ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

(VIDEO) Iohannis, întâmpinat de un câine

2 December 2022 at 16:18
By: (C.T.)

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat, vineri, într-o vizită de lucru în Republica Elenă, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis, iar în fotografiile de la primirea oficială apare şi Peanut, câinele premierului grec.

Klaus Iohannis nu i-a dat nicio atenție animalului.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „Peanut” este animalul de companie al Prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaţionale a Animalelor fără Adăpost şi are acces peste tot în Reşedinţă, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Klaus Iohannis a avut vineri, la Atena, o întrevedere și cu omologul elen, Katerina Sakellaropoulou, în contextul vizitei de lucru pe care o efectuează în Grecia.

Preşedintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susţinerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, a informat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, întrevederea preşedinţilor României şi Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susţinut pe parcursul anului 2022.

Cei doi au salutat relaţiile bilaterale foarte bune, potenţate de afinităţile culturale şi de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa cooperare în plan european, regional şi internaţional.

Klaus Iohannis şi Katerina Sakellaropoulou au evidenţiat că prezenţa comunităţii româneşti în Grecia şi a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaţionale şi al schimburilor culturale, aflate în continuă creştere.

Având în vedere situaţia de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi preşedinţi au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic şi efectele războiului în plan umanitar, al securităţii energetice şi alimentare. Ei au subliniat importanţa menţinerii unităţii şi solidarităţii la nivel transatlantic şi au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să îl acorde Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi pentru Republica Moldova, afectată şi de o criză energetică gravă, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, preşedintele României a prezentat acţiunile pe care ţara noastră le-a întreprins şi continuă să le întreprindă atât în relaţia cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.

Cei doi preşedinţi au avut şi un schimb de opinii cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual.

articolul original.

Ministrul Investițiilor Europene la Șimleu Silvaniei

2 December 2022 at 10:53
image

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a fost prezent la Șimleu Silvaniei, cu ocazia manifestărilor prilejuite de Ziua Națională a României. Acesta a făcut și câteva declarații cu privire la ajutoarele pe care populația României le va primi pentru a putea suporta mai ușor presiunea financiară a exploziei prețurilor la electricitate, gaze și alimente.
Prezent la Șimleu Silvaniei pentru a sărbători împreună cu comunitatea de acolo Ziua Națională a României, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Marcel Boloș, a afirmat că fondurile europene ne ajută să ducem mai departe misiunea începută de înaintași, referindu-se la faptul că azi reușim să facem lucruri mari: autostrăzi, spitale, școli din bani europeni. El a afirmat că ”de la aderarea la blocul european, bilanțul pentru noi arată așa: o contribuție de 24 miliarde de euro și 70 de miliarde de euro primite. Deci pentru fiecare euro contribuit, alți trei au intrat în țară. În total sunt 46 miliarde de euro care au schimbat fața României în toate domeniile strategice. În cei 15 ani, sunt peste 8 milioane de euro pe zi care au ajuns în țară.”

articolul original.

„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat

1 December 2022 at 22:00
image

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că așa-numita „epocă de aur” a relațiilor cu China s-a încheiat, el promițând să „evolueze” poziția Regatului Unit față de această țară.

În primul său discurs de politică externă, premierul a declarat că legăturile economice mai strânse din deceniul anterior au fost „naive”.

El a spus că Regatul Unit trebuie acum să dovedească un „pragmatism robust” față de competitori, dar a avertizat împotriva „retoricii Războiului Rece”, adăugând că importanța globală a Chinei nu poate fi ignorată.

Presiuni din partea deputaților conservatori

Sunak s-a confruntat cu presiuni din partea deputaților conservatori pentru a înăspri poziția Marii Britanii față de China.

Discursul, ținut în cadrul banchetului Lordului Primar din Londra, vine după protestele din weekend împotriva restricțiilor stricte anti-COVID din această țară.

Poliția a efectuat mai multe arestări, iar un jurnalist BBC a fost reținut în timp ce relata despre un protest în Shanghai, duminică. Acesta a fost lovit de poliție în timpul arestării și reținut timp de câteva ore.

Sunak a declarat în fața unei audiențe formate din lideri de afaceri și experți în politică externă că, în fața protestelor, China „a ales să ia măsuri mai dure, inclusiv prin agresarea unui jurnalist BBC”.

„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat

„China reprezintă o provocare sistemică pentru valorile și interesele noastre, o provocare care devine tot mai acută pe măsură ce se îndreaptă spre un autoritarism și mai mare”, a spus el.

El a adăugat că a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat, împreună cu „ideea naivă” că mai mult comerț cu Occidentul ar duce la reforme politice chineze.

Expresia „epoca de aur” este asociată cu legăturile economice mai strânse sub conducerea fostului premier David Cameron – dar relațiile dintre Londra și Beijing s-au deteriorat de atunci.

Cu toate acestea, Sunak a subliniat că „nu putem ignora pur și simplu importanța Chinei în afacerile mondiale – pentru stabilitatea economică globală sau pentru probleme precum schimbările climatice”.

El a adăugat că Regatul Unit va colabora cu aliații, inclusiv cu SUA, Canada, Australia și Japonia, pentru a „gestiona această concurență tot mai acerbă, inclusiv prin diplomație și angajament”.

China, o „amenințare” pentru Regatul Unit

„Aceasta înseamnă să le ținem piept concurenților noștri, nu cu o retorică grandioasă, ci cu un pragmatism robust”, a adăugat el.

Sunak și președintele chinez Xi Jinping urmau să se întâlnească pentru prima dată la summitul G20 din Indonezia, la începutul acestei luni, dar întâlnirea a fost anulată în urma exploziei unei rachete în Polonia.

Se pare că predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, intenționa să recalifice China ca fiind o „amenințare” pentru Regatul Unit în cadrul unei revizuiri a politicii externe.

În discursul său, Sunak a reluat ideea, definind China drept o „provocare sistemică”. El a spus că vor exista mai multe detalii despre această revizuire în noul an.

articolul original.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș: De la aderare, zilnic, în România au intrat câte 8 milioane euro, pentru investiții strategice

1 December 2022 at 17:15
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a transmis joi că de când România a aderat la Uniunea Europeană, zilnic, în țara noastră au intrat câte 8 milioane euro, pentru investiţii strategice.

„Pentru fiecare dintre noi ziua de 1 decembrie este acel moment când avem răgazul să contemplăm mai mult la valorile şi aspiraţiile care ne definesci care conturează conceptul de identitate naţională. Este o zi în care, în sufletul şi inima fiecăruia dintre noi ar trebui să vibreze câte un licăr de bucurie, pentru că acum 104 ani, naţiunea noastră a cerut, în numele libertăţii eterne, afirmarea şi valorificarea drepturilor, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională. Atunci, în Sala Mare a Unirii din Cetatea Alba Iulia, 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române, care reprezentau întreaga Transilvanie, au votat în unanimitate unirea Transilvaniei cu România.

Aceştia sunt înaintaşii noştri: bravi şi demni, capabili de sacrificiul suprem. Imaginati-vă cum ar fi fost să fiţi acolo când Vasile Goldiş a citit rezoluţia Unirii. Cred că nu există român adevărat care să intre în Sala Mare a Unirii din Alba Iulia şi să nu vibreze de emoţie la gândul că acolo, în ziua de 1 decembrie 1918, s‑a realizat marele vis al românilor, acela de a înfăptui România Mare, România Unită, România Eternă. Documentul de căpătâi al Unirii este gravat pe peretele interior al Sălii Marii Uniri din eterna noastră Cetate Alba Iulia. Tot acolo, ministerul pe care îl conduc a lăsat un alt document care să dăinuie peste timp, de importanţă vitală pentru România Modernă, respectiv Acordul de Parteneriat pentru dezvoltarea României, încheiat cu Comisia Europeană.

Este un document prin care ne-am angajat să dezvoltăm ţara cu bani europeni, să convieţuim frăţeşte şi, de ce nu, să ne mândrim cu tot ce am făcut şi facem la nivel internaţional. Aceasta este o formă de respect, care să ne fie mărturie că şi noi am dus mai departe misiunea începută de urmaşi”, a afirmat Marcel Boloş, joi la evenimentul dedicat Zilei Naţionale, organizat la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj.

El a mai spus că „suntem o Românie Mare, facem lucruri mari: autostrăzi, spitale, şcoli din bani europeni”.

„De la aderarea la blocul european, bilanţul pentru noi arată aşa: o contribuţie de 24 miliarde de euro şi 70 de miliarde de euro primite. Deci pentru fiecare euro contribuit, alţi trei au intrat în ţară. În total sunt 46 miliarde de euro care au schimbat faţa României în toate domeniile strategice. În cei 15 ani, sunt peste 8 milioane de euro pe zi care au ajuns în ţară. Vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar fi arătat România fără autostrăzile Cernavoda-Constanta, Nădlac-Arad-Timişoara, Lugoj-Deva sau Sebeş-Turda, aeroporturile Constanţa, Craiova, Oradea, Iaşi, Suceava, sau liniile de metrou M5 şi M4?

Dar fără proiectele de apă-canalizare, sau cele peste 11 miliarde de euro investite pentru mediul de afaceri? Iar acestea sunt doar câteva mici exemple. Chiar şi în aceste vremuri grele în care la graniţă avem un război, chiar dacă traiul ne este afectat de criza energetică, chiar dacă a trebuit să trecem peste o criză pandemică, noi toţi românii am luptat şi luptăm cu toată energia, pentru că îndârjirea nu ne‑o poate lua nimeni. Ştim că putem învinge orice greutate dacă suntem solidari”, a completat Boloş.

Ministrul a adăugat că „suntem un popor creştin cu valori morale sănătoase, suntem un popor ospitalier, suntem un popor european”.

„Rar ieşi din casa unui ardelean fără să nu ţi se pună pe masă câte ceva din ceea ce se cheamă omenie, cum de asemenea respectul faţă de cei din jur şi hărnicia sunt fundamente ale convieţuirii sociale. Toate aceste lucruri definesc cu adevărat poporul român şi România Unită. Tocmai de aceea la ceas de mare sărbătoare ne aducem aminte de cuvintele Reginei Maria: Frumoasa ţară pe care am văzut‑o întregită, a cărei soartă mi‑a fost îngăduit s‑o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută. La mulţi ani dragi români de pretutindeni! La mulţi ani România! Rămâi unită şi puternică pe veci!”, a conchis Boloş, scrie news.ro

articolul original.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, dă de pământ cu Vladimir Putin: Federația Rusă să pună capăt imediat și necondiționat agresiunii militare

1 December 2022 at 16:46
image

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat apelul către Federaţia Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

Potrivit unui comunicat al MAE transmis AGERPRES, reuniunea Consiliului Ministerial, desfăşurat sub preşedinţia poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spaţiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

Sursa citată arată că, în discursul său, şeful diplomaţiei române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internaţional, ca pilon fundamental al politicii externe a ţării noastre.

„A reiterat apelul către Federaţia Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional. Ministrul Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forţele armate ruse împotriva civililor şi infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să şocheze comunitatea internaţională. A subliniat că România va sprijini eforturile internaţionale de aducere în faţa justiţiei a celor vinovaţi, în baza instrumentelor de drept internaţional”, se precizează în comunicat.

Totodată, spune MAE, ministrul a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaţionale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format iniţiat şi co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania şi Franţa.

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de ţara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2,9 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţele României de la începutul războiului şi prin facilitarea tranzitului a peste 8,4 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul ţării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluţionării conflictelor prelungite, arătând că Federaţia Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare şi destabilizare a regiunii.

Astfel, şeful diplomaţiei române a subliniat, şi în acest context, poziţia principială a României de susţinere pentru o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului său pro-european.

Conform comunicatului, Bogdan Aurescu a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE.

„În acest cadru, a reafirmat susţinerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă şi 4 experţi români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian şi austriac, în coordonare şi cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell”, arată MAE, conform  AGERPRES

articolul original.

Marius Budăi a făcut marele anunț! Pensiile românilor, majorate de două ori în 2023

1 December 2022 at 16:55

Ministrul Muncii a venit cu o veste bună pentru români chiar astăzi, pe 1 decembrie. Marius Budăi a fost prezent în cadrul emisiunii ,,Antena 3 CNN”și a anunțat public faptul că, pe lângă creșterea pensiilor începând cu luna ianuarie, acestea pot fi majorate pentru a doua oară, anul viitor. 

Veste bună pentru pensionarii români. Ministrul Muncii a făcut anunțul chiar astăzi

În cadrul emisiunii ,,Antena 3 CNN”, Marius Budăi a venit cu noi declarații în ceea ce privește pensiile românilor.

„În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă.

Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie.

Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română.

Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi.

Marius Budăi. Sursă foto: Antena 3

Întrebat în cadrul emisiunii dacă există riscul să apară o întârziere în primirea pensiilor din luna ianuarie, Marius Budăi nu este de părere că se vor mai repeta episoadele din anii trecuți.

,,Nu mă feresc de cuvântul întârziere, dar nu este vorba despre o întârziere.  După cum bine ştiţi se închide anul bugetar pentru decembrie pe 3 – 4 ianuarie 2023, atunci sunt deschise conturile şi sunt făcute plăţile aferente”, a mai spus acesta, în cadrul aceleiași emisiuni.

articolul original.

Pensiile ar putea fi majorate încă o dată în 2023! Marius Budăi: „Nu exclud încă o creştere pentru români”

1 December 2022 at 15:11
image

Ministrul Muncii a anunțat joi, de Ziua României, că pensiile ar putea fi majorate încă o dată anul viitor, în afara de creșterea din ianuarie.

Pensiile românilor ar putea fi majorate încă o dată în 2023, în afară de majorarea cu 12,5% din ianuarie.

„În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă. Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie.

Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română.

Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi.

La fiecare început de an bugetar ne mobilizăm, suntem pregătiți și cu siguranță facem tot posibilul să nu fie niciun fel de întârzieri. Vor fi acele câteva zile la început de an care sunt inerente”, a declarat Marius Budăi.

„Nu mă feresc de cuvântul întârziere”

Întrebat dacă Guvernul va putea să mai dea o nouă majorare a pensiilor anul viitor, Marius Budăi nu a negat.

„Suntem în pericol cu următoarele majorări și cu rezolvarea inechităților. Inechitățile nu se rezolvă decât cu impact bugetar.

Nu cred că se gândește cineva sau poate când au scris PNRR s-au gândit să tăiem de la cei care au pensii mai mari, să dăm la cei cu pensii mai mici (…).

Coaliția a luat o decizie acum și dacă în viitor coaliția va lua și alte decizii, și mă bazez pe experiența acestui an 2022, atunci când avem o vorbă, când coaliția a decis, Executivul a executat”, a precizat ministrul Muncii, potrivit Antena3.ro.

Întrebat, totuşi, dacă exclude ca pe lângă această majorare de 12,5% să mai fie o nouă majorare aplicată pensiilor, Budăi nu a negat nici de data asta.

Exact ca în luna decembrie, la începutul lunii ianuarie vor fi două zile libere pentru bugetari, iar pensiile vor fi virate în conturi după data de 3 ianuarie 2023.

Marius Budăi a fost întrebat și dacă există riscul ca în luna ianuarie pensiile să întârzie, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, iar răspunsul a fost: „Nu mă feresc de cuvântul întârziere, dar nu este vorba despre o întârziere”.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Patriot! Patriot! Patriot!

30 November 2022 at 15:15
By: (N.C)

Ucraina are nevoie de sistemele americane antiaeriene Patriot pentru a-şi proteja infrastructura civilă, supusă unor puternice atacuri de către Rusia, a declarat miercuri ministrul de externe Dmitro Kuleba, afirmând că va încerca să convingă Germania să permită livrarea lor, relatează Reuters.

Vorbind după întâlnirea cu miniştri de externe din NATO la Bucureşti, Kuleba a spus că are încredere în promisiunile aliaţilor că vor sprijini Ucraina oricât va fi necesar, dar că sprijinul militar şi asistenţa trebuie să vină mai repede.

Piese pentru repararea sectorului energetic, sisteme de apărare antiaeriană pentru prevenirea atacurilor şi tancuri de tip NATO sunt prioritare, a detaliat el.

‘Mesajul este simplu: daţi (sisteme) Patriot cât de repede puteţi, pentru că acesta este sistemul de care Ucraina are nevoie pentru a-şi proteja populaţia civilă şi infrastructura’, a spus Kuleba.

Guvernul german a declarat pe 24 noiembrie că unităţile de apărare antiaeriană Patriot pe care le oferă Poloniei sunt destinate a fi folosite pe teritoriul NATO, Berlinul contracarând astfel solicitarea Varşoviei ca sistemul să fie trimis Ucrainei.

‘Dacă Germania este pregătită să furnizeze (sisteme) Patriot Poloniei şi Polonia este pregătită să le predea Ucrainei, atunci cred că soluţia pentru guvernul german este evidentă’, a afirmat ministrul ucrainean, potrivit căruia Kievul va lucra cu Berlinul pe acest subiect.

Fostul preşedinte rus Dmitru Medvedev a avertizat marţi NATO în privinţa furnizării de sisteme Patriot Ucrainei.

‘Logica de luare a deciziilor când este vorba despre anumite tipuri de armamente trebuie schimbată’, a spus Kuleba. ‘Trebuie să prevenim tragedii, nu să răspundem la tragedii’, a adăugat el.

Kuleba, potrivit căruia Kievul nu va renunţa la luptă până la restabilirea integrităţii teritoriale, inclusiv cu Crimeea, a mai spus că Ucraina va deveni în cele din urmă membru al NATO, în pofida faptului că Alianţa a făcut în 2008 ceea ce el a numit o greşeală prin neaducerea în rândurile sale.

‘Vom câştiga acest război, cu ajutorul aliaţilor, şi vom deveni membri ai NATO, dar aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să se întâmple nimic între acum şi momentul în care vom deveni membri ai NATO’, a mai afirmat ministrul de externe ucrainean.

‘Noi credem că greşelile din trecut pot fi reparate la Vilnius în 2023’, a adăugat el, referindu-se la viitorul summit al Alianţei.

articolul original.

Vin banii din PNRR! Peste 247 de milioane de euro pentru amenajarea a 3.000 km trasee cicloturistice

30 November 2022 at 06:15
image

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a transmis că de luni, 5 decembrie, autoritățile publice locale și centrale vor putea accesa fonduri pentru amenajarea a 3.000 km de trasee cicloturistice.

Bugetul total alocat acestei componente este de 247,5 milioane de euro pentru amenajarea a 3.000 km trasee cicloturistice, în vederea creșterii accesibilității zonelor turistice. În acest scop, traseele vor fi amenajate pe digurile de protecție la inundație ale cursurilor de apă, în zonele protejate și pe drumurile publice cu trafic redus, valorificând în mod durabil elementele de patrimoniu și peisaj natural și cultural.

”Traseele de cicloturism vor permite României să participe și să contribuie la reconfigurarea rețelei europene de trasee EuroVelo și a diverselor trasee cicloturistice internaționale. Astfel, se va dezvolta ecoturismul și se va încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ”, a subliniat ministrul Cseke Attila.

Proiectele pot fi depuse în parteneriat sau în mod individual de către Ministerul Mediului, pentru digurile administrate de ANAR.

Astfel, pentru proiectele depuse în parteneriat, sunt eligibile traseele care traversează minimum 3 județe, sunt continue pe o lungime de minimum 150 km (axă principală), de la axa principală propusă putându-se realiza conexiuni secundare către obiectivele turistice-culturale pe o rază de maximum 10 km.

Pentru proiectele depuse individual de către MMAP pentru digurile de protecție, sunt eligibile traseele care sunt continue pe o lungime de minimum 10 km și traversează teritoriul a cel puțin două UAT-uri din categoria comune, orașe sau/și municipii.

Principalii beneficiari ai acestei investiții sunt unitățile administrativ-teritoriale și autorități ale administrației publice centrale, respectiv structuri deconcentrate ale acestora.

Începând de astăzi, 29 noiembrie 2022, MDLPA pune la dispoziția potențialilor beneficiari, pentru familiarizare, aplicația electronică www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, iar depunerea proiectelor se va putea face începând cu data de 5 decembrie 2022, ora 9:00, până pe 11 decembrie 2022, ora 23:59.

articolul original.

Cum a fost fentată Ungaria la București

29 November 2022 at 16:52
By: (G.Z.)

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe, a declarat un purtător de cuvânt al MAE ucrainean, relatează agenţia EFE.

Purtătorul de cuvânt citat, Oleg Nikolenko, a precizat că este vorba despre o reuniune informală paralelă reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO.

”Aşa cum ştiţi, din anul 2017 Ungaria blochează reuniunile Comisiei Ucraina-NATO la nivel superior celui de ambasadori (…) Pentru a depăşi formal veto-ul ungar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a organizat o reuniune separată pentru miniştrii de externe ai NATO şi Ucrainei”, a explicat reprezentantul MAE de la Kiev.

Guvernul de la Budapesta a opus acest veto după ce a acuzat Ucraina că, încălcând drepturile minorităţilor prin adoptarea unei noi legi a educaţiei, nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de NATO.

Ungaria „nu va sacrifica interesele etnicilor maghiari din Transcarpatia pe altarul niciunui joc geopolitic”, iar dacă pentru Ucraina este important să-şi reia cooperarea cu NATO, atunci trebuie să retragă legea educaţiei, a declarat în decembrie 2017 ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

Ucraina le-a cerut marţi la Bucureşti partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană şi transformatoare pentru a face faţă bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 53 de milioane de dolari şi destinat menţinerii furnizării de energie electrică.

”Ultima dată am spus trei cuvinte: arme, arme, arme. De data aceasta am alte trei cuvinte: mai repede, mai repede şi mai repede”, a indicat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Avem nevoie de rachete antiaeriene IRIS, Hawk, Patriot şi avem nevoie de transformatoare”, a rezumat Kuleba în faţa presei în timpul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO care a început marţi la Bucureşti.

”Dacă avem transformatoare şi generatoare, ne vom putea restabili alimentarea cu energie. Dacă avem sisteme antiaeriene, ne putem apăra de următoarele lovituri cu rachete ruseşti. Pe scurt: (rachete) Patriot şi transformatoare este ceea ce Ucrainei îi trebuie cel mai mult”, a explicat ministrul ucrainean.

Tot marţi, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina. Ajutorul va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent, menţionează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

De când a început în februarie agresiunea rusă contra Ucrainei, ajutorul economic şi militar oferit acestei ţări de către SUA a ajuns la circa 32 de miliarde de dolari, din care 145 de milioane au fost destinate reparării, întreţinerii şi consolidării sectorului energetic ucrainean în faţa atacurilor continue ale Rusiei.

Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto a pledat marţi, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din NATO de la Bucureşti, pentru depunerea tuturor eforturilor necesare evitării unui conflict armat direct între alianţa militară nord-atlantică şi Rusia, subliniind că o escaladare a ostilităţilor ar putea afecta teritorii din vecinătatea imediată, transmite MTI.

Trebuie să se pună accentul pe pace, luând în considerare şi faptul că se apropie iarna, a menţionat Szijjarto, citat de Ministerul de Externe ungar.

Şeful diplomaţiei ungare a salutat poziţia calmă pe care s-a plasat Polonia în legătură cu racheta căzută mai devreme luna aceasta pe teritoriul său. „Dacă astăzi nu discutăm aici despre evoluţiile dintr-un al treilea război mondial, datorăm acest lucru comportamentului extrem de responsabil al liderilor Poloniei”, a punctat Szijjarto.

Ministrul de externe ungar a avertizat asupra posibilităţii de escaladare a conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, cât timp acesta continuă. Ungaria, ca vecină a Ucrainei, este pe deplin conştientă de posibilele consecinţe, a afirmat Szijjarto, şi de aceea interesul ei este să fie pace. Este clar că escaladarea războiului ar avea impact în primul rând asupra teritoriilor din vecinătatea imediată şi nu asupra unor ţări aflate la mii de kilometri distanţă, a insistat el, salutând declaraţia secretarului general al NATO în sensul că alianţa nu este parte a conflictului şi exprimându-şi speranţa că această situaţie va rămâne neschimbată.

Peter Szijjarto a mai notat că este posibilă o „catastrofă umanitară nemaivăzută” odată cu instalarea iernii şi a amintit că Ungaria a lansat o campanie umanitară fără precedent, preluând peste un milion de refugiaţi de război şi primind copii din Ucraina în circa 1300 de şcoli şi grădiniţe.

Şeful diplomaţiei ungare a subliniat necesitatea evitării tuturor factorilor care ar putea duce la o escaladare a războiului şi a avertizat împotriva tăierii canalelor de comunicare, recunoscând totodată activitatea de mediere a Turciei, a mai consemnat MTI.

Foto Arhivă

articolul original.

Ministrul Familiei: „S-a aprobat majorarea cu 50% a indemnizației de creștere a copilului pentru mamele de gemeni, tripleți sau multipleți”

29 November 2022 at 15:20
image

Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a transmis pe Facebook că s-a aprobat majorarea cu 50% a indemnizațiilor de creștere a copilului pentru mamele care au gemeni, tripleți sau multipleți.

„În ședința de astăzi a Guvernului, a fost adoptată această modificare legislativă care le va permite mamelor de gemeni, tripleți sau multipleți să primească, începând cu al doilea bebeluș, 50% în plus la indemnizația de creștere a copilului. Aceeași măsură se va aplica și pentru mamele cu sarcini suprapuse, adică în cazul acelor mame care nasc din nou în perioada concediului de îngrijire a copilului”, a spus ministrul Familiei într-o postare pe Facebook.

Ministrul Familiei: „Statul va plăti în plus aproape 28 de milioane de lei în fiecare an”

Totodată, Gabriela Firea a propus „modificarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor”.

„Mamele primesc, începând cu al doilea copil, doar contravaloarea indemnizației minime, adică 1.314 lei. O nedreptate, în special în cazul femeilor care, până să devină mame, au fost active pe piața muncii și au avut salarii substanțiale, pentru care au plătit contribuții sociale pe măsură.

De acum, suma crește pentru unele mame! În cazul doamnelor care au indemnizația de 2.628 lei, nu apare nici o modificare, ci doar la indemnizațiile peste această sumă. De exemplu, mama unor tripleți, care are valoarea indemnizației de 3.000 de lei, va primi pentru fiecare copil, începând cu al doilea, încă 1.500 lei, astfel încât va încasa lunar 6.000 lei.

Suma maximă prevăzută de lege pentru această indemnizație rămâne 8.500 lei. Astfel, mama unor gemeni, care are acum o indemnizație de 8.500 lei, va primi 4.250 lei în plus pentru al doilea copil, nu doar 1.314 lei cât încasa până acum. Astfel, suma totală încasată va ajunge la 12.750 lei. Statul va plăti în plus aproape 28 de milioane de lei în fiecare an, iar măsura va ajunge la familiile în care cresc acum aproape 4.700 de copii”, a explicat Gabriela Firea, ministrul Familiei.

Sursa foto: Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Guvernul a aprobat fondurile pentru programul „Rabla pentru becuri”. Banii vor merge atât către populație, cât și către primării

articolul original.

Ministrul Afacerilor Interne: „Aderarea României la Spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană”

29 November 2022 at 09:12
image

„Zilele trecute m-am deplasat la la Viena, la Berlin și la Consiliul JAI. În primul rând, întâlnirea de la Viena a fost realizată la solicitarea României și cunoaștem cu toții faptul că în ultimele zile au existat o serie de declarații, atât ale ministrului de interne Gerhard Cartner, cât și ale cancelarului Mehammer și în baza acestor declarații, am solicitat o întrevedere cu domnul ministru al Afacerilor Interne, domnul Cartner.

Întâlnirea a fost una constructivă, pentru că am ajuns la concluzia că aderarea României la Spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu în pericol pentru statele membre.

I-am prezentat, domnule ministru, aspecte care țin de afirmațiile răspuns la afirmațiile pe care le-am văzut în spațiul public ale oficialilor austrieci cu privire la rutele migraționiste din Balcanii de Vest.

Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene RONTEX sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România.

articolul original.

Cîțu îl atacă pe Câciu: In guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China

29 November 2022 at 07:40

Fostul prenier Florin Cîțu sustine ca, un ministru din Gvern a facut făcut propagandă pe bani pentru China. Este vorba despre ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

”În 2021 am aprobat ordonanța 25 care exclude firmele din China din toate contractele cu statul român. România este singură țară din UE care a luat această decizie. Astăzi vedem că tot mai multe țări, cel mai recent UK, decid să meargă în această direcție.

Din păcate, în guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China. Când astfel de oameni sunt puși (și acceptați de instituțiile statului) să ia decizii în numele nostru, să nu ne mire că situația economică este dezastruaosa.

Aceasta este încă o diferența majoră cu guvernările liberale din 2020 și 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală.

Toate dictaturile au un termen de expirare. Poate se aude și la noi pentru că și aici sunt mulți care prefera un astfel de regim.”, scrie Cîțu, pe Facebook.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

articolul original.

România în Schengen: un plus pentru securitate

29 November 2022 at 08:53
image

Ministrul Afacerilor Interne,Nicolae  Lucian Bode,  a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles pentru a convinge oficiali europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen. Nicolae Lucian Bode  a subliniat că acest lucru va fi un plus pentru securitatea europeană.

Ministrul Afacerilor Interne, Nicolae  Lucian Bode, a precizat că nemulţumirea Austriei față de posibilitatea de a asigura de către România granița europeană ,   este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România.

”Zilele trecute m-am deplasat la Viena, la Berlin şi la Consiliul JAI. Întâlnirea de la Viena a fost realizată la solicitarea României. Cunoaştem cu toţii faptul că în ultimele zile au existat o serie de declaraţii, atât ale ministrului de Interne Gerhard Karner, câr şi ale cancelarului, Nehammer. În baza acestor declaraţii am solicitat o întrevedere cu domnul ministru al Afacerilor Intrene. Vreau să spun că aş putea concluziiona, într-un cuvânt, întâlnirea a fost constructivă, pentru că am ajuns la concluzia, cu toate că era cunoscută această concluzie, că aderarea României la Spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea Europeană, nu un pericol pentru statele membre. (…)I-am prezentat domnului ministru aspecte care ţin de afirmaţiile pe care l-e am văzut în spaţiul public ale oficialilor austrieci, cu privire la rutele migraţioniste din Balcanii de Vest. Datele statistice pe care eu le-am prezentat, au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agenţiile europene, Frontex, Agenţia Europeană pentru Azil. Lucrurile sunt foarte clare. Conform acestor date, pe primele 8 luni, de exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat, în total, 128.438 de migranţi. Dintre aceştia, 3.574 de migranţi au fost înregistraţi în România, venind din Serbia, fiind vorba de aproximativ 2,7 la sută din numărul total de migranţi care au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană, prin România.(…) Aşadar, teoria că migranţii, cei peste 100.000 de solicitanţi de azil care se află pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o mare măsură din România este o teză falsă. În consecinţă am prezentat datele Frontex care arătau rutele care sunt accesate de către migranţi, pe ruta Balcanilor de Vest şi care ajung, în final, în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România. În concluzie, m-am bucurat de faptul că domnul ministru m-a asigurat că afirmaţiile domniei sale nu sunt împotriva României, sunt împotriva uui sistem pe care domnia sa îl consideră nefuncţional. O eventuală opoziţie din partea Austriei, în aceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, nu va face sistemul mai funcţional, dimpotrivă. În urma acestei întrevederi, sper că decidenţii de la vârful statului, mă refer la cancelar şi şi ministrul de intrene, să fie convinşi că România merită să fie membră a Spaţiului Schengen” , a declarat  ministrul Nicolae Lucian Bode, într-o intervenţie telefonică la Antena 3

Nicolae Lucian Bode s-a aflat într-o vizită şi la Berlin, unde a primit promisiunea fermă că România va fi susţinută pentru a adera la Spaţiul Schengen.

„Totodată, aşa cum am spus, la inivitaţia doamnei ministru federal de interne, Nancy Faeser, m-am aflat la Berlin. Aici lucrurile sunt foarte bune şi sunt total favorabile României. Pentru România, implicarea Germaniei pentru aderarea la Spaţiul Schengen, contează enorm de mult. Doamna ministru m-a asigurat că în perioada următoare va sprijini ferm şi vehement decizia favorabilă României ca pe data de 8 decembrie, în cadrul Consiliului JAI, România să devină membru cu drepturi depline în Saţiul Schengen”, a subliniat Bode.

Ministrul Afacerilor Interne s-a referit şi la Olanda.

„Olanda a solicitat şi noi ne-am arătat întreaga disponibilitate, transparent, o vizită, o a oua vizită de evaluare. Acest lucru s-a realizat în 24 noiembrie. Au participat 5 experţi din Olanda, Germania, respectiv din partea Comisiei cu aceleaşi rezultate deja prezentate public, România aplică integral prevederile actului Schengen(…) Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat ministrul Nicolae Lucian Bode.

 

articolul original.

Uniunea Europeană pune piciorul în prag! Cine ‘ocolește’ aplicarea sancțiunilor contra Federației Ruse, va fi sancționat

28 November 2022 at 20:45
image

Preşedinţia cehă a Consiliului UE a transmis că Uniunea Europeană are dreptul de a sancţiona evitarea măsurilor restrictive adoptate împotriva Rusiei pentru a garanta punerea în aplicare a acestora.

Guvernele europene au adoptat „în unanimitate” decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene, se arată într-un comunicat al preşedinţiei UE.

Concret, această decizie va face posibilă sancţionarea ţărilor terţe şi a cetăţenilor acestora sau a entităţilor lor vinovate de eludarea sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.

„UE a răspuns cu hotărâre la războiul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. A adoptat un număr fără precedent de sancţiuni pentru a viza economia Rusiei şi a contracara capacitatea acesteia de a continua această agresiune”, a declarat ministrul ceh al Justiţiei, Pavel Blazek.

„Pentru a avea succes, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esenţial pentru a garanta că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a adăugat el.

Europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, în special oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.

Turcia este acuzată în mod constant că a eludat sancţiunile europene şi că a creat o rută ocolitoare pentru a transporta petrolul rusesc către ţările UE, în pofida embargoului european.

„Includerea încălcării măsurilor restrictive în lista ‘infracţiunilor’ este primul dintre cei doi paşi care vizează asigurarea unui grad similar de aplicare a sancţiunilor în întreaga UE şi descurajarea încercărilor de eludare sau încălcare a măsurilor UE”, a subliniat comunicatul preşedinţiei cehe.

Al doilea pas este adoptarea unei legislaţii care să definească infracţiunile şi sancţiunile care trebuie aplicate în cazul încălcării sancţiunilor europene, întrucât statele membre au în prezent definiţii diferite cu privire la ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive.

Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere la sfârşitul săptămânii, cu obiectivul de a „acţiona rapid” pentru a contracara eludarea sancţiunilor, a indicat o sursă europeană, conform AGERPRES

articolul original.

Voucherele pentru energie

28 November 2022 at 14:12
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat  că voucherele pentru consumul energetic ce vor fi acordate categoriilor cu venituri mici vor putea fi folosite începând din luna martie 2023, până în 31 decembrie 2023.

Marcel Boloș, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că voucherele pentru consumul energetic ce vor fi acordate categoriilor cu venituri mici vor putea fi folosite începând din luna martie 2023, până în 31 decembrie 2023. Mecanismul  de distribuire a fost gândit prin Poşta Română. El a declarat că:

”Am gândit acest mecanism prin Poşta Română pentru că avem în vedere toate formele de consum energetic. Avem două tranşe de 700 de lei, de două ori pe an. Avem în vedere sezonul rece, respectiv sezonul care începe în octombrie – noiembrie şi continuă până în luna martie-aprilie. Prima tranşă în februarie, a doua în septembrie (…). Plăţile se pot face începând cu luna martie şi trebuie să ţinem cont că facturile vin şi cu două luni decalare, faţă de momentul la care am avut consumul. S-ar putea ca în martie să avem facturi de pe luna ianuarie. Prin Poşta Română mecanismul a fost gândit ca toate formele de consum energetic să fie acoperite. Forma acestui card de energie care nu are valoare nominală, decât dă dreptul beneficiarului să utilizeze sumele pe care noi le trimitem în mandat poştal. Poşta Română încarcă sumele în conturi de mandat poştal”.

Ministrul Boloș a atras atenţia că banii ce vor fi alocaţi în luna septembrie 2023, trebuie cheltuiţi până la finalul anului viitor.

”Toate aceste plăţi pentru tranşa din septembrie trebuie făcute până la 31 decembrie 2023. Avem condiţie de folosire a banilor până la sfârşitul anului , fiind bani europeni”, a precizat ministrul.

Banii vor putea fi folosiţi pentru încălzire (butelii pentru încălzirea locuinelor, lemne, peleţi, păcură), dar şi pentru pentru energia electrică.

”La poştă te prezinţi cu documentele justificative pentru consumurile energetice pe care vrei să le achiţi şi în acest fel prin poştă flexibilizăm ceea ce înseamnă posibilitatea de a deconta consumurile energetice. Pentru căldură în sistem centralizat este nevoie de un certificat de validare a datoriei, din partea asociaţiei de proprietari, ea ţine locul facturii”, a precizat Boloş.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș, explică faptul că, anul viitor, va oferi românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei, de două ori pe an. Cardurile pentru încasarea ajutoarelor vor fi emise şi distribuite de Poşta Română, iar listele cu beneficiari vor fi întocmite de Ministerul Muncii.

Sprijinul acordat populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie va fi în valoare de 1.400 de lei, poate fi utilizat până la 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

-700 de lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
-700 de lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.
Conform propunerii de ordonanţă, vor beneficia de măsură:

  1. a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  2. b) persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  3. c) familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
  4. d) familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.
articolul original.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României și Croației în spaţiul Schengen: „Este în interesul Uniunii Europene ca spațiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”

28 November 2022 at 09:15
image

Luni, 28 noiembrie 2022, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlil Radman. În cadrul declaraţiilor de presă comune, acesta a afirmat că România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii.

Vizita ministrului afacerilor externe are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice intre România şi Croaţia.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României în spaţiul Schengen

Ministrul de Externe a afirmat în declaraţiile de presă comune că această vizită are loc în într-un context special, şi anume aniversarea în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Croaţia.

„În ceea ce priveşte agenda europeană, am abordat cu domnul ministru în mod prioritar obiectivul pe care ambele state îl urmăresc în această perioadă, şi anume aderarea la spaţiul Schengen, pe fondul celor mai recente evoluţii înregistrate în acest dosar. Împărtăşim o evaluare comună, şi anume aceea că extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a declarat Bogdan Aurescu după întâlnire.

Totodată, s-au discutat şi despre relaţiile bilaterale, de ordin politic şi economic.

„Am salutat împreună tendinţa pozitivă a a schimburilor comerciale bilaterale, avem deja în acest an o creştere cu peste 325 a valorii acestora, comparative cu anul trecut şi suntem convinşi că această evoluţie va continua şi mai departe”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a precizat că o altă discuţie a vizat aderarea celor două state la OCDE.

„Suntem împreună candidaţi în acest process şi lucrăm împreună pentru paşii următori pentru procesul de negociere a aderării”, a mai declarat Bogdan Aurescu.

Reprezentanți ai Comisiei Europene în România, pentru clarificări privind Schengen

Vă aducem aminte că anterior, o echipă formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, au avut o vizită în România. Anunţul a fost făcut după ce comisarul european Ylva Joahannson a declarat miercuri, 16 noiembrie 2022, că România îndeplinește toate condiţiile şi a invitat ţara noastră să adere la spaţiul Schengen. Extinderea Spațiului Schengen este promovată de actuala președinție cehă a Consiliului UE.

Această vizită are un caracter voluntar şi vine în contextul clarificării oricăror aspecte suplimentare de interes”.

„Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johannson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen”, a transmis joi, Guvernul, prin purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.

Comisia Europeană şi-a arătat interesul pentru aderarea României şi Croaţiei în spaţiul Schengen, considerând că toate cele trei state au îndeplinit condiţiile necesare aderării.

articolul original.

Lucian Romaşcanu: „Pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson”

28 November 2022 at 11:50

Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, a anunţat pe Facebook că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson.

„În urma unei noi discuţii purtate, sâmbătă, cu ministrul ucrainean al Culturii, Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Stefan cel Mare au fost găsite în Herson! Sunt neatinse, în siguranţă, le puteţi vedea în fotografia ataşată. Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina. Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile şi alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranţă până la încetarea conflictului. Aşteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, a scris ministrul Culturii. 

Pisaniile moldoveneşti ale lui Ştefan cel Mare, artefacte din secolul al XV-lea, luate de pe zidurile Cetăţii Albe de pe Nistru, ar fi fost furate de la muzeul din Herson şi duse în Crimeea de către armata lui Putin. 

Citește și: Peste 14 ani de închisoare pentru traficantul de droguri Liviu Căienar, în al doilea dosar instrumentat de DIICOT BN!  (I) A introdus în țară peste 30 kg de cannabis și aproape 1 kg de cocaină

articolul original.

Ministrul eston al Apărării: Trebuie să fim onești, Rusia nu e grav afectată de pierderile din război

27 November 2022 at 15:21
By: -
image

Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, nu consideră că Rusia ar fi fost grav slăbită în cele nouă luni de război în Ucraina, relatează duminică DPA.

„Trebuie să fim oneşti şi clari: forţele navale şi aeriene ruseşti sunt mai mult sau mai puţin la fel de mari ca înainte de război”, a declarat Pevkur pentru DPA în timpul unei vizite la Berlin.

Cu toate că au pierdut efective considerabile, forţele terestre ruse vor avea "mai devreme sau mai târziu" dimensiunea pe care o aveau înainte de 24 februarie, când şi-au lansat ofensiva, sau chiar mai mare, a spus el.

Rusia va învăţa din experienţa sa militară în Ucraina, argumentează ministrul eston: "Nu avem niciun motiv să credem că ameninţarea din partea Rusiei s-a redus cumva sau că ameninţarea la adresa NATO se reduce".

Estonia intenţionează să aloce anul viitor 2,84% din Produsul său Intern Brut (PIB) pentru apărare, potrivit lui. În 2024, această sumă urmează să crească la 3,2%, mult peste obiectivul general al NATO de 2%. Aproximativ 1% din PIB-ul Estoniei a fost deja alocat în sprijinul armatei ucrainene, a spus el.

Pevkur a avertizat și împotriva "oboselii din cauza războiului" a statelor occidentale. "Este exact ceea ce vrea Rusia să obţină. Rusia este pregătită să suporte mai mult", a spus ministrul eston al apărării.

articolul original.
❌