ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ministrul Agriculturii, Petre Daea: România va consemna în acest an cea mai mică producție de porumb din 2007 și până în prezent

4 December 2022 at 13:45
image

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a transmis pentru AGERPRES că România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară.

Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent), transmite AGERPRES

articolul original.

Alertă – Riști să ajungi la închisoare, dacă dai cu erbicid în propria gospodărie, fără autorizație! Proiect al Ministerului Agriculturii

24 November 2022 at 11:50
image

Un proiect de ordonanță de urgență, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, îi poate trimite la închisoare pe micii fermieri care dau cu erbicide fără a avea autorizație.

Proiectul de OUG publicat de ministerul condus de Petre Daea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani și amenzi de până la 15.000 de lei pentru fermierii care folosesc, fără autorizație, produse fitosanitare pentru uz profesional.

Jurnaliștii de la Agrointel.ro scriu că, potrivit articolului 51 a OUG, aliniatul (2), „utilizatorii de produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional au obligaţia să deţină autorizaţie de utilizare a produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional”. Mai departe, la aliniatul (3) se precizează că „Este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către utilizatorii neprofesionişti şi utilizatorii profesionişti neautorizaţi”.

În același OUG se precizează că utilizatorii profesionişti neautorizaţi pot utiliza numai produse de protectie a plantelor de uz neprofesional.

În plus, se precizează la articolul 59 că utilizatorul de produse de protecţie a plantelor, persoană fizică neautorizată poate efectua tratamente fitosanitare cu produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional numai cu prestatorii de servicii cu produse de protecţie a plantelor autorizaţi.

Potrivit art. 52 al propunerii de act normativ, pot obține autorizație de utilizare a produselor de protecție a plantelor pentru uz profesional operatorii economici care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Trebuie să aibă formă juridică prin care să facă dovada că desfășoară activitate de producție vegetală;
  • Trebuie să aibă în fermă o persoană responsabilă care deţine certificat de formare profesională dobândit prin instruire privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, pentru activitatea de utilizator profesionist şi are studii medii finalizate cu diplomă de bacalaureat în domeniul agricol cu specializările agricultură şi horticultură sau studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul agricol cu specializările agricultură, horticultură, arhitectură peisagistică, inginerie economică în agricultură, ingineria şi managementul afacerilor agricole, montanologie şi domeniul silvic cu specializarea silvicultură;
  • Trebuie să deţină spaţiu de depozitare autorizat pentru produsele de protectie a plantelor;
  • Trebuie să deţină autorizaţie de mediu eliberată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin structurile teritoriale;
  • Trebuie să deţină contract de prestări servicii cu un operator economic autorizat care colectează deşeuri de produse şi ambalaje provenite de la produsele de protecţie a plantelor;
  • Trebuie să se înregistreze la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Ce sancțiuni prevede OUG-ul:

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la I la 5 ani, fapta de a comercializa, deţine sau de a utiliza produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către persoane neautorizate”, se precizează în proiectul de OUG.

Mai mult, sunt prevăzute amenzi între 10.000 și 15.000 de lei pentru o serie de încălcări ale OUG, inclusiv pentru încălcarea articolului 59, cel care obligă persoanele fizice neautorizate să angajeze firme de prestări servicii pentru aplicarea tratamentelor în câmp.

articolul original.

Peste 50 de cooperative şi producători agricoli livrează produse româneşti prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea

13 November 2022 at 14:08

Ministerul Agriculturii a anunțat că după prima lună de când a repornit activitatea, Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea a încheiat contracte-cadru cu peste 50 cooperative şi producători agricoli. Astfel, în ultima lună, au fost încheiate contracte pentru livrarea a peste 140 de tone de produse agroalimentare obţinute de producătorii români

Astfel, până în prezent, Casa Unirea a facilitat livrarea către reţeaua de retail de legume – fructe (cartofi alb si roşu, dovleac plăcintar, varza albă şi roşie, morcov, ridichi negre şi sfeclă roşie, prune uscate), precum şi de produse de băcănie (dulceaţă de dovleac, dulceaţă de gutui, pastă de măceşe, fasole boabe în saramură). Pentru valorificarea producţiei româneşti Casa Unirea a încheiat până la această dată parteneriate cu Carrefour, Metro şi Penny, iar, de săptămâna viitoare, se vor alătura demersului lanţurile comerciale Kaufland şi Profi.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea primeşte zilnic pe adresa oficială de email oferte de la producătorii români interesaţi de iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de promovare a produselor româneşti şi de creştere a consumului produselor agroalimentare obţinute pe plan local, mai afirmă Ministerul Agriculturii.

Livrările de produse agroalimentare către marile lanţuri de magazine din România vor continua în perioada următoare, reprezentanţii Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea prezentând periodic oferta de produse obţinute de fermierii şi producătorii români, în beneficiul tuturor actorilor implicaţi.

De asemenea, în vederea valorificării produselor locale pe lanţul scurt de aprovizionare, conducerea Casei Unirea a demarat o serie de discuţii cu reprezentanţii reţelelor de magazine locale. Un prim astfel de proiect de preluare a produselor obţinute pe plan local de către magazinele din zonă va fi demarat în judeţul Cluj, astfel de parteneriate urmând a fi încheiate, treptat, la nivelul întregii ţări.

Pe lângă accesul produselor româneşti în hypermarketuri şi în reţelele locale de magazine, conducerea Casei Unirea negociază cu reprezentanţii retailerilor pentru a le pune la dispoziţie producătorilor spaţii din parcările hypermarketurilor pentru organizarea de Târguri şi pieţe volante la sfârşitul săptămânii, astfel încât consumatorii să aibă posibilitatea să achiziţioneze produsele româneşti direct de la producători, scrie News.ro.

Citește și: Prințesa Clujana, siluită din 2014 de călăi

articolul original.

Târg pescăresc la Ministerul Agriculturii, cu produse de la cherhanale și piscicultori din mai multe zone ale țării

2 November 2022 at 13:54
image

Ministerul Agriculturii organizează din acest weekend, de sâmbătă mai exact, în curtea instituției, un târg pescăresc. Producătorii de produse din pește, unii participanți la mari târguri alimentare, internaționale, își vor prezenta produsele, iar bunătățile vor putea fi cumpărate.

Potrivit organizatorilor, la târgul pescăresc cumpărătorii vor găsi produse ale unor cherhanale din Delta Dunării-Jurilovca, Sfântul Gheorghe, Crișan, Mila 23, Murighiol, Vadu și 23 August dar și ale unor piscicultori din județe precum Iași și Prahova.

De asemenea, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii, va fi present și un producător de care  exploatează de peste 20 de ani prelucrează rapane, midii și pești marini din Marea Neagră.

Ministerul spune că este vorba despre singura unitate de procesare a moluștelor din țara noastră și  singura fabrică din domeniu autorizată pentru export în Statele Unite ale Americii și către continentul asiatic, în Coreea de Sud și Japonia.

Un alt producător de produse tradiționale din pește ce va fi prezent la târg este compania care a cerut certificarea Uniunii Europene pentru mai multe produse: „Scrumbia de Dunare afumata”- IGP, „Salata cu icre de știucă de Tulcea” – IGP și „Salata tradițională cu icre de crap”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește și: Ministrul Daea anunță înființarea Fondului Mutual. Instituția va ajuta fermierii în cazul unor evenimente neprevăzute | AUDIO

articolul original.

Șefă în Ministerul Agriculturii recunoaște mita

31 October 2022 at 13:20
By: M.V.

Livia Ciobanu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene din Ministerul Agriculturii, a încheiat un acord cu DNA în care recunoaşte că a primit mită şi acceptă să fie condamnată cu suspendare.

DNA Timişoara a sesizat Tribunalul Bucureşti cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu Livia Ciobanu în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată (36 de acte materiale).

Potrivit DNA, în perioada mai 2018 – februarie 2021, Livia Ciobanu ar fi primit de la o persoană cu funcţie de conducere la nivelul unei Direcţii judeţene pentru agricultură (martor), suma totală de 52.000 de lei şi un laptop, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu. Banii ar fi fost primiţi pentru avizarea alocării unor fonduri de care respectiva direcţie judeţeană avea nevoie pentru cumpărarea de autovehicule noi, staţii de lucru de birou, staţii de lucru portabile, imprimante, telefoane mobile şi servicii de voce şi date şi alte obiecte de birotică.

Suma totală de 52.000 lei ar fi fost primită direct şi prin intermediari, banii fiind daţi în numerar şi viraţi într-un cont bancar al unei persoane din familia inculpatei, precum şi prin mandat poştal online (între 1.500 şi 3.000 de lei/lunar).

În prezenţa avocatului, Livia Ciobanu a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

articolul original.

Marcel Ciolacu, vești bune pentru fermieri: Vrem să direcționăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile

26 October 2022 at 07:45
image

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut miercuri, la deschiderea INDAGRA, că dorește să direcţioneze spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură. De asemenea, acesta a precizat că se va continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an.

”Aşa cum aţi văzut deja, PSD a pus în centrul programului său de guvernare politicile dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale, sprijinirii fermierilor şi susţinerii producţiei româneşti. În viziunea noastră, sprijin pentru producţia românească a însemnat sprijin pentru investiţii, plăţi la timp pentru fermieri şi programe de susţinere pentru toate sectoarele din domeniul agriculturii. De aceea, am alocat peste 500 de milioane de euro din bugetul naţional programelor de sprijin din toate sectoarele. Iar rezultatele se văd: în pofida unui an extrem de greu, marcat de războiul din Ucraina, de criza energetică şi de secetă, producţia la grâu este dublă faţă de necesarul de consum al României. Totodată, fructele şi legumele româneşti sunt mult mai prezente pe mesele românilor. Iar acesta este meritul fermierilor români care, în ciuda tuturor acestor greutăţi, au continuat să acceseze programele de sprijin şi să lucreze pământul”, a spus preşedintele PSD în discurs.

Marcel Ciolacu ”i-a asigurat pe toţi fermierii din România că, atâta vreme cât vor fi la guvernare, cei de la PSD vor continua să-i susţină”.

”Ştim dificultăţile legate de costurile de producţie şi ştim că majorarea preţurilor la energie afectează toate ramurile agricole. Dar, prin parteneriatul pe care PSD îl are cu fermierii, ne-am propus tocmai depăşirea acestor obstacole. Aşadar, vom continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an. Vrem să direcţionăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură”, a spus el.

Preşedintele PSD a arătat că în primele 9 luni ale acestui an, în conturile României şi implicit ale fermierilor români, au intrat 2,57 miliarde euro. ”La acestea se vor adauga 1,3 miliarde euro, reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 milioane euro catre 375 de mii de fermieri. Iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului agricol următor”, a spus Ciolacu.

El l-a felicitat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care, spune el, ”s-a implicat din prima zi şi a obţinut de la Comisia Europeană acordarea subvenţiilor în avans, într-un cuantum de 70%, inclusiv pentru sectorul zootehnic, greu încercat în acest an”.

”Ştim cu toţii că apartenenţa la UE este un avantaj pentru fermierii români şi noi ne asigurăm că valorificăm corect acest avantaj. Ca să vă dau un exemplu, din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit aproape 20 de miliarde euro. Bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în imputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură”, a precizat preşedintele PSD,

”Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie – pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie – , avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023-2027. Mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021. Pe baza acestei strategii, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, a industriei alimentare şi a satului românesc, vă asigur că cele 15,8 miliarde de euro vor fi folosite pentru a avea o agricultură sustenabilă, care foloseşte noile tehnologii disponibile şi cele mai performante imputuri. Totul, pentru a dezvolta acest sector de o importanţă strategică pentru România! ”, a mai spus Marcel Ciolacu în mesaj, conform news.ro

articolul original.

Fermierii despăgubiți pentru secetă

13 October 2022 at 12:39
image

Fermierii vor primi despăgubiri de cel mult 1.500 de lei pe hectar pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2021, afectate în procent de 100% de seceta pedologică, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale .

Fermierii vor primi despăgubiri de cel mult 1.500 de lei pe hectar pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2021, afectate în procent de 100% de seceta pedologică, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se recunoaşte manifestarea fenomenului de secetă pedologică în agricultură în anul 2022 şi se instituie o schemă de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de compensaţii sub forma de grant financiar producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică”, se arată în document

Astfel, se acordă ajutor de stat beneficiarilor care au înfiinţat în toamna anului 2021 culturi de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă, iar acestea au fost afectate de seceta pedologică în grade de afectare cuprinse între 30% şi 100% conform proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor. „Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturile menţionate. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturile menţionate la art. 5, este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul – verbal”, potrivit proiectului.

Sumele reprezentând grant financiar care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulţirea cuantumului maxim al grantului financiar unitar menţionat cu gradul de afectare prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor şi cu suprafaţa calamitată prevăzută în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturile menţionate, iar rezultatul obţinut se împarte la o sută, se menţionează în document. „Beneficiarii prezentei scheme sunt producătorii agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică în grade de afectare cuprinse între 30% şi 100% conform proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi, respectiv: producătorii agricoli persoane fizice; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare; producătorii agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare”, precizează proiectul de act normativ. Beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate depun/transmit la Direcţiile Agricole Judeţene o cerere de solicitare a grantului financiar care cuprinde şi declaraţia pe proprie răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la data depunerii solicitării pentru ajutor. Cererile şi documentele prevăzute se depun/transmit în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Schema nu se cumulează cu alte ajutoare de stat sau ajutoare „de minimis” cu aceleaşi costuri eligibile identificabile.

Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar, pentru fiecare cultură afectată, reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în Tehnologiile cadru la culturi recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) şi corespund cerinţelor din Orientările UE. Potrivit proiectului MADR, schema trebuie notificată la Comisia Europeană în baza articolului 108 (3) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, fiind considerată ajutor de stat. Schema se aplică pe întreg teritoriul României până la data de 31 decembrie 2022.

articolul original.

Mihai Fifor: „220 de milioane de lei – aproximativ 44 de milioane de euro – alocă ministerul Agriculturii pentru sprijinirea afacerilor și locurilor de muncă din zona montană”

12 October 2022 at 12:17
By: -
image

„Este încă o concretizare a angajamentului pentru investiții și dezvoltare asumat de PSD odată cu venirea la guvernare.
Investițiile reprezintă cuvântul cheie al acestor programe.

Cele 220 de milioane de lei finanțează 3 acțiune cheie:
-Înființarea de noi stâne montane. Buget alocat 34,6 milioane lei.
-Înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană. Buget alocat 92 de milioane lei.
-Înființarea centrelor de colectare/prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau plantelor medicinale şi aromatice. Buget alocat 93 de milioane de lei.

Sunt acțiuni concrete, menite nu doar să păstreze forța de muncă în zona montană a țării și să valorifice resursele naturale ale zonei, ci și să dezvolte afaceri care vor asigura alimente sănătoase în cantități mai mari pentru populație, ceea ce reprezintă expresia unei mai bune securități alimentare a țării”, afirmă președintele PSD Arad, deputatul Mihai Fifor.


Comunicatul de față a fost publicat contra cost. Conținutul acestuia reprezintă în mod exclusiv punctul de vedere al partidului / organizației mai sus amintit/e, pentru care Redacția Special Arad nu-și asumă nicio responsabilitate.

articolul original.

Petre Daea reînvie proiectul de suflet al lui Dragnea. A fost semnat deja primul contract

8 October 2022 at 11:03
By: -
image

Ministrul Agriculturii Petre Daea a anunţat că activitatea Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea va fi reluată sâmbătă, după trei ani de întrerupere, odată cu semnarea primului contract cu producătorii agricoli pentru 100 de tone de legume, potrivit stiripesurse.ro.

„Astăzi am satisfacţia reluării unei activităţi care întâmplător a început în octombrie 2019 şi iată că o repunem în planul acesta al împlinirii tot în octombrie, dar din nefericire, după 3 ani. E vorba de a pune în mişcare Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea. Astăzi, aici, se va semna primul contract între Casa de Comerţ şi producătorii agricoli, pentru a pune în mişcare 100 de tone de legume. Felicitări pentru această activitate pe care am avut-o de-a lungul vremii, dar felicitări pentru împlinirea acestui act excepţional pe care astăzi am ţinut neapărat să-l botezăm în curtea Ministerului Agriculturii, aici unde interesul a izvorât şi activitatea s-a desfăşurat pentru a putea fi bine pentru producători agricoli”, a afirmat Petre Daea, sâmbătă la deschiderea oficială a târgului din curtea MADR, cu ocazia „Zilei Naţionale a Produselor Agroalimentare.

Citește mai mult pe stiripesurse.ro.

articolul original.

Sprijin financiar în valoare de peste 56,4 milioane lei pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal

30 September 2022 at 07:23
image

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Suma autorizată la plată este în valoare de peste 56,4 milioane lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1032/18.08.2022, din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea grantul financiar unitar este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

Reamintim că obiectivul acestei scheme de susținere financiară l-a reprezentat asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie – 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

articolul original.

Sprijin financiar în valoare de peste 129,16 milioane lei pentru sectoarele suin și avicol

30 September 2022 at 07:18
image

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepţional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin şi avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:
⦁ 66.094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
⦁ 63.071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:
⦁ 71.759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
⦁ 57.407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.
Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

articolul original.

Funcționară din Ministerul Agriculturii, anchetată pentru o șpagă de 67.000 de lei

13 September 2022 at 12:52
image

Procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva unei funcționare din Ministerul Agriculturii pe care o acuză de luare de mită în formă continuată, scrie News.ro.

Procurorii susțin că, în perioada 2018-2021, funcționara ar fi cerut și primit de la șeful unei direcții județene pentru agricultură, care e și martor în dosar, suma totală de 67.000 de lei și un laptop, în schimbul îndeplinirii unor îndatoriri de serviciu.

Mai precis, Livia Ciobanu ar fi cerut banii pentru avizarea alocării de fonduri de care respectiva direcție județeană avea nevoie (cumpărarea de autovehicule noi, stații de lucru de birou, stații de lucru portabile, imprimante, telefoane mobile și servicii de voce și date și alte obiecte de birotică).

Suma totală de 67.000 lei ar fi fost primită direct și prin intermediari, banii fiind primiți în numerar și virați într-un cont bancar al unei persoane din familia inculpatei, precum și prin mandat poștal on-line după cum urmează: 15.000 de lei în luna ianuarie 2018 și între 1.500 și 3.000 de lei/lunar în perioada mai 2018 – februarie 2021.

articolul original.

Suprafața terenurilor agricole calamitate a crescut, însă avem grâu și pentru export

3 August 2022 at 08:37
image

Suprafaţa terenurilor agricole calamitate de secetă, pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor, creşte la 205.257 ha, potrivit Ministerului Agriculturii.

Pe culturi, suprrafeţele sunt distribuite astfel: grâu, triticale: 126.373 ha; orz, orzoaică, ovăz, secară: 20.714 ha; rapiţă: 21.837 ha; porumb: 21.419 ha; soia: 1.533 ha; mazăre: 505 ha; floarea soarelui: 7.581 ha; plante furajere: 1055 ha; alte culturi: 3.863 ha.

Judeţele afectate sunt Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Gurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Suceava, Tulcea,Teleorman,Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat în ședința de guvern de astăzi că peste 94% din suprafaţa cultivată cu grâu a fost recoltată până în prezent și a dat asigurări că producţiile din acest an vor asigura necesarul ţării, dar şi disponibilităţi de export.

El a precizat că s-a urmărit urgentarea recoltării pentru a preîntâmpina pierderea prin scuturare a culturilor.

„Fenomenele naturale care însemnau vijelii sau supracoacere puteau să determine scăderi de producţie. Mai avem aproape 4 procente de recoltat în interiorul arcului carpatic, este vorba aici de Mureş, Covasna şi Braşov. (…) Îmbucurător este că sunt culturi bune. (…) Producţiile se înscriu între 3 tone şi 8.500 de kilograme la grâu, producţii care ne asigură, pe de-o parte, necesarul de consum în zona respectivă şi chiar disponibilităţi între judeţe. Per total, putem spune, şi vă voi prezenta exact în momentul în care avem ultima suprafaţă recoltată, noi avem întreaga cantitate de grâu necesară ţării şi disponibilităţi pentru export”, a declarat Daea.

articolul original.

MADR vine în sprijinul fermierilor din domeniul zootehnic

29 July 2022 at 06:54
By: Regie
image

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat un proiect de act normativ privind un ajutor excepţional, în sumă de 129,166 milioane lei, care să vină în sprijinul fermierilor din domeniul zootehnic.

Conform unui comunicat remis, joi, beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale şi/sau persoane juridice, care deţin exploataţii comerciale autorizate sanitar-veterinar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepţional în sectorul zootehnic au o valoare de 129,166 milioane lei, echivalentul sumei de 26,1 milioane euro, care se asigură astfel: 63,075 milioane lei (12,745 milioane euro echivalent) finanţare externă nerambursabilă şi 66,091 milioane lei (13,354 milioane euro) de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru MADR cu această destinaţie.

Valoarea totală a schemelor de ajutor excepţional în sectorul zootehnic este repartizată astfel: 71,759 milioane lei (14,5 milioane euro) pentru sectorul suine;

57,407 milioane lei (11,6 milioane euro) pentru sectorul avicol.

Cuantumul ajutorului excepţional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producţie deţinută este de 200 euro/UVM pentru capacitatea de producţie animale de reproducţie (scroafe şi/sau scrofiţe montate), 50 euro/UVM pentru capacitatea de producţie suine la îngrăşat.

Cuantumul ajutorului excepţional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producţie deţinută este de 50 euro/UVM pentru capacitatea de producţie găini reproducţie rase grele şi/sau tineret de reproducţie, găini ouătoare şi/sau tineret de înlocuire şi de 20 euro/UVM pentru capacitatea de producţie pui de carne, pui de curcă, precum şi pui de găină eclozionaţi şi/sau pui de curcă eclozionaţi pe serie.

Ajutorul excepţional vizează circa 250 potenţiali beneficiari în sectorul suin, cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de producţie, şi circa 310 beneficiari în sectorul avicol, cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de producţie.

Plata ajutoarelor excepţionale trebuie să se efectueze până la data de 30 septembrie 2022.

României i-a fost alocată de la Comisia Europeană suma de 25,49 milioane euro, iar suplimentar de la bugetul naţional sunt prevăzute fonduri în valoare de 26,1 milioane euro, reprezentând 102,4 % din cuantumul alocat.

Suma de 26,1 milioane euro reprezintă economia rezultată ca urmare a aplicării schemei de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele suine şi avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie, precizează MADR.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să fie înregistraţi în registrul unic de identificare şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA; să deţină exploataţie comercială autorizată sanitar – verterinar; să desfăşoare activitate de creştere şi/sau îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor, ori activitate de reproducţie şi/sau incubaţie şi/sau creştere a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiţia menţinerii activităţii până la data de 31 decembrie 2022.

Ajutoarele de adaptare excepţionale se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiar, echivalent UVM, în funcţie de categoriile de suine sau păsări. Valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

articolul original.

Petre Daea, audiat de procurorii DNA

22 July 2022 at 09:24
image

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a prezentat la audieri la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Daea a fost audiat în calitate de martor în dosarul în care fostul ministru Adrian Chesnoiu este acuzat de instigare, sub forma participaţiei improprii, la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracţiuni) şi abuz în serviciu.

La ieşirea din DNA, ministrul Agriculturii nu a dorit să dea declaraţii jurnaliştilor.

Procurorii de la Serviciul teritorial Timişoara al DNA susţin că, în perioada 9 februarie – 11 aprilie, Adrian Ionuţ Chesnoiu, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (“persoană de încredere a ministrului”) o parte dintre subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susţinute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de consilier clasa I, şef serviciu, director executiv adjunct şi director executiv ai unor direcţii judeţene.

„Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la patru candidaţi ‘agreaţi’ dintre care, în urma susţinerii probelor scrise şi orale, doar trei au promovat concursurile”, precizează anchetatorii.

DNA menţionează că, la intervenţia “directă” a ministrului, membrii comisiei ar fi fost nevoiţi să promoveze un candidat, în condiţiile în care acesta nu obţinuse un punctaj corespunzător.

„Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcţia de şef serviciu, obţinând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei”, arată procurorii.

articolul original.

Ministerul Agriculturii va aloca 1,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare şi drenaj

16 July 2022 at 13:00

Ministerul Agriculturii alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii, desecare şi drenaj, potrivit unui comunicat postat, sâmbătă, pe site-ul instituţiei, scrie Agerpres.

MADR a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România şi a infrastructurii de desecare şi drenaj. Acesta urmăreşte adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei. 

Guvernul alocă bani pentru irigaţii

Suma destinată Programului are o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigaţii noi, de la 89 la 150. De asemenea, va creşte suprafaţa pentru care se vor asigura irigaţii de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de irigaţii.

Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, precum şi suprafaţa deservită de infrastructura de irigaţii, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha.

Prin acest program, MADR îşi propune ca sistemul de irigaţii din România să poată beneficia de mai mult sprijin financiar, fiind astfel îmbunătăţite condiţiile de dezvoltare şi creştere, precum şi obţinerea de cantităţi mărite de producţie la hectar. 

Citește și: Procesul în care Alexandru Uiuiu se judecă pentru funcția de director cu Ministerul Culturii, a ajuns la CA Cluj! De ce i-a dat dreptate Tribunalul BN fostului director, deși e cu patalama de “colaborator al Securității”

articolul original.

Noul război dintre SCDP și moștenitorii foștilor proprietari ai terenurilor din stațiune! (III) Ministerul Agriculturii cere inexistența dreptului de proprietate, deși a fost recunoscut deja de instanțe

16 July 2022 at 12:00

Continuăm să vă relatăm despre lupta din instanță dintre moștenitorii terenurilor din perimetrul Stațiunii pomicole, pe de o parte, și Stațiunea pomicolă, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Șișești” și Ministerul Agriculturii, pe de altă parte. După ce zeci de foști proprietari, și nu numai, au primit teren în perimetrul stațiunii pomicole, și nimeni n-a crâcnit, conducerea instituției se pune de-a curmezișul de ani de zile să nu intre în posesia averilor exact persoanele care dovedesc cu acte că antecesorii lor au fost proprietari acolo. Practic, vor o a doua naționalizare. Curat comuniști!

Procesul dintre Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița  și moștenitorii foștilor proprietari ai terenurilor din perimetrul stațiunii e încă în faza de depuneri de întâmpinări și cereri de intervenții. Oamenii implicați în proces sunt extrem de furioși pe instituțiile statului care pur și simplu își bat joc de ei de atâția amar de ani și nu își pot recupera averile antecesorilor lor. Și într-o situație dată nu poți să nu te întrebi: Ce și ale cui interese sunt în spate? Cine ține cu tot dinadinsul să calce în picioare dreptul de proprietate ale acestor oameni și contestă acum calitatea lor de moștenitori care a fost recunoscută definitiv de instanțele de judecată de mai bine de 12 ani?

Se cere constatarea INEXISTENȚEI DREPTULUI DE PROPRIETATE, deși oamenii au CF-uri

Dacă în al doilea episod v-am prezentat ce solicită în instanță Stațiunea și ASAS, a venit acum și rândul Ministerului Agriculturii, care a depus o cerere de intervenție accesorie în favoarea Stațiunii. 

Ca și Stațiunea și ASAS, și Ministerul Agriculturii cere instanței constatarea nulității absolute parțiale a câtorva hotărâri ale Comisiei Județene Bistrița-Năsăud, din 2006 și 2007 cu privire la Anexa 29 – Bistrița, pozițiile 53 – 59, care sunt de fapt pozițiile moștenitorilor lui Filimon , Aurel, Grafi Hans Heinz, Barahoglu Isac, Baruch Avram, Dan Flavius Tudor și Pletosu Virginia “PRETINȘI PROPRIETARI”. Adică într-un cuvânt conducerea acestor instituții, nu doar că nu recunosc moștenitorii, ci îi contestă chiar pe foștii proprietari de la care regimul comunist le-a luat cu japca averile. 

“ – constatarea INEXISTENȚEI DREPTULUI DE PROPRIETATE în patrimoniul Filimon Aurel și Grafi Hans Heinz asupra terenului ce constituie fost amplasament întabulat anterior preluării pe numele Schenider Maria în CF veche 240 Bistrița cu numerele cadastrate top 6035/2;

  • constatarea inexistenței dreptului de proprietate în patrimoniul autorilor Baruch Avram, Barahoglu Isac, Dan Flavius Tudor și Pletosu Virginia asupra terenului ce constituie fost amplasament întabulat anterior preluării pe numele societății comerciale pe acțiuni „Stamboli”.
  • constatarea dreptului de proprietate publică a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice asupra suprafețelor de teren provenite din CF veche 99 și 240 Bistrița sus-menționate, situate actualemnte ân Tarlaua 27, înscrise în anexa Legii nr. 290/2002, modificată prin Legea nr. 147/2004, preluate ca atare în Anexa 30 a Legii 45/2009, precum și a dreptului corelativ de administrare a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița”, au mai notat cei de la Ministerul Agriculturii în cererea de intervenție.

Totodată, în opinia ministerului, hotărârile de retrocedare au fost emise în baza unor legi care nu s-a aplica în cauză, respectiv Legea 1/2000, “deoarece actul normativ vizează retrocedarea terenurilor agricole și forestiere, care au fost preluate de către Statul Român de la adevărații proprietari, în perioada 1945 – 1990”.

Pe alte amplasamente, nu pe cele vechi

Din ceea ce scriu cei de la minister mai departe, invocând alte texte legale, reiese faptul că, până la urmă, ei nu contestă dreptul de proprietate al moștenitorilor, dar terenul să le fie dat în altă parte, nu pe vechile amplasamente. Adică stațiunea să rămână cu suprafețele neatinse! Pe averea altora!

“(…) actualmente, în vecinătatea SCDP există o suprafață distinctă de aproximativ 144 ha care provine din dezmembrarea terenului Stațiunii și care este destinată reconstituirii dreptului de proprietate privată, astfel cum se arată în cererea introductivă. Deși suprafața dezmembrată, aflată în prezent în administrarea Agenției Domeniilor Statului, a fost pusă la dispoziția Comisiei municipale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița, totuși, terenul în cauză nu a fost preluat de către Comisie.

În plus, din cuprinsul Încheierii de ședință din 20.05.2020 (…) aflată la dosarul 783/33/2017, rezultă că persoanelor îndreptățite li s-a pus la dispoziție alte amplasamente, însă acestea au refuzat respectiva propunere. În acest context, se impunea, în mod automat, acordarea despăgubirilor bănești, coroborat, însă, cu îndeplinirea de către persoanele îndreptățite a tuturor condițiilor impuse de Legea nr. 1/2000”, au mai notat cei de la Ministerul Agriculturii.

Aici, ca o paranteză cu privire la amplasamentele refuzate de moștenitori, după ce mai bine de 15 ani, tu stat i-ai purtat în instanțe, ți-a bătut joc de ei și nu ai oferit nicio alternativă rezonabilă, este și normal ca oamenii să vrea să intre în posesia suprafețelor pe vechile locuri.

În continuarea documentului depus la dosarul cauzei de Ministerul Agriculturii, se mai susține că Hotărârea Comisiei Județene nr. 825/2007 ar fi nelegală, fiindcă ar fi fost anexat și un proces verbal de delimitare.

“În considerarea faptului că, nici ulterior Hotărârii 825/2007, nu s-a reușit întocmirea valabilă a unui proces verbal de delimitare, comisiile de aplicare a legilor fondului funciar aveau cel puțin obligația să delimiteze amplasamentele în sole compacte începând de la marginea perimetrului SCDP Bistrița, în aplicarea art. 9 alin (1) din Legea nr. 1/2000, potrivit căruia: «Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele și stațiunile de cercetare destinate cercetării și producerii de semințe, de material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricola preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire. Terenurile din perimetrele stațiunilor, institutelor și centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii 290/2002 9 (…)»”, au mai scris cei de la Ministerul Agriculturii.

(Va urma)

Liana Mureșan

articolul original.

Petre Daea în funcţia de ministru al Agriculturii

8 July 2022 at 08:12
By: Regie
image

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de numire a lui Petre Daea în funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Petre Daea se întoarce oficial la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Administrația Prezidențială a anunțat că președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a lui Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Propunerea fusese trimisă joi seara de premierul Nicolae Ciucă.

Petre Daea revine la Ministerul Agriculturii după demisia fostului ministru Adrian Chesnoiu care a demisionat după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut ridicarea imunității sale pentru presupuse fapte de abuz în serviciu.

Petre Daea în vârstă de 72 de ani, este membru al PSD de peste 15 de ani şi a mai condus ministerul Agriculturii în 2004, în guvernul condus de Adrian Năstase, fiind considerat un apropiat al acestuia. A fost parlamentar PSD, iar după câştigarea alegerilor de către PSD, în 2017, a fost ministru al Agriiculturii în guvernele conduse de Sorin Grindeanu, (ianuarie până în iunie 2017), Mihai Tudose, (iunie 2017 – ianuarie 2018) şi Viorica Dăncilă (ianuarie 2018 – noiembrie 2019).

Inginer agronom de profesie, social-democratul a absolvit Facultatea de Agronomiei din Timişoara, în 1973, iar în perioada 1982-1983 şi-a luat doctoratul în agronomie. Petre Daea a fost în perioada 1973-1980 inginer stagiar, şef de fermă şi apoi inginer la CAP Siseşti din judeţul Mehedinţi. Mai târziu, a devenit directorul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară (DGAIA) şi şeful adjunct al secţiei pentru probleme de agricultură la Consiliul Judeţean Mehedinţi.

articolul original.

Petre Daea, favorit pentru a reveni la Ministerul Agriculturii

5 July 2022 at 07:53

PSD se va reuni, miercuri, pentru a desemna un nou ministru al Agriculturii, după ce demisia Adrian Chesnoiu, urmărit penal de DNA.

Potrivit stiripersurse.ro, marele favorit ar fi fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea. Acesta a mai fost ministru al Agriculturii în perioada 4 ianuarie 2017 – 4 noiembrie 2019.

În PSD există mai multe discuții în acest sens, dar se pare că Marcel Ciolacu și-a impus punctul de vedere și îl va susține pe Daea pentru o revenire la Agricultură.

articolul original.
❌