar contamina mediul și ar putea ajunge în Europa și Asia.

Ce s-ar întâmpla dacă Occidentul ar afla că Rusia pregătește un atac nuclear?

„Pe mai multe fronturi, Putin este sub presiune. Cu cât devine mai disperat, cu atât mai mult cresc șansele ca o armă nucleară să fie folosită”, a explicat Thornton. Alegerea utilizării unei arme nucleare ar putea însemna noi probleme pentru Putin în țara sa, putând să stârnească opoziție din partea Armatei sau a altor personaje cheie care nu sunt dispuse să forțeze NATO să susțină în mod direct Ucraina.

Cel mai probabil, un atac nuclear al Rusiei nu va lua prin surprindere Occidentul. Ar exista „mult zgomot de fundal” și „semnale” între diverse guverne și agenții de apărare care ar fi detectate de stațiile de ascultare occidentale dacă ar plănui „să facă pasul nuclear”.

Dacă Occidentul ar identifica un astfel de semnal, atunci ar exista „o presiune diplomatică imensă asupra Rusiei”. De asemenea, țări precum India și China ar lua o poziție mai fermă împotriva Rusiei, fapt ce ar putea avea mai multă influență, dat fiind dependența Moscovei de aceste țări pentru exporturile de energie.

Câte focoase nucleare are Rusia în total?

Rusia are în total 5.977 de focoase nucleare, potrivit estimărilor făcute de Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS). În jur de 1.500 de focoase nucleare sunt scoase din uz și așteaptă să fie distruse. Multe dintre focoasele rămase sunt strategice, arme mai mari care pot fi folosite pe distanțe vaste, iar restul sunt arme tactice mai mici.

Mulți cred că Rusia ar avea decât orice altă țară din lume. Este urmată de Statele Unite ale Americii, care are în jur de 5.428 de focoase nucleare, iar împreună, Rusia și SUA, dețin aproximativ 90% dintre toate focoasele nucleare ale lumii. Șapte alte țări ar deține asemenea arme, fiind vorba despre China (350), Franța (290), Regatul Unit (225), Pakistan (165),  India (160), Israel (90) și Coreea de Nord (20).

articolul original.

Analistul politic Bogdan Chirieac: ‘Nu poți adera la NATO cu țară aflată în război. Ne ducem chiar în Al Treilea Război Mondial unde nebunul de la Kremlin poate folosi, până la urmă, o armă nucleară’

2 October 2022 at 19:19
image

Analistul politic Bogdan Chirieac a afirmat că ”nu poţi adera la NATO cu ţară aflată în război. În momentul acela, s-ar aplica imediat Articolul 5. În afară de declaraţia politică nu există procedură accelerată de aderarea la NATO”.

Klaus Iohannis a semnat o declarație comună cu mai mulți președinți din Europa Centrală și de Est prin care se cere aderarea Ucrainei la NATO. Totuși, de ce nu poate şi nu trebuie ca Ucraina să adere rapid la NATO?

Ar însemna o ancoră de stabilitate în plus în Estul Europei, dar nu poate fi vorba despre aşa ceva. Dincolo de entuziasm, dincolo de sacrificiu, criteriile de aderare la NATO sunt foarte clare. E ca şi cum m-aţi pune pe mine să pilotez un Boeing. Ca să pilotez Boeing-ul trebuie să trec nişte examene. Pentru un stat care aderă la NATO, trebuie să îndeplinească nişte criterii: să aibă democraţie, să fie stat de drept, să aibă economie funcţională de piaţă ş.a.m.d. Dincolo de asta, să nu ai probleme cu vecinii! În 1997, pentru că România dorea să fie invitată în NATO la Summitul de la Madrid, noi am semnat Tratatul de pace cu Ucraina, consfinţind vrând nevrând Pactul Ribbentrop-Molotov.

Mai mult, nu poţi adera la NATO cu ţară aflată în război. În momentul acela, s-ar aplica imediat Articolul 5. În afară de declaraţia politică nu există procedură accelerată de aderarea la NATO. O să spuneţi… bine, dar Suedia şi Finlanda sunt pe cale să facă pasul în şapte luni de zile. Păi, Suedia şi Finlanda sunt două democraţii superconsolidate, două economii de piaţă funcţionale, două armate foarte puternice. Ori Finlanda ori Suedia, singură, ţine pe loc Armata Roşie cu ce armate au, mici dar eficiente! Sunt un furnizor de securitate pentru NATO.”, a declarat analistul politic Bogdan Chirieac.

Pe de altă parte, se ştie că statele membre NATO au furnizat arme Ucrainei. Chiar se discută intens, în ultima perioadă, că războiul lui Putin nu este cu Ucraina, ci cu America.

Bogdan Chirieac a reacţionat: „Asta e propaganda rusă! O escadrilă de avioane F-35 termină toată aviaţia Armatei Roşii. Hai să fim serioşi! E tipul de propagandă absurdă cu care l-am auzit pe Vladimir Putin. Este foarte înţeleaptă poziţia lui Joe Biden şi a liderilor NATO să nu implice oficial Alianţa în război. Păi… ne ducem chiar în al III-lea Război Mondial unde nebunul de la Kremlin poate folosi, până la urmă, o armă nucleară? Nu. Fac ceea ce trebuie să facă. Antrenează militari ucraineni, le dă armament, dăm ajutoare umanitare să treacă şi ei iarna, să aibă ce mânca, ce îmbrăca şi cu ce se încălzi… Asta e una! Dar nu e tancul NATO care să intre pe teritoriul Rusiei sau să elibereze teritoriul Ucrainei! Era singura formulă raţională posibilă în acest moment”

Reamintim că Vladimir Putin a afirmat, zilele trecute, că dacă suveranitatea teritorială a Rusiei va fi afectată, va face abuz de arme nucleare. „Dimitri Medvedev, care acum e preşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi a fost preşedinte şi prim-ministru al Federaţiei Ruse, şi-a pierdut uzul raţiunii! Părea un om echilibrat. Acum a devenit noul Jirinovski, cel care spunea că în 24h cucereşte România cu Armata 14 din Transnistria şi alte lucruri de-astea… le spunea până-n anii ‘ 90. Este absurd ce spune domnul Medvedev! Cum la fel de absurd e şi tot acest parcurs politico-militar al Federaţiei Ruse. Sunt şi oameni cu şcoală pe-afară, intelectuali, în Rusia, că nu-s făcuţi toţi de KGB. Toţi îşi dau seama de situaţia catastrofală în care Putin a băgat Rusia! Sperăm să trecem de impactul ăsta şi, mai departe, să vedem ce va face lumea. Nicio dictatură nu mai trebuie tolerată!„, a conchis Chirieac, conform dcnews.ro.

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Ucrainenii înregistrează progrese și pot respinge forțele ruse, datorită curajului, dar și, desigur, datorită armelor avansate pe care SUA și alți aliați le furnizează’

2 October 2022 at 18:51
image

Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg, a declarat că recucerirea unui oraş de pe teritoriul pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declarat anexat la Rusia demonstrează că ucrainenii înregistreze succese şi că ei pot respinge forţele ruse.

Am văzut că ei (ucrainenii) au putut să recucerească un alt oraş, Liman, iar aceasta demonstrează că ucrainenii înregistrează progrese şi pot respinge forţele ruse, datorită curajului, datorită abilităţilor lor, dar şi, desigur, datorită armelor avansate pe care SUA şi alţi aliaţi le furnizează” Kievului, a subliniat Stoltenberg într-un interviu pentru emisiunea „Meet the Press” a televiziunii americane NBC, informează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică oraşul strategic Liman din estul ţării „complet eliberat” de sub controlul forţelor ruse, la o zi după ce Moscova a anunţat că trupele sale au decis să se retragă din bastionul lor din nordul regiunii Doneţk.

Potrivit secretarului general al NATO, cel mai bun mod de a contracara anexarea proclamată de Rusia a unor părţi din Ucraina este de a continua să se acorde sprijin guvernului de la Kiev.

Întrebat despre cererea Ucrainei de a i se acorda în mod accelerat statutul de membru al NATO, Stoltenberg a spus că „orice decizie privind statutul de membru trebuie luată prin consens”, că „toţi cei 30 de aliaţi trebuie să fie de acord să fie luată o astfel de decizie„.

Jens Stoltenberg a mai declarat că NATO sprijină investigaţia asupra aparentei sabotări a gazoductelor Nord Stream care leagă Rusia de Europa prin Marea Baltică. „Orice act deliberat asupra unei infrastructuri critice a NATO va fi întâmpinat cu un răspuns ferm şi unit„, a subliniat Stoltenberg.

Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europa, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, reacție dură la adresa lui Vladimir Putin: Această anexare este ilegală și ilegitimă

articolul original.

Analist de politică externă: ‘Vladimir Putin a acuzat anglo-saxonii de atac asupra conductelor. Nu cred că ar fi spus chestiunea asta, pentru că discursul a fost lung’

2 October 2022 at 18:15
image

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, spune că Ucraina pentru Rusia este o linie roșie.

Pentru ei, Rusia este apărabilă doar dacă are o distanță suficientă între ea și adversar. Prin urmare, dacă tu reduci acea distanță cu Ucraina și ai pus Ucraina la NATO și NATO a venit lângă tine, în acel moment, Rusia nu se mai poate apăra.

Ucraina pentru Rusia este o linie roșie. Occidentul a mers atât de departe. Putin a acuzat anglo-saxonii de atac asupra conductelor. Eu nu cred că Putin ar fi spus chestiunea asta, pentru că discursul a fost lung.

Nu cred că acest lucru o să rămână nesesizat, mai ales când spui explicit că anglo-saxonii au doborât infrastructura energetică a Europei.

Marea Baltică este o mare europeană, nu e Marea Neagră. În România nu au existat partide antieuropene”, a spus Dan Dungaciu, conform gandul.ro.

Vezi și:

Dan Dungaciu, analist de politică externă: ‘În urma acestui război vor pierde două entități, Rusia și Uniunea Europeană. Noi ne întoarcem la bipolaritate, pentru că ceilalți actori nu dispar din lume’

Dan Dungaciu, analist de politică externă: ‘Nu cred că rușii și-au imaginat vreodată că Germania va cădea, atât de repede. Ne întrebăm dacă Merkel a plecat știind ce urmează’

Dan Dungaciu, analist de politică externă: ‘Misiunea rușilor a fost îndeplinită. Zelensky nu poate să facă un pas înapoi’

articolul original.

Victor Ponta critică Guvernul și Comisia Europeană: „Nu aud nicio soluție. Prețurile sunt la fel de mari ca în țările care nu au deloc energie” / „Nu cred că ne atacă rușii. E doar o poveste”

2 October 2022 at 18:18
image

Fostul premier Victor Ponta a lansat o nouă serie de critici la adresa Guvernului Ciucă și a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, reclamând că nu aude soluții și că România se confruntă cu prețuri „la fel de mari ca în țările care nu au deloc energie”, transmite România TV.

Victor Ponta critică Guvernul și Comisia Europeană

Fostul prim-ministru a sugerat că Ursula von der Leyen vorbește doar despre Ucraina, dar nu propune soluții concrete pentru problemele cetățenilor europeni.

„Așa inflație, creștere a prețurilor, generația noastră nu a prins. Ce e mai grav e că ascult discursurile Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene. În afară de a lupta pentru Ucraina – bravo, corect, nu aud nicio soluție. Ne spune că trebuie să închidem dușul. Treaba cu consumul de energie e o minciună sau prostie. Nu asta e problema noastră, a României și a Europei. Problema e că nu mai putem produce nimic la aceste prețuri. Cei mai bogați, Franța, Germania, au bani destui, rezistă o perioadă, dar amărâții din est nu au cu ce să mai reziste.

Hai să vedem care e problema României. Prețurile sunt la fel de mari ca în țările care nu au deloc energie. Avem Dunăre, ne-a făcut Ceaușescu de toate, avem cărbune, termocentrale, gaz… Nu suntem o țară stearpă, dar la noi sunt cele mai mari prețuri. Nu e vorba că nu vom avea suficiente becuri, problema e prețurile la facturi.

Dacă vreau să deschid o afacere, să fac un cuptor, cât de mare va fi factura? Astea sunt problemele noastre, nimeni nu vorbește despre ele, pentru că nu se pricep și nici nu-i interesează”, a declarat Victor Ponta, la România TV.

Victor Ponta: „Nu ne atacă nimeni pe noi, e doar o poveste ca să mai cumpărăm arme”

El a respins drept „poveste” scenariul unul eventual atac rusesc asupra României.

„Nu cred povestea asta, că o să ne atace rușii. Deocamdată iau bătaie de la ucraineni. ‘Aveți grijă că vine Putin la micul-dejun!’. Nu vine, slavă domnului! Ce facem, că mie mi se par facturile aproape imposibile. Eu am un venit mare. Aud că o să crească pensiile cu 11%, dar nu vă supărați, au crescut facturile cu 120%.

Nu ne atacă nimeni pe noi, e doar o poveste ca să mai cumpărăm arme. Nu se poate! Suntem în NATO, avem bază aici. Nu ne atacă nici gepizii, nici avarii, nimeni!”, a mai spus Victor Ponta.

articolul original.

Bezna minții: Zelenski vrea să intre rapid în NATO cu război cu tot

2 October 2022 at 15:00
image

Discursul lui Putin de ieri a fost urmat de o manevră cel puțin stupefiantă a liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, mai precis solicitarea din scurt ca Ucraina să intre în NATO în procedură accelerată, drept răspuns la anexarea teritoriilor din sud-est.

Problema nu e că a primit un răspuns prompt și negativ din Vest. Ci că solicitarea liderului ucrainean e de bezna minții, procedurile NATO excluzînd, logic și rațional, acceptarea de membri nu aflați în război – cazul Ucrainei – ci care măcar nu au tratate de bună vecinătate cu statele din jur. Se pune întrebarea firească, în acest caz, ce jocuri bizare face Kievul recurgînd la asemenea cereri aiuritoare?

„Adoptăm o acţiune decisivă prin semnarea unei cereri în vederea candidaturii Ucrainei pentru integrarea accelerată în Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Volodimir Zelenski ieri, după discursul belicos al lui Putin, de la Kremlin, de după semnarea anexării celor patru regiuni ucrainene cucerite, Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

„De facto, noi ne-au deschis deja drumul spre NATO, am demonstrat compatibilitatea cu standardele Alianţei. (…) Iar acum Ucraina vrea acest lucru şi în manieră formală”, a subliniat Zelenski, citat de Le Monde.

Liderul de la Kiev pare să nu aibă habar de procedurile de admitere în NATO. Deși e greu de crezut asta.

Să reamintim pe scurt.

După căderea comunismului, în occident a apărut pe tapet ideea extinderii NATO, prin cooptarea unor state foste în siajul URSS.
Doar că existau probleme majore, care au făcut subiectul unor dezbateri aprinse la începutul anilor 1990. Mulți analiști politici nu erau siguri de beneficiile pe care le va aduce extinderea. Unii au fost îngrijorați de posibilul impact asupra coeziunii și solidarității Alianței, precum și asupra relațiilor cu alte state, în special Rusia. În acest context, soluția a fost ca NATO să realizeze în 1995 un Studiu privind Extinderea NATO, care să funcționeze ca un filtru pentru candidați.

Conform acelui document, țările care doresc să adere la NATO trebuie să demonstreze că au îndeplinit următoarele cerințe:

– un sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață;
– tratamentul echitabil al populațiilor minoritare;
– un angajament pentru rezolvarea pașnică a conflictelor;
– capacitatea și disponibilitatea de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO;
– un angajament față de relațiile democratice civilo-militare și structurile instituționale.

În baza acestor cerințe, România s-a văzut nevoită să încheie două tratate de cooperare și bună vecinătate cu Ungaria, în 1996, și Ucraina, în 1997, în pofida unor tensiuni și probleme serioase în relația cu fiecare dintre aceste țări. La loc de cinste, recunoașterea reciprocă a frontierelor făcea ca România să își ia adio de la teritoriile sale aflate în Ucraina, adică exact tema care agită din nou spiritele astăzi.

România a făcut aceste sacrificii pentru că tratatele de bună vecinătate erau obligatorii pentru admiterea în NATO. În absența lor, alianța nord-atlantică s-ar fi confruntat cu riscul ca un stat nou membru să aducă în interior un conflict latent, care să pună întregul NATO în poziție de război în caz de escaladare.
De aici, marea întrebare: cum ar putea respecta cerința nr.3 din documentul NATO – „un angajament pentru rezolvarea pașnică a conflictelor” – o țară care nu numai că e deja în război cu un stat vecin, și încă cel mai periculos de pe planetă, dar mai are și un președinte comandant suprem care a anunțat oficial că va lupta militar cu Rusia pînă la eliberarea totală a teritoriilor ocupate?

Intrarea „accelerată” a Ucrainei în NATO – exact perspectiva care a făcut Rusia să acționeze militar împotriva țării – ar însemna importarea războiului în alianță, adică ceva ce ar sfida toate regulile după care funcționează o minte normală.

Nu e de mirare că aproape imediat a venit refuzul secretarului general al NATO, mai apoi al ministrului german al apărării. Dar nu refuzul lor merită analizat.

Ci pur și simplu aiuritoarea solicitare a lui Volodimir Zelenski. Una care, încălcând grosolan criteriile NATO căreia i s-au supus toți cei 14 membri acceptați după 1990, pare că urmărește, mai degrabă, adâncirea controlată a unor conflicte politico-diplomatice decât găsirea unor soluții.

articolul original.

România susţine aderarea Ucrainei la NATO. Preşedintele Klaus Iohannis: ,,Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei”

2 October 2022 at 09:40
image

Președintele Klaus Iohannis a postat, astăzi, pe Twitter, o declarație semnată împreună cu președinții statelor din Europa centrală și de est, în care reiterează „decizia luată la Summit-ul NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”.

„Noi, președinții Europei Centrale și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au fost martori cu ochii lor la efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declaraţie comună:

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Suntem ferm în sprijinul deciziei Summit-ului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.

Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți Aliații să-și mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei.

Toți cei care comit crime de agresiune trebuie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în declaraţia comună semnată de Klaus Iohannis, Miloš Zeman (preşedintele Cehiei), Alar Karis (preşedintele Estoniei), Egils Levits (preşedintele Letoniei), Gitanas Nausėda (preşedintele Lituaniei), Stevo Pendarovski (preşedintele Macedoniei de Nord), Milo Đukanović (preşedintele Republicii Muntenegru), Andrzej Duda (preşedintele Poloniei) şi Zuzana Čaputová (preşedintele Slovaciei).

articolul original.

Președintele Klaus Iohannis: ‘Cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie trași la răspundere și aduși în fața justiției’

2 October 2022 at 09:45
image

 Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, informează duminică Administraţia Prezidenţială.

„Noi, preşedinţi ai unor state din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declaraţie: reiterăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susţinem ferm decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, se arată în declaraţia comună.

Semnatarii declaraţiei cer Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate.

„Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei”, prevede documentul.

Declaraţia este semnată de preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele ceh, Milos Zeman, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Letoniei, Egils Levits, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, preşedintele Republicii Muntenegru, Milo Dukanovic, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova, informează agerpres.ro

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Enigma acestui moment este faptul că nu au apărat teritoriile. În loc să apere fiecare metru de pământ, Zelenski a lăsat ca rușii să ia 20% din teritorii’

2 October 2022 at 09:15
image

Ion Cristoiu, publicist și scriitor, spune că Zelenski a lăsat ca rușii să ia 20% din teritorii.

„Discursul lui Putin a avut trei mesaje. Esența acestui discurs fost faptul că rușii nu dau înapoi. Putin nu este chiar cu un picior în groapă, așa cum spune presa. Occidentul nu va răspunde nicicum.

Militarii ruși din teritoriile ocupate rămân fără vize. Secretarul general NATO nu a anunțat intrarea accelerată a Ucrainei. Anexarea teritoriilor este o sfidare rară în istorie.

Răspunsul nu putea fi decât mișcare mai agresivă decât Rusiei. Enigma acestui moment este faptul că nu au apărat teritoriile. În loc să apere fiecare metru de pământ, Zelenski a lăsat ca rușii să ia 20% din teritorii. 

Părerea mea este că scenariul lui Zelenski este afganistarea războiului. Rușii rusifică cu costuri semnificative teritoriile”, a spus Ion Cristoiu, conform gândul.ro

articolul original.

România și alte țări est-europene au publicat o declarație comună de susținere a aderării Ucrainei la NATO

2 October 2022 at 08:43
image

Președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

“Noi, președinții din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declarație:

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.

Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”.

articolul original.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu: ‘NATO nu are niciun interes, Statele Unite nu au niciun interes pentru o ofensivă, pentru o invazie a Federației Ruse. Beijingul va avea un cuvânt foarte serios de spus în condițiile în care se va folosi această

2 October 2022 at 08:15
image

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a afirmat că Alianța nu are niciun interes în a declanșa o ofensivă împotriva Federației Ruse, apelând, mai degrabă, la loviturile chirurgicale, „care nu înseamnă un război generalizat”.

„NATO nu are niciun interes, Statele Unite nu au niciun interes pentru o ofensivă, pentru o invazie a Federației Ruse. Este o problemă complexă, este o provocare, dar asta nu înseamnă că NATO va face un război, care înseamnă o aplicare a articolului 5, în condițiile în care vorbim de un stat non-NATO.

NATO poate răspunde – luăm, din nou, ca și scenariu, folosirea armei nucleare tactice, pe care am considerat-o foarte puțin probabilă, pentru că și Beijingul va avea un cuvânt foarte serios de spus în condițiile în care se va folosi această armă nucleară. O face în condițiile în care Putin îi recunoaște supremația președintelui Xi Jinping.

Sigur că NATO poate să apeleze, în condițiile folosirii armei nucleare tactice, la acele lovituri chirurgicale, care nu înseamnă un război generalizat. Loviturile chirurgicale, israelienii le aplică atunci când e vorba de amenințarea nucleară. Deci eu nu lovesc, spre exemplu, poporul sirian, dar distrug o facilitate în Siria care ar putea să însemne armă nucleară”, a afirmat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu este de părere că războiul energetic nu va destabiliza Uniunea Europeană, în contextul în care blocul comunitar „are un corp puternic”.

„Atacurile teroriste în Europa Occidentală n-au destabilizat Uniunea Europeană. Afluxul emigranților nu au destabilizat Uniunea Europeană, în esență. Războiul energetic – pentru că e un război și energetic – nu va destabiliza Uniunea Europeană. Uniunea Europeană are un corp puternic – eu nu vorbesc de o unitate de nezdruncinat – are unitate în divsersitate.

Are, însă interese economice, la care toți se racordează, dincolo de anumite poziții, interese economice care sunt legate de surse extraordinare de finanțare. Când am văzut că Uniunea Europeană, prin Germania, pompează zeci de milioane de euro să scoată Grecia din criză – Grecia având probleme legate de cheltuirea fondurilor europene mai tot timpul – mi-am spus că își permite Uniunea Europeană un astfel de lucru”, a precizat generalul (r) Virgil Bălăceanu, conform gândul.ro

articolul original.

Bogdan Chirieac, despre ieșirea lui Dmitri Medvedev: ‘Are derapaje oribile. În momentul acela, într-adevăr, este Al Treilea Război Mondial, din care nu vor mai ieși nici învinși, nici învingători’

1 October 2022 at 20:45
image

Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat mesajul halucinant al lui Dmitri Medvedev, după ce vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat că „Al Treilea Război Mondial este tot mai aproape”.

„Medvdev nu știu dacă așa era și când era președintele Rusiei, când s-a făcut rocada aceea, parcă atunci părea mai normal. În mod evident are derapaje în fiecare zi, derapaje oribile, ținând cont de poziția politică importantă pe care o ocupă în Federația Rusă. Medvedev este noul Jirinovski, ceea ce mă rog, e o curiozitate. Nu ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult sau în orice caz nu mai mut decât stăpânul său Vladimir Putin.

În partea cealaltă (SUA n.r.) , declarația este, într-adevăr, îngrijorătoare, fiindcă inițial ce am văzut în presa americană, după ce s-au jucat pe surse din Pentagon și din Serviciile Secrete, conform cărora Putin ar putea detona o bombă nucleară tactică pe Insula Șerpilor, în Marea Neagră, fapt care ar putea expune România direct la poluare radioactivă, este un motiv de îngrijorare. Mai spunea presa americană că lucrul acesta va provoca o intervenție a NATO, dar nu o intervenție nucleară a NATO(…) O reacție nucleară la nivel intercontinental pentru folosirea unei arme nucleare tactice este iarăși un scenariu de neconceput fiindcă în momentul acela, într-adevăr, este Al Treilea Război Mondial, din care nu vor mai ieși nici învinși, nici învingători”, a declarat Bogdan Chirieac la Realitatea Plus.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, afirmă că o aderare a Ucrainei la NATO ar grăbi începerea celui de-al treilea război mondial. Fostul președinte al Rusiei susține că liderii ucraineni și alții asemea lor sunt drogați, demenți și cinici.

„Noi avem o sărăbătoare. Ei au: Droguri puternice. Demență. Cinism. Zelensky vrea să adere la NATO pe calea rapidă. Bună idee. Nu face decât să ceară Alianței Nord-Atlantice să grăbească începerea celui de Al Treilea Război Mondial”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram.

Fostul președinte și premier al Rusiei le-a transmis mesaje și liderului de la Casa Alba, Joe Biden, dar și secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Biden și-a declarat nerecunoașterea noilor teritorii care se alătură Rusiei. Este chiar ciudat că și-a amintit de noi. Cu toate acestea, este păcat. Ei ar fi putut găsi un loc bun pentru deschiderea unui consulat american în noile regiuni ale Federației Ruse.

Dacă Ucraina încetează să mai lupte, va dispărea ca stat. Ce băiat cinic (Stoltenberg n.r.) pentru că, dacă nu se oprește, o parte semnificativă a ucrainenilor va dispărea”, a mai scris Medvedev, conform dcnews.ro

Citește și:

Analistul politic Bogdan Chirieac: ‘În halul în care a ajuns Putin, înghesuit așa cum este, nu s-ar da înlături să folosească arme nucleare tactice în Ucraina’

articolul original.

Geoană, despre anexările ordonate de Kremlin: Acţiunile preşedintelui Putin marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva Vestului democratic | VIDEO

1 October 2022 at 10:53
image

Adjunctul Alianței Nord-Atlantice condamnă “referendumurile trucate” în urma cărora patru regiuni ale Ucrainei au fost anexate ilegal de către Rusia.

Mircea Geoană compară simulacrul de consultări populare din cele patru regiuni ale estului separatist ucrainean cu referendumul militar organizat în România, în noiembrie 1986.

“Nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a acestor teritorii de către Federaţia Rusă. Nu vom recunoaşte niciodată anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Pentru cei din România, care am trăit vremurile regimului comunist, aceste zile evocă momentele ridicole ale referendumului militar din noiembrie 1986 când votul popular a fost mimat cu un zdrobitor şi absurd sută la sută în favoarea propunerii conducerii Partidului Comunist. Acţiunile preşedintelui Putin în aceste zile însă marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva Vestului democratic. O retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”, susține secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice într-un mesaj postat pe Facebook.

“În acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei. Suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă. Poate chiar mai important, evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce şi prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, şi acest lucru este, evident, adresat unităţii Vestului democratic. Prin aceste acţiuni preşedintele Putin prelungeşte impactul dramatic al acestui război ilogic asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”, a adăugat Mircea Geoană, care a reafirmat angajamentul “deplin” al NATO “în apărarea întregului teritoriu al Alianţei”.

În opinia sa, noua escaladare a conflictului este totodată, pe lângă confruntarea militară, “un adevărat război al voinţei şi rezilienţei”.

articolul original.

Erdogan amenință că va bloca aderarea Finlandei și Suediei la NATO

1 October 2022 at 13:40

[unable to retrieve full-text content]

Turcia nu va ratifica cererea de adeziune a Suediei şi Finlandei la NATO „atât timp cât promisiunile” făcute de cele două ţări nordice nu vor fi „ţinute”, a declarat sâmbătă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, […]

Articolul Erdogan amenință că va bloca aderarea Finlandei și Suediei la NATO apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Geoană: Acţiunile lui Putin marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi Vestului democratic. Ce spune oficialul NATO despre riscul unui război nuclear

1 October 2022 at 09:31
By: -
image

Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, reclamă „referendumurile trucate” în urma cărora patru regiuni ale Ucrainei au fost anexate ilegal de către Rusia, el făcând comparaţia dintre referendumurile organizate în cele patru regiuni cu referendumul militar organizat în România în noiembrie 1986. De asemenea, acesta a comentat și riscul unui război nuclear.

„Nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a acestor teritorii de către Federaţia Rusă. Nu vom  recunoaşte niciodată anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Pentru cei din România care am trăit vremurile regimului comunist, aceste zile evocă  momentele ridicole ale referendumului militar  din noiembrie 1986 când votul popular a fost mimat cu un zdrobitor şi absurd sută la sută în favoarea propunerii conducerii Partidului Comunist.

Acţiunile preşedintelui Putin în aceste zile însă marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva Vestului democratic.  O retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”, a afirmat secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice într-un mesaj postat pe Facebook. 

Mircea Geoană precizează, adresându-se comunităţilor de români din ţară şi din afara României, că nu există date care să indice schimbarea posturii nucleare a Rusiei, însă războiul continuă pe alte planuri. 

„În acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei. Suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă. Poate chiar mai important, evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce şi prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, şi acest lucru este, evident, adresat unităţii Vestului democratic. Prin aceste acţiuni preşedintele Putin prelungeşte impactul dramatic al acestui război ilogic asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”, mai afirmă Geoană.

Acesta reafirmă angajamentul „deplin” al NATO „în apărarea întregului teritoriu  al Alianţei”. 

Potrivit oficialului NATO, noua escaladare a conflictului este totodată, pe lângă confruntarea militară, „un adevărat război al voinţei şi rezilienţei”.

articolul original.

Politologul Cristian Pîrvulescu: ‘Vladimir Putin este într-o înfundătură. Nu poate să iasă din acest război altfel decât înfrânt așa că merge înainte cu amenințarea nucleară’

1 October 2022 at 12:15
image

Politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice (SNSPA), a vorbit despre actuala situație a războiului ruso-ucrainean.

Cât de departe vor merge rușii în încercarea de a escalada conflictul?

„A fost vorba despre o acțiune de sabotaj în încercarea de a escalada conflictul în Europa și de a rupe toate legăturile care mai existau între Rusia și Europa. Nu știu dacă e o decizie a grupului de la Kremlin sau este o decizie a unor militariști, dar cert este că asta pare să fie și asta indică majoritatea surselor. Eu cred că ceea ce au încercat a fost să rupă relațiile cu Uniunea Europeană, cu Europa.”   

Cristian Pârvulescu consideră că rușii vor merge cât de departe se poate în încercarea de a escalada conflictul, de a transmite semnale de amenințare.

 „Vladimir Putin este într-o înfundătură. Nu prea are alternative, nu poate să iasă din acest război altfel decât înfrânt așa că merge înainte cu amenințarea nucleară, cu amenințarea și șantajul energetic în speranța că în final occidentali vor abandona Ucraina și vor accepta o conferință de pace în termenii Rusiei.”

Politologul a argumentat că Rusia transmite un mesaj clar: țara își dorește extinderea războiului cu orice preț, în speranța că Rusia va câștiga.

„Transmite un avertisment NATO SUA în legătură cu cablurile submarine, spunând „Avem capacitatea să distrugem oricând cablurile submarine de transmisie de date”. Altă ipoteză este aceea că pur și simplu încearcă cu disperare să îi sperie pe europeni, să creeze o stare de isterie la nivelul opiniei publice.”

Imediat după anunțul de mobilizare al lui Putin, numeroși ruși au părăsit țara. Cristian Pîrvulescu a explicat că aceștia pleacă deoarece știu că un război ca acesta este un război nemilos și ei nu sunt dispuși să își dea viața pentru propaganda lui Putin.

 „Noi nu știm exact câți au fost mobilizați. Știm ce ne-a spus ministrul Șoibu, că sunt 300 de mii, dar rușii cred că sunt mai mulți, de aceea încearcă să fugă din țară, de aceea sunt câteva sute de mii de bărbați ruși care au părăsit teritoriul Rusiei în ultima săptămână. O fac pentru că nu cred în cifra de 300 de mii, cred că este vorba de o mobilizare mai mare de un milion, deci Vladimir Putin este pregătit să continue războiul.”, conform euronews.ro.

articolul original.
❌