ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

Un premier european avertizează: ‘Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite’

2 December 2022 at 07:45
image

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a făcut vineri un bilanţ „foarte sincer” al capacităţilor Europei în lumina războiului Rusiei împotriva Ucrainei, considerând că Europa „nu este suficient de puternică” să stea singură în faţa Moscovei, relatează France Presse.

În vizită în Australia, lidera ţării candidate la aderarea la NATO a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.

„Trebuie să fiu foarte sinceră (….) cu dumneavoastră, Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite”, a spus ea la Lowy Institute, un think-tank din Sydney.

Dna Marin a insistat că Ucraina trebuie să fie ajutată prin „toate mijloacele”, adăugând că Statele Unite au jucat un rol central în furnizarea de arme Kievului, a mijloacelor financiare şi ajutorului umanitar necesar pentru a opri înaintarea Rusiei.

„Trebuie să ne asigurăm că întărim de asemenea aceste capacităţi în ceea ce priveşte apărarea europeană, industria europeană de apărare şi că putem face faţă diferitelor tipuri de situaţii”, a spus ea.

Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în urmă cu aproape 105 de ani şi, deşi în mare parte slab înarmată, a provocat pierderi grele armatei sovietice invadatoare la scurt timp după aceea, potrivit AFP.

Şefa guvernului finlandez a criticat politicile Uniunii Europene care pun accentul pe importanţa angajamentului cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a spus că blocul ar trebui să asculte statele membre ce făceau parte din Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia.

De la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, naţiuni precum Estonia şi Polonia au cerut celorlalţi membri ai UE să adopte o atitudine mai dură faţă de Putin, o poziţie temperată de Franţa, Germania, Italia şi Grecia, care favorizează legăturile economice mai strânse cu Moscova.

„De mult timp, Europa construieşte o strategie faţă de Rusia pentru a ne strânge legăturile economice, pentru a cumpăra energie de la Rusia (…), ne-am gândit că asta ar preveni un război”, dar această abordare s-a dovedit a fi „total greşită”, a criticat dna Marin.

„Nu le pasă de legăturile economice, nu le pasă de sancţiuni. Nu le pasă de nimic din toate astea”, a adăugat ea, informează agerpres.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

(FOTO) Artistul priponit de oamenii lui Putin

29 November 2022 at 17:50
By: (D.N.)

Artistul din Moscova Danil Shershnev, care s-a opus războiului, a fost reținut și dus la comisariatul militar, apoi a fost trimis cu forța în armată pentru serviciul militar.

Moscow artist Danil Shershnev, who opposed the war, was detained and taken to the military commissariat, then he was forcibly sent to the army for military service. pic.twitter.com/XEqbUlWtqO

— NEXTA (@nexta_tv) November 29, 2022

articolul original.

Bătaie generală la un meci din Cupa Rusiei! Fotbaliștii lui Zenit Sankt Petersburg și Spartak Moscova au început să își împartă pumni și picioare sub privirile a zeci de mii de spectatori

27 November 2022 at 21:56
image

Fotbaliștii de la Zenit Sankt Petersburg și Spartak Moscova s-au luat la bătaie pe teren, duminică seară, în finalul partidei disputate în grupele Cupei Rusiei, iar arbitrul a dat șase cartonașe roșii, transmite GSP.ro.

Bătaie generală la meciul dintre Zenit și Spartak din Cupa Rusiei

Rusia a fost exclusă de FIFA din drumul spre Cupa Mondială, așa că nu a fost nevoie de întreruperea competițiilor interne, context în care Zenit și Spartak Moscova s-au întâlnit într-un duel incandescent, duminică seară, pe Gazprom Arena din Sankt Petersburg, în grupele Cupei Rusiei.

Totuși, rivalitatea sportivă a degenerat în prelungirile meciului, când scorul era 0-0. În al șaselea minut din timpul adițional, brazilianul Malcom a sărit la bătaie cu un adversar. Deși arbitrul a încercat să intervină, lucrurile au scăpat de sub control, iar în scandal au intervenit și alți fotbaliști, ba chiar și cei de pe băncile de rezerve.

Arbitrul central, Vladimir Moskalev, a arătat șase cartonașe roșii – trei pentru Barrios, Rodrigo și Malcom de la Zenit, respectiv trei pentru Nicholson, Selikhov și Sobolev de la Spartak.

Spartak Moscova a câștigat meciul la loviturile de departajare și s-a calificat în playoff-ul Cupei Rusiei.

articolul original.

Ministrul britanic de externe: Rusia va eșua! Marea Britanie este alături de Ucraina

25 November 2022 at 16:15
image

Marea Britanie va oferi în continuare sprijin Ucrainei înainte de venirea iernii în rezistenţa sa împotriva invaziei Federației Ruse, a transmis vineri Ministrul britanic de externe, James Cleverly.

La întâlnirea cu Zelenski, Cleverly a promis că Regatul Unit va aloca încă trei milioane de lire sterline (3,4 milioane de euro) în sprijinul aşa-numitului Fond de parteneriat pentru o Ucraină rezilientă, destinat reconstrucţiei infrastructurii locale considerate „vitale” care a fost afectată de atacurile ruseşti.

„Marea Britanie este alături de Ucraina. Astăzi am anunţat un pachet de sprijin pentru prietenii noştri ucraineni în lupta lor, începând cu ambulanţe până la un sprijin crucial pentru victimele violenţelor sexuale comise de armata rusă”, a declarat şeful diplomaţiei britanice, potrivit unui comunicat al Foreign Office.

Londra va furniza alte 35 de vehicule de intervenţie, între care 24 de ambulanţe şi şase vehicule blindate, care vor ajunge în Ucraina din Regatul Unit cu scopul de a sprijini populaţia civilă.

„Pe măsură ce iarna se instalează, Rusia încearcă în continuare să frângă determinarea ucrainenilor prin atacuri brutale împotriva civililor, spitalelor şi infrastructurii energetice. Rusia va eşua”, afirmă Cleverly în comunicat.

Ministru britanic a spus că a putut constata „personal” cum eforturile ţării sale „ajută civili curajoşi să reziste şi să reconstruiască”.

„Sprijinul nostru va continua atât timp cât va fi nevoie pentru ca această ţară remarcabilă să îşi revină”, a dat asigurări el.

Vizita lui Cleverly are loc într-un moment în care forţele ruse încearcă să exploateze condiţiile grele odată cu scăderea temperaturilor şi căderea zăpezii în Ucraina prin comiterea de atacuri brutale împotriva populaţiei civile şi a infrastructurii energetice pentru a exacerba criza umanitară.

Deplasarea şefului diplomaţiei britanice la Kiev vine la câteva zile după ce, sâmbăta trecută, premierul britanic Rishi Sunak a efectuat la rândul său o vizită în capitala Ucrainei şi a promis un pachet de ajutor în valoare de 50 de milioane de lire sterline (58 de milioane de euro) ca sprijin militar de apărare, transmite AGERPRES

articolul original.

(VIDEO) Arde din nou în regiunea Moscova

23 November 2022 at 08:38
By: (N.C)

Incendiu puternic la un hostel în Solnechnogorsk, regiunea Moscova. Nu au fost raportate încă răniți și nu se cunoaște cauza incendiului.

#Moscow region #Solnechnogorsk, the hostel is on fire. pic.twitter.com/FYNHukquEA

— Casper (@CasperSerg82) November 23, 2022

A hostel is on fire in Solnechnogorsk, Moscow region

No injuries were reported yet. pic.twitter.com/7tCRk7dnwu

— NEXTA (@nexta_tv) November 23, 2022

articolul original.

Ucraina, ‘ordin’ către Occident: Finalizați cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

22 November 2022 at 21:15
image

Ucraina cere țărilor UE să finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Federației Ruse, ca răspuns la invazia pe care a pornit-o asupra teritoriului ucrainean. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba spune că dacă ucrainenii nu sunt obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi.

„Îi invit pe colegii mei din UE” să „respingă orice îndoială” şi orice „oboseală” şi să „finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp”, a declarat el într-o conferinţă de presă online.

„Dacă noi, ucrainenii, ne suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi”, a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat de asemenea importanţa sancţiunilor care permit „frânarea” industriei militare ruse.

„Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic”, a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană, transmite AGERPRES

articolul original.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertizează: O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare

22 November 2022 at 17:15
image

O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare, a transmis marți, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Acesta a precizat faptul că diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondială, provocând noi confruntări.

„Diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondiale, provocând noi confruntări şi făcând cu atât mai dificilă rezolvarea vechilor conflicte”, a declarat jurnaliştilor Guterres în cadrul unui forum al Alianţei civilizaţiilor Naţiunilor Unite (UNAOC), organizat la Fes (nord-estul Marocului).

„O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare”, a avertizat el, într-un moment în care Occidentul acuză Moscova că agită ameninţarea unui război atomic cu scopul de a-l descuraja să susţină Ucraina, ţară în care Rusia desfăşoară o ofensivă militară de la sfârşitul lunii februarie.

„În acest timp, noi ne apropiem periculos de prăpastia climatică şi discursurile urii, iar dezinformarea proliferează”, şi-a exprimat regretul Guterres.

În acest context, secretarul general al Naţiunilor Unite a denunţat „forţele discordiei” şi trezirea „vechilor demoni”: antisemitismul, sectarismul antimusulman, persecuţiile creştinilor, xenofobia şi rasismul.

„În această lume tulbure, noi trebuie să calmăm tensiunile, să favorizăm incluziunea şi coeziunea socială şi să facem să se dezvolte societăţi mai unite şi mai reziliente”, a pledat el.

Organizat de Spania şi de Turcia, cel de-al 9-lea forum UNAOC s-a deschis marţi în capitala spirituală a Marocului cu tema „A trăi împreună ca o singură umanitate”.

Forumul, la care participă miniştri şi diverse personalităţi, se desfăşoară pentru prima oară pe continentul african şi se va încheia miercuri printr-o „Declaraţie de la Fes”.

Alianţa civilizaţiilor are misiunea de a promova dialogul şi cooperarea între comunităţi, culturi şi religii, transmite AGERPRES

articolul original.

Ucraina răspunde la acuzațiile Federației Ruse: Soldații ucraineni s-au apărat împotriva rușilor care pretindeau că se predau

20 November 2022 at 19:45
image

Acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de execuţie a prizonierilor de război ruşi sunt demontate de însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului, argumentând faptul că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau.

Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că „extrasele video” prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi „folosind predarea prefăcută”, „au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene”.

Soldaţii ruşi ucişi în acest incident „nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război”, a adăugat el pe Telegram.

„Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi”, a adăugat el.

Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o „crimă de război”, pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale.

În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP.

Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături.

Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap.

AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată „uciderea deliberată şi metodică” a soldaţilor ruşi prizonieri.

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă.

Ministerul rus de Externe a cerut ca „organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă” şi să iniţieze o anchetă.

Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia „este la curent cu aceste videouri şi le examinează”, transmite AGERPRES

articolul original.

Incendiu puternic în centrul Moscovei, la 3 km de Kremlin. S-au auzit mai multe explozii (Foto&Video)

20 November 2022 at 14:47
image

Un incendiu de proporții a izbucnit duminică după-amiază, în centrul capitalei Rusiei, în apropiere de Piața Komsomolskaia, la o distanță de trei kilometri de Kremlin.

Potrivit informațiilor publicate de Nexta, flăcările au cuprins un depozit cu două etaje situat în centrul Moscovei, iar incendiul s-a extins pe o suprafață de peste 2.500 de metri pătrați, în apropierea stațiilor feroviare Kazanski, Leningradski și Iaroslavski, în zona cunoscută drept „Piața celor trei gări”.

În clădirea care a luat foc se află sere de flori ale magazinelor angro și online, precum și un magazin de mobilă.

O coloană imensă de fum s-a ridicat deasupra pieței, iar peste 80 de pompieri intervin cu 20 de autospeciale pentru stingerea flăcărilor.

According to the Ministry of Emergency Situations, a fire broke out in a two-story brick warehouse building near Komsomolskaya Square in Moscow, and the fire area is being contained by first responders. pic.twitter.com/siKZwkwxki

— Gurbaksh Singh Chahal (@gchahal)
November 20, 2022

La fața locului a fost adusă și o garnitură feroviară specială pentru stingerea incendiilor, însă vor interveni și elicoptere pentru a neutraliza flăcările.

Căile Ferate din Rusia au anunțat că incendiul de lângă Piața Komsomolskaia nu prezintă niciun pericol pentru călători și nu afectează circulația trenurilor, relatează agenția rusă de presă TASS.

Пожар в складском здании на Комсомольской площади в центре Москвы не повлиял на движение пригородных поездов Октябрьской железной дороги, сообщили в пресс-службе Московско-Тверской пригородной пассажирской компании:https://t.co/QIH0OBeXcO

Фото: Максим Чурусов/ТАСС pic.twitter.com/OmwTLrLMEw

— ТАСС (@tass_agency)
November 20, 2022

Pompierii au evacuat șapte persoane aflate în depozit, iar autoritățile au anunțat că nu există victime. Pe rețelele de socializare au apărut, însă, mai multe postări potrivit cărora două persoane au fost surprinse de incendiu în clădirile de lângă piață și strigă după ajutor.

Cauza incendiului nu este cunoscută în prezent.

Mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare au scris că incendiul s-a extins în afara depozitului, iar mai multe sere din apropiere au fost cuprinse de flăcări. În zonă persistă un miros puternic de sulf și s-au auzit mai multe explozii. Plafonul dintre primul și al doilea etaj s-a prăbușit parțial, pe o suprafață de 700 de metri pătrați.

Departamentul pentru Situații de Urgențe din Rusia a anunțat că incendiul este o urgență de gradul trei.

articolul original.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev: ‘Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană nu vor o ruptură definitivă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial’

20 November 2022 at 08:15
image

Vicepreședintele Consiliului Național de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că Occidentul nu vrea o ruptură completă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial și că acesta ar fi de fapt, adevăratul motiv pentru care împinge Kievul să negocieze cu Moscova.

Medvedev afirmă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se împotrivește negocierilor și nu recunoaște „colapsul Ucrainei”.

Oficialul rus susține că „toată lumea s-a săturat de regimul de la Kiev” și că nimeni, nici măcar polonezii, care sunt „cei mai rusofobi”, nu a acceptat să atribuie Rusiei racheta căzută pe teritoriul lor.

„Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană nu vor o ruptură definitivă cu Rusia, de teama celui de-al Treilea Război Mondial. De aici, încercările frecvente de a convinge Kievul să accepte negocieri. Zelenski nu vrea negocieri din motive evident egoiste. Până la urmă, dacă nu recunoști realitatea colapsului Ucrainei, nu are rost să te așezi la masă (a negocierilor – n.r.). Iar dacă recunoști (colapsul), propriii tăi naționaliști, care sunt în legătură cu conducerea armatei, te vor ucide”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram, conform agenției TASS.

Decizia de a negocia cu Rusia îi revine Ucrainei”

Purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby, a transmis vineri că SUA a reiterat că decizia de a negocia cu Rusia îi revine Ucrainei şi că în niciun caz nu face presiuni asupra preşedintelui  Volodimir Zelenski pentru a se aşeza la masa negocierilor cu Vladimir Putin.

„Acest război s-ar putea încheia astăzi, dacă domnul Putin ar face ceea ce este corect. Evident, (Putin) nu s-a arătat dispus să-şi retragă trupele şi toţi suntem de părere că un acord diplomatic negociat este cel mai bun lucru pe care îl poate face Putin”, a declarat Kirby.

Mai mult, oficialul american a subliniat că misiunea de a stabili când este pregătit să negocieze şi sub ce format îi revine lui Volodimir Zelenski.

„Nimeni din SUA nu face presiuni şi nu insistă sau îl împinge să se aşeze la masa negocierilor”, a dat asigurări Kirby, conform româniatv.net

articolul original.

Iranul ajută Rusia în războiul din Ucraina! Moscova a încheiat recent un acord secret cu Teheranul pentru a începe să fabrice drone pe teritoriul rusesc

19 November 2022 at 20:15
image

Serviciile de spionaj americane şi occidentale au transmis că Iranul ajută Rusia în războiul din Ucraina prin încheierea unui acord secret pentru a începe fabricarea dronelor pe teritoriul rusesc.

începe să fabrice drone pe teritoriul rusesc, pentru a le folosi apoi în războiul din Ucraina, au aflat serviciile de spionaj americane şi occidentale, scrie „The Washington Post”

Oficialii ruşi şi iranieni au finalizat acordul în timpul unei întâlniri care a avut loc în Iran la începutul acestei luni, iar cele două ţări se mişcă acum rapid pentru a transfera schiţele şi componentele-cheie care ar permite începerea producţiei în câteva luni, au declarat pentru cotidianul american trei oficiali care au avut acces la informaţii.

O echipă de negociatori din industria de apărare rusă a mers la Teheran pentru a pune la punct logistica, potrivit oficialilor de securitate din două ţări care au monitorizat evenimentele. O delegaţie separată condusă de secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, s-a deplasat apoi în capitala iraniană la 9 noiembrie, pentru a discuta, printre altele, despre sancţiunile economice şi alte „interferenţe occidentale” în afacerile guvernelor lor, potrivit presei de stat ruse şi iraniene.

„Se trece rapid de la luarea deciziilor la implementare. Se mişcă rapid şi cu mult avânt”, a declarat unul dintre oficialii cu care a discutat „The Washington Post”.

Acordul, dacă se va realiza pe deplin, ar reprezenta o consolidare a alianţei ruso-iraniene, după ce Teheranul a oferit deja un sprijin crucial pentru campania militară şubrezită a Moscovei în Ucraina, au declarat oficialii.

Prin achiziţionarea propriei sale linii de asamblare a dronelor, Rusia şi-ar putea mări considerabil stocul de arme relativ ieftine, dar foarte distructive, pe care în ultimele săptămâni le-a folosit în Ucraina, dronele kamikaze iraniene reuşind să schimbe caracterul conflictului după nouă luni, scrie news.ro

articolul original.

Pentagonul dezvăluie planurile Federației Ruse în războiul din Ucraina: Atacurile cu rachete ale Rusiei au rolul să epuizeze capacitatea de apărare a Ucrainei

19 November 2022 at 16:45
image

Principalul consilier politic al Pentagonului, Colin Kahl, a transmis sâmbătă că atacurile violente cu rachete ale Federației Ruse în Ucraina au rolul să epuizeze capacitatea de apărare antiaeriană a Kievului.

În ultima săptămână, Rusia a lovit cu rachete oraşele din Ucraina, într-unul dintre cele mai grele valuri de atacuri cu rachete de când Moscova şi-a început invazia, în urmă cu aproape nouă luni.

Ucraina spune că loviturile au paralizat aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei, creând un potenţial dezastru umanitar pe măsură ce se apropie iarna.

Colin Kahl, principalul consilier politic al Pentagonului, a avertizat că Moscova speră, de asemenea, să epuizeze apărările antiaeriene ucrainene, care au împiedicat până acum armata rusă să stabilească dominaţia cerului deasupra Ucrainei.

”Ei chiar încearcă să copleşească şi să epuizeze sistemele ucrainene de apărare aeriană. Ştim care este teoria rusă a victoriei şi ne angajăm să ne asigurăm că acest lucru nu va funcţiona, asigurându-ne că ucrainenii primesc ceea ce au nevoie pentru a-şi menţine viabilă apărarea antiaeriană”, a spus Kahl reporterilor, în timpul unei călătorii în Orientul Mijlociu.

După invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, experţii militari occidentali se aşteptau pe scară largă ca armata rusă să încerce să distrugă imediat forţele aeriene şi apărarea aeriană a Ucrainei. Acesta este un element de bază al strategiei militare moderne, care permite un sprijin mai bun pentru avansarea forţelor terestre.

În schimb, trupele ucrainene, cu rachete sol-aer şi alte apărări antiaeriene, au putut să ameninţe aeronavele ruseşti, iar cerul de deasupra Ucrainei rămâne contestat până în prezent.

Acel eşec critic, timpuriu, a fost un element central al problemelor Rusiei în Ucraina, în timp ce continuă invazia eşuată, cu costuri imense de vieţi şi echipament militar.

”Cred că unul dintre lucrurile care i-au surprins cel mai mult pe ruşi este cât de rezistentă a fost apărarea antiaeriană a Ucrainei de la începutul acestui conflict. În mare parte, asta se datorează ingeniozităţii şi inteligenţei ucrainenilor înşişi în a-şi menţine viabile sistemele de apărare aeriană. Dar se datorează şi pentru că Statele Unite şi alţi aliaţi şi parteneri au oferit un sprijin enorm”, a spus Kahl, conform news.ro

articolul original.

Polonia a intrat în ‘vizorul’ Federației Ruse după decizia luată în cazul lui Serghei Lavrov: Decizia este provocatoare și fără precedent

19 November 2022 at 15:45
image

Diplomaţia rusă critică decizia Poloniei privind interzicerea ministrului rus de externe Serghei Lavrov de a intra pe teritoriul polonez, precizând că acest lucru este provocator și fără precedent.

”Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent”, a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat.

”Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”, estimează comunicatul citat.

Polonia, care organizează la începutul lunii decembrie reuniunea ministerială a OSCE, a anunşat vineri că a refuzat să autorizeze intrarea lui Serghei Lavrov pe teritoriul ei.

”Aşteptăm de la Federaţia Rusă să aleagă membrii delegaţiei sale conform cu reglementările în vigoare”, a explicat pentru AFP o sursă din interiorul preşedinţiei poloneze a OSCE.

Potrivit acestei surse, delegaţia rusă nu trebuie să ”includă persoane sancţionate de către Uniunea Europeană în urma ofensivei ruse în Ucraina declanşate pe 24 februarie, printre care Serghei Lavrov”.

Reuniunea celor 57 de miniştri de externe din OSCE va avea loc pe 1 şi 2 decembrie la Lodz, în centrul Poloniei.

Potrivit Moscovei, delegaţia rusă va fi condusă de ambasadorul rus la OSCE, Aleksandr Lukacevici.

De la crearea sa în 1975, în plin ‘război rece’, pentru a favoriza dialogul între Vest şi Est, OSCE are sediul la Viena. Reuniunea ministerială anuală a OSCE, la care în mod normal Serghei Lavrov participă, este organismul central al acestei organizaţii internaţionale, transmite AGERPRES

articolul original.

Federația Rusă laudă Statele Unite după anunțul privind racheta căzută în Polonia: Trebuie remarcată reacția plină de reținere și mai profesionistă a părții americane

16 November 2022 at 12:45
image

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat miercuri reacția SUA în cazul rachetei căzute în Polonia, precizând faptul că ar trebui remarcată reacţia plină de reţinere şi mai profesionistă a părţii americane.

‘Rusia nu are nimic de a face cu incidentul care s-a produs în Polonia’, a insistat Peskov, la fel ca alţi responsabili ruşi, care au dezminţit foarte repede orice implicare rusă după primele informaţii apărute marţi seara cu privire la un proiectil căzut în Polonia vecină Ucrainei.

Această rachetă s-a abătut asupra unui sat din apropierea frontierei ucrainene, Przewodow, făcând doi morţi.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a subliniat că în acest stadiu nu există ‘nicio probă fără echivoc’ cu privire la cine se află la originea tirului, adăugând totuşi că este vorba ‘foarte probabil de o rachetă de fabricaţie rusească’.

La rândul său, preşedintele american Joe Biden a apreciat ca ‘puţin probabil’ ca racheta să fi fost ‘lansată’ de pe teritoriul Rusiei.

Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că loviturile masive efectuate în ajun de către Rusia împotriva Ucrainei nu au lovit decât teritoriul ucrainean, la o ‘distanţă mai mare de 35 km de frontiera ucraineano-poloneză’.

Ministerul rus a afirmat, între altele, că ‘specialiştii’ săi au analizat fotografiile cu fragmentele descoperite în Polonia, concluzionând că acestea aparţineau unei ‘rachete ghidate antiaeriene provenind de la sistemul de apărare antiaerian S-300 al forţelor armate ucrainene’.

‘Fotografiile publicate în seara zilei de 15 noiembrie în Polonia cu fragmentele găsite în satul Przewodow au fost identificate fără echivoc de către specialişti din industria de apărare rusă ca fiind elemente ale unei rachete antiaeriene ghidate ale sistemului de apărare antiaeriană S-300 al forţelor aeriene ucrainene’, indică Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.

Acest tip de rachetă se află deopotrivă în dotarea forţelor ruse şi a celor ucrainene.

Nu este posibilă verificarea independentă a acestor declaraţii deocamdată, notează AFP.

Deşi a primit mult armament occidental de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, armata Kievului este dotată în mare cu echipamente de fabricaţie rusă sau sovietică.

La sfârşitul lunii octombrie, fragmentele unei rachete ruseşti doborâte de forţele ucrainene au căzut deasupra unei localităţi din Republica Moldova, o altă ţară vecină Ucrainei, fără să facă victime.

Rusia a efectuat mai multe bombardamente în ultimele luni în apropierea frontierei poloneze, în special asupra regiunii ucrainene Liov (Lviv). Această regiune a fost supusă bombardamentelor şi marţi.

În acelaşi timp, armata rusă a comunicat miercuri că a distrus toate ţintele lovite în urmă cu o zi în Ucraina, indicând că a vizat comandamentul militar ucrainean şi infrastructuri energetice, potrivit AFP.

‘Obiectivul a fost atins, rachetele au lovit cu precizie ţintele identificate, toate aceste situri au fost distruse’, a indicat Ministerul rus al Apărării, susţinând că a vizat ‘sistemul de comandă militar al Ucrainei şi instalaţiile energetice aferente’.

Totodată, Ministerul rus al Apărării susţine că nu a fost efectuată nicio lovitură cu rachete asupra Kievului şi că distrugerile constatate în capitala ucraineană au fost provocate de apărarea antiaeriană ucraineană.

‘Toate distrugerile din cartierele rezidenţiale ale capitalei ucrainene sunt rezultatul direct al căderii şi autodistrugerii rachetelor antiaeriene lansate de forţele ucrainene’, precizează ministerul rus într-un comunicat, citat de AFP.

Mai multe imobile din Kiev au fost lovite în urma bombardamentelor din urmă cu o zi.

Moscova neagă sistematic că loveşte obiective civile în Ucraina, dând vina de cele mai multe ori pe sistemele antiaeriene ucrainene sau acuzând Kiev de înscenarea distrugerilor.

Loviturile masive de marţi intervin după o nouă şi umilitoare retragere rusă. Rusia, sub presiunea contraofensivei ucrainene, a abandonat la 11 noiembrie nordul regiunii Herson (sud), a cărei anexare o revendică în continuare.

Aceste bombardamente au privat circa 10 milioane de ucraineni de electricitate marţi, potrivit Kievului.

Rusia este acuzată că vizează în mod deliberat infrastructurile civile în Ucraina odată cu apropierea iernii pentru a submina hotărârea ucrainenilor de a rezista ofensivei sale militare, transmite AGERPRES

articolul original.

Scandalul rachetelor „rusești”. Ucraina, la un pas să facă NATO knock-out

16 November 2022 at 10:49
image

Situația creată aseară în Polonia după explozia unor presupuse rachete urmate de moartea a doi cetățeni riscă să se complice dramatic, iar marele perdant să fie NATO, pe mâna Ucrainei. Stat care a devenit, de aseară până acum, principalul suspect în lovirea cu rachete a teritoriului polonez.

Să o luăm metodic.

Mapamondul a luat foc aseară după ce presa a informat că Rusia a atacat Polonia – intenționat ori nu – cu rachete. Șefi de stat și de guvern s-au repezit să condamne atacul barbar și să ceară măsuri dure împotriva Rusiei. Ca niciodată, Klaus Iohannis a sărit din pijama, spre miezul nopții, cu un comunicat de solidaritate cu Polonia, în timp ce Ciolacu aproape cerea intrarea NATO în război, direct dintr-un studio TV. Cea mai serioasă sursă a informației, pe lângă presa locală poloneză, era un „influent oficial al intelligenceului american, sub protecția anonimatului”. Doar se știe că pentru asta sunt antrenați băieții din CIA ori NSA: cum află despre un eveniment catastrofal se reped cu declarații în presa mondială, dar off the record, vă rog frumos.

Despre Ungaria am aflat că a convocat și ea de urgență Consiliul de Securitate, deși motivul real era oprirea de către ucraineni a aprovizionării țării lui Orban cu gaz rusesc.

Rețelele sociale de la noi au fost suspect de prompt invadate de influenceri cunoscuți care înfierau cu siguranță deplină rachetele rusești criminale trase de Putin spre nevinovatul popor polonez. Niciun dubiu, indignare maximă.

Am mai aflat că Polonia a cerut activarea art.4 din tratatul NATO, adică o reuniune de urgență a leadershipului pentru a se decide dacă e cazul activării art.5, adică un răspuns militar. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat și el pentru azi cea mai importantă conferință de presă din istoria alianței.

Sigur, lipsea aseară un mic ingredient din ciorbă, mai exact dovezile necesare susținerii tezei cu atacul rusesc, cu atît mai mult cu cît Moscova dezmințea categoric informația.

Azi dimineață, a venit marea răsucire, inclusiv de la nivelul președintelui SUA. Nu mai sunt rachete rusești, ci ucrainene pare-se, trase greșit împotriva altora rusești.

Polonia se grăbește să anuleze cererea de activare a art.4. Președintele Andrzej Duda declară public că nu există dovezi privind originea rusească a rachetelor.

Și totuși, situația e mai complicată decât pare.

Dacă e reală povestea cu rachetele ucrainene, se cheamă că armata lui Zelenski a făcut, fără să vrea, knock out alianța NATO.

Pentru simplul motiv că aseară leit-motivul liderilor occidentali și al presei internaționale a fost că o țară NATO a fost lovită cu rachete de către o țară din afara alianței.

Iar situația nu s-a schimbat peste noapte. S-a schimbat doar țara vinovată, din Rusia în Ucraina.

Ceea ce înseamnă că NATO are trei variante mari și late la îndemînă:

1) Va face tot posibilul ca ancheta privind explozia să fie îngropată pe termen lung, ca să nu fie limpezi vinovații, cam la fel cum s-a întâmplat la noi cu avionul și elicopterul doborâte în Dobrogea acum câteva luni.
2) Va stabili că Ucraina e vinovată, dar fără a fi trasă în vreun fel la răspundere, pentru că atacurile prietenilor NATO nu se iau în considerare, nu-i așa? Nu e clar, însă ce consecințe ar putea avea asta în viitor asupra mecanismului de funcționare al alianței.
3) Va stabili că Ucraina e vinovată și va trebui să suporte anumite consecințe. Între care despăgubirea statului polonez și a familiilor celor uciși.

În acest din urmă caz, imaginea Ucrainei ar fi grav afectată, după ce, de luni de zile, un mecanism global uriaș de PR se chinuie să victimizeze cât mai spectaculos țara lui Zelenski.

Bombardarea ambasadei Chinei de la Belgrad de către forțele NATO, în timpul războiului din Iugoslavia, soldată cu morți și răniți, a fost depășită grație înțelepciunii regimului de la Beijing, care nu a vrut să toarne gaz pe focul unui conflict și așa grav. Dar e la fel de adevărat că evenimentul din 1999 a lăsat urme de neșters în relațiile dintre China și SUA. Iar răni ale trecutului de acest tip pot fi oricând redeschise sub presiunea unor evenimente ale prezentului, dovadă că în fiecare an, pe 7 mai, China comemorează tragedia.

Pe de altă parte, informația că Polonia a fost lovită de armata ucraineană – fie și în tentativa de a-și apăra propriul teritoriu de atacurile rusești – va alimenta, dacă se va dovedi reală, o teorie larg disputată încă de la începutul războiului, anume cea conform căreia nu e recomandat ca ucrainenii să primească armament occidental modern pentru că pur și simplu nu au capacitatea de a-l manevra corespunzător.

Premierul slovac Eduard Heger anunță și el că reprezentanții statelor membre NATO reuniți azi vor discuta probabil o solicitare de consolidare a apărării aeriene pe aripa estică a alianței. Împotriva rachetelor ucrainene, s-ar putea ridica întrebarea?

Se anunță, azi, o zi complicată și e de de urmărit felul cum se va poziționa NATO, orice pas greșit riscând să agraveze și mai mult situația de pe frontul de răsărit.

articolul original.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: ‘Sper că aceste promisiuni vor fi respectate. Dacă ele sunt puse în practică, atunci vor fi înlăturate toate obstacolele în calea cerealelor și îngrășămintelor rusești’

15 November 2022 at 15:45
image

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a anunţat marţi că Naţiunile Unite l-au informat despre promisiunile scrise ale SUA şi Uniunii Europene de a înlătura obstacolele în calea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, transmite Reuters.

Lavrov a spus că a discutat pe acest subiect cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în marja summitului G20 din insula indoneziană Bali.

Rusia s-a plâns de mai multe ori că exporturile sale de cereale întâmpină obstacole. Moscova a afirmat că reînnoirea Iniţiativei pe Marea Neagră care a permis reluarea exporturilor ucrainene de cereale, în luna iulie, depinde se soluţionarea acestei chestiuni.

”Secretarul general a vorbit despre promisiuni scrise pe care SUA şi UE le-au dat. Sunt declarate acolo intenţii bune şi, dacă ele sunt puse în practică, atunci vor fi înlăturate toate obstacolele în calea cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti”, le-a declarat Serghei Lavrov reporterilor.

Aceste promisiuni au vizat intrarea vaselor ruseşti în porturile europene şi a vaselor străine în porturile din Rusia şi înlăturarea restricţiilor impuse unei bănci de stat ruseşti care finanţează sectorul agricol, a explicat şeful diplomaţiei ruse.

”Sper că aceste promisiuni vor fi respectate. Cel puţin secretarul general al ONU mi-a dat cuvântul său că aceasta este o chestiune prioritară pentru el”, a adăugat el.

De partea sa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat marţi că Rusia va anunţa ”la momentul oportun” dacă prelungeşte participarea sa la Iniţiativa privind exportul de cereale pe Marea Neagră, potrivit agenţiei de presă ruse TASS.

Acordul privitor la exportul de cereale pe Marea Neagră expiră pe 19 noiembrie, dacă nu există obiecţii.

Moscova susţine că acordul său depinde de prevederea conform căreia Rusia îşi poate exporta propriile cereale şi îngrăşăminte, în ciuda obstacolelor implicate de sancţiunile internaţionale.

În pofida problemelor existente, Lavrov a subliniat că Rusia a exportat deja 10,5 milioane de tone de cereale, în principal grâu, dintre care 60% au mers spre Asia şi 40% spre Africa, informează agerpres.ro

articolul original.

Analistul militar Radu Tudor: ‘Rusia caută orice pretext pentru a declanșa un război cu Occidentul. Înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA și anti-UE’

15 November 2022 at 11:45
image

Jurnalistul și analistul militar Radu Tudor atrage atenția că ”înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera Federației Ruse o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA, anti-UE să genereze o provocare la adresa unei țări occidentale”.

În primul rând, informațiile conform cărora ministrul rus de Externe a fost dus, după aterizare, de la aeroport direct la spital au fost difuzate de autoritățile din Indonezia. Nu cred că acestea au inventat un drum la spital pentru Lavrov dacă n-a existat.

A doua chestiune: presa rusă s-a dus urgent la hotelul unde este cazat Lavrov, Poate acesta a ieșit rapid din spital. Poate a fost doar un puseu de tensiune. Ceea ce mă miră este că șeful diplomației ruse apare în pantaloni scurți și în tricou, cu un telefon de fabricație americană pe masă, și spune că nu are niciun fel de probleme. Este inedită ipostaza aceasta pentru un oficial de la Moscova.

A treia chestiune: cred că Rusia caută orice pretext pentru a declanșa un război cu Occidentul. Este temerea cea mai mare – că înfrângerea din Ucraina i-ar putea genera o nervozitate și o frustrare atât de mari încât retorica anti-NATO, anti-SUA, anti-UE să genereze o provocare la adresa unei țări occidentale și, de aici, un conflict militar cu tot vestul Europei și cu SUA (…)

La summit-ul din Bali, Rusia va avea probabil parte de un tratament umilitor, pe care-l merită.

Comportamentul acestui stat agresor va fi dezavuat de toate marile puteri ale lumii. Probabil vom vedea și gesturi publice ostentative de respingere a discuțiilor cu Lavrov și de transmitere a mesajului că Rusia a devenit un stat nefrecventabil pe plan internațional.

Dincolo de ce se întâmplă acum la G20, am văzut că Joe Biden i-a strâns mâna președintelui chinez Xi Jinping. Ne așteptăm la mesaje foarte interesante din întâlnirea SUA – China, mesaje care vizează războiul declanșat de Rusia și comportamentul lui Vladimir Putin.

Dar sunt convins că va exista o solidaritate a țărilor occidentale și a marilor puteri economice ale lumii în cazul în care Rusia va îndrăzni să provoace militar Occidentul (…)

Dacă va exista o înțelegere între Beijing și Washington, Moscova va deveni o capitală ‘colaterală’. Am putea avea o discuție despre liniile roșii pe care nu le poate trece China și cea mai complicată discuție, cea în privința Taiwanului. În acest moment, China nu pare să ofere niciun sprijin militar Rusiei, ci doar sprijin ideologic, ca stat comunist„, a spus Radu Tudor, conform antena3.ro.

articolul original.

Lui Vladimir Putin îi este frică de o nouă umilire! Liderul de la Kremlin nu participă la summitul G20

14 November 2022 at 08:45
image

Preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul G20. Conform unui comentariu France Presse, liderul de la Kremlin evită să repete experienţa din 2014, unde la reuniunea G20 din Brisbane (Australia), imediat după anexarea Crimeei, a fost vizat de numeroase critici.

„La un summit, trebuie să ai întâlniri şi să te fotografiezi. Or, cu cine avea să vorbească şi să se fotografieze?”, întreabă retoric politologul rus Aleksei Malaşenko, „deloc surprins” de această decizie.

Alegând să nu plece în Indonezia, preşedintele rus se cruţă de umilirea unei primiri glaciale, dar riscă să-şi izoleze şi mai mult ţara, deja vizată de sancţiuni occidentale severe, notează agenţia de presă citată.

Căci, cu sau fără Putin în Bali, ofensiva rusă în Ucraina va domina agenda G20: conflictul, virulent criticat de ţările occidentale, a provocat sau agravat într-adevăr numeroase crize mondiale, în special economică şi climatică.

„Aceasta va fi principalul subiect abordat”, subliniază Fiodor Lukianov, politolog apropiat cercurilor puterii de la Moscova. Dar „ce putea să fi spus (Putin)? Poziţia sa este cunoscută, ea nu s-a schimbat, la fel şi cea a celeilalte tabere”, a declarat el pentru AFP. „Ce rost avea să meargă?”, adaugă Lukianov.

Kremlinul a justificat această absenţă prin motive de „agendă” care l-au reţinut pe Vladimir Putin în Rusia, fără însă să precizeze ce fel de angajament l-ar fi împiedicat să ia parte la unul din cele mai importante summituri mondiale.

Putin nu se va adresa summitului nici măcar prin videoconferinţă, potrivit Kremlinului, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară nu este încă membră G20, are programate două alocuţiuni, dar prin videoconferinţă.

Moscova va trimite totuşi o delegaţie la Bali, ce va fi condusă de ministrul său de externe Serghei Lavrov care – în iulie – părăsise intempestiv o reuniune a şefilor diplomaţiilor din G20, după un val de critici din partea mai multor omologi ai săi.

Absenţa lui Putin reflectă însă „sentimentul de impas” care domneşte printre actorii conflictului în Ucraina, „începând cu liderii ruşi”, apreciază Konstantin Kalacev, un politolog rus independent.

De fapt, la aproape nouă luni de la începutul ofensivei ruse, niciun fel de negocieri nu au loc între Kiev şi Moscova.

În orice caz, acesta pare un moment deosebit de prost pentru ca Rusia să înceapă negocieri, având în vedere că ea acumulează eşecuri militare în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti în această toamnă, comentează agenţia franceză de presă.

Încolţită de o contraofensivă ucraineană, armata rusă a anunţat săptămâna trecută că se retrage din oraşul Herson (sud), singura capitală regională pe care o cucerise de la începutul asaltului său în februarie.

În septembrie, ea se retrăsese deja într-un mod haotic din regiunea Harkov (nord-est).

Ostracizat de ţările occidentale, Putin privilegiază mai degrabă legăturile cu cei care au relaţii istorice cu Rusia sau care împărtăşesc respingerea sa faţă de SUA decât discuţii în cadrul organismelor internaţionale, unde Moscova este din ce în ce mai izolată.

„În mintea lui Putin, refuzul de a merge la G20 nu înseamnă că aceasta va împiedica Rusia să dezvolte relaţii cu ţările neutre”, subliniază Tatiana Stanovaia, care conduce centrul de analiză ‘R.Politik’.

„Putin a fost foarte activ în ultimele luni, el încearcă să construiască o lume antiamericană, o coaliţie antioccidentală”, adaugă ea.

Dar vor da aceste eforturi rezultate, în timp ce până şi aliaţii tradiţionali ai Moscovei sunt îngrijoraţi de ofensiva ei din Ucraina şi de consecinţele acesteia asupra economiei şi securităţii alimentare mondiale?

Liderii Chinei şi Indiei, două ţări care au relaţii strânse cu Rusia, l-au mustrat în public pe Putin, notează AFP.

Preşedintele rus însuşi a recunoscut în cadrul unui summit în Kazahstan la jumătatea lunii octombrie că ţările din fostul spaţiu sovietic sunt „îngrijorate” după atacul împotriva Ucrainei.

În consecinţă, absenţa lui Putin la G20 arată că Moscova „nu mai participă pe deplin la procesele aflate în atenţia principalilor lideri internaţionali”, consideră politologul Konstantin Kalacev. În afară de conflictul din Ucraina, Rusia este „deconectată” de la discuţiile privind alte teme majore din actualitatea internaţională, mai spune el, conform AGERPRES

articolul original.

Recep Erdogan încearcă să obțină ‘imposibilul’: ‘Încercăm să găsim soluții pentru crearea unui coridor de pace. Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia’

12 November 2022 at 10:45
image

Turcia se angajează să asigure un dialog de pace între Moscova şi Kiev, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan. El a mai subliniat că Rusia ”este un stat puternic, iar Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia”, relatează presa turcă, citată de The Guardian.

”Încercăm să găsim soluţii pentru crearea unui coridor de pace aici, aşa cum am avut coridorul pentru cereale”, a declarat preşedintele turc Erdogan reporterilor într-un zbor din Uzbekistan.

Liderul a spus că nu va propune un interval de timp specific pentru nicio prelungire a acordului privind coridorul de cereale – care expiră la sfârşitul săptămânii viitoare – dar a spus că doreşte ca acesta să funcţioneze ”cât mai mult posibil”.

Erdogan a lăudat rezistenţa Rusiei la presiunile din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi, relatează Reuters.

El a spus că ”Rusia nu este un stat obişnuit, este un stat puternic. Desigur, Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia. Împotriva tuturor acestor lucruri, desigur, Rusia rezistă”.

Rusia a lansat invazia în Ucraina în luna februarie şi a susţinut că a anexat patru regiuni din Ucraina ocupată la Federaţia Rusă, conform news.ro

articolul original.
❌