ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Profesorul Mircea Coșea, despre un eventual Blackout: România nu e pregătită pentru așa ceva

3 December 2022 at 20:15
image

Prof. dr. Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a vorbit sâmbătă la postul de televiziune Antena 3 CNN despre criza energetică ce a determinat mai multe ţări din Europa să se pregătească de Blackout.

Sunt multe probleme la nivelul întregii Uniunii Europene, dar sunt măsuri de ultim moment luate de Franța, acolo unde Emmanuel Macron îi îndeamnă pe francezi să nu intre în panică dacă vor fi pene de curent

„În primul rând, să fim clari: fără panică! Este legitim ca guvernul să se pregătească pentru cazurile extreme”, spune președintele francez Emmanuel Macron, care face apel la cetățeni să folosească mai puțină energie.

Este foarte posibil chiar de săptămâna viitoare, spun autoritățile de acolo, să înceapă întreruperea energiei electrice. Anunțul a fost făcut de șeful Autorității Franceze de Reglementare în domeniul Energiei.

Inclusiv la noi se vorbește despre acest lucru. Se ia în calcul acest scenariu. Dau asigurări politicienii, liderii, guvernul, că în țara noastră nu se pune problema în acest moment de un Blackout, dar trebuie să luăm în calcul toate scenariile, oricât de negre ar fi.

Europa, la un pas de Blackout. Ce măsuri se iau la nivel naţional | Prof. Mircea Coşea: „România nu e pregătită pentru așa ceva”

Întrebat dacă la nivel economic, la nivel de industrie, România ar rezista unui Blackout, profesorul Mircea Coşea a spus:

„E foarte greu să spun dacă vom rezista. Deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi am intrat într-o economie de război în care astfel de întreruperi, de energie vitală, cum sunt energia electrică, cum este aprovizionarea cu apă, cum este transportul, transportul valorii, toate astea se pot întrerupe oricând, pentru că lucrurile nu merg așa cum trebuie să meargă și nu poate să fie nici într-un caz condiții de predictibilitate, apar oricând și oricum.

Deci noi nu suntem pregătiți, n-avem nimic pus la punct în legătură cu asta. Afirmațiile care se fac, liniștea care vrea să ne-o dea conducerea acestei țări nu se justifică, pentru că deja noi avem o producție de energie electrică mult, mult sub necesar.

România, la un pas de Blackout: „Am închis centrale electrice, pentru că așa ni s-a cerut prin PNRR”
Știm și de ce. Ştim, pentru că am închis centrale electrice, pentru că așa ni s-a cerut prin PNRR și ne-am grăbit să punem în aplicare niște directive care trebuiau, de fapt, puse în aplicare după 2030.

Alte țări n-au făcut așa, noi am închis, știm care este consecința. Deci, în condițiile în care afară va fi o temperatură sub minus 10 grade o perioadă de o săptămână, așa spun specialiștii, va trebui să importăm curent electric într-o cantitate mai mare. Problema este că n-avem de unde, asta este situația. N-avem de unde, la orice preț.

N-avem de unde, pentru că cel mai mare exportator în această zonă, Ucraina, nu ne mai poate satisface datorită lucrurilor pe care le știm, întreruperea liniilor, toate defectele care au apărut ca urmare a bombardamentelor”, a explicat profesorul Mircea Coşea.

Prețul petrolului din Rusia urmează să fie plafonat, mult sub prețul pieței, și anume la 60 de dolari, adică undeva la 57 de euro

– Cum credeți că va afecta acest lucru România?

„Măsura este discutabilă, pentru că pe o piață petrolului care este foarte fluctuantă, instabilă, o astfel de măsură poate duce la creșterea prețului peste noapte.

Sigur că lucrul ăsta probabil că a fost luat în calcul în cancelariile europene, probabil că s-a luat în calcul și faptul că el a devenit un actor politic global, nu mai este actor energetic-economic, el își reduce producția tocmai pentru a forța creșterea prețurilor pe o ofertă redusă. Deci, implicații vor fi.

Nu mă tem că în România aceste implicații vor apărea imediat. Nu noi importăm mai puțin, nu suntem dependenți imediat. Mă tem de altceva.

Mă tem de acest comportament pe care noi îl practicăm de ani de zile și anume că orice zvon, orice fel de schimbare a raportului la brut, la import duce imediat la o creștere a prețului la pompă, care nu e justificată în mare măsură.

Deci, sper ca organele noastre competente, în principal Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să aibă grijă ca aceste prețuri care vor crește în perioada următoare să fie controlate, dacă nu cumva sunt niște creșteri speculative care nu sunt bazate pe o realitate”, a mai spus profesorul Mircea Coşea într-o ediție specială de la Antena 3 CNN.

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre creșterea pensiilor și salariilor: ‘Sperăm însă că nu va fi o chestiune de natură electorală, pentru că ar fi un lucru negativ în momentul de față’

30 November 2022 at 19:19
image

Prof. dr. Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a vorbit despre creșterea pensiilor și salariilor românilor.

„Statul trebuie să își reducă cheltuielile pentru a putea să mai aibă un oarecare impuls în stoparea inflației. Sigur că nu este posibil să se stopeze inflația în momentul de față, dar eforturile statului pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să fie evidente. În măsura în care statul nu poate să mărească pensiile până la nivelul inflației e clar că există niște incapacități din partea bugetului de a acoperi nevoile. Așteptăm să vedem cum o să fie ordonanța, pentru că și aici pot să apară lucruri care sunt diferite de prima reacție pe care o avem și care este negativă față de această creștere”, a declarat Mircea Coșea, conform euronews.ro.

Totodată, profesorul a mai adăugat faptul că „înghețarea în acest an a salariilor demnitarilor este binevenită”.

„Deci este o situație contradictorie, pentru că nu cunoaștem în amănunt ce se va întâmpla. Sperăm însă că nu va fi o chestiune de natură electorală, pentru că ar fi un lucru negativ în momentul de față. Să sperăm că nu va fi din nou o greșeală politică, pe care Guvernul o face. A mai făcut astfel de greșeli atunci când a mărit veniturile unor funcționari peste nivelul inflației, în măsura în care pensionarii au fost sub nivelul inflației”, a mai spus el.

Mircea Coșea este de părere că această majorare „nu va rezolva situația veniturilor în România, care trebuie neapărat aduse la nivelul inflației”, adăugând că „există o lipsă de performanță în economia României”.

„Acordarea acestor ajutoare, care apar ca niște cadouri, are o parte necesară în momentul de față, pentru că avem oameni care chiar sunt în dificultate. Pe de altă parte, nu e bine să mărim această parte de ajutoare sociale în discordanță cu ceea ce ar trebui să primească toți oamenii, în funcție de contributivitate. Aceste cadouri pe care le face Guvernul nu sunt cum ar trebui să fie, pentru că se bazează pe anumite venituri de pensie și ar trebui să se bazeze pe venituri materiale. Sunt pensionari care se încadrează în aceste ajutoare, dar care, de fapt, au venituri mai mari decât pensia pe care o au. La orașe, în apartamente de 80 de mp, stau pensionari care nu au alte venituri, în afara de pensie”, a conchis profesorul.

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre creșterea pensiilor: ‘Această măsură pe care Guvernul a făcut-o și care pare să fie un succes al guvernării este, de fapt, o oglindă a stării foarte, foarte precare, periculos de precare în care se află econo

27 November 2022 at 18:22
image

Prof. dr. Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a vorbit despre majorarea pensiilor cu 12,5% anunțată de Guvern.

Această reglementare cu majorarea pensiilor pe care Guvernul a făcut-o cu mari eforturi, recunosc, cu mari eforturi, pentru că dânșii sunt obligați să împartă sărăcia, arată starea de precaritate în care se află economia României. O economie care nu poate ridica pensiile până la nivelul inflației este o economie care nu performează. O economie care nu reușește să creeze valoare adăugată, pentru că nu are investiții.

Mai ales nu are investiții în sectoare cu mare productivitate. Suntem o economie blocată, în care economia este doar la nivelul stării private, care este supusă la tot felul de presiuni, începând cu impozite și taxe, mergând până la această creștere a salariului minim. Iar dacă totuși se va face această majorare, să o numim creștere, deși unii chiar pierd, deoarece majorarea este sub rata inflației, iar puterea de cumpărare scade, ea se va realiza prin împrumuturi, pentru că Guvernul nu are alte surse. 

Iar aceste împrumuturi la cea mai înaltă rată de dobândă din Europa va duce România într-o perioadă în care vom putea discuta chiar de incapacitate de plată. Pentru că cine ne va mai împrumuta pe noi la astfel de dobânzi, în condițiile în care nu avem capacitatea de rambursare și nefiind nici membri ai zonei euro”, a declarat profesorul de economie.

Lucrurile nu par chiar atât de bine realizate

”Repet: această măsură pe care Guvernul a făcut-o și care pare să fie un succes al guvernării este, de fapt, o oglindă a stării foarte, foarte precare, periculos de precare în care se află economia României, aflată la 40 de kilometri de un război adevărat. 

Deci, mare atenție la nivelul Guvernului, cred că această atmosferă de automulțumire ar trebui să dispară și să existe o preocupare foarte puternică pentru viața cetățenilor de rând, nu numai a celor care au pensii mici, dar și a celor care au salariul mediu. Pentru că o plafonare a facturilor la 1,30 lei, cei mai mulți care fac parte din clasa mijlocie, vor depăși acest plafon. Vor plăti 1,30, în timp ce la nivelul IMM-urilor, plafonul este de 1 leu. Deci am ajuns în situația în care populația finanțează IMM-urile. 

De aceea eu cred că ministrul Budăi, pe care îl apreciez pentru determinarea și echilibrul lui poate ar trebui, ar trebui să înțeleagă că lucrurile nu sunt chiar atât de bine realizate pe cât par.”, a mai declarat Mircea Coșea, conform dcbusiness.ro.

Vezi și:

Profesorul Mircea Coșea: ‘Populația României nu e protejată de guvernanți care nu realizează că suntem într-o economie de război. Crăciunul care va consuma mult din rezervele familiilor’

articolul original.

Economistul Mircea Coșea: ‘Statul român își exploatează propriii cetățeni, propria economie. BNR nu mai are rolul acela de gânditor serios, obiectiv, atașat unor metodologii foarte reale, ci doar așa, parcă-parcă testează marea cu degetul

15 November 2022 at 19:15
image

Profesorul de economie Mircea Coșea este dezamăgit de declarațiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu despre care spune că este un mesaj de acoperite.

Mircea Coșea a afirmat că: ”Din punctul meu de vedere, mesajul acesta este un mesaj de acoperire. Banca Națională încearcă să se acopere pentru faptul că […] nu reușește de trei ani de zile să facă nimic cu inflația. Mai mult decât atât, să ne amintim de ”ceaiul de tei”, pentru că domnul Isărescu spunea că lucrurile sunt de fapt aparent rele, lucrurile merg foarte bine. Să ne amintim de ”sărirea calului” când Banca Națională nu a luat măsurile care trebuiau pentru ROBOR.

Toate lucrurile astea se fac în momentul de față, în care banca realizează că de fapt are un eșec extraordinar de evident în politica sa (a lui Mugur Isărescu n.r.) să încerce să ne explice că, de fapt, lucrurile sunt în altă parte cu energia, cu războaiele, cu toate crizele care vin peste noi. Suntem în momentul în care ar trebui, nu numai la nivelul Băncii Naționale, care încet, încet, cu părere de rău trebuie să o spun, nu mai are rolul acela de gânditor serios, obiectiv, atașat unor metodologii foarte reale, ci doar așa, parcă-parcă testează marea cu degetul”.

Analistul a mai subliniat faptul că ”Suntem în momentul în care cei care ne guvernează ar trebui să înțeleagă că suntem la un punct la care lucrurile pot să se agraveze în asemenea măsură încât să nu mai poată fi reglate pe o perioadă de luni de zile, poate chiar un an. Adică anul 2023 poate să fie un an mult mai greu decât 2024, nu pentru că se agravează crizele internaționale sau pentru că cine știe ce taifunuri vin prin Asia, ci pentru că nu s-au luat măsuri în 2022”, a atras atenția profesorul Coșea.

Analistul a continuat vorbind de așa-zisele măsuri pe care Guvernul le tot anunță:

”Ceea ce s-a întâmplat acum cu energia, acestă celebră ultimă  măsură un leu și 30 de bani, arată că nu se renunță la practica pe care azi toată lumea o denunțăm, toți cei care facem analize de cum se umple sacului bugetar cu elemente care țin de populație, nu de rezultatele concrete ale economiei. Statul român își exploatează propriii cetățeni, propria economie. Repet un cuvânt pe care l-am spus mai demult și care sună rău, dar îl  spun ”statul român își mănâncă propria economie”. O consumă numai pentru a avea bani la buget pe alte căi decât cele normale. De ce? Pentru a realiza niște obiective electorale? Niște programe sociale pe care să se bată cap în cap cele două partide de la guvernare?”

Analistul a mai atras atenția guvernanților că într-adevăr situația este una deosebit de gravă și că: ”Banca spune 16 la sută. Calculele mele arată că va fi 18%. Doamne ferește! Poate am greșit și bine ar fi”.

Profesorul Coșea se mai întreabă de ce BNR nu spune că alte guverne din țările vecine au ”luat măsuri de stopare a profiturilor băncilor și chiar de crearea unor așa numitele programe de solidaritate prin care băncile să încerce să ajute economia. Dacă intrăm într-un magazin, nu e nevoie să ne spună BNR că crește inflația. Eu văd de la zi la zi cu cât este mai scump. Nu este nevoie să ni se spună că lucrurile merg prost. Când eu văd că uite așa, nu știu de ce, deodată, înainte de Crăciunul în România a apărut pesta porcină!”

Mircea Coșea a făcut o previziune sumbră spunând că anul acesta românii vor avea un crăciun de 100 de grame pentru că nu vor mai avea bani cu care să cumpere cele necesare și a încheiat pe un ton ironic spunând că Parlamentul se grăbește să voteze o lege prin care bujorul să fie floarea națională, lucru fără de care România va avea foarte mult de suferit, a conchis ironic/amar profesorul de economie, Mircea Coșea, conform dcbusiness.ro

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea: ‘E un război adevărat! Al Treilea Război Mondial, dar care este total diferit de cel care a fost până acum. Aduce în fața Europei niște probleme pe care le poate rezolva și prin neintrarea în Schengen a României și

15 November 2022 at 11:15
image

Prof. dr. Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a vorbit despre actuala situație a războiului din Ucraina și cât de mult contează intrarea României în Spațiul Schengen.

Economistul a mers mai departe în analiza sa și a explicat că: ”În Europa avem anumite forțe care înțeleg efectul războiului din Ucraina ca pe niște elemente care le victimizează colateral, și aici mă refer la Italia, la Suedia, la Ungaria, la Grecia. Și atunci România și Bulgaria vor fi puțin amânate. De ce e nevoie? E nevoie ca această graniță, cum spuneați dumneavoastră, cea mai lungă pe care noi o avem cu un război adevărat”, a punctat economistul și a continuat spunând că: ”Și aici sunt de acord cu domnul Chirieac. E un război adevărat! Al Treilea Război Mondial, dar care este total diferit de cel care a fost până acum.

Da, e un război, aduce în fața Europei niște probleme pe care le poate rezolva și prin neintrarea în Schengen a României și Bulgariei, adică un filtru mai puternic în această fază. Este pericolul iminent al unui flux de emigrație fantastic în viitoarele luni. 2024 este, conform analizelor occidentale, ca fiind un an în care migrația se va dezlănțui pentru că apar niște lucruri care în Ucraina nu se rezolvă, s-ar putea să apară alte conflicte în zona, în zona caucaziană, s -ar putea să apară un conflict Israel-Iran.

În sfârșit, sunt lucruri care nu mai pot fi controlate din punct de vedere al migrației. Și atunci, un Schengen aici e un filtru, nu e o mare barieră, dar, e un filtru de care se bucură o țară ca Ungaria, care nu-i de acord cu nicio migrație, de care se bucură noul guvern italian, care e total împotriva migrației, Suedia, care până acum era foarte neutră din acest punct de vedere, dar care este acum foarte reactivă și, paradoxal, chiar și Grecia”, a mai arătat profesorul de economie Mircea Colea.

Analistul a mers mai departe și a explicat că: Al doilea lucru important este mutarea conflictului pe termen lung în Marea Neagră. Asta e o realitate, suntem aici nu avem ce face. Marea Neagră înseamnă porturi, înseamnă trafic de mărfuri, înseamnă un control foarte sever. Schengen-ul e necesar și aici. A treia problemă […] este reconstrucția Ucrainei. Eu nu sunt optimist în legătură cu participarea noastră. Noi nu am reușit niciun post-conflict să fim participanți la reconstrucție.

Aici se pune problema unui principiu de politică externă care se numește diplomație economică, care înseamnă că acest capital sau instituții care vor să meargă în Ucraina să fie sprijinite diplomatic. Or, noi așa ceva nu am practicat până acum și nu știu dacă vom practica de acum înainte, dar va fi o foarte mare luptă de concurență între firme puternice din țările puternice pentru a investi și a folosi o piață golită de orice fel de concurență pentru eficientizarea și mărirea capitalului.

Schengenul poate fi manevrat aici în așa fel încât unii să fie favorizați, alții mai puțin favorizați. Și exista încă un element pe care Germania l-a sesizat, dar nu a mers până la capăt cu el, și anume creșterea importantă a traficului de mărfuri. Și când zic mărfuri mă refer la cele care nu pot fi nominalizate din raționamente, legate de secretele de stat. Mărfuri care intră și ies din Ucraina. Conform ultimelor date Eurostat, acest trafic de mărfuri este mai important în România decât în Polonia, începând din luna mai.

România, care va fi și un hub de trecere de la ecartament lat la alt tip de ecartament, este actorul principal aici, care trebuie să fie și el reglementat cumva. Unii trebuie să stea mai mult, alții mai puțin la vamă. Alții n-au ce căuta pe la vamă. E un control pe care Uniunea Europeană și alții vor să îl impună acestei tentații a Rusiei de a duce războiul și prin influențe de transport și importurile de mărfuri”.

Mircea Coșea a mai declarat că: ”Eu cred că în aceste condiții anumite forțe politice importante ar fi mai interesate să mai mențină România și Bulgaria în acest status, punându-ne un fel condiții în plus. Adică, de dotare, de funcționare, ca să fim până la urmă un instrument valabil, ceea ce probabil că se va întâmpla”, conform dcbusiness.ro.

Vezi și:

Profesorul Mircea Coșea: ‘Intrăm dintr-o economie de model neoliberală într-o economie de război, care presupune cu totul alte reguli. România merită să fie în Schengen!’

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ”Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar”

20 October 2022 at 19:00

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ”Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar”

Un grup de sute de fermieri din România, care l-au avut lider pe Teodor Aflat, au reușit să salveze de la dispariție Fabrica de Zahăr Luduș.

Teodor Aflat și sute de fermieri din Transilvania au reușit să preia Fabrica de Zahăr Luduș de la grupul Francez Tereos SA, grup care a deţinut până acum fabrica respectivă.

Profesorul de economie Mircea Coșea a afirmat că aceasta este o premieră în România, fiind dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat încununat cu succes.

„Este absolut meritoriu ce s-a întâmplat zilele trecute. Pentru prima oară în România, a apărut dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat și exemplul îl dă Fabrica de Zahăr de la Luduș.

Pentru mine, este un lucru extraordinar, că 800 de oameni din România au ajuns la capacitatea și la conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business și să lupte cu o situație de deblocare a unor crize, pentru că, dacă ați urmărit datele oficiale, ajungem să ne speriem de ce se întâmplă. 97% din zahărul pe care îl mâncăm vine din import. 97%! Asta înseamnă că, dacă un transport de zahăr cade, noi n-avem zahăr în România.

Ne apucăm să mâncăm miere, să exploatăm albinele. Glumesc, bineînțeles! Dar situația este gravă. Deci, există căi de ajutorare a unor populații aflate în mare pericol de dispariție economică prin alte fonduri decât prin pensii”, a declarat Mircea Coșea, răspunzând la o întrebare a reporterului Bugetul.ro, privind creșterea pensiilor în 2023.

Direcția pentru Agricultură Județeană Mureș a anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu între cultivatorii de sfeclă și patronatul francez
Ileana Guşatu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, a declarat joi, 13 octombrie, pentru AGERPRES, că în urma negocierilor dintre cultivatorii români de sfeclă cu patronatul fabricii de zahăr din Luduş, Tereos SA, s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români, însă mai este nevoie şi de acordul companiei mamă din Franţa.

„Ieri, 12 octombrie, fermierii din zona Transilvaniei, cultivatorii de sfeclă de zahăr, au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al fabricii de zahăr Tereos în vederea continuării negocierilor referitoare la achiziţionarea acestei fabrici. S-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români. Însă în vederea finalizării procedurii de achiziţie este nevoie de avizul companiei mamă din Franţa, document decisiv în acest proces, pe care sperăm că îl vor primi şi atunci acest memorandum se va putea transforma într-un contract de vânzare-cumpărare. Fermierii sunt optimişti în acest sens că vor primi avizul şi că vor putea să achiziţioneze această fabrică”, a spus Guşatu.

„Eu sper că în câteva zile să se poată obţine acel aviz necesar ca fabrica să îşi poată relua activitatea şi ca fermierii să fie sprijiniţi şi totodată să fie încurajaţi să cultive sfecla de zahăr. Ar fi păcat să pierdem această cultură importantă pentru ţara noastră. A mai rămas doar o singură fabrică în ţară din cele 33, mai ales că zona noastră, zona Transilvaniei, este o zonă propice pentru această cultură”, a mai spus ea.

Petre Daea: „El este eroul!”
Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit cu Teodor Aflat, liderul fermierilor care au salvat fabrica de la Luduș.

sursa: bugetul.ro

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ‘Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar’

19 October 2022 at 21:14
image

Un grup de sute de fermieri din România, care l-au avut lider pe Teodor Aflat, au reușit să salveze de la dispariție Fabrica de Zahăr Luduș.

Teodor Aflat și sute de fermieri din Transilvania au reușit să preia Fabrica de Zahăr Luduș de la grupul Francez Tereos SA, grup care a deţinut până acum fabrica respectivă.

Profesorul de economie Mircea Coșea a afirmat că aceasta este o premieră în România, fiind dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat încununat cu succes.

Potrivit profesorului Mircea Coșea, acești fermieri s-au mobilizat pentru deblocarea unei situații de criză, ajungând la „conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business”.

Este absolut meritoriu ce s-a întâmplat zilele trecute. Pentru prima oară în România, a apărut dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat și exemplul îl dă Fabrica de Zahăr de la Luduș.

Pentru mine, este un lucru extraordinar, că 800 de oameni din România au ajuns la capacitatea și la conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business și să lupte cu o situație de deblocare a unor crize, pentru că, dacă ați urmărit datele oficiale, ajungem să ne speriem de ce se întâmplă.

97% din zahărul pe care îl mâncăm vine din import. 97%! Asta înseamnă că, dacă un transport de zahăr cade, noi n-avem zahăr în România. Ne apucăm să mâncăm miere, să exploatăm albinele. Glumesc, bineînțeles! Dar situația este gravă. Deci, există căi de ajutorare a unor populații aflate în mare pericol de dispariție economică prin alte fonduri decât prin pensii”, a declarat Mircea Coșea, răspunzând la o întrebare a reporterului Bugetul.ro, privind creșterea pensiilor în 2023.

Direcția pentru Agricultură Județeană Mureș a anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu între cultivatorii de sfeclă și patronatul francez

Ileana Guşatu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, a declarat joi, 13 octombrie, pentru AGERPRES, că în urma negocierilor dintre cultivatorii români de sfeclă cu patronatul fabricii de zahăr din Luduş, Tereos SA, s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români, însă mai este nevoie şi de acordul companiei mamă din Franţa.

Ieri, 12 octombrie, fermierii din zona Transilvaniei, cultivatorii de sfeclă de zahăr, au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al fabricii de zahăr Tereos în vederea continuării negocierilor referitoare la achiziţionarea acestei fabrici. S-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români. Însă în vederea finalizării procedurii de achiziţie este nevoie de avizul companiei mamă din Franţa, document decisiv în acest proces, pe care sperăm că îl vor primi şi atunci acest memorandum se va putea transforma într-un contract de vânzare-cumpărare. Fermierii sunt optimişti în acest sens că vor primi avizul şi că vor putea să achiziţioneze această fabrică”, a spus Guşatu.

Eu sper că în câteva zile să se poată obţine acel aviz necesar ca fabrica să îşi poată relua activitatea şi ca fermierii să fie sprijiniţi şi totodată să fie încurajaţi să cultive sfecla de zahăr. Ar fi păcat să pierdem această cultură importantă pentru ţara noastră. A mai rămas doar o singură fabrică în ţară din cele 33, mai ales că zona noastră, zona Transilvaniei, este o zonă propice pentru această cultură”, a mai spus ea.

Petre Daea: „El este eroul!”

Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit cu Teodor Aflat, liderul fermierilor care au salvat fabrica de la Luduș.

Șeful Agriculturii l-a îmbrățișat pe Aflat, moment în care l-a numit „erou”.

Teodor Aflat, mulțumiri pentru Nicolae Ciucă, Petre Daea și Adrian Chesnoiu

Într-un interviu pentru sibiu100.ro, Teodor Aflat le-a mulțumit premierului Nicolae Ciucă, ministrului Agriculturii, Petre Daea, și fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, „datorită căruia fabrica nu a fost tăiată”.

articolul original.

Economistul Mircea Coșea: ‘Creșterea inflației enorm față de anul trecut ne obligă ca orice creștere a pensiei să respecte puterea de cumpărare’

19 October 2022 at 08:50
image

Prof. dr. Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, afirmă că creşterea inflaţiei enorm faţă de anul trecut ne obligă ca orice creştere a pensiei să respecte nu neapărat inflaţia, ci puterea de cumpărare, în condiţiile în care, în ultimele două luni, a scăzut puterea de cumpărare cu 30%.

Dacă vrei să ridici pensiile, în aşa fel încât să oferi celor în cauză un avantaj, pleci de la două principii: ori mergi pe Legea pensiilor şi atunci dai ceea ce înseamnă, de fapt, o plată socială, pentru că nu ridici pensiile – de fapt nu ridici pensiile până la nivelul inflaţiei sau al puterii de cumpărare scăzută, ci dai ceva. Cât? 10%. De ce 10%? Domnul Ciolacu (preşedintele PSD, Marcel Ciolacu n.r), ieri, a făcut un calcul corect, dar, în baza unei anecdote care circulă în Statele Unite ale Americii.

Un economist e celebru prin faptul că răspunde repede, corect, dar nu serveşte la nimic. Din ce spunea domnul Ciolacu, nu serveşte la nimic. Dânsul a spus: dăm 5% ca să fie până la 10 şi mai dăm şi nu ştiu cât, ca să facem legea cu 40%. Nu mai e valabil asta, pentru că, dacă vrei să faci ceva, trebuie să protejezi populaţia de căderea puterii de cumpărare – şi atunci pleci de la alt calcul, şi anume: Care este indicele inflaţiei care poate să fie comparat cu o cădere a puterii de cumpărare?

Este inflaţia care se referă nu la tot coşul de calcul a inflaţiei ci doar la produsele care intră consumul curent al populaţiei şi la consumul curent al populaţiei, care înseamnă produse alimentare de bază. Vezi că inflaţia a crescut cu 26% până la 30% – şi atunci ar trebui, dacă vrei într-adevăr să măreşti pensiile până la nivelul la care să-i protejezi pe pensionari, trebuie să ridici la asemenea grad. Ceea ce e imposibil, nu se poate„, a explicat Coşea, co-iniţiator al Pactului pentru fiscalitate.

El a subliniat că bugetul României nu poate susţine o astfel de majorare. În opinia sa, o soluţie ar fi creşterea pensiilor gradual, în funcţie de un anumit barem sau să se aplice un program de plată socială din alte fonduri.

„Ceea ce propuneam eu este următorul lucru: ori trecem la o creştere a pensiilor gradual, în funcţie de un anumit barem, care poate să fie stabilit la 3.000 – 3.500 de lei, aşa încât să ai o anumită echitate – pentru că o creştere cu 11% a unei pensii de 2.000 de lei nu reprezintă acelaşi lucru cu o creştere a pensiei cu 11% la o pensie de 7.000 de lei sau, dar asta înseamnă să încalci principiul contributivităţii – sau faci aşa-numitul program de plată socială pe care unele ţări l-au aplicat. Asta ce înseamnă? Nu din fondul bugetului de pensii, ci din alte fonduri. Şi, aici, poate să fie fonduri europene, fonduri bugetare, fonduri de solidaritate – acorzi anumite avantaje de consum celor defavorizaţi. Nu le măreşti pensia, le dai bani în plus din altă parte. De unde? Din fondurile europene„, a spus el.

Totodată, Coşea a menţionat că o altă soluţie ar fi „solidaritatea”, aşa cum s-a întâmplat în Franţa şi în Spania.

Marile reţele de distribuţie din România, care au profituri enorme la alimente şi la medicamente, ar trebui să facă un act de solidaritate plafonând preţurile la anumite sortimente pentru anumite categorii de pensionari sau chiar dându-le anumite bonusuri. Şi al treilea lucru este cel legat de capacitatea de a găsi soluţii prin parteneriat public-privat„, a adăugat Mircea Coşea, informează agerpres.ro.

articolul original.

Prof. univ. dr. Mircea Coșea, pentru Bugetul.ro: ‘Procentul corect pentru majorarea pensiilor: 26-30% – ceea ce e imposibil!’ Soluțiile oferite de cunoscutul profesor

18 October 2022 at 14:16
image

Prezent la lansarea studiului sociologic „Percepții despre Fiscalitatea din România”, realizat la inițiativa echipei „Pactului pentru Fiscalitate 2022-2023”, reporterul Bugetul.ro le-a cerut celor prezenți „un procent corect pentru majorarea pensiilor” în 2023, în contextul actual al creșterii galopante a prețurilor și al scăderii puterii de cumpărare.

Profesorul universitar Mircea Coșea i-a precizat reporterului Bugetul.ro că, dacă vrei să-i protejezi, cu adevărat, pe pensionari, majorarea pensiilor ar trebui să fie cu 26-30%.

Însă Mircea Coșea a precizat că acest lucru este imposibil, dat fiind că Bugetul României nu suportă o astfel de majorare.

Ca atare, în opinia profesorului Coșea, s-ar putea trece la o creștere a pensiilor, în mod gradual, în funcție de un anumit barem, care poate să fie stabilit la 3.000-3.500 de lei, așa încât să ai o anumită echitate”.

De asemenea, o altă variantă propusă de Mircea Coșea, dar care încalcă principiul contributivității, este aceea ca pensionarii și persoanele afectate de creșterea prețurilor să beneficieze de căi de ajutorare prin alte fonduri decât majorarea pensiilor, exemplificând „fonduri europene, fonduri bugetare, fonduri de solidaritate”

Mircea Coșea, răspuns la întrebarea Bugetul.ro: Ori trecem la o creștere a pensiilor, gradual, în funcție de un anumit barem, ori nu mărești pensia și dai bani în plus din altă parte

„Am să reiau ceea ce spun de ceva timp, anume că, după părerea mea, pensiile nu mai trebuie să fie calculate în funcție de inflație, pentru că legea care spune că pensia se calculează în funcție de creșterea inflației ne obligă să facem o creștere la anul trecut, la 5,8% cât a fost inflația.

Anul trecut, inflația era într-un ritm de creștere considerat normal, și la nivel european, și la nivelul României. În prezent se discută, nu numai în România, ci pe întreaga planetă, despre schimbarea modului de manifestare a inflației, trecând la așa-numita inflație galopantă. Adică, ea a crescut enorm în ultima perioadă. Creșterea inflației, enormă față de anul trecut, ne obligă ca orice creștere a pensiei să respecte nu neapărat inflația, ci puterea de cumpărare. Această creștere enormă a inflației a scăzut puterea de cumpărare.

Ultimele date arată că numai în ultimele două luni a scăzut puterea de cumpărare cu 30%.

Deci, dacă vrei să ridici pensiile, în așa fel încât să oferi celor în cauză un avantaj, pleci de la două principii: ori mergi pe Legea pensiilor și atunci dai ceea ce înseamnă, de fapt, o plată socială, pentru că nu ridici pensiile, de fapt. Nu ridici pensiile până la nivelul inflației sau al puterii de cumpărare scăzută, ci dai ceva. Cât? 10%. De ce 10%? Domnul Ciolacu, ieri, a făcut un calcul corect, dar, în baza unei anecdote care circulă în SUA, un economist e celebru pentru faptul că răspunde repede, corect, dar nu servește la nimic. Ce spunea domnul Ciolacu nu servește la nimic, pentru că o creștere despre care dânsul a spus dăm 5% ca să fie până la 10 și mai dăm nu știu cât ca să facem legea cu 40% – nu mai e valabilă! Pentru că, dacă vrei să faci ceva, trebuie să protejezi populația de căderea puterii de cumpărare. Și atunci pleci de la alt calcul, și anume: care este indicele inflației care poate să fie comparat cu o căderea puterii de cumpărare? Este inflația care se referă nu la tot coșul de calcul al inflației, ci doar la produsele care intră în consumul curent al populației. Și la consumul curent al populației, care înseamnă produse alimentare de bază, vezi că inflația a crescut cu 26 până la 30%.

Și atunci ar trebui, dacă vrei, într-adevăr, să mărești pensiile până la nivelul la care să-i protejezi pe pensionari, trebuie să-l ridici la asemenea grad (n.r. – 26-30%), ceea ce e imposibil! Nu se poate! Bugetul României nu poate să facă așa ceva! Hai să fim realiști!

Și atunci, ceea ce propuneam eu, este următorul lucru: ori trecem la o creștere a pensiilor, gradual, în funcție de un anumit barem, care poate să fie stabilit la 3.000-3.500 de lei, așa încât să ai o anumită echitate, pentru că o creștere cu 11% a unei pensii de 2.000 de lei nu reprezintă același lucru cu o creștere cu 11% a unei pensii de 7.000 de lei; sau, dar asta înseamnă să încalci principiul contributivității, sau faci așa-numitul program de plată socială, pe care unele țări l-au aplicat. Asta ce înseamnă? Nu din fondul bugetului de pensii, ci din alte fonduri – și aici pot fi fonduri europene, fonduri bugetare, fonduri de solidaritate – acorzi anumite avantaje de consum celor defavorizați. Nu le mărești pensia, le dai bani în plus din altă parte. De unde? Din fondurile europene. Uniunea Europeană discută chiar acum, la Bruxelles, ca să disloce aproximativ 6 miliarde de euro, pentru astfel de lucruri.

Doi. Solidaritate. Ce înseamnă asta? Ceea ce s-a făcut în Franța și-n Spania. Marile rețele de distribuție din România, care au profituri enorme la alimente și la medicamente, ar trebui să facă un act de solidaritate, plafonând prețurile la anumite sortimente, pentru anumite categorii de pensionari sau chiar dându-le anumite bonusuri. 

Și al treilea lucru este cel legat de capacitatea de a găsi soluții prin parteneriat public-privat. Este absolut meritoriu ce s-a întâmplat zilele trecute. Pentru prima oară în România a apărut dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat și exemplul îl dă Fabrica de Zahăr de la Luduș. Pentru mine, este un lucru extraordinar, că 800 de oameni din România au ajuns la capacitatea și la conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business și să lupte cu o situație de deblocare a unor crize, pentru că, dacă ați urmărit datele oficiale, ajungem să ne speriem de ce se întâmplă.

97% din zahărul pe care îl mâncăm vine din import. 97%! Asta înseamnă că, dacă un transport de zahăr cade, noi n-avem zahăr în România. Ne apucăm să mâncăm miere, să exploatăm albinele. Glumesc, bineînțeles! Dar situația este gravă. Deci, există căi de ajutorare a unor populații aflate în mare pericol de dispariție economică prin alte fonduri decât prin pensii.

Sigur că asta e complicat, dar se poate face. În Franța, știți foarte bine, probabil că ați aflat, sunt rețele de magazine care au plafonat prețurile la sortimentele de bază. Asta înseamnă că nu plafonează prețurile la tot ceea ce este pâine și patiserie, ci doar la o anumită categorie a pâinii, cea care este cel mai mult cumpărată ș.a.m.d. Lucrurile se pot face, dar, dacă noi ne tot învârtim cu PNRR-ul și cu 9,4%, nu ajungem nicăieri, pentru că aia nu se poate debloca”,  a afirmat, miercuri, Mircea Coșea.

Echipa „Pactului pentru Fiscalitate” a lansat astăzi, cu sprijinul Biroului de Cercetări Sociale, studiul sociologic „Percepții despre Fiscalitatea din România”. Evenimentul a fost găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României.

Eugen DINU

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea: ‘Trebuie să se termine odată și cu plecăciunile astea în fața UE. Trebuie să existe o poziție fermă în legătură cu Schengen’

13 October 2022 at 05:15
image

Mircea Coșea, profesor universitar la Academia de Studii Economice, este de părere că România trebuie să renunțe la plecăciunile pe care le face în fața Uniunii Europene (UE), pentru a putea adera la Spațiul Schengen.

Acesta atrage atenția guvernanților că este necesară o restructurare a industriei românești, pentru că noi exportăm mărfuri cu valoare adăugată mică, manufacturate, și importăm mărfuri cu valoare adăugată mare.

Trebuie să se termine odată și cu plecăciunile astea în fața UE. Trebuie să existe o poziție fermă. Și în legătură cu Schengen, aici o tot bălăbănim, că poate ne ajută Dumnezeu. Păi noi de 10 ani am îndeplinit toate condițiile.

Dacă au curajul și tăria, cei aflați la conducerea țării trebuie să meargă la Bruxelles și să spună foarte clar că suntem la granița unui război, suntem țara cea mai afectată, iar în condițiile astea ar trebui să avem niște facilități, de exemplu de dezvoltare a Portului Constanța, prin care noi nu mai putem să ne exportăm produsele pentru că le exportă ucrainenii.

Ne strică șoselele, sunt sute de mii de transporturi ucrainene pe șoselele românești. Toate lucrurile astea ar fi trebuit să fie compensate cumva. Sigur, trăiască poporul ucrainean, să-l apărăm, dar să fie bine și pentru noi, până la urmă”, a declarat prof. dr. Mircea Coșea, conform national.ro.

articolul original.
  • There are no more articles
❌