ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ajutoare de urgență de la Guvern pentru 17 familii din Neamț

30 September 2022 at 08:26
image

În ședința de joi, 29 septembrie, Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență în sumă totală de 929.100 de lei, pentru sprijinirea a 218 familii și persoane singure, care fie se află în situaţii de necesitate în urma unor incendii sau fenomene meteorologice periculoase, fie au probleme grave de sănătate sau riscă excluziunea socială, informează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Pentru județul Neamț a fost alocată suma de 81.000 de lei, în județul nostru urmând a beneficia de acest sprijin 17 familii şi persoane singure. Dintre beneficiari, șapte familii din Neamț vor primi suma de 45.000 lei, după ce locuințele le-au fost afectate de incendii. Alte cazuri sunt cele ale unor persoane care se confruntă cu situații deosebite cauzate de probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială. Suma necesară pentru plata ajutoarelor de urgență se suportă din bugetul alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

„Propunerile de ajutoare de urgență au la bază anchetele sociale efectuate de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială județene, centralizate la nivelul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială care a transmis situațiile centralizatoare cu respectivele propuneri Ministerului Muncii și Protecției Sociale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre adoptat de Guvern în ședința de joi.

articolul original.

Noi CONDIȚII privind acordarea beneficiilor sociale: La ce trebuie să se aștepte românii din 2024

28 September 2022 at 15:26

Noi CONDIȚII privind acordarea beneficiilor sociale: La ce trebuie să se aștepte românii din 2024

Oficialii din cadrul Ministerului Muncii au anunțat că pentru a beneficia de ajutor din partea statului, românii trebuie să se înscrie la programul ,, A doua șansă”.

De la 1 ianuarie 2024 începe aplicarea unei abordări diferite de cea din prezent privind acordarea beneficiilor sociale. Din 2024 statul va condiţiona menţinerea dreptului la beneficii sociale de obţinerea unei calificări căutate pe piaţa muncii, de reconversie profesională – necesare pentru a creşte şansele beneficiarului de asistenţă socială să se angajaze şi, dacă e cazul, de continuarea educaţiei până când acesta absolvă cel puţin învăţământul primar.

De la 1 ianuarie 2024 începe implementarea unei abordări noi a asistenţei sociale. Noua abordare e reglementată prin Legea nr. 196 din 2016, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2022, precum şi prin HG 1.154 din 2022 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii 196. HG 1.154 s-a oficializat prin publicarea actului normativ în Monitorul Oficial din 26 septembrie.

Economica.net vă prezintă succint, în continuare, coordonatele importante ale schimbării abordării asistenţei sociale din ţara noastră care se va implementa de la 1 ianuarie 2024.

Familiile şi persoanele singure aflate în situație de dificultate pot beneficia, în condiţiile detaliate mai jos, de venit minim de incluziune.

În funcţie de componenţa familiei și de nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune poate fi constituit din:

– ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii.
– doar din ajutor de incluziune (cunoscut în prezent ca ajutor social).
– doar din ajutor pentru familia cu copii (beneficiu social denumit în prezent alocaţie pentru susţinerea familiei), spune articolul 4 din HG 1.154/2022, analizată de Economica.net.

Cum determinăm nivelul veniturilor nete lunare ajustate ale beneficiarilor

Acestea se stabilesc în funcţie de un indicator denumit în Legea 196 “coeficient de echivalenţă”.

Coeficienţii de echivalenţă utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat al beneficiarului de VMI sunt definiţi în Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei sunt:

1 pentru persoana singură sau pentru un membru de familie;

0,5 pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil, potrivit articolului 9, alineatul 2 din Legea 196/2016, consultată de Economica.net.

Dimensiunea familiei se stabilește prin însumarea coeficienților de echivalență, respectiv 1 pentru persoana singură/un membru de familie și 0,5 pentru fiecare alt membru de familie.

Definiţia coeficienţilor de echivalenţă din Legea 196 e neclară, astfel că pentru limpiditate vom recurge la următorul exemplu: avem o familie formată din patru persoane (doi adulţi şi doi copii). Din această familie, o singură persoană va primi coeficientul 1, iar fiecare dintre ceilalţi trei membri va primi coeficient de 0,5, în acord cu dispoziţiile Legii 196, despre care Economica.net a scris mai sus.

Venitul net lunar ajustat se calculează împărţirea venitului net total al familiei (sau al persoanei singure, după caz), realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune, la valoarea totală a coeficienţilor de echivalenţă, determinată după formula explicată de Economica.net mai sus.

Fracțiunile în bani, rezultate din calculul venitului net ajustat, se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarului.

Venitul net ajustat al familiei se stabilește pe membru de familie, mai spune HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

La stabilirea venitului net lunar al familiei (sau al persoanei singure, după caz) se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, impozabile sau neimpozabile în condițiile Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reiese din HG 1.154 din 2022, analizată de Economica.net.

Nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei:

alocaţia de stat pentru copii;
sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor –  persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației, ale altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;
sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier;
sumele obţinute în calitate de prestator casnic;
stimulentul educaţional acordat ub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;
sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau din bugetele locale cu caracter de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare.
sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local.

Dacă veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt anuale sau periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, conform HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

Nu sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune persoanele singure, precum și familiile care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:

în luna anterioară depunerii cererii au obținut un venit net pe membru de familie mai mare de 700 lei, reiese din HG 1.154/2022, analizată de Economica.net;
cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere unul sau mai multe dintre bunurile cuprinse în lista publicată în continuare.

Lista bunurilor care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune

Bunuri imobile

Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 de metri pătraţi în zona urbană şi 2.500 metri pătraţi în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente, prevede Anexa 4 la HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

Bunuri mobile

Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice.

Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

Guvernul a considerat oportun şi realist să introducă iahtul pe lista bunurilor care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune.

Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Depozite bancare

Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe depozite bancare, a căror valoare totală este mai mare de trei ori decât valoarea câștigului salarial mediu brut, prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat, reiese din Anexa 4 la HG 1.154 din 2022, analizată de Economica.net.

Ajutorul de incluziune

Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune stabilit de lege este de 275 de lei pe lună pe membru de familie, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, pentru care cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 lei pe lună, se arată în HG 1.154, consultată de Economica.net.

Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei sau persoanei singur reprezintă diferenţa dintre cuantumul maxim al ajutorului de incluziune antemenţionat şi cuantumul venitului net ajustat, stabilit după formula explicată de Economica.net mai sus.

Persoanele apte de muncă din familia solicitantă de venit minim de incluziune, componenta ajutor de incluziune, care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situații:

ori sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenţii;
ori se află pe lista comunicată, din oficiu, de către serviciul public de asistență socială agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, spune Legea 196 din 2016, modificată prin OUG 114/2022, consultată de Economica.net.

Persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive beneficiază de prelungirea acordării ajutorului de incluziune pentru o perioadă de şase luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Ajutorul pentru familia cu copii

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei pe lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

107 lei pentru familia cu un copil;

214 lei pentru familia cu 2 copii;

321 de lei pentru familia cu 3 copii;

428 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți, se arată la articolul 18, alineatul 2 din OUG 114 din 2022, consultată de Economica.net.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei pe lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

120 de lei pentru familia cu un copil;

240 de lei pentru familia cu 2 copii;

360 de lei pentru familia cu 3 copii;

480 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei pe lună şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

85 de lei pentru familia cu un copil;

170 de lei pentru familia cu 2 copii;

255 de lei pentru familia cu 3 copii;

340 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei pe lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

110 lei pentru familia cu un copil;

215 lei pentru familia cu 2 copii;

325 de lei pentru familia cu 3 copii;

430 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți, reiese din OUG 114 din 2022, analizată de Economica.net.

Sunt eligibile pentru acordarea ajutorului pentru familia cu copii familiile cu copii în întreținere ale căror venituri nete ajustate pe membru de familie sunt de cel mult 700 lei pe lună, după cum Economica.net a detaliat mai sus.

Copil în întreținere e persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ, cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt considerați în întreținere și copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat, spune Legea 196 din 2016, consultată de Economica.net.

Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii se diminuează cu 50% pentru copilul care înregistrează peste 15 absențe nemotivate pe lună şi cu suma echivalentă cuantumului care revine copilului din cuantumul total al dreptului, în cazul în care copilul înregistrează peste 30 absențe nemotivate pe lună, se mai arată în HG 1.154, analizată de Economica.net.

Ajutorul pentru familia cu copii se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare.

Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap grav sau accentuat, de vârstă şcolară şi care nu frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă cu condiţia verificării existenței certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi pe baza dovezii prin care se atestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ prevăzută de lege, se arată în HG 1.154, consultată de Economica.net.

Statul nu va condiţiona acordarea venitului minim de incluziune (VMI) de obţinerea unei calificări sau a unui loc de muncă, însă va condiţiona menţinerea VMI de formarea, reconversia profesională sau de angajarea beneficiarului, reiese din HG 1.154 analizată de Economica.net.

Mecanismul prin care statul va condiţiona menţinerea dreptului la VMI de obţinerea unei calificări sau/şi de angajarea beneficiarului:

În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune (VMI), serviciul public de asistență socială transmite agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM), în format electronic, lista persoanelor apte de muncă care au solicitat acordarea acestui beneficiu social.

Beneficiarii de VMI vor fi înregistraţi la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru fiecare dintre persoanele solicitante de venit minim de incluziune, înregistrate în evidența AJOFM ca find în căutarea unui loc de muncă, agenţia întocmește un plan individual de mediere.

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca fiind în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază gratuit de:

servicii de formare sau de reconversie profesională;
măsuri de stimulare a ocupării, spune OUG 114 din 2022 fără să detalieze care sunt aceste măsuri.

Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația să îndeplinească toate măsurile stabilite în planul individual de mediere.

Agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă comunică lunar, în format electronic, agențiilor pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București situația persoanelor solicitante de venit minim de incluziune care nu au îndeplinit măsurile prevăzute în planul individual de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului.

Suspendarea dreptului la ajutorul de incluziune se face prin dispoziție a primarului, în baza comunicării de către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a listei persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, spune articolul 49 din HG 1.154, consultată de Economica.net.

Menţinerea venitului minim de incluziune, condiţionată de continuarea educaţiei până când beneficiarul de VMI absolvă cel puţin învăţământul primar.

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune care nu au absolvit învăţământul primar au obligația de a frecventa cursurile programului educațional „A doua șansă”.

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip „A doua șansă” conduce la încetarea dreptului la acest beneficiu social, prin dispoziție a primarului, spune OUG 114 din 2022, consultată de Economica.net.

„Înscrierea și frecventarea cursurilor programului „A doua șansă” nu este o condiție de acordare a venitului minim de incluziune. Frecventarea acestor cursuri se realizează, la propunerea serviciilor de ocupare, pentru persoanele al căror nivel educațional nu permite accesul la măsurile de activare, una dintre acestea fiind formarea profesională. În plus, în condițiile în care pentru aceste persoane se găsesc locuri de muncă, încheierea unui contract de muncă necesită înțelegerea clauzelor acestuia, a drepturilor și obligațiilor ce revin fiecărei părți. Din aceste considerente, frecventarea cursurilor programului educațional „A doua șansă” este o condiție de menținere a acordării dreptului și nu o condiție de eligibilitate. Prin urmare, aceasta este ulterioară acordării dreptului și doar la propunerea serviciilor publice de ocupare, în cadrul procesului de mediere pentru creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă și, pe această cale, și de creștere a nivelului de trai al persoanei/familiei. În privința nivelului educațional, absolvirea învățământului obligatoriu este un deziderat, nu o obligație”, au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului Muncii.

Sursă: știripesurse.ro

articolul original.

Vești bune de la Ministerul Muncii! Se dau bani pentru românii vulnerabili: Cu cât crește sprijinul financiar

16 September 2022 at 11:25
image

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a anunțat că Executivul a aprobat, vineri, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016, prin care, recent, a fost implementată reforma privind venitul minim de incluziune.

În cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Actul normativ detaliază componentele venitului minim de incluziune şi modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei şi a venitului lunar ajustat şi stabileşte lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, respectiv: clădirile şi alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi terenurile din intravilan, cu o suprafaţă de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi a curţii aferente; mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulaţie pe drumurile publice; autovehicule cu drept de circulaţie pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţii; şalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni, cu excepţia celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării; depozite bancare deţinute, ca titular, de cel puţin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de trei ori faţă de valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată vineri sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activităţii la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilităţile Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială (SNIAS).

În 26 august 2022, Guvernul a aprobat modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până în 30 iunie 2025, este îmbunătăţirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile persoane, precum şi a sarcinilor administrative.

Reglementările aduse de Ordonanţa de Urgenţă vizează şi actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate astfel: majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei).

Totodată, nivelul veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei se majorează de la maximum 400 lei la 500 lei, conform agerpres.ro.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, despre instituirea unui salariu minim la nivel european: ‘Va fi 50% din salariul mediu! PSD a susținut adoptarea acestei Directive, căreia alții, care au guvernat înainte, i s-au opus!’

14 September 2022 at 15:27
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a salutat adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind instituirea unui salariu minim la nivel european.

Cât sunt în funcția de ministru al Muncii nu va scădea nicio pensie în România, ba, dimpotrivă, mă voi lupta ca pensiile părinților și bunicilor noștri să crească.

Altfel, salut adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind instituirea unui salariu minim la nivel european, care va fi 50% din salariul mediu! De când a reintrat la guvernare PSD a susținut, prin Ministerul Muncii, adoptarea acestei Directive, căreia alții, care au guvernat înainte, i s-au opus!

Rămân consecvent ideii “Oamenii, în primul rând!”.”, a scris Marius Budăi pe Facebook.

Vezi și:

articolul original.

Budăi: „Nu sunt de acord cu crearea de falii între bugetari și mediul privat. De altfel, noi am început cu privatul în acest an – am pus la dispoziție acea sumă de 200 de lei” / Care e salariul mediu la Ministerul Muncii (VIDEO)

28 August 2022 at 16:35
image

În contextul controverselor reaprinse privind salariile bugetarilor, care sunt mai mari și cresc într-un ritm mai rapid decât cele din mediul privat, Marius Budăi (PSD), ministrul Muncii, a declarat că el nu e de acord cu crearea de falii în societate și, de altfel, a început anul cu o măsură în sprijinul angajaților din privat.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Selectiv”, moderată de Dan Bucura pe B1 TV.

Marius Budăi, despre salariile de la stat și cele din mediul privat

În contextul unor noi majorări de salarii la bugetari, s-a redeschis falia dintre angajații de la stat și cei din mediul privat, acuzația fiind că primii sunt favorizați de politicieni, în timp ce ceilalți sunt ignorați.

Întrebat ce crede despre acest lucru, Marius Budăi a răspuns: „Eu nu sunt de acord cu crearea acestor falii în societate. Dacă vă aduceți aminte, noi am început cu privatul în acest an: am pus la dispoziția mediului privat acea sumă de 200 de lei, netaxabilă de către stat, cu care mediul privat poate majora salariul minim fără să aibă un efort bugetar suplimentar. Acei 200 de lei nu sunt purtători de taxe.

„Am anunțat că în septembrie voi convoca partenerii sociali, să căutăm o soluție, așa încât la 1 ianuarie salariul minim să fie iar majorat. Și avem Legea 153 care vorbește de acele pătrimi. Trebuie să respectăm legea. Noi, PSD, nu suntem promotorii unei austerități în perioadă de criză”, a continuat ministrul.

Despre salarile de la Ministerul Muncii, Budăi a afirmat: „Nu suntem în vârful ierarhiei salarizării. Suntem chiar un pic sub medie la nivel de ministerul Muncii, recent am și pierdut 4 – 5 colegi. Suntem undeva la 3.500 net salariul mediu net. Secretarul general are plata ca la toate ministerele, nu are un salariu mai mare. Nu mai știu exact, e un coeficient de 7 sau 8 înmulțit cu salariul minim, care e blocat la nivel de 2018”.

În cadrul aceleiași emisiuni, Marius Budăi a vorbit despre creșterile de pensii și digitalizarea sistemului de pensii.

Recent, întrebat de ce salariile bugetarilor sunt mai amri decât cele din mediul privat, social-democratul a răspuns: „Sunt două chestiuni, muncitori necalificați la stat sunt foarte puțini. Calificările sunt înalte, altele sunt salariile. Apoi, dacă vorbim și de o raportare mincinoasă – în România încă sunt angajați care se complac în situații cu plata cu 2 lei pe hârtie și cu 5 lei în mână. O să vedem că dacă vom avea un cost real trecut pe hârtie alta ar fi diferența”.

articolul original.

Noi ocupaţii recunoscute de Minister, inclusiv cea de tanatopractor

28 August 2022 at 11:15

Noi ocupaţii recunoscute de Minister, inclusiv cea de tanatopractor.

Ministerul Muncii lucrează la un proiect care prevede introducerea în Clasificarea Ocupațiilor din România a mai multor meserii, scrie avocatnet.ro.

De departe, cea mai puţin cunoscută ca şi denumire este ocupaţia de tanatopractor. Este asociată tanatopraxiei (n.r. – de la Thanatos), adică tehnica de îmbălsămare a persoanelor decedate.

Pe listă sunt menţionate şi alte meserii de sub umbrela IT, precum şi cea de confecţioner produse textile sau inginer geotehnician.

Concret, se au în vedere următoarele:

-confecționer produse textile

-inginer geotehnician

-lucrător în lăcătușerie mecanică structuri

-tanatopractor

-terapeut în terapie asistată de animale

-arhitect în domeniul tehnologiei blockchain

-designer jocuri digitale

-dezvoltator interfața cu utilizatorul

-dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain

-dezvoltator jocuri digitale

-expert în optimizarea motoarelor de căutare

-inginer de date complexe (big data)

-inginer de integrare

-inginer în domeniul tehnologiilor cloud

-inginer viziune computerizată

-manager de conținut web

-proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC

-tehnician TIC

De anul acesta, potrivit Ordinului 37/2022, clasificarea ocupaţiilor se actualizează trimestrial sau ori de câte ori se impune, ceea ce înseamnă că lista aceasă listă va mai putea include şi alte meserii, mai ales că procedura de actualizare s-a simplificat.

Foto descriptiv

articolul original.

Ministerul Muncii vine cu vești bune pentru viitorii părinți: Se acordă concediu paternal la nașterea fiecărui copil și se majorează perioada de acordare

26 August 2022 at 11:45
image

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat vineri printr-un comunicat de presă că Guvernul României aprobă acordarea concediului paternal la nașterea fiecărui copil, extinde categoriile de lucrători care pot beneficia de acest drept și majorează perioada de acordare.

Guvernul modifică Legea concediului paternal nr. 210/1999, printr-o ordonanță de urgență care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

Actul normativ prevede acordarea concediului paternal și a indemnizației aferente tuturor taților care au calitatea de lucrător, cu un contract de muncă sau un raport de serviciu încheiat conform legii, și elimină vechile prevederi care făceau trimitere la calitatea de asigurat a acestora în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

Mai mult, se asimilează lucrătorilor și persoanele cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale (cooperații), cu contract de mandate, cu contract de management încheiat potrivit Legii nr. 66/1993 privind contractul de management, cele care desfășoară activități ca urmare a unei funcții de demnitate publică și persoanele cu contracte de management și de administrare încheiate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, documentul adoptat de Guvern extinde și durata actuală a concediului paternal de la 5 la 10 zile lucrătoare, iar în cazul taților care au obținut atestat de absolvire a cursului de puericultură aceasta se majorează cu încă 5 zile, pentru fiecare copil, și nu doar pentru primul născut, ca până acum. În cazul tatălui care satisface serviciul militar în termen, permisia se prelungește de la 7 la 10 zile lucrătoare.

Pe perioada concediului paternal, tatăl beneficiază de o indemnizaţie egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Plata drepturilor de concediu paternal va fi susținută, ca și până acum, din fondul de salarii al angajatorului.

Actul normativ introduce, de asemenea, noi reglementari privind obligația angajatorului de a aproba concediul paternal, le completează pe cele actuale privind interdicția de concediere a lucrătorului pe perioada efectuării concediului paternal, dar și sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale elaborează hotărârea pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.210/1999 privind concediul paternal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.244/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut și pentru a facilita concilierea vieții profesionale cu viața de familie.

Vezi și:

Analistul economic Adrian Negrescu: ‘Dacă autoritățile vor crește din pix salariul, fără să se gândească la consecințe, ne putem trezi cu multe firme care își vor plăti oamenii la negru’

articolul original.

Guvernul a aprobat acordarea concediului paternal la naşterea fiecărui copil, nu numai la primul copil, cum era până acum.  

26 August 2022 at 11:00
image

Guvernul a aprobat acordarea concediului paternal la naşterea fiecărui copil, nu numai la primul copil, cum era până acum.  

Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Marius Budăi, la finalul ședinței de Guvern.

El a explicat că, prin această ordonanţă, s-au extins categoriile de lucrători care pot beneficia de acest drept.

“A doua ordonanţă, extrem de importantă, spunem noi, este o ordonanţă în care s-a aprobat acordarea concediului paternal la naşterea fiecărui copil, nu numai la primul copil, cum era până acum, dar şi prin această ordonanţă s-au extins categoriile de lucrători care pot beneficia de acest drept şi, bineînţeles, am majorat şi perioada de acordare, în sensul că părinţii, taţii care au şi cursuri de puericultură vor avea 15 zile de concediu paternal, astfel încât în primele zile de viaţă ale noului născut să poată fi alături de familie şi taţii care nu au cursuri de puericultură vor avea, în loc de cinci, zece zile la dispoziţie, astfel încât să poată sta acasă în primele zile de viaţă ale noului născut”, a declarat Marius Budăi.

Sursa: Știrile PROTV

articolul original.

Important! Ce se întâmplă cu banii românilor care au investit în pilonul II și III de pensii private. Cum intervine Guvernul

26 August 2022 at 07:00
image

Având în vedere dezvoltarea și evoluția sistemului de pensii private, pentru crearea unui cadru legal actualizat la cerințele și provocările existente, comparativ cu momentul demarării acestuia, se impune revizuirea cadrului de primar de reglementare„, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În prezent, cadrul de reglementare care stabilește modul de funcționare a sistemului de pensii private, respectiv Pilonul II, Pilonul III și Fondul de Garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, este stabilit prin prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 411/2004), ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 204/2006) și ale Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private (Legea nr. 187/2011).

Pentru întărirea cadrului de reglementare primar din sistemul pensiilor private în ceea ce privește guvernanța corporativă, cadrul investițional, regimul sancționatoriu, etc. au fost avute în vedere o serie de modificări ale reglementărilor menționate. Deși, în baza legislației primare au fost elaborate reglementări secundare ce asigură supravegherea sistemului de pensii private și acoperă toate ariile de activitate ale administratorilor de fonduri de pensii private, cadrului primar de reglementare nu i-au mai fost aduse îmbunătățiri substanțiale.

Pentru actualizarea acestuia la cerințele actuale referitoare la entitățile care activează în domeniul pensiilor private, pentru siguranța sistemului, s-a impus îmbunătățirea cadrului primar de reglementare„, se mai arată în documentul făcut public de Ministerul Muncii.

Ce schimbări se preconizează

„Modificările aduse Legii nr. 411/2004 și Legii nr. 204/2006 cuprind următoarele prevederi:

– completarea termenilor existenți în cadrul celor două legi pentru a cuprinde: persoana care deţine o funcţie-cheie, persoana relevantă în raport cu administratorul și structura de conducere, termeni utilizați pe parcursul actelor normative în cauză;
– principii privind regulile de investire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor;
– atribuțiile structurii de management al riscului în cadrul administratorilor;
– principii privind modul de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor;
– suplimentarea activităților privind administrarea unui fond de pensii;

– stabilirea obligației administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;

– obligația de constituire la nivelul entității a unui comitet de investiții format din membrii independenți (care va adopta decizii pentru operațiunile de investire/dezinvestire), precum și a unui comitet de remunerare;
– introducerea unor prevederi privind cerințele pentru persoanele cu funcții-cheie și introducerea unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane;
– stabilirea obligațiilor consiliului de a defini şi supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanță care asigură gestionarea eficientă şi prudentă a unei organizații, inclusiv separarea sarcinilor în cadrul organizației şi prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care promovează integritatea pieţei;
– segregarea atribuțiilor și responsabilităților diferitelor structuri de conducere, supraveghere și control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interese și să fie acordată autoritatea și independența necesară funcțiilor de control;
– completarea documentației aferente cererii de autorizare de constituire;
– informații privind politicile şi practicile de remunerare;

– stabilirea unui comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe;

– prevederi privind obligația respectării, în orice moment, pe parcursul activității, a condițiilor de autorizare și a celor de funcționare;
– completarea cerințelor de raportare și transparență;
– introducerea unor prevederi privind efectuarea verificărilor asupra evidențelor contabile ale administratorului și ale fondurilor de private;
– introducerea unor prevederi privind avizarea persoanelor care sunt responsabile pentru activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii și pentru activitatea agentului de marketing persoană juridică desfășurată în sistemul de pensii private;
– completarea și clarificarea regimului sancționatoriu.

Modificările aduse Legii nr. 187/2011 cuprind prevederi referitoare la mandatul directorului general”, se arată în nota de fundamentare, conform Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Documentul integral poate fi consultat AICI

Vezi și:

A devenit oficial! Statul le întinde o mână de ajutor românilor care vor să își cumpere mașină nouă

Toți șoferii trebuie să țină cont de aceste prevederi din Codul Rutier 2022, atunci când pleacă la drum: Ce s-a întâmplat cu limita de viteză legală

Mai bagă o fisă! Comisarul care a luat nota 1 la concursul pentru șefia IPJ Vâlcea vrea să fie șef la IPJ Olt! Va susține proba în septembrie

articolul original.

Marius Budăi: Va fi o majorare a pensiilor de la 1 ianuarie 2023 / Acum trebuie să aplicăm extrem de multe măsuri să apărăm puterea de cumpărare

25 August 2022 at 20:35
image

Ministrul Muncii, Marius Budăi, susține că pensiile vor fi majorate de la 1 ianuarie 2023.

Ce a spus Marius Budăi despre majorarea pensiilor

„Rata inflației pentru anul 2022 o să o cunoaștem abia la sfârșitul primului trimestru din 2023, de aia în legea 263, legea pensiilor, se spune că se merge pe o rată a inflației din anul 2021 care era mult mai mică decât ce este acum. Nu vreau să intru în cifre, pentru că nu vom face acest lucru. Nu vom merge pe o majorare mai mică. Vom încerca și facem extrem de multe simulări să vedem cum ne descurcăm și cum ne așezăm și cu siguranță va fi o majorare a pensiilor, aşa cum a spus Marcel Ciolacu, de la 1 ianuarie 2023”, a declarat oficialul, joi seară, la Antena3.

Marius Budăi susține că Guvernul este nevoit să aplice „extrem de multe măsuri” pentru a apăra puterea de cumpărare.

„Noi acum, din păcate, suntem într-o situație și, atenție, nu spun o situație grea că să scuz ceva. Nu! Suntem într-o situație în care suntem puşi în postura să facem ceva ce noi am fi vrut să facem altfel. Adică, în loc să creștem puterea de cumpărare, acum trebuie să luăm extrem de multe măsuri, să aplicăm extrem de multe măsuri să apărăm puterea de cumpărare.  E foarte greu să lucrezi ca PSD-ist când tot timpul ai fost cu gândul la oameni, să le crești puterea de cumpărare și acuma să faci eforturi să le aperi puterea de cumpărare”, a adăugat ministrul Muncii.

articolul original.

Se dau bani în plus de la stat. Ce categorie de români poate beneficia de aceștia

21 August 2022 at 18:20
image

Se dau bani în plus de la stat! Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor propun ca valoarea tichetelor de creşă să crească cu 50 de lei, la 570 de lei, începând din luna octombrie.

Astfel, un ordin publicat în dezbatere publică şi semnat de Ministerelul Muncii şi Ministerul Finanţelor propune ca suma lunară care se acordă sub formă de tichete de creşă să ajungă la 570 de lei, începând cu lujna octombrie. Este vorba de o majorare de 50 de lei, în prezent valoarea tichetelor fiind de 520 de lei.

Potrivit Ordinului privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2022, pentru semestrul II al anului 2022, începând cu luna octombrie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de 570 lei.

Această sumă se poate folosi pentru achitarea taxelor la creşa la care copilul este înscris. Tichetele se acordă, la cerere, unuia dintre părinți sau tutorelui căruia i-a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.

Care sunt actele necesare pentru obținerea tichetelor de creșă

Pentru acrodarea tichetelor de creşă este nevoie ca angajatul să depună următoarele documente:

a) cerere pentru acordarea tichetului de creşă;

b) actul doveditor eliberat de creşa/entitatea asimilată acesteia la care este înscris copilul;

c) documente care să ateste calitatea de părinte, respectiv certificatul de naştere al copilului, în cazul părinţilor naturali, sau hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, în cazul copilului adoptat;

d) documente care să ateste calitatea de tutore, respectiv hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare;

e) declaraţie pe propria răspundere că celălalt părinte sau, după caz, tutorele nu beneficiază de tichete de creşă, de concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

f) alte documente solicitate de angajator, după caz, potrivit regulamentului intern.

articolul original.

Rectificarea bugetului, pe ordinea de zi a Guvernului

18 August 2022 at 06:53
By: Regie
image

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi proiectele de ordonanţă privind rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul acesta.

Conform proiectului de Ordonanţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se vor majora, pe sold, cu suma de 29,941 miliarde de lei, cheltuielile cu 32,591 miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetului general consolidat în termeni cash va creşte cu suma de 2,649 miliarde de lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2022 se vor majora pe sold cu suma de 21,493 miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului de stat pe anul 2022 vor creşte pe sold cu 26,447 miliarde de lei.

Totodată, cele mai mari sume la rectificarea bugetară urmează să le primească Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor.

Pe de altă parte, vor avea diminuate creditele bugetare cu cele mai mari sume: Ministerul Afacerilor Interne, ˜Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Culturii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Totodată, în şedinţa de Guvern de joi va fi aprobat şi un proiect de hotărâre de modificare a HG nr. 807/2014 prin care se propune majorarea bugetului total al schemei de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie „de la 6.380 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 1.450 milioane euro, la 7.379,95 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 1.499,99 milioane euro”.

Executivul va adopta şi un proiect de hotărâre privind acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Printr-o altă hotărâre, Guvernul va stabili valoarea ajutorului financiar în avans pentru depozitarea privată a cărnii de porc.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului MAI cu 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, în scopul decontării din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice.

articolul original.

Vești bune pentru sute de mii de angajați! Vor avea parte de noi creșteri salariale

18 August 2022 at 06:30
image

Sunt vești mari pentru sute de mii de angajați! Conform unui proiect de ordonanță pus în dezbatere publică la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, toți bugetarii care nu au ajuns încă la salariile din grilele prevăzute pentru 2022 vor beneficia de mici majorări salariale.

Noua formă a proiectului de OUG cu modificări la salarizarea bugetară vine să acorde, practic, pentru toți bugetarii care n-au ajuns încă la salariile din grilele Legii salarizării bugetare stabilite pentru 2022, o pătrime din diferenţa între salariul din grilă şi salariul actual.

Majorările se vor acorda începând cu salariul pe luna august.

„Prin excepţie de la prevederile alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august
2022, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază aceste categorii de personal se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022”, prevede, mai exact, noul proiect de la Ministerul Muncii.

În fine, aceste majorări vor trebui să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Ce propusese inițial Ministerul Muncii

Ordonanța pusă în dezbatere miercuri este a doua formă a intenției de acordare a unor majorări salariale începând de luna asta. Pe lângă acordarea acestei majorări, fuseseră avansate și alte majorări substanțiale de salarii în cazul anumitor angajați de la stat. Dar în forma actuală, ministerul a renunțat la ele.

O primă măsură propusă prin proiectul de OUG inițial de la Ministerul Muncii stabilea că personalul implicat în coordonarea Planului național de redresare și reziliență (PNRR) va beneficia de majorarea salariului de bază, soldei de funcție/ salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%.

Majorarea s-ar fi aplicat celor care desfășoară activități legate de PNRR, în cadrul autorităților publice cu rol în gestionarea și/ sau implementarea fondurilor europene, inclusiv în cadrul coordonatorilor de reforme și/ sau investiții.

Apoi, proiectul prevedea modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, incluzând o prevedere care stabilește că personalul din cadrul INS, dar și cel din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică, va beneficia, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.

De asemenea, funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora ar fi beneficiat, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

În plus, proiectul viza, la fel ca cel actual, și modificarea OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru ca, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice să fie majorat cu un sfert din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/ salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de OUG trebui aprobat de către Executiv și publicat în Monitorul oficial, conform avocatnet.ro

articolul original.

Guvernul majorează salariile bugetarilor de la 1 august

17 August 2022 at 14:49
image

Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională noua formă a OUG privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Toți bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a Legii salarizării vor primi o pătrime dintre suma prevăzută în această grilă și salariile în plată.

Guvernul a decis să retragă ordonanța de urgență prin care salariile unor bugetari urmau să crească cu până la 50%, după ce Consiliul Economic și Social a decis că măsura ar fi discriminatorie. Drept urmare, toți bugetarii vor primi până la urmă o majorare de salarii, potrivit noii ordonanțe.

Majorarea se va aplica pentru salariile din luna august, care urmează a se plăti în septembrie.

Față de proiectul inițial de OUG, sunt scoase, spre exemplu, majorările de 50% pentru angajații care lucrau cu fonduri europene, potrivit antena3.ro.

Potrivit notei de fundamentare a OUG, se introduc urmatoarele prevederi:

– acordarea, prin excepţie de la prevederile alin.(1), începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.,

– acordarea, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou- încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022.

Aplicarea prevederilor se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite, cu respectarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunț de ultimă oră: Bani de la stat pentru cei care angajează șomeri

17 August 2022 at 09:45
image

Ministrul Marius Budăi, a transmis miercuri pentru AGERPRES că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) va suplimenta fondurile destinate angajării şomerilor în vârsta de peste 45 ani. De asemenea acesta a precizat că v spriji mediul de afaceri, astfel încât să îşi califice oamenii la locul de muncă prin măsura uceniciei.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri de lungă durată primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, în condiţiile prevăzute de art.85 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, statul subvenţionează cheltuielile cu forţa de muncă pentru încadrarea de persoane cu handicap, pentru angajarea şomerilor care în termen de cinci ani de la angajare îndeplinesc condiţiile pentru a solicita pensie anticipată parţială sau limită de vârsta, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensie anticipată.

În acelaşi timp, din bugetul MMPS se subvenţionează angajatorul care încheie un contract de ucenicie la locul de muncă, acordând o sumă egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare pentru fiecare ucenic angajat in baza contractului de ucenicie. AGERPRES

articolul original.

Ministerul Muncii luat în ‘vizor’ de sindicaliști! Se anunță proteste de amploare din partea polițiștilor

15 August 2022 at 16:45
image

Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare afiliate Federației Publisind și Blocului Național Sindical declanșează o nouă serie de proteste pentru aplicarea integrală a Legii-cadru privind salarizarea, cât și pentru recunoașterea complexității muncii care implică riscuri deosebite ce nu sunt compensate în mod corespunzător prin legislație. În acest sens, miercuri, 17 august 2022, ora 12:00, organizațiile vor protesta în fața Ministerului Muncii.

„Polițiștii sunt din nou sacrificați în ceea ce privește aplicarea Legii salarizării întrucât Guvernul României, indiferent de componența coaliției, alege și de această dată să ne “onoreze” cu promisiuni deșarte așa cum a făcut-o din luna decembrie a anului 2020 prin emiterea ordonanței austerității în baza căreia am fost desemnați ca fraierii de serviciu pentru care aplicarea celor 2 tranșe restante din Legea 153/2017 trebuie să suporte amânare.

Modul patetic în care personalul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este amăgit periodic cu acordarea unor firimituri din drepturile salariale restante care nu acoperă inflația de 14%, în timp ce puterea de cumpărare a scăzut sub nivelul salarial deținut înaintea aplicării Legii salarizării din 2017 a condus la înregistrarea unui val de demisii, ultimele fiind înregistrate inclusiv la nivelul inspectoratelor de poliție județene, care însă nu sunt evidențiate de factorii de conducere din MAI pentru a masca în mod intenționat faptul că profesia de polițist nu mai este deloc atractivă.

În aceste condiții, Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare afiliate Federației Publisind și Blocului Național Sindical declanșează o nouă serie de proteste pentru aplicarea integrală a Legii-cadru privind salarizarea, cât și pentru recunoașterea complexității muncii care implică riscuri deosebite ce nu sunt compensate în mod corespunzător prin legislație.

Astfel, începând de miercuri, 17 august 2022, ora 12:00, organizația noastră împreună cu Sindicatul Polițiștilor de Penitenciare va protesta în fața Ministerului Muncii pentru susținerea aplicării Legii nr. 153/2017, act normativ ce a fost suspendat prin ordonanțe de urgență începând cu anul 2020.

Trebuie să înțelegem că de pe margine nu se poate schimba cursul destinului nostru, ci doar printr-o implicare activă și o participare masivă la protestele organizate vom putea determina factorii guvernamentali să-și îndrepte atenția asupra drepturilor noastre și să înțeleagă importanța muncii noastre pentru societate”, transmite Sindicatul Europol

articolul original.

Soldele militarilor și salariile polițiștilor se majorează începând cu august

9 August 2022 at 04:52
By: M.Ex.

Soldele militarilor și salariile polițiștilor se vor majora începând cu luna august a acestui an, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență pentru completarea unor acte normative, inițiat de Ministerul Muncii și aflat în procedura de transparență decizională.

Nivelul majorării va fi de o pătrime din diferența dintre solda de funcție/ salariul de funcție prevăzut de Legea 153/ 2017 pentru anul 2022 și solda de funcție / salariul de funcție din luna decembrie 2021.

”Prin excepţie de la prevederile alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021”, se specifică în proiectul de OUG.

De asemenea, tot începând cu luna august 2022, soldele militarilor și salariile polițiștilor nou-încadrați, numiți/încadrați în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, promovați în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, se majorează cu 1/4 din diferența dintre solda (salariul) prevăzut de Legea 153/2017 pentru 2022 și cele din iulie 2022.

Și MApN a promovat un proiect de OUG, care urmează să intre în ședința de guvern, prin care se vor ”aduce la zi” drepturile legate de solde, de plata compensațiilor pentru chirie, rămase la nivelul lui 2009, după cum a declarat repetat ministrul Vasile Dîncu.

articolul original.

Efectele impozitării contractelor part-time: Ministerul Muncii spune că numărul de contracte full-time a crescut

6 August 2022 at 06:30

Efectele impozitării contractelor part-time: Ministerul Muncii spune că numărul de contracte full-time a crescut

Conform datelor publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, numărul contractelor de muncă full-time a crescut după anunţul privind taxarea şi impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, în data de 4 august fiind înregistrate 5.621.537 astfel de contracte, cu 27.974 mai multe faţă de 31 iulie 2022.

„Odată cu anunţul făcut în spaţiul public, conform căruia contractele de muncă part-time vor fi taxate şi impozitate la nivelul salariului minim pe economie, cu excepţiile prevăzute în noul Cod Fiscal, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor se observă faptul că există o creştere a numărului de contracte full-time.
Astfel, dacă pe 31 iulie existau 5.593.563 contracte de muncă care au normă întreagă, în data de 4 august sunt înregistrate 5.621.537 contracte de muncă full-time”, precizează reprezentanţii ministerului.

Potrivit acestora, scăderea numărului de contracte de muncă care au timp parţial de lucru este explicabilă prin faptul că acestea se transformă în contracte de muncă ce au normă întreagă.

De altfel, subliniază aceştia, şi în luna iulie, după anunţul public, s-a observat o migrare a contractelor de muncă cu normă parţială către normă întreagă.

„Măsura a fost luată dat fiind faptul că s-a observat că numărul de contracte de muncă ce au normă parţială a urcat foarte mult şi s-a ajuns la peste 1,1 milioane de astfel de contracte, un procent foarte mare raportat la numărul total de contracte de muncă din România. O astfel de măsură a mai fost luată de Guvernul României acum câţiva ani, iar rezultatele s-au dovedit, atunci, a fi benefice, adică măsura a dus la transformarea a 300.000 de contracte de muncă ce aveau normă parţială în contracte de muncă care aveau normă întreagă”, a menţionat sursa citată.

Astfel, conform datelor MMSS, la 31 ianuarie 2022 erau înregistrate 6.587.119 contracte individuale de muncă, din care 5.445.157 cu normă întreagă şi 1.141.962 cu timp parţial, la 31 martie 6.644.443 contracte, din care 5.480.425 full-time şi 1.164.018 part-time, la 31 mai 6.677.826 contracte (5.495.398 full-time şi 1.182.428 part-time), la 30 iunie 6.640.947 contracte, din care 5.519.582 cu normă întreagă şi 1.121.365 cu timp parţial, la 31 iulie 6.623.733 contracte, din care full-time 5.593.563 şi part-time 1.030.170, la 1 august 6.631.506 contracte (5.612.702 full-time şi 1.018.804 part-time) şi la 4 august 6.607.192 contracte (5.621.537 full-time şi 985.655 part-time).

Reprezentanţii MMSS precizează că nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidenţiate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cum ar fi funcţionarii publici, militarii, personalul din justiţie etc.

articolul original.

Pensiile mai mici de 3.000 de lei ar urma să nu mai fie impozitate

3 August 2022 at 09:10
By: Regie
image

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, că în şedinţa conducerii liberalilor s-a discutat despre varianta neimpozitării pensiilor mai mici de 3.000 de lei, însă a precizat că trebuie să existe o discuţie în coaliţie pe acest subiect.

Majorarea pensiilor foarte mici a făcut subiectul unei discuții în ședința conducerii PNL de marți seara. Șeful Executivului a vorbit și despre o variantă propusă de fostul ministru liberal, Raluca Turcan, legată de majorarea pensiilor mici și medii.

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan propusese o majorare din toamnă a pensiilor mici și medii, în condițiile în care se discuta la nivelul coaliției de guvernare despre o majorare cel puțin cu rata inflației abia anul viitor, variantă la care Nicolae Ciucă s-a arătat reticent.

„Exact cum am subliniat și anterior, această propunere de analiză a neimpozitării pensiilor până în 3000 de lei a fost discutată și analizată la nivelul Partidului Național Liberal. Vom merge cu ea în coaliție, vom discuta cu partenerii de coaliție. Cealaltă variantă de mărire a pensiilor, în momentul de față nediscutând acest subiect, vă rog să îmi dați voie încă o dată să nu creăm așteptări la oameni care nu își au rostul în acest moment”, a mai declarat Nicolae Ciucă.

Amintim că, autorităţile analizează dacă poate fi crescută peste pragul de 2.000 de lei valoarea neimpozabilă pentru pensiile din sistemul public. Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți, 2 august, că neimpozitarea pensiilor mai mici de 3.000 de lei este o propunere, dar trebuie discutată cu partenerii de coaliție. Acest lucru îl sublinia și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

„Sistemul public de pensii la acest moment nu este impozitat până la o valoare de 2.000 de lei, lucrurile aşa vor rămâne. Analizăm să vedem dacă această valoare neimpozabilă poate fi crescută, având în vedere că această scutire de impozit a intervenit în anul 2017, între timp lucrurile au evoluat din perspectiva inflaţiei.

În analiza pe care o facem avem în vedere toate celelalte sisteme de pensii, cu excepţia sistemului public de pensii, cu privire la o posibilă impozitare, dar sub condiţia neimpozitării părţii de contributivitate”, a arătat ministrul de Finanţe săptămâna trecută în briefingul care a urmat unei şedinţe de Guvern.

Potrivit acestuia, analiza se realizează împreună cu Ministerul Muncii, care are toate datele atât cu privire la sistemul public cât şi referitoare la riscul de sărăcie, astfel încât să poată fi sprijinite persoanele vulnerabile.

„Analizăm acest lucru împreună cu Ministerul Muncii, pentru că Ministerul Muncii are toate datele cu privire la sistemul public de pensii şi are şi datele privind rata de deprivare materială severă, riscul de sărăcie, sunt elemente de coş de consum care trebuie luate în calcul astfel încât cetăţenii vulnerabili să fie sprijiniţi mai ales în această perioadă”, a subliniat şeful de la Finanţe.

articolul original.
❌