ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Anunț făcut de Marius Budăi, duminică seară: ‘Nu ne vom opri!’/Guvernul PNL-PSD-UDMR a creat peste 100.000 de locuri de muncă, susține șeful Muncii

5 February 2023 at 19:33
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, este de părere că PSD s-a impus în cadrul Coaliției PNL-PSD-UDMR.

Marius Budăi consideră că măsurile luate în coaliție au adus o tentă social-democrată.

Ministrul Muncii a declarat, duminică seara, invitat fiind la România TV, că această guvernare a creste peste 100.000 de locuri de muncă.

El a punctat că actuala coaliție nu se va opri nici după rotativa ce ar urma să aibă loc în mai 2023.

Cred că noi am schimbat viziunea guvernării din noiembrie 2021, printr-un echilibru cât mai corect între mediul de afaceri şi măsurile sociale a fost pentru noi ca o dungă roşie.

Măsurile pe care le-am luat în Coaliţie au adus această tentă social-democrată. Am creat peste 100.000 de noi locuri de muncă! Nu ne vom opri”, a declarat Marius Budăi duminică seară.

articolul original.

Am putea avea o nouă majorare a salariilor la 1 iunie 2023! Ministrul Muncii, Marius Budăi: ‘Trebuie să avem această majorare a salariului’

5 February 2023 at 15:56
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Constantin Budăi, a vorbit despre o nouă majorare a salariului minim pe economie.

Printre variantele luate în calcul este aceea ca, de la 1 iunie 2023, salariul minim pe economie să urce la 500 de lei.

Marius Budăi nu a exclus o posibilă creștere a salariului minim pe economie de la 1 iunie 2023.

„Eu nu pot să spun, astăzi, o dată la care vom majora salariul minim. Da, da, PSD susține majorarea salariului minim, însă nu va fi o majorare peste noapte, nu vom dezechilibra economia.

Nu vom lua nicio decizie până nu vom discuta cu mediul de afaceri, inclusiv în discuțiile cu domnul comisar pe muncă din prezențele pe care le-am avut la Bruxelles, în toate comisiile, am susținut această directivă și practic și o măsură de protecție socială pentru cetățeni.

Trebuie să avem această majorare a salariului, că va fi la jumătatea anului că va fi la 1 ianuarie anul 2024 însă cu siguranță nu va fi o măsură impusă sau introdusă peste noapte”, a spus Marius Budăi, la Antena 3.

De la 1 ianuarie 2023, Guvernul Ciucă a făcut o majorare a salariului minim

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Conform MMSS, această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.898 lei, majorarea fiind de 374 lei, iar creșterea pe net de 24,5 %.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere și acordul comun al Guvernului, reprezentanților patronatelor și sindicatelor, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit.

De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariați.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, face anunțul mult așteptat: Pensiile românilor nu vor scădea

28 January 2023 at 21:15
image

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi, a transmis sâmbătă la postul de televiziune Antena 3 CNN, că pensiile românilor nu vor avea parte de scăderi.

Marius Budăi, membru al Partidului Social Democrat (PSD), a făcut aceeași afirmație și despre salariile angajaților români.

„Noi am luat o decizie în cadrul PSD, o vom discuta și în coaliție, atât timp cât suntem la guvernare niciun venit al românilor nu va scădea”, a declarat Budăi.

Ministrul Muncii a asigurat românii că analiza Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, împreună cu PSD, va fi gata anul acesta.

De asemenea, referitor la inechitățile legate de pensii, politicianul a anunțat că vor fi rezolvate.

„Da, am spus și o să spun și acum, nu înțeleg de ce legea 127 a fost pusă între paranteze, pentru că nu numai noi PSD, dar mulți specialiști, în special din casele teritoriale de pensii, dar și cei care au fost pe la dumneavoastră prin platou au spus că este o lege bună.

Suntem în această situație din momentul în care PSD a intrat la guvernare în noiembrie 2021, chiar în programul de guvernare, a spus că analiza a plecat de la această decizie.

Ce pot să spun sigur este că atunci când o să avem analiza terminată, făcută și pe final cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, sunt sigur ce vreau să spun pentru că am auzit tot felul de ipoteze lansate de oameni care n-au nicio legătură cu sistemul de pensii.

Sub nicio formă pensiile nu vor scădea, din contră, vom începe cu rezolvarea inechităților din sistem care bineînțeles că va avea nevoie de un impact bugetar consistent și vom vedea în ce perioadă își poate permite România să suporte acest impact, însă principala este rezolvarea inechităților din sistem”, a susținut Marius Budăi, conform antena3.ro

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, mesaj pentru pensionari: ‘Până la 31 august, în acest an, vom închide această activitate’

28 January 2023 at 21:03
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a făcut un anunț care îi vizează pe toți pensionarii din țara noastră.

Șeful Ministerului Muncii a explicat că pensiile românilor nu vor scădea după recalculare. Mai mult, Budăi a precizat că vor fi rezolvate inechitățile din sistemul public de pensii

Da, am spus și o să spun și acum, nu înțeleg de ce Legea 127 a fost pusă între paranteze, pentru că nu numai noi, PSD, dar mulți specialiști, în special din casele teritoriale de pensii, dar și cei care au fost pe la dumneavoastră prin platou au spus că este o lege bună.

Suntem în această situație din momentul în care PSD a intrat la guvernare în noiembrie 2021, chiar în programul de guvernare, a spus că analiza a plecat de la această decizie.

Ce pot să spun sigur este că atunci când o să avem analiza terminată, făcută și pe final cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, sunt sigur ce vreau să spun pentru că am auzit tot felul de ipoteze lansate de oameni care n-au nicio legătură cu sistemul de pensii.

Sub nicio formă pensiile nu vor scădea, din contră, vom începe cu rezolvarea inechităților din sistem care bineînțeles că va avea nevoie de un impact bugetar consistent și vom vedea în ce perioadă își poate permite România să suporte acest impact, însă principala este rezolvarea inechităților din sistem”, a spus Marius Budăi, la Antena 3.

Este o activitate premergătoare recalculării pensiilor în momentul în care vom avea textul final.

Suntem la peste trei milioane de dosare. 4,8- 4,9 milioane de dosare, pentru că este în dinamica în această activitate, și cu siguranță până la 31 august în acest an vom închide această activitate. Vom avea în primul trimestru spre final și acest text și îl vom trimite în Parlament pe dezbatere.

Pe lângă discuțiile cu partenerii sociali voi avea și un text agreat, că așa este și așa este scris în PNRR și cu Comisia Europeană, astfel încât să nu avem ulterior alte piedici în implementare”, a informat ministrul Muncii.

articolul original.

După tragedia de la Cariera Jilț, premierul Nicolae Ciucă schimbă foaia: ‘Atât Ministerul Energiei, cât și Ministerul Muncii, îmi veți prezenta primele date și concluzii, cu măsuri concrete’

18 January 2023 at 10:00
image

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, în şedinţa de Guvern, că Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii vor continua activitatea de verificare şi cercetare a cauzelor producerii accidentului de la Complexul Energetic Oltenia, în urma căruia trei persoane şi-au pierdut viaţa, iar primele concluzii şi măsuri concrete trebuie prezentate până săptămâna viitoare.

”Ieri, din păcate, a avut loc un accident tragic la CEO. Şi-au pierdut viaţa trei muncitori în cariera de la Jilţ. Doresc să transmit condoleanţe şi întreaga mea compasiune familiilorcelor trei muncitori şi desigur celor care au fost răniţi”, a declarat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Nicolae Ciucă.

Acesta a anunţat că a cerut verificări, imediat după producerea accidentului.

”Atât Ministerul Energiei, cât şi Ministerul Muncii, prin Inspecţia Muncii, vor continua activitatea de verificare şi cercetare a cauzelor producerii accidentului şi, până la şedinţa de săptămâna viitoare, îmi veţi prezenta primele date şi concluzii, cu măsuri concrete, măsuri atât împotriva celor care se fac vinovaţi de producerea accidentului, cât şi măsuri concrete pentru îmbunătăţirea condiţiilorde muncă în Complexul Energetic Oltenia”, a mai transmis premierul.

Trei persoane au murit şi mai multe au fost rănite în urma accidentului produs, marţi, în cariera Jilţ Sud.

Primele verificări ale poliţiştilor arată că autoutilitara care a căzut la o diferenţă de nivel de aproximativ trei metri transporta muncitori, dar şi două tuburi metalice de acetilenă.

După decesul a trei persoane, cu vârste de 29, 38, respectiv 48 de ani şi după rănirea altor muncitori, Poliţia a deschis dosar pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, conform news.ro

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, ridică pragul de venit: ‘Este o măsură a nevoii și este o măsură chiar a sărăciei putem spune’

10 January 2023 at 08:06
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a anunțat că, din acest an, a fost ridicat pragul de venit până la care se alocă măsuri de sprijin pentru populație.

Mai precis, vor beneficia de sprijin din partea Guvernului Nicolae Ciucă și românii cu venituri până la 3.000 de lei. Marius Budăi anunță că aceasta este „o măsură a nevoii”, poate chiar „a sărăciei”.

Marius Budăi: „Este o măsură a nevoii și este o măsură chiar a sărăciei putem spune”

„Aici vine noutatea, avem 3 praguri de venituri. Pentru cetățeni cu venituri până la 1.500 de lei, pentru cetățeni cu venituri între 1501- 2000 de lei noutatea în acest an a venit că s-a decis în coaliție și am la concluzia că spre deosebire de anul 2020 să venim în plus cu încă o măsură și să urcăm pragul de venit până la care se alocă măsura de sprijin până la 3.000 de lei, este prima majorare.

Este o măsură a nevoii și este o măsură chiar a sărăciei putem spune, dar poate așa înțelegem de ce PSD și Budăi, la un moment dat, strigau că pensiile în România sunt foarte mici și nu înțelegem de ce pensiile în România trebuie să rămână mici până în 2070 cu acel procent nedrept din PNRR față de cetățenii români.

Procentul din PNRR este discutabil. Rămânem în discuția politică. Avem anumite concluzii, le păstrăm pentru final, lucrurile se îndreaptă pe o direcție bună”, a spus Marius Budăi, ministrul Muncii, în emisiunea Subiectiv de la Antena 3 CNN.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi: Vă spun acum, în premieră, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat, s-a majorat brutul

8 January 2023 at 20:18
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a dat detalii despre noua Lege a pensiilor, la care lucrează acum.

Marius Budăi a dezvăluit, în premieră, că atunci când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat, s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate.

Marius Budăi: „Vă spun acum, în premieră”

Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum, în premieră, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat, s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție.

Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a spus ministrul Muncii, la România TV.

articolul original.

Vești bune pentru peste 2 milioane de salariați! Salariul minim brut garantat în plată crește de la 1 ianuarie la 3.000 de lei

1 January 2023 at 11:15
image

Peste 2 milioane de salariaţi urmează să beneficieze de la 1 ianuarie de o creștere a salariului minim brut garantat, acesta ajungând la 3.000 de lei.

Salariul minim în construcţii urcă la 4.000 de lei, de la 3.000 în prezent, când este scutit de impozit şi de plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate.

Guvernul a aprobat la începutul lunii decembrie hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, de la 2.550 lei.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.898 lei, majorarea fiind de 374 lei, iar creşterea pe net de 24,5 %, conform precizărilor Ministerului Muncii.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, scrie news.ro

articolul original.

Decizia CCR privind pensiile magistraților, necitită de Guvern?

29 December 2022 at 12:35
image

Guvernul a adoptat miercuri, 28 decembrie, proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, actul normativ „respectă deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate”.

Afirmația din comunicatul oficial pare a fi în flagrantă contradicție cu realitatea. La 15 decembrie, Curtea Constituțională decidea că nicio pensie aflată în plată, fie ea contributivă sau de serviciu, nu poate fi diminuată.

CCR a explicat în decizia sa care sunt argumentele care au condus la ideea clară că nicio pensie nu poate fi tăiată.

„Raportat la cauza de față, Curtea constată că reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privința pensiilor lor este o măsură care conduce în mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Daca în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natura constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia. Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel putin două modalități: încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său.

În măsura în care Guvernul apelează prin intermediul ordonanței de urgență la unul dintre aceste două elemente afectatoare ale dreptului, respectiva măsura afectează dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție.”, se arată în decizia CCR din 15 decembrie.

Se pune întrebarea dacă se va trece totuși la recalcularea pensiilor aflate în plată, așa cum a anunțat Ministerul Muncii, în pofida recentei decizii a Curții Constituționale.

articolul original.

Ministerul Muncii: Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă

29 December 2022 at 08:52

Guvernul a adoptat proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate.

Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. 

Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

În acest sens, noile reglementări introduc criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, cu scopul de a redimensiona cuantumul acestora.

Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu se au în vedere venituri de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potențialilor beneficiari, similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

Pentru reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, s-a stabilit ca determinarea cuantumului pensiilor de serviciu să se facă pe baza unui procent ajustat față de cel aplicat în prezent, la baza de calcul.

De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu și vechimea în serviciu au fost majorate.  Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiție aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent. 

Pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligați să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Legea adoptată aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Actul normativ prevede și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, s-a stabilit că piloții, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce privește stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituțiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.  

articolul original.

În contextul legal, recalcularea veniturilor se va face astfel încât, cuantumul să nu mai poată depăși salariul pe care l-a avut pensionarul

28 December 2022 at 08:14

În România, începând cu anul viitor, un proiect de lege, vizează recalcularea veniturilor astfel încât cuantumul să nu mai poată depăși salariul pe care l-a avut viitorul pensionar.

În acest sens, ministerul Muncii și Solidarității Sociale a informat într-un comunciat, că proiectul de act normativ stabilește că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, dar și faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

În plus, un alt element de noutate constă în creșterea vechimii în specialitate la minim 15 ani, iar pentru justiție aceasta va fi de minim 25 de ani, fără perioade asimilate, iar baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, conform deciziilor CCR.

În acest context, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

Mai mult, trebuie menționat că proiectul prevede modificări pentru următoarele categorii de pensionari speciali: magistrații, diplomații, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe, angajații Curții de Conturi, dar și militarii și polițiștii.

Modalitatea de recalculare a pensiilor

În contextul noului proiect de act normativ, de pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, a explicat Ministerul Muncii.

În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter  permanent.

Însă şi pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

articolul original.

Când vor intra, în ianuarie 2023, noile pensii mărite – Marius Budăi, ministrul Muncii, anunț pentru pensionari!

25 December 2022 at 13:45
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a făcut, recent, precizări privitoare la pensiile pe care le încasează milioane de români.

Marius Budăi a explicat că plățile vor fi efectuate de către Ministerul Muncii din data de 3 ianuarie, iar până la 15-17 ianuarie vor fi plătite toate pensiile.

„După cum bine ştiţi se închide anul bugetar pentru decembrie pe 3 – 4 ianuarie 2023, atunci sunt deschise conturile şi sunt făcute plăţile aferente”, a declarat ministrul Muncii, conform România TV.

Cetățenii trebuie să știe, că în fiecare an, discutăm despre acest aspect și anume că începe anul bugetar și o zi-două, până când se deschid conturile, până se alimentează, după care imediat facem virarea sumelor către Poșta Română și cu siguranță se va lucra și în week-end și se va încerca ca până în 15-17 ianuarie, să putem achita toate pensiile și toate măsurile, ca banii să ajungă la cetățeni. Mobilizare există.

Sunt măsuri de sprijin pe care le-am decis în coaliție, care susține actualul Guvern, inclusiv ridicarea pragului valoric până la care se alocă aceste vouchere de alimente în valoare de 250 de lei, o dată la două luni. Va continua pe tot parcursul anului 2023, începând din luna februarie.

Pragul s-a ridicat de la 1.500 la 1.700 de lei. După cum ați văzut și în acest an am avut măsuri de sprijin până la concurența valorii de 2.000 de lei venituri.

În anul 2023 pe praguri valorice vom avea până la 3.000 de lei. Absolut toate aceste ajutoare sunt prevăzute în actele normative și sumele există în bugetul aprobat deja în Parlamentul României”, a mai spus Budăi.

La 19 decembrie, Marius Budăi a anunțat că deja se tipăresc taloanele aferente lunii ianuarie 2023, care prevăd pensiile mărite

„Se tipăresc deja taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2023, care prevăd pensiile mărite, dar și ajutorul de tip on-off, a cărui primă tranșă se acordă în prima lună a anului!

Vă reamintesc faptul că valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 de lei începând cu 1 ianuarie 2023, iar ajutorul, plătibil în două tranșe, este de 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, de 800 de lei pentru cele cuprinse între 1.501 lei și 2.000 de lei și de 600 de lei pentru cele între 2.001 lei și 3.000 lei”, a precizat, luni, Marius Budăi.

articolul original.

Începând cu 1 ianuarie 2023, se majorează salariul minim brut! Peste 2 milioane de români vor beneficia de măsura anunțată de Ministerul Muncii

25 December 2022 at 12:44
image

La începutul lunii decembrie 2022, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat că salariul minim brut pe țară se va majora de la 1 ianuarie 2023.

De la 2.550 de lei/lună, salariul minim brut va creștere la 3.000 de lei/lună.

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent, a informat MMSS.

Peste 2 milioane de români beneficiază de măsură

Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.898 lei, majorarea fiind de 374 lei, iar creșterea pe net de 24,5 %.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere și acordul comun al Guvernului, reprezentanților patronatelor și sindicatelor, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit.

De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariați.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, se ține de cuvânt! Nicio pensie nu va mai depăși salariul primit în perioada activă! Va începe recalcularea tuturor pensiilor judecătorilor și procurorilor (proiect Ministerul Muncii)

20 December 2022 at 15:49
image

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Documentul respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, iar cheltuielile totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu se ajustează conform angajamentelor asumate, se precizează într-un comunicat de presă al MMSS.

Ministerul Muncii transmite că nicio pensie de serviciu nu va mai depăși salariul primit în perioada activă. Astfel, va începe recalcularea tuturor pensiilor primite de judecători și procurori.

Proiectul de act normativ stabilește că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, dar și faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

Un alt element de noutate constă în creșterea vechimii în specialitate la minim 15 ani, iar pentru justiție aceasta va fi de minim 25 de ani, fără perioade asimilate, iar baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Proiectul de lege aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la împlinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Proiectul de lege vizează și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

Modificările propuse vizează și personalul aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă are vârsta de minimum 52 de ani şi a realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului. Și în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

Proiectul de lege a fost publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și trimis în avizare interministerială.

Proiectul de lege integral privind reformarea pensiilor de serviciu

Proiect Lege privind modificarea și completarea unor acte normative  din domeniul pensiilor de serviciu

Art.I. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:

  1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusă la angajator.  

  1. După alineatul (1) al art. 211 se introduce un nou alineat (11) și va avea următorul cuprins:

(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia oricând, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).

  1. Alineatul (2) al art. 211 se abrogă.
  2. Alineatul (3) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani , cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

  1. Alineatul (4) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent realizate,  în ultimele 12 luni de activitate înainte de data depunerii cererii de pensionare, de un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

  1. După alineatul (4) al art. 211 se introduce un nou alineat (41) și va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter  permanent.

  1. Alineatul (2) al art. 213 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează proporțional cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

Art. II.  Prin derogare de la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor până în anul 2027, la calculul condiției de vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: 

Anul pensionării Vechimea maximă în funcțiile asimilate de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult
2023 5 ani
2024 4 ani
2025 3 ani
2026 2 ani
2027 1 ani

Art. III. (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu aflate în plată se recalculează potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a transmite casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente adeverința emisă de angajator cu baza de calcul raportată la perioada de activitate pentru care optează beneficiarul de pensie de serviciu, în caz contrar angajatorul va emite o adeverință cu baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție, actualizată la media veniturilor nete ale unui judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică aflat în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

 (2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1).

Art. IV. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 685  se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

  1. Prevederile alin. (2) și (3) ale art. 685 se abrogă.
  2. Alin. (7) al art. 685 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.

Art. V. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează  :

1.Alin. (2) al art. 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar  de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

2.Alin. (3) al art. 51 se abrogă. 

3.Alin. (4) al art. 51 se abrogă.  

4. Alin. (11) al art. 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

”(11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.”

Art. VI. Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, se modifică după cum urmează  :

1. Alin. (1) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu.  Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării.

2.Alin. (2) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare funcţiei de ambasador, aflate în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador. 

3.Prevederile alin. (3) și alin. (4) ale art. 1 se abrogă.

4.Alin. (5) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: 

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia în ultimele 12 luni anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

5.Alin. (6) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: 

(6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcții de execuție specifice, pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul public şi care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.

  1. Alin. (8) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de ambasador în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

  1. Alin. (2) al art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

  1. Alin. (4) al art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

Art. VII. – Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează :

1.Art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul principal          sau filială în România.”

2. Alin. (1) al art. 421  se modifică și va avea următorul cuprins:

“ (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:

  1. a) piloţi, piloţi instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;

3. Alin. (1) al art. 422  se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12  luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

  1. Alin. (3) al art. 422 se abrogă. 

5. Alin. (1) al art. 424  se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)  Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, dacă solicitantul nu beneficiază de drepturi de pensie în sistemul public.  

6. Lit. b) și c) ale art. 427 se abrogă.

Art. VIII.Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Alin. (3) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins: 

” (3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni  înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz. ”

2.Alin. (4) al art. 731 se abrogă.

  1. Alin. (7) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3), (5)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

  1. Alin.(8)  al art. 731 se abrogă.
  2. Alin. (9) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)- (3), (5) -(7) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și pentru persoanele care au îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.   

  1. Alin. (10) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins::

(10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1)- (3), (5) -(7) și (9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

  1. Alin. (11) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)- (3), (5) -(7), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

  1. Alin. (5) al articolul 93, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (5) De prevederile art. 41, 43 și 73 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).

Art. IX. – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) –c), în care nu se includ:

  1. a)diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
  2. b)compensaţiile lunare pentru chirie;
  3. c)valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
  4. d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
  5. e)primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
  6. f)indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
  7. g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
  8. h)plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
  9. i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
  10. j)restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
  11. k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
  12. l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
  13. m)sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
  14. n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
  15. o)sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa  II– Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
  16. p)alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
  17. Alin. (4) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

  1. Alin. (6) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

  1. Alin. (7) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

  1. Alin. (8) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

  1. Alin. (9) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele metodologice existente,  la propunerea instituțiilor implicate. 

articolul original.

Schimbare esențială privind pensionarea polițiștilor și militarilor! La calcularea pensiei nu se mai iau în calcul toate veniturile realizate de polițiști/militari, ci doar salariile lunare brute, fără sporuri

20 December 2022 at 15:26
image

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a făcut astăzi public proiect privind reformarea pensiilor de serviciu din România, în proiectul fiind incluse și pensiile militare.

Trebuie precizat că proiectul nu modifică vârsta de pensionare a polițiștilor, militarilor și lucrătorii din Servicii. Totuși, aceștia vor avea parte de o schimbare esențială.

Baza de calcul folosită pentru  stabilirea pensiilor militare va fi media doar a soldelor sau salariilor brute, și nu a tuturor veniturilor obținute de polițiști și militari, așa cum prevede legislația în vigoare. De asemenea, baza de calcul pentru stabilirea pensiei va fi media salariilor brute obținute în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. În prezent, la baza de calcul se iau în calcul 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activate. Mai mult, la media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. Și acest spor va dispărea din viitoare bază de calcul folosită pentru stabilirea pensiilor polițiștilor și militarilor.

„Art. 28.  (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale”, prevede, la ora actuală, Articolul 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Cum se va modifica Legea pensiilor militare:

„Art. IX. – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

2. Alin. (4) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

3. Alin. (6) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

4. Alin. (7) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

5. Alin. (8) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

6. Alin. (9) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele metodologice existente, la propunerea instituțiilor implicate”.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, rupe tăcerea despre scandalul reformei pensiilor speciale: ‘Nu există niciun fel de amenințare din parea domnului premier!’

20 December 2022 at 07:45
image

Ministrul Muncii ar fi fost acuzat de premierul Nicolae Ciucă, dar și alți membri din coaliția de guvernare că întârzie reforma pensiilor, spun unele surse guvernamentale, potrivit România TV.

În replică, ministrul Muncii a spus că nu a avut nicio discuție contondentă cu premierul și că discuții pe marginea acestui subiect au avut loc pe tot parcursul anului.

Discuțiile au fost purtate pe toată perioada acestui an cu Banca Mondială, cu Comisia Europeană. Din contă, din dicuțiile avute cu Comisia Europeană, îndemnul acesteia a fost să nu ne grăbim. Termenul de 31 decembrie nu reprezintă un termen care să pună în pericol implementarea PNRR din contră, a fost sugestia loc să discutăm și suntem în legătură cu ei zilnic….. Dacă ne ținem de un calendar nu înseamnă că se amână pentru că avem prevederile clare așa cum au fost trecute PNRR în frunte cu aceste pensii, că nu vor mai fi cazuri în care pensiile să depășească venitul aflat în activitate. Aceste lucruri le-am prins în proiect și l-am trimis la Consiliul Suprem al magsitraturii așa cum este normal pentru că este garantul justiției în României”, a spus Ministrul Muncii.

Marius Budăi a anunțat că proiectul de lege al reglementării pensiilor speciale a plecat pe circuitul de avizare și sub nicio formă nu va fi adoptat sub forma unei ordonanțe de urgență.

Întrebat dacă a fost amenințat de Nicolae Ciucă cu remanierea în cazul în care până la sfârșitul lunii nu vine cu un proiect de hotărâre, ministrul a răspuns: ”Nu există niciun fel de amenințare din parea domnului premier! Dacă trebuie să plătesc cu demisia mea că mă îngrijesc cât pot eu de bine de veniturile cetățenilor români și dacă trebuie să mi se ceară demisia că am pledat pentru majorarea pensiilor, dacă trebuie să mi se ceară demisia că am pledat pentru eliminarea acelui procent care nu există în niciun stat membru în UE atunci să mi se ceară. Funcția nu este a lui Marius Budăi, nu este pe persoană fizică, funcția este a PSD, eu sunt un om de partid disciplinat și procedez ca atare”, a spus Marius Budăi.

Ministrul Muncii a ținut să sublinieze faptul că scandalurile din ultima perioadă, în ceea ce privește poziția pe care el o deține în Guvern nu vor afecta măririle salariale și de pensii anunțate de la 1 ianuarie 2023.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu pensiile speciale. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a făcut anunțul: ‘Acestea nu sunt prinse acum în PNRR. Va fi un proiect de lege inițiat de către Guvern’

articolul original.

Crește vârsta de pensionare? Ce spune purtătorul de cuvânt al Guvernului.

17 December 2022 at 14:16
By: M.Ex.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că, din datele pe care le are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în ceea ce priveşte vârsta, nu vor cuprinde elemente de schimbare „bruscă”, care să genereze „dezechilibre”. El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, despre informaţiile vehiculate privind creşterea vârstei de pensionare în noile reglementări în domeniul pensiilor avute în vedere de actuala guvernare.

„N-aş vrea să fac speculaţii nici în legătură cu acest lucru şi nici în legătură cu alte elemente care circulă în spaţiul public. În privinţa vârstei de pensionare, ca şi în cazul altor potenţiale schimbări, vor fi luate măsuri etapizat, nu vor fi schimbări bruşte în sistem care să genereze dezechilibre. Şi este apelul la raţiune pe care l-au făcut mai mulţi membrii ai Guvernului în ultima perioadă şi pe bună dreptate, pentru că funcţionarea sistemului trebuie asigurată şi asta implică şi o anumită continuitate, deci inclusiv din perspectiva vârstei de pensionare, din datele pe care le am, nu vor fi elemente de schimbare bruscă care să genereze dezechilibre de sistem”, a afirmat Cărbunaru, potrivit Agerpres. El a adăugat că, în ceea ce priveşte jalonul din PNRR privind pensiile speciale, s-a constituit un grup de lucru, specialiştii de la Ministerul Muncii fac analize şi există consultanţă din partea Băncii Mondiale.

Dan Cărbunaru a mai precizat că pensiile militare nu sunt pensii speciale. „Există, pe de altă parte, şi faptul că pensiile militare nu sunt pensii speciale, deci sunt pensii care sunt recunoscute ca atare în orice stat civilizat, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, iar potrivit asigurărilor date de către Ministerul Justiţiei în privinţa magistraţilor, pentru că şi acolo au fost anumite discuţii, atât deciziile Curţii Constituţionale, cât şi statutul recunoscut la nivel european, sunt garanţii care trebuie furnizate acestui corp. În privinţa, însă, a modului final în care România va asambla acest pachet, la finalul activităţii pe care o derulează colegii de la Ministerul Muncii, împreună cu cei de la cei de la celelalte ministere, vom avea un pachet final pe care o să-l prezentăm. (…) Dincolo de deciziile politice care s-au luat la nivelul coaliţiei, dincolo de poziţia Guvernului, există şi această inserţie tehnică de la Banca Mondială, deci se vor asambla toate aceste elemente ţinând cont de criteriile pe care vi le-am prezentat şi sperăm ca în cel mai scurt timp să avem şi o formă agregată pe care să v-o prezentăm”, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului.

articolul original.

Ministerul Muncii: în România vor exista trei categorii de salarii minime!

29 November 2022 at 09:16
image

De la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va majora, conform proiectului elaborat de Ministerul Muncii și va fi cu 17,6% mai mare, în comparație cu decembrie 2022. La momentul actual, salariul minim brut este de 2.550 de lei, dar angajatul rămâne în mână doar cu 1.524 de lei. În prezent, 1,3 milioane de angajați din România primesc salariul minim pe economie, potrivit Hotnews.

Salariul minim net clasic se va raporta la economie. Este vorba despre suma de 3.000 de lei brut, din care 200 de lei nu vor fi taxați pentru contribuția și impozitul pe venit. Așadar, un salariat care se încadrează în acest venit ar urma să primească în mână 1.863 de lei.

O problemă se întrevede în cazul în care în aceeași fabrică sunt doi angajați în care unul primește salariul minim brut de 3.000 de lei, iar celalalt, suma de 3.100 de lei. Cel de-al doilea ar avea un venit net de 1.830 de lei, mai exact sub cel care are salariul minim. În acest caz, angajatorul va trebui să găsească o soluție. Fie va mări salariul angajatului, fie îl va duce pe salariul minim, ceea ce ar reprezenta o pierdere pentru stat din punct de vedere al încasării taxelor.

Salariul minim în construcţii

Guvernul a transmis că pentru aria construcțiilor, salariul minim se va ridica la 4.000 de lei brut, în creștere considerabilă față de 3.000 de lei, cât este astăzi. Totodată, acest sector beneficiază și de alte facilități.

De exemplu, nu se plătesc contribuția la sănătate, impozitul pe venit și, opțional, contribuția la Pilonul II de pensii. Așadar, un salariat din acest domeniu va primi în mână 3150 de lei.

Se poate concluziona așadar că Executivul vrea să obțină mai mulți bani la Pilonul I de pensii (dacă tot nu încasează din impozit pe venit și contribuția la sănătate). Așadar, în loc de 638 lei, cât ia statul în prezent de la cei 3.000 de lei, va lua 850 lei.

Salariul minim în agricultură

În aria de agricultură, precum și în cea a industriei alimentare, salariul minim brut nu va crește. Va rămâne la fel, mai exact 3.000 de lei, dar cu aceleași facilități ca în cazul construcțiilor (așa cum avem și la momentul actual). Mai concret, fără impozit pe venit, contribuția la sănătate și eventual, pilonul II de pensii.

Mai precis, un angajat din agricultură sau din industria alimentară va primi în mână un salariu de 2.362 de lei.

articolul original.

Banca Mondială impune ca, prin PNRR, pensiile speciale din România să fie supuse principiului contributivității

25 October 2022 at 15:22
image

Banca Mondială și Ministerul Muncii au finalizat propunerile privind reforma pensiilor, jalon din PNRR care trebuie adoptat până la finalul anului, propuneri care fac referire și la pensiile speciale. Astfel, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că a primit în cursul dimineţii de luni raportul de la Banca Mondială cu cerinţele din PNRR, conform contractului cu această instituţie, pensiile militare fiind cuprinse în jalon.

Potrivit ministrului, „din cauza acestei expresii juridice, pensii speciale, Comisia Europeană a interpretat că şi pensiile militare trebuie să fie introduse în acest jalon”. El consideră că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale, dar aşa au fost menţionate „de alţii” în PNRR. „Din cauza acelei interpretări a unui termen inexistent juridic s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo, aşa este interpretarea Comisiei Europene. Noi am spus că pensiile militare, în concepţia noastră, nu sunt pensii speciale. Avem foarte mulţi rezervişti din Romania care s-au încadrat, din păcate, în acele măsuri de sprijin pe care le-am avut în decursul acestui an”, a explicat Marius Budăi.

Banca Mondială recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate, scrie Economedia.

articolul original.
❌