ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Rusia inventează dușmani ca să ascundă dezastrul din Ucraina: Cine critică regimul e considerat agent străin

1 December 2022 at 18:49
By: -
image

O nouă lege extinsă privind „agenții străini” a intrat în vigoare în Rusia, de joi, într-o nouă încercare a Kremlinului de a anihila orice voce critică la adresa regimului și de a masca eșecurile „operațiunii militare”.

Legea din 2012 privind agenții străini a fost adoptată după un val de proteste față de revenirea lui Putin în funcția de președinte și impune organizațiilor care se implică în activități politice și care primesc fonduri din afara Rusiei să se înregistreze ca agenți străini, în conformitate cu prevederile foarte stricte, relatează CNN.

Legislația a fost modificată gradual de atunci, formând coloana vertebrală a unui control din ce în ce mai puternic asupra societății civile din Rusia în ultimul deceniu. De joi, definiția din lege a agentului străin a fost extinsă pentru a include nu doar persoanele sau organizațiile care primesc fonduri din străinătate, ci și pe cele care "au primit susținere sau care se află sub influență străină".

Ce prevede versiunea actualizată a legii

  • Orice persoană sau organizație desemnată ca agent străin, o formulare care amintește de fosta Uniune Sovietică, va fi interzisă din exercitarea unor activități precum predarea didactică, nu va putea organiza evenimente publice și nu va primi fonduri publice pentru proiecte.
  • Legea interzice, de asemenea, distribuirea de materiale în rândurile minorilor. Acestea vor trebui marcate cu mențiunea că se adresează doar persoanelor de peste 18 ani și vândute în materiale opace, potrivit formei adoptată de Duma de Stat.
  • În plus, Ministerul Justiției va publica datele personale ale entităților desemnate agenți străini. Aceste date vor include nu doar numele și data nașterii, ci și datele de identificare fiscală și cele de asigurări sociale.

Întărirea unei legi strâmbe e un semn de slăbiciune

Formulările sunt destul de vagi, iar legea nu conține clarificări. "Susținerea" din surse străine e definită nu doar financiar, ci și prin "ajutor organizațional și metodologic sau științific sau tehnic". "Influența" este prevăzută ca "exercitare a unei influențe asupra unui individ prin obligare, convingere sau alte mijloace".

Konstantin Von Eggert, un jurnalist rus freelancer care trăiește în Lituania, spune că această ambiguitate este creată special - legi ca aceasta, care alcătuiesc ceea ce el numește "sistemul represiv al lui Putin", sunt concepute pentru a fi ample și vagi și aplicate selectiv, astfel încât "să sperie".

"Odată ce legile sunt aplicate în teritoriu, afli destul de repede cum să joci cu sistemul. Nu știi dacă legile sunt aplicate la întâmplare sau ușor", a spus el.

Andreo Soldatov, un alt jurnalist rus care trăiește în străinătate, cunoscut pentru anchetele sale asupra serviciilor de securitate din Rusia, spune că această lege face parte dintr-o represiune corelată direct cu înfrângerile din Ucraina: "Nu poți să vii cu o poveste foarte bună, cu o explicație a retragerii din Herson. Și atunci cel mai bun mod să faci asta e să adaugi un element de frică."

Von Eggert crede, totuși, că decizia de înăsprire a legii, semnată de Putin în iulie, vine prea târziu și reprezintă "mai degrabă un semn de slăbiciune decât unul de putere": "Au ratat momentul, iar cei care erau foarte activi și care puneau vreun pericol sunt deja închiși sau în străinătate. Așa că pe cine mai amenință ei? Nu știu."

Soldatov apreciază că legea i-ar putea viza în primul rând pe angajații statului: "Dacă ești pus pe această listă, nu-i mare lucru dacă ești un om obișnuit. Dar dacă ești doctor sau profesor la o universitate, atunci ai o mare problemă, fiindcă îți pierzi slujba și e foarte, foarte greu", a explicat acesta.

Nimeni nu mișcă în front

Deteriorarea continuă a discursului liber și a libertăților democratice în Rusia a mers aproape de la început în acord deplin cu ceea ce Kremlinul a numit "operațiunea militară specială" în Ucraina. În câteva zile de la invadarea Ucrainei, Rusia a restricționat accesul la Facebook, la unele site-uri de știri occidentale și la presa independentă. Manifestațiile pașnice au fost imediat reprimate, iar protestatarii au fost arestați și ținuți sub observație.

La începutul lunii martie, guvernul a adoptat o lege care interzicea răspândirea de "informații false" despre forțele armate ruse. Pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare. CNN și alte organizații media occidentale au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea în Rusia.

Apărarea valorilor tradiționale, o componentă importantă a cauzei lui Putin pentru războiul din Ucraina, s-a dovedit un alt pretext pentru intensificarea represiunii după invazie. "Statele Unite și Occidentul urmăresc să ne distrugă valorile tradiționale și să ne oblige să adoptăm valorile lor false care ne-ar eroda", a spus Putin în discursul din 24 februarie, ziua declanșării războiului.

În această săptămână, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, a spus că forma finală a legii care extinde interzicerea propagandei LGBT de la copii la persoanele de orice vârstă "ne va proteja copii, viitorul țării noastre, de întunericul răspândit de Statele Unite și de statele europene".

Amenzile pentru încălcarea noii legislații, adoptată la 24 noiembrie, vor fi cuprinse între 50.000 de ruble (815 dolari) și 400.000 de ruble (6.600 de dolari) pentru persoanele fizice și pot ajunge la 5 milioane de ruble (82.000 de dolari) în cazul instituțiilor și companiilor. Cetățenii străini pot primi 15 zile de arest și apoi să fie expulzați din Rusia.

T.D.

articolul original.

Parada ignoraților și dihonia națională

1 December 2022 at 05:03

Ziua Națională a României nu este niciun moment de festivism și nici de ipocrizie, din perspectivă istorică, ci o clipă de luciditate publică, cu gândul la cei care, în 1918 au pornit la drum, în ianuarie cu o țară ciuntită, iar la 1 Decembrie au sărbătorit România dodoloață, cum a numit-o un copil din Lancrăm, satul natal al lui Lucian Blaga. 

Cei din tribuna oficială pot fi priviți în fel și chip, ca pe vremea lui Trahanache și Tipătescu, dar cei care defilează prin fața lor NU sunt actori de circ, ci români care au depus Jurământul Militar și și-au asumat integral greutățile și privațiunile serviciului efectuat sub Tricolor. 

MAI SUNT PĂCĂLICI ÎN PIAȚA PUBLICĂ

România de azi este o țară a contrastelor, una în care cei cu venituri mari mai primesc o mână de arginți – a se vedea proiectul măririi lefurilor primilor demnitari ai țării și ai celor din legislativul românesc -, iar aceia care și-au pus viața drept chezășie, pentru meseria armelor, sunt duși cu zăhărelul procentelor de la 12,5 la 1%, așa cum nu s-a întâmplat în nicio țară membră a NATO, că tot ne-au vizitat miniștrii de externe ai aliaților noștri, poate mirați de liniștea cu care cetățenii simpli s-au adaptat unei realități triste, în care politicienii se scuză, dau vina unii pe alții, iau decizii de stă mintea în loc și servesc mai degrabă interesele unor terți, nu pe cel național. 

Cei care critică organizarea paradei militare uită, de pildă, că în Franța – țară latină membră a NATO și a UE – de Ziua Națională se organizează Parada Militară. 

Parada militară din 14 iulie 2022, la Paris Foto Facebook Emmanuel Macron

Cu ce detașamente vor defila structurile de forță? Cu cele finanțate de statul român, care cu un procent major s-a angajat la intrarea în NATO, apoi a tăiat bugetul apărării și acum îl mărește doar la presiunea venită de peste Ocean și a realităților văzute pe Frontul de Est, din Ucraina. 

Mai sunt Păcălici, în piața publică, frustrați de ziua a șaptea, care țin de biserica drobului de sare și cădelnițează absența parăzilor militare în SUA, Marea Britanie și Germania sau în arealurile ostile mioriticilor – Suedia, Olanda și Austria -, în contextul în care Biserica și Armata au constituit stâlpii existenței noastre pe aceste meleaguri. 

Aceeași frustrați de ziua a șaptea atacă prezența, pe micul ecran, a unor foști militari profesioniști. 

În primul rând că în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie a devenit un recurs normal invitarea unor generali și colonei în retragere, la diferite posturi private de televiziune, pentru explicarea situației din zone de confruntări militare. 

Prin urmare, aici este vorba de un procedeu folosit de presa din state cu o tradiție democratică indiscutabilă, care nu confundă datul cu părerea ale unor promotori de frici inventate, cu opiniile unor militari cu o experiență redutabilă, care au și consilierea adecvată și sprijinul Pentagonului, respectiv al Ministerului britanic al Apărării. 

Meritul – atâta cât a existat până acum – al acestor români, care au rămas marcați pe viață de evoluția în Armata României este că și-au păstrat cumpătul, nu au împroșcat cu noroi instituția militară și au informat opinia publică cu părerile lor, diferențiate în raport de funcțiile anterioare avute, experiența militară personală și studiile efectuate, de unii dintre ei, în state membre ale NATO. 

Contrar diversiunii de tip răsăritean, că acești seniori nu au susținut cauza militarilor români, mai toți au semnalat, în mod repetat, situația tragi-comică a pensiilor militare, parte a unui sistem în care un subofițer șofer, acum în retragere, are un venit lunar mai mare, decât aceea a comandantului la dispoziția căruia era cu autoturismul armatei. Și inechitatea aceasta persistă! 

Participanții la „Programul de instruire inițială a soldaților și gradaților profesioniști parașutiști comando” s-au antrenat desfășurând activități intense Foto Facebook MApN

O minciună gogonată, tipică lui Ghiță Pristanda, este că toți, fără excepție, speră ca notorietatea obținută în studiourile TV să le aducă un loc eligibil pe listele vreunui partid !!! 

În ce mă privește, dar și în ceea ce îi privește pe majoritatea absolută a celor chemați la diferite televiziuni, nu există o asemenea preocupare. Pentru liste sau avansări la apelul de seară. Dar cei care au lansat această infamie au o problemă. Ei… nu au fost chemați în redacția X sau Y. Este problema lor, nicidecum una de interes public. 

Ce fac ex-militari ajunși în Parlament este o altă chestiune insignifiantă, pentru că fiecare va fi judecat de votanții săi, la următoarele alegeri legislative. Ei sunt acolo pe cont propriu, nicidecum reprezentând organismul militar românesc. Deși, moral, ar trebui să acționeze ca atare. 

MODELUL DE LA PENTAGON

Dacă tot avem un Parteneriat Strategic cu SUA – unul de 25 de ani, marcat pe 29.11. 2022, în prezența lui Antony Blinken, secretarul Departamentului de Stat al SUA – ar fi timpul să luăm de la armata americană modelul de a fi specificate clar funcțiile de civili, din Ministerul Apărării Naționale, care vor fi ocupate doar la venirea unui nou ministru, cu precizarea obligatorie că toți vor pleca la demisia, demiterea sau încetarea activității acestuia în fruntea menestrelului, pardon, ministerului. 

Altfel va continua ping-pong-ul cu transformarea unor funcții de militari în posturi civile și cu rămânerea pe veci, a celor ajutați să fie la adăpostul seriozității instituției militare. 

Apropo! Nu ar strica să fie văzută și lista doctoratelor asumate, în domeniul securității naționale, de civili care se pricepeau, vorba vine, la apărarea națională, nici măcar precum bărbata Zoe Trahanache, care îl traducea, la modul figurat, pe venerabilul ei soț. Dar asta nu contează, nu este așa?… 

ATÂT ÎȘI POATE PERMITE ȚARA? 

Starea dotărilor discutabile ale Armatei României este rezultatul exclusiv al ochelarilor de cal purtați de clasa politică românească postdecembristă. 

Așa că faptul că avem acum aliați pe teritoriul României, cu miile și cu tehnica lor de luptă performantă, este rezultatul unei obtuzități generate de minciuna publică: Atât își poate permite țara! 

Dar România își permite să lase veniturile monstruoase ale multinaționalelor să plece, bine mersi, peste hotare, într-o așa numită normalitate, care ține mai degrabă de Spitalul nr.9. 

Știți cum trebuie să privim Parada Militară organizată de Ziua Națională a României?

Singurul militar român din Garda Regală rămas în viață, maior(ret) Irod Moisă a împlinit, la 30 noiembrie, un secol de viață. Foto Facebook MApN

Privind în ochi pe cei cu Caracter, din șirul detașamentelor de defilare. Sunt ușor de recunoscut, după modestie. 

Cât despre cei care consideră parada o manifestare grotescă și ridicolă, mă mir că nu au rostit și scris asta în limba celor care activează în mașina de propagandă a Kremlinului. Aferim! 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cum acționează trolii pro Kremlin în România

30 November 2022 at 10:08

Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori („troli”). O primă cercetare a Political Capital (Ungaria) și a partenerilor săi a dezvăluit existența unor „rețele de troli online potențial coordonate” în țările V4 imediat după începerea invaziei.

O a doua cercetare privind comportamentul neautentic online pro-rusesc a pus în evidență narativele prezente pe termen lung și strategiile de coordonare folosite de troli în slujba războiului (în Germania, Italia, Ungaria și România) , precum și modul în care vechile narațiuni și mesaje sunt reproduse pentru a servi agresiunea rusă. Mai jos prezentăm rezultatele acestei cercetări privind comportamentul online în România, cercetare realizată prin eforturile Political Capital (Ungaria) și GlobalFocus Center (România).

În România, principalele două narative pro-Kremlin promovate de aceste comentarii neautentice, identificate de Political Capital (Ungaria) și analizate de GlobalFocus Center, (România) prezintă o serie de semnale care sugerează un puternic efort coordonat și, într-o anumită măsură, o operațiune de influență străină asupra spațiului online.  Am numit aceste narrative:

  • “Bunii noștri vecini…”, un text sarcastic la adresa susținătorilor Ucrainei
  • “De ce nu vă plângeați (…) când”, o listă de puncte de conflict între România și Ucraina întocmită de un jurnalist local cu câteva zile înainte de începerea celei de-a doua invazii rusești în Ucraina.

(1)În România, ambele apar sau  sunt redescoperite, strategic, înainte sau în preajma invaziei Ucrainei, (2) ambele sunt promovate sub formă de comentarii de un număr mic de profiluri și (3) cei mai prolifici comentatori dintre cele două grupuri de troli care le diseminează se suprapun într-o măsură semnificativă. De asemenea, disemninarea ambelor narative pare a fi țintită, în sensul că (4.1) vizează locuri unde cetățenii care nu și-au format o opinie despre război pot comenta și intra în discuții (cum ar fi pagini de politicieni și pagini de presă). În plus, (4.2), ambele ating vârful de interacțiuni-popularitate aproape de data exactă a invaziei Ucrainei. În ambele cazuri forțe românești de extremă dreapta, inclusiv AUR, par să se fi folosit de narative pentru a-și promova propria imagine.

Multe dintre profilurile „trolilor” par fie reale sau cel puțin convingător construite (imagini din viața privată, etc).

Există și o serie de diferențe în ceea ce privește conținutul. Prima narativă menționată pur și simplu reia propaganda pro-rusă prezentă deja din 2014, după prima invazie a Ucrainei. Aceasta este lungă și destul de neîndemânatic scrisă. Cea de-a doua, mai bine scrisă, pare a fi creată spontan de un jurnalist local și apoi folosită de alți actori ca instrument de propagandă.

„Bunii noștri vecini: ucrainenii”

Această narativă conține două seturi consecutive și distincte de mesaje, practic două texte create în momente diferite în timp. Cea mai mare parte a primului set se referă la Basarabia și la români folosind discursul standard al naționaliștilor români despre Ucraina. Doar câteva puncte sunt direct relevante pentru justificarea invaziei ruse.

Al doilea set provine dintr-un text mai vechi, datând din 2014 și scris ca un efort transparent de a justifica prima invazie a Ucrainei, printre altele acuzându-i pe ucraineni de nazism.

Ordinea mesajelor nu este (probabil) aleatorie, mesajele anti-ucrainene mai familiare de la început fiind menite să pregătească cititorul pentru mesajele deschis pro-rusești din partea a doua.

Mai mulți factori, inclusiv momentul imediat după invazie, efortul intensiv al unui număr limitat de „postaci” și distribuirea în mai multe locuri de dezbatere, sugerează prezența unei operațiuni de influență străină. Cu toate acestea, într-un set foarte restrâns de cazuri putem observa politicieni/activiști care preiau mesajul aparent ca parte a activității lor politice independente în spațiul mediatic românesc.

„De ce nu plângeați când”…

Cea de-a doua narativă este, în esență, o plângere a unui jurnalist local[2] nemulțumit de faptul că, în opinia sa, Ucraina a primit prea multă simpatie în zilele dinaintea invaziei. Mesajul a apărut imediat înainte de război și autorul a crezut, ca mulți alții, că amenințările lui Putin erau goale. În mesaj se enumeră punctele de conflict dintre cele două țări, inclusiv unele care sunt mai relevante pentru un public local.

Mesajul pare să fie spontan/autentic inclusiv deoarece autorul nu exprimă ură față de ucraineni. În fapt, odată ce războiul a început efectiv, a avut declarații de sprijin față de refugiați.

Cu toate acestea, mesajul a fost rapid instrumentalizat de grupurile de extremă dreapta, în special de partidul de extremă dreapta AUR, precum și de comentatori pro-Kremlin.

Cu toate acestea, mesajele promovate de AUR sunt minoritare printre postările studiate iar comentariile de pe pagina liderului George Simion sunt o mică minoritate. Pe baza targetării publicului de către unii comentatori, care este similară cu diseminarea narațiunii anterioare, precum și a suprapunerii între comentatori (aceiași troli care folosesc aceleași mesaje) între cele două narațiuni, putem argumenta în mod rezonabil că narativa a fost preluată de o operațiune de influență separată de efortul AUR.

Această narativă, cu textul său mai scurt și mai ușor de citit, tonul mai moderat și lipsa de sprijin deschis pentru Kremlin, atrage semnificativ mai mult public[3] .

Presupunând existența unei operațiuni de influență în spatele ambelor narațiuni, este probabil ca narativa actuală să aibă o proporție mai mare de impact organic asupra publicului datorită caracteristicii menționate mai sus.

Concluzii

Merită menționat faptul că difuzarea ambelor narative se construiește pe propaganda rusă preexistentă. Prima narativă reia și extinde în mod deschis un text de propagandă rusă mai vechi (2014). Cea de-a doua, deși probabil lipsită de intenții ostile, reflectă totuși tipul de diviziuni interne pe care Rusia le-a promovat în societatea românească.

În săptămânile din preajma războiului, când au circulat narativele, eforturile par să fi eșuat. Românii au decis să susțină Ucraina datorită neîncrederii și fricii față de Rusia , a semnalelor internaționale venite din partea aliaților și, poate cel mai important, a mobilizării instantanee și masive a societății civile pentru a sprijini refugiații . Sprijinul inițial a fost atât de puternic încât orice alt considerent a fost lăsat deoparte.

articolul original.

Kremlinul confirmă planurile de a crea o „uniune triplă a gazelor”. Încă două țări se alătură lui Putin

29 November 2022 at 12:02
image

Ideea creării unei „uniuni triple ale gazelor” între Rusia, Kazahstan și Uzbekistan va lua în continuare contur, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin. Faptul că acest proiect este în discuție a fost raportat anterior de un reprezentant al președintelui Kazahstanului.

Încă două țări se alătură președintelui rus

Kremlinul consideră că o astfel de uniune a gazelor „va răspunde intereselor tuturor celor trei țări”.

„Desigur, această idee și inițiativă vor prinde formă într-un fel. Adică în ceea ce privește formularea contururilor clare. Vorbim despre faptul că acesta este un teritoriu imens, vast într-o regiune foarte importantă”, a precizat Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing de presă.

România va furniza energie Ucrainei

În același timp, compania ucraineană de tranzacționare a energiei EKU a anunţat că a efectuat duminică un import de probă, de un megawatt de energie electrică, din România, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Ucraina se confruntă cu un deficit semnificativ de electricitate după ce Rusia a accelerat în octombrie atacurile cu rachete asupra infrastructurii energetice, ceea ce provocat întreruperi de energie în multe zone.

„Importul de electricitate poate deveni un instrument suplimentar pentru stabilizarea sistemului energetic al Ucrainei”, se arată într-un comunicat al EKU postat pe site-ul său.

Cele mai mari patru centrale nucleare din Ucraina au fost reconectate la rețeaua națională de energie electrică după ce au rămas fără curent, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie dw.com.

articolul original.

Opinia Mesagerului / Kremlin, în formă continuată

24 November 2022 at 11:00
image

Deși este o manoperă nerecomandată ambelor sexe, de a te ușura de lichidele trecute prin rărunchii personali într‐un spațiu aflat sub incidența codului galben pai de vânt, aceasta pare a fi prezentă în vârful politicii dâmbovițene. Un exemplu ni‐l oferă, gratuit, distinsul lider al partidoiului, care aflat peste Prut s‐a proptit în poză cu actualul primar al Chișinăului, recunoscut de cei din Basarabia ca urmaș în cuget și simțiri al fostului președinte Dodon, actualmente pus să dea socoteală despre o seamă de „biznisuri“ bărboase, dar și un suporter fidel al lui FC Putin din liga Kremlinului. S‐o recunoaștem, Dodon a fost onest. „Mie îmi plac rușii. Care‐I problema? Oamenii m‐au votat? M‐au votat. Pa, la revedere“. Pe de altă parte, curentul momentului din regiune nu este unul favorabil președintelui rus, orice asociere cu numitul, cât de mică ar fi ea, duce la importante prejudicii de imagine, pentru că cel mai simplu lucru pe lumea asta este să judeci fără a cunoaște. A fi putinist e o chestiune de câteva minute. Ai scăpat porumbelul? Să fii sănătos. Ți‐o iei de la vorbitorii de romgleză prin toate orificiile din dotare.

Ne putem imagina însă, că domnul Ciolacu a discutat felurite chestiuni de strictă actualitate, de la o axă Buzău-Chișinău, până la un viitor tunel din Bucegi până în Bălți, cu actualul primărete din capitala vecină, dar nu pricepem în ruptul capului de ce. A te expune de bună voie „biciului“ opiniei publice, opoziției pusă pe arțag, ca să nu mai vorbim de partenerii de coaliție care deja evită aparițiile comune, înseamnă că vorbim de un „masochism politic“. S‐ar putea avansa o viitoare schimbare de calimeră în care, poate nu știm noi, deja se lucrează cu aprindere la o nouă aliniere a planetelor, menită să‐l scoată pe Vladimir basma curată și pe Zelenski din subteranele Kiev‐ului, dar nu credem că omul în discuție are nasul atât de lung și de fin. Dacă‐n viitoarele zile poza cu primarul Ceban va inunda spațiul public de la Nistru pân` la Tisa, procentele câștigate cu truda frunții din laboratoarele partidului se vor duce pe Dâmbovița cenușie până în traista AUR‐ului, aflat în poziția puilor de vrabie care așteaptă tainul.

Dar cum presa noastră cea de toate zilele acționează la primul telefon, sunt convins că faptul discutat aici va fi băgat repede sub preș, mai cu seamă că armata de postaci este într‐o permanentă alarmă „Radu cel Frumos“, eventualele „agitații“ fiind anihilate în conformitate cu un ordin de zi pe unitate lesne de anticipat. Să mai admitem că, atunci când este vorba de un conflict de magnitudinea și tematica celui în derulare la nord de noi, a te poziționa lângă una din părți nu este opțiunea care să bucure, știută fiind soarta celui ce se bagă intr‐o ceartă hetero, de unde iese de obicei prost. Dacă vreți o comparație mai plastică, acțiunea lui Ciolacu aduce și cu un „hai Steaua!“ în mijlocul peluzei de lângă Podul Grant sau în „Ștefan cel Mare“, numai că, să nu uităm, galeria Rapidului era ornată și de spiritul lui Fănuș, pletele lui Pitiș, ochelarii lui Nicu Constantin și mulți contemporani cândva, dar nu la paritate cu gașca lui Corsicanu. În fine, în cazul în care aveați dubii, acum avem și noi un Viktor Orban al nostru, în vreme ce al ungurilor flutură fulare cu harta Ungariei mari la vest. Bravo, domnule Ciolacu, ne place! În rest „tăt normal“! Pe mai încolo. (GD Patraucean)

articolul original.

Prima reacție de la Kremlin după bombardarea infrastructurii energetice a Ucrainei: ‘Viitorul și succesul operațiunii militare speciale nu sunt puse la îndoială’

23 November 2022 at 19:50
image

Kremlinul a transmis miercuri că nu se îndoieşte de „succesul” ofensivei sale militare din Ucraina, într-un moment în care Kievul a denunţat atacurile ruseşti masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Viitorul şi succesul operaţiunii militare speciale nu sunt puse la îndoială„, a dat asigurări în faţa presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la finalul unui summit al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă la Erevan, capitala Armeniei, relatează AFP.

Peskov nu a fost întrebat în conferinţa de presă de miercuri despre adoptarea de către Parlamentul European a unui text care califică Rusia drept „stat care susţine terorismul” în conflictul din Ucraina, cerând celor 27 de state membre ale UE să facă la fel, însă purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a reacţionat pe Telegram.

Ea a propus ca Parlamentul European să fie calificat drept „susţinător al idioţeniei”, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Atacurile rusești din Ucraina produc daune și în Republica Moldova! Curentul electric a fost întrerupt în majoritatea localităților din țară

articolul original.

Ucraina, ‘ordin’ către Occident: Finalizați cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

22 November 2022 at 21:15
image

Ucraina cere țărilor UE să finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Federației Ruse, ca răspuns la invazia pe care a pornit-o asupra teritoriului ucrainean. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba spune că dacă ucrainenii nu sunt obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi.

„Îi invit pe colegii mei din UE” să „respingă orice îndoială” şi orice „oboseală” şi să „finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp”, a declarat el într-o conferinţă de presă online.

„Dacă noi, ucrainenii, ne suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi”, a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat de asemenea importanţa sancţiunilor care permit „frânarea” industriei militare ruse.

„Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic”, a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană, transmite AGERPRES

articolul original.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertizează: O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare

22 November 2022 at 17:15
image

O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare, a transmis marți, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Acesta a precizat faptul că diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondială, provocând noi confruntări.

„Diviziunile crescânde ameninţă pacea şi securitatea mondiale, provocând noi confruntări şi făcând cu atât mai dificilă rezolvarea vechilor conflicte”, a declarat jurnaliştilor Guterres în cadrul unui forum al Alianţei civilizaţiilor Naţiunilor Unite (UNAOC), organizat la Fes (nord-estul Marocului).

„O retorică periculoasă face să crească tensiunile nucleare”, a avertizat el, într-un moment în care Occidentul acuză Moscova că agită ameninţarea unui război atomic cu scopul de a-l descuraja să susţină Ucraina, ţară în care Rusia desfăşoară o ofensivă militară de la sfârşitul lunii februarie.

„În acest timp, noi ne apropiem periculos de prăpastia climatică şi discursurile urii, iar dezinformarea proliferează”, şi-a exprimat regretul Guterres.

În acest context, secretarul general al Naţiunilor Unite a denunţat „forţele discordiei” şi trezirea „vechilor demoni”: antisemitismul, sectarismul antimusulman, persecuţiile creştinilor, xenofobia şi rasismul.

„În această lume tulbure, noi trebuie să calmăm tensiunile, să favorizăm incluziunea şi coeziunea socială şi să facem să se dezvolte societăţi mai unite şi mai reziliente”, a pledat el.

Organizat de Spania şi de Turcia, cel de-al 9-lea forum UNAOC s-a deschis marţi în capitala spirituală a Marocului cu tema „A trăi împreună ca o singură umanitate”.

Forumul, la care participă miniştri şi diverse personalităţi, se desfăşoară pentru prima oară pe continentul african şi se va încheia miercuri printr-o „Declaraţie de la Fes”.

Alianţa civilizaţiilor are misiunea de a promova dialogul şi cooperarea între comunităţi, culturi şi religii, transmite AGERPRES

articolul original.

Kremlinul susține că nu ia în calcul trimiterea mai multor soldaţi ruşi în Ucraina

21 November 2022 at 11:49
image

Kremlinul susține că nu ia în calcul trimiterea mai multor soldaţi ruşi în Ucraina, printr-o a doua rundă de mobilizare a rezerviştilor, în condiţiile în care forţele ruse au fost nevoite să cedeze teren în ultima lună.

Întrebat de reporteri dacă Rusia plănuieşte o nouă rundă de mobilizare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu pot vorbi în numele Ministerului Apărării, dar nu există discuţii la Kremlin despre acest lucru”, relatează Reuters, citată de News.ro.

Putin a declarat că a pus capăt campaniei de mobilizare la sfârşitul lunii octombrie

Vladimir Putin a declarat că a pus capăt campaniei de mobilizare la sfârşitul lunii octombrie, dar nu a revocat un decret oficial care oferă baza legală pentru recrutare – o decizie ce a provocat îngrijorare în rândul unora, care se tem că Kremlinul îşi păstrează opţiunile deschise pentru o viitoare mobilizare.

Rusia a chemat peste 300.000 de rezervişti pentru a sprijini ceea ce numeşte „operaţiunea militară specială” în Ucraina, într-o campanie de mobilizare controversată lansată în septembrie. Măsura a determinat sute de mii de bărbaţi ruşi să fugă din ţară pentru a evita să fie recrutaţi şi a declanşat cele mai mari proteste anti-Kremlin de când Moscova şi-a trimis trupele în ţara vecină, în februarie.

Kremlinul a promis, în schimb, că „îi va aduce în faţa justiţiei” pe cei responsabili de o presupusă execuţie a unor soldaţi ruşi în Ucraina, despre care se tot vorbeşte în ultimele zile la Moscova, după apariţia unei înregistări video pe reţelele sociale ruseşti.

Dmitri Peskov a spus că Moscova va face tot posibilul pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce el a numit „o crimă de război”.

Rusia a declarat săptămâna trecută că soldaţii ucraineni au executat peste 10 prizonieri de război ruşi

Rusia a declarat săptămâna trecută că soldaţii ucraineni au executat peste 10 prizonieri de război ruşi, acuzând Kievul că a comis crime de război pe care Occidentul le ignoră. Nu a existat un răspuns imediat din partea Kievului, dar Ucraina declarase anterior că va investiga orice presupuse abuzuri comise de forţele sale armate.

Pe de altă parte, Kremlinul s-a declarat, luni, „îngrijorat” de ceea ce a spus că sunt bombardamente repetate ale Ucrainei asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi a cerut puterilor internaţionale să se asigure că forţele ucrainene încetează atacurile asupra celei mai mari uzine atomice din Europa.

Centrala nucleară ucraineană Zaporojie, care se află sub controlul Rusiei, a fost bombardată sâmbătă şi duminică, în atacuri pe care Kievul le atribuie Moscovei şi care au atras condamnarea din partea organismului de supraveghere nucleară al ONU, şeful AIEA avertizând că astfel de lovituri riscă să declanşeze un dezastru major.

„Acest lucru nu poate decât să provoace îngrijorarea noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Facem apel la toate ţările lumii să îşi folosească influenţa pentru ca forţele armate ucrainene să înceteze să mai facă acest lucru”, a adăugat el.

articolul original.

Iranul ajută Rusia în războiul din Ucraina! Moscova a încheiat recent un acord secret cu Teheranul pentru a începe să fabrice drone pe teritoriul rusesc

19 November 2022 at 20:15
image

Serviciile de spionaj americane şi occidentale au transmis că Iranul ajută Rusia în războiul din Ucraina prin încheierea unui acord secret pentru a începe fabricarea dronelor pe teritoriul rusesc.

începe să fabrice drone pe teritoriul rusesc, pentru a le folosi apoi în războiul din Ucraina, au aflat serviciile de spionaj americane şi occidentale, scrie „The Washington Post”

Oficialii ruşi şi iranieni au finalizat acordul în timpul unei întâlniri care a avut loc în Iran la începutul acestei luni, iar cele două ţări se mişcă acum rapid pentru a transfera schiţele şi componentele-cheie care ar permite începerea producţiei în câteva luni, au declarat pentru cotidianul american trei oficiali care au avut acces la informaţii.

O echipă de negociatori din industria de apărare rusă a mers la Teheran pentru a pune la punct logistica, potrivit oficialilor de securitate din două ţări care au monitorizat evenimentele. O delegaţie separată condusă de secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, s-a deplasat apoi în capitala iraniană la 9 noiembrie, pentru a discuta, printre altele, despre sancţiunile economice şi alte „interferenţe occidentale” în afacerile guvernelor lor, potrivit presei de stat ruse şi iraniene.

„Se trece rapid de la luarea deciziilor la implementare. Se mişcă rapid şi cu mult avânt”, a declarat unul dintre oficialii cu care a discutat „The Washington Post”.

Acordul, dacă se va realiza pe deplin, ar reprezenta o consolidare a alianţei ruso-iraniene, după ce Teheranul a oferit deja un sprijin crucial pentru campania militară şubrezită a Moscovei în Ucraina, au declarat oficialii.

Prin achiziţionarea propriei sale linii de asamblare a dronelor, Rusia şi-ar putea mări considerabil stocul de arme relativ ieftine, dar foarte distructive, pe care în ultimele săptămâni le-a folosit în Ucraina, dronele kamikaze iraniene reuşind să schimbe caracterul conflictului după nouă luni, scrie news.ro

articolul original.

Polonia a decis ca Lavrov să nu participe la reuniunea OSCE. Reacție dură din partea Kremlinului

19 November 2022 at 17:42
image

Rusia a denunţat sâmbătă o decizie „provocatoare” a Varşoviei, după refuzul Poloniei de a autoriza intrarea pe teritoriul său a ministrului rus de externe Serghei Lavrov pentru a participa la o reuniune ministerială a OSCE, relatează AFP.

Kremlinul a reacționat dur după ce Polonia l-a declarat pe Serghei Lavrov persona non grata.

„Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent”, a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat.

„Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”, estimează comunicatul citat.

Delegația rusă nu ar trebui să „includă persoane sancționate de UE”

Polonia, care organizează la începutul lunii decembrie reuniunea ministerială a OSCE, a anunțat vineri că a refuzat să autorizeze intrarea lui Serghei Lavrov pe teritoriul ei.

„Aşteptăm de la Federaţia Rusă să aleagă membri delegaţiei sale conform cu reglementările în vigoare”, a explicat pentru AFP o sursă din interiorul preşedinţiei poloneze a OSCE.

Potrivit acestei surse, delegaţia rusă nu trebuie să „includă persoane sancţionate de către Uniunea Europeană în urma ofensivei ruse în Ucraina declanşate pe 24 februarie, printre care Serghei Lavrov”.

Reuniunea celor 57 de miniştri de externe din OSCE va avea loc pe 1 şi 2 decembrie la Lodz, în centrul Poloniei. Potrivit Moscovei, delegaţia rusă va fi condusă de ambasadorul rus la OSCE, Aleksandr Lukacevici.

De la crearea sa în 1975, în plin „război rece”, pentru a favoriza dialogul între Vest şi Est, OSCE are sediul la Viena.

Reuniunea ministerială anuală a OSCE, la care în mod normal Serghei Lavrov participă, este organismul central al acestei organizaţii internaţionale, potrivit B1TV.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Pentagonul dezvăluie planurile Federației Ruse în războiul din Ucraina: Atacurile cu rachete ale Rusiei au rolul să epuizeze capacitatea de apărare a Ucrainei

19 November 2022 at 16:45
image

Principalul consilier politic al Pentagonului, Colin Kahl, a transmis sâmbătă că atacurile violente cu rachete ale Federației Ruse în Ucraina au rolul să epuizeze capacitatea de apărare antiaeriană a Kievului.

În ultima săptămână, Rusia a lovit cu rachete oraşele din Ucraina, într-unul dintre cele mai grele valuri de atacuri cu rachete de când Moscova şi-a început invazia, în urmă cu aproape nouă luni.

Ucraina spune că loviturile au paralizat aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei, creând un potenţial dezastru umanitar pe măsură ce se apropie iarna.

Colin Kahl, principalul consilier politic al Pentagonului, a avertizat că Moscova speră, de asemenea, să epuizeze apărările antiaeriene ucrainene, care au împiedicat până acum armata rusă să stabilească dominaţia cerului deasupra Ucrainei.

”Ei chiar încearcă să copleşească şi să epuizeze sistemele ucrainene de apărare aeriană. Ştim care este teoria rusă a victoriei şi ne angajăm să ne asigurăm că acest lucru nu va funcţiona, asigurându-ne că ucrainenii primesc ceea ce au nevoie pentru a-şi menţine viabilă apărarea antiaeriană”, a spus Kahl reporterilor, în timpul unei călătorii în Orientul Mijlociu.

După invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, experţii militari occidentali se aşteptau pe scară largă ca armata rusă să încerce să distrugă imediat forţele aeriene şi apărarea aeriană a Ucrainei. Acesta este un element de bază al strategiei militare moderne, care permite un sprijin mai bun pentru avansarea forţelor terestre.

În schimb, trupele ucrainene, cu rachete sol-aer şi alte apărări antiaeriene, au putut să ameninţe aeronavele ruseşti, iar cerul de deasupra Ucrainei rămâne contestat până în prezent.

Acel eşec critic, timpuriu, a fost un element central al problemelor Rusiei în Ucraina, în timp ce continuă invazia eşuată, cu costuri imense de vieţi şi echipament militar.

”Cred că unul dintre lucrurile care i-au surprins cel mai mult pe ruşi este cât de rezistentă a fost apărarea antiaeriană a Ucrainei de la începutul acestui conflict. În mare parte, asta se datorează ingeniozităţii şi inteligenţei ucrainenilor înşişi în a-şi menţine viabile sistemele de apărare aeriană. Dar se datorează şi pentru că Statele Unite şi alţi aliaţi şi parteneri au oferit un sprijin enorm”, a spus Kahl, conform news.ro

articolul original.

Supărare la Moscova după retragerea din Herson: Elitele rusești cred că războiul e pierdut, Kremlinul își face iluzii

18 November 2022 at 14:18
image

Pierderea Hersonului a fost „un eveniment foarte dureros” pentru elitele rusești, susțin surse de la Kremlin.

Seria de eșecuri militare din ultimele luni, culminând cu retragerea trupelor ruse din Herson, a tulburat încrederea care domnea la Moscova. O sursă din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, citată de Meduza.io, susține că acest eveniment a stârnit îngrijorare în rândul elitelor de la Kremlin.

Și, ca în orice război, tabăra care se îndreaptă spre înfrângere începe să fie cuprinsă de neliniște și să caute o ieșire din situația critică.

"Există o înțelegere - am pierdut adevăratul război. Oamenii încep să se gândească cum vor trăi, ce poziție vor avea în viitor, pe ce să mizeze, cum să joace. Pe de o parte, au sentimente revanșarde. Pe de alta, va exista o cerere pentru normalizare și stabilitate", a spus sursa.

În schimb, în blocul politic al administrației prezidențiale ruse încă mai există ceva optimism, a declarat o altă sursă pentru publicația menționată. Kremlinul își axează acum aștepările pe trei linii mari:

  • Occidentul își va pierde consensul în susținerea Ucrainei din cauza nevoii de energie ieftină.
  • O schimbare a situației politice din Ucraina care s-ar solda cu demisia lui Vladimir Zelenski. Nimeni nu știe pe ce se bazează această așteptare.
  • În câteva luni armata rusă să devină mai pregătită pentru luptă, ca urmare a mobilizării, și să poată răsturna evoluția frontului.

Rușii habar n-au ce au avut și ce au pierdut

Potrivit AP, spre deosebire de elitele Rusiei, retragerea din Herson nu a avut niciun efect asupra stării de spirit a majorității populației. Opinia publică aproape că nu a băgat în seamă subiectul, fiindcă nu este interesată, iar ocupația rusă din Herson nu a fost suficient comunicată de propagandă.

Oprirea mobilizării i-a făcut mai întâi pe ruși să creadă că e de rău, apoi și-au dat seama că asta e în avantajul lor. Oamenii nu cunosc situația reală din Herson și de aceea cred explicația oficială despre necesitatea retragerii.

Datele sondajelor confirmă aceste teze, iar un oficial de rang înalt din conducerea unei regiuni a Rusiei a explicat că aceasta este îndepărtată de Herson și "are viața ei".

În același timp, surse din cercurile politice și de afaceri nu cred că Kremlinul va fi capabil să întoarcă soarta războiului. "Ceea ce s-a întâmplat în Herson este perceput ca o consecință a mizeriei statului, se pare că se așteptau la asta, dar nu la asemenea proporții", a spus un membru al partidului Rusia Unită.

Un alt oficial regional a spus că în cercul său "sentimentul că e războiul altcuiva a început să crească". "La început, 'operațiunea specială' a fost o acțiune care genera mândrie, mai ales pentru cei care erau interesați doar de informațiile oficiale. A urmat mobilizarea, dar nimeni nu te-a întrebat despre aceste decizii… Acolo sus se duce lupta (chiar și fără succes), dar ne afectează pe noi", a explicat acesta.

Nimeni nu îndrăznește să facă ceva contra lui Putin

Astfel de sentimente s-au infiltrat în administrația prezidențială și guvern. Sursele citate de Meduza.io au spus că în urma înfrângerilor pe linie ale armatei, elitele au devenit și mai preocupate de "închiderea totală a conducerii țării". "Nu ni se spune nimic, aflăm multe de la știri, atât ucrainene cât și occidentale", a spus o sursă apropiată de guvern.

Aceasta a adăugat că dezamăgirea a fost provocată și de acordul semnat de Moscova pentru permiterea exporturilor de cereale din Ucraina, iar opinia reprezentanților elitei care nu se mai regăsesc total în "operațiunea specială" e din ce în ce mai rezonabilă pentru oficialii de rang înalt.

Meduza a scris la începutul războiului că în rândurile oficialilor ruși s-a format o așa-zisă "aripă a liniștii". Reprezentanții acestia se limitează la îndeplinirea obligațiilor și respectarea instrucțiunilor privind războiul, dar nu au o retorică belicoasă. Din acest grup fac parte premierul Mihail Mișustin și primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Cu toată insatisfacția pe care le-a adus-o cursul defavorabl al războiului declanșat de Putin, niciun oficial sau om de afaceri din Rusia nu intenționează să acționeze împotriva liderului de la Kremlin, au precizat sursele citate. "Vreau doar ca toate astea să se termine cât mai repede", a spus una dintre acestea.

Deznodământul așteptat ar putea depinde, însă, în mare măsură, tocmai de trecerea la acțiune a elitelor.

articolul original.

Motive de îngrijorare pentru Vladimir Putin! Opozantul rus Aleksei Navalnîi: În orice situație pronunțați-vă împotriva războiului, a lui Putin și a Rusiei Unite

18 November 2022 at 14:45
image

Principalul dușman al liderului de la Kremlin, opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, face apel la susținători, ca toți să se pronunţe împotriva războiului, a preşedintelui rus Vladimir Putin şi a Rusiei Unite.

‘Felicitaţi-mă! Am mai urcat o treaptă pe scara infractorilor din închisoare’, a scris el pe canalul său Telegram, anunţând că a fost transferat ‘într-o celulă strâmtă’ de o singură persoană, pentru deţinuţii acuzaţi de abateri de la regulamentul penitenciar.

‘Condamnat Navalnîi, sunteţi un infractor impertinent. Condiţiile de izolare riguroasă în grup nu sunt suficiente pentru reeducarea dumneavoastră. Consiliul de educatori recomandă transferul tău într-o PKT’, scrie Navalnîi pe un ton ironic, referindu-se la o celulă solitară de maximă securitate.

Aici, potrivit lui, nu poate dispune decât de două cărţi şi este privat de la dreptul la vizite prelungite din partea apropiaţilor săi.

Navalnîi acuză Kremlinul că a ordonat încarcerarea sa în condiţii mai stricte chiar în momentul în care urma să fie vizitat de soţia, de una dintre fiicele sale şi de părinţii săi.

‘Cu patru zile înainte de vizită, m-au anunţat că sunt transferat (…). Iar pentru acest tip de celulă, vizite prelungite nu există’, mărturiseşte Navalnîi, care spune că nu şi-a văzut soţia, copiii şi părinţii de mai multe luni.

Vizitele de durată mai lungă permit deţinuţilor din coloniile penitenciare să petreacă până la trei zile alături de rudele lor pe teritoriul închisorii în care sunt încarceraţi.

‘O fac ca să mă forţeze să tac. Deci, care este sarcina mea principală? Aşa este, să nu-mi fie frică şi să nu tac. Şi asta vă invit pe toţi să faceţi. În orice situaţie pronunţaţi-vă împotriva războiului, a (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi a Rusiei Unite’, a spus el, adresându-se susţinătorilor săi.

Aleksei Navalnîi a fost arestat în ianuarie 2021 la sosirea în Rusia din Germania, unde primise îngrijiri după ce fusese otrăvit cu agent neurotoxic de tip Noviciok, de care acuză Kremlinul.

În martie trecut, el a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu regim ‘sever’ pentru acuzaţii de ‘escrocherie’ pe care el le consideră fictive.

Curtea de casaţie din Moscova a respins recent un recurs al apărării lui Navalnîi, menţinând sentinţa de nouă ani de închisoare pentru fraudă la scară largă şi sfidare a instanţei.

Chiar din închisoare, Navalnîi continuă să denunţă regimul preşedintelui Vladimir Putin şi campania sa militară împotriva Ucrainei în mesaje ce sunt postate online de echipa sa.

În septembrie, Navalnîi a prezis o mare tragedie din cauza ‘războiului criminal ‘ din Ucraina şi l-a acuzat pe Putin că vrea ca ‘sute de mii de oameni să fie pătaţi cu sânge’ pentru a se menţine la putere, după ce acesta ordonase mobilizarea ‘parţială’, transmiste AGERPRES

articolul original.

O trecere în revistă a amenințărilor nucleare ale Rusiei. Kremlinul tocmai a susținut că nu le-a făcut niciodată

17 November 2022 at 17:20
image

Kremlinul pare că a uitat de toate amenințările cât se poate de clare și directe cu un atac nuclear și dă vina acum pe Occident pentru retorica periculoasă.

Întrebat joi de faptul că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat marți că reprezentanții Statelor Unite și cei ai Rusiei au convenit în urma discuțiilor de la Ankara că „pentru moment nu vor face nicio încercare de a folosi arme nucleare”, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a avut un răspuns cel puțin ciudat.

„Considerăm că aceste întrebări în sine sunt inacceptabile. Dacă observați, în Rusia nimeni nu vorbește și nu a vorbit despre acest subiect. Acest subiect este discutat în capitalele europene, oriunde, crescând astfel tensiunea într-o zonă complet inacceptabilă și potențial periculoasă", a spus Peskov, potrivit Meduza.io.

Acest episod de amnezie al purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere o trecere în revistă a câtorva dintre multe momente în care autoritățile și propaganda din Rusia au amenințat Europa cu folosirea armelor nucleare, din februarie încoace.

La sfârșitul lui septembrie, în discursul în care a anunțat mobilizarea, Putin a făcut amenințări nucleare, lăudându-se că are arme de distrugere în masă mult mai moderne decât ale Occidentului. „Nu este un bluf!”, a dat atunci asigurări liderul de la Kremlin.

Avusese același tip de discurs și în cadrul unei reuniuni cu parlamentarii ruși în aprilie: „Dacă cineva decide să se amestece în evenimentele în curs și să creeze amenințări strategice inacceptabile pentru Rusia, trebuie să știe că răspunsul nostru va fi fulgerător. Avem toate instrumentele pentru asta, cu care nimeni altcineva nu se poate lăuda. Și le vom folosi, dacă va trebui”.

Și chiar Peskov vorbise despre arme nucleare încă din martie: „Rusia va folosi arme nucleare doar dacă însăşi existenţa ei ar fi ameninţată”.

Asta ca sa nu mai spunem că din primele zile ale invaziei, pe 27 februarie, Putin a ordonat forțelor nucleare să intre în stare de alertă, sub pretextul unor așa-zise amenințări din partea țărilor NATO.

Iar apropiații președintelui rus au fost mult mai expliciți.

Liderul autoritarist al Republicii ruse cecene Ramzan Kadîrov a fost avansat în grad de Putin, în octombrie, la doar câteva zile după ce „măcelarul de la Groznîi” i-a cerut liderului de la Kremlin să folosească arme nucleare tactice în Ucraina.

Fostul președinte și premier Dmitri Medvedev a amenințat că Rusia poate rupe relațiile cu Occidentul și ieși din Tratatul nuclear sau că există posibilitatea izbucnirii unui război Rusia-NATO care să degenereze în această direcție. A vrut ca teritoriile anexate ilegal în Ucraina să fie apărate cu arme nucleare strategice, iar în iunie povestea cum „călăreții Apocalipsei sunt deja pe drum”.

Propagandiștii de top ai lui Putin au fost chiar și mai vocali.

În luna mai, prezentatorul TV rus Dmitri Kiseliov, supranumit „adevăratul purtător de cuvânt al lui Putin", l-a îndemnat pe Putin să șteargă Marea Britanie de pe hartă folosind cele mai puternice arme nucleare ale sale.

Vorbind în timp ce în spatele său era prezentată o imagine care arată că Regatul Unit este șters de pe harta lumii, Kiseliov a adăugat: „Insula lor este atât de mică încât o rachetă Sarmat este suficientă pentru a o îneca o dată pentru totdeauna. Acest val mare este, de asemenea, un purtător de doze extrem de mari de radiații. Trecând peste Marea Britanie, va transforma totul într-un deșert radioactiv, inutilizabil pentru orice. Cum vi se pare această perspectivă?"

În septembrie, Olga Skabeieva, una dintre cele mai cunoscute prezentatoare TV din Rusia, a declarat într-un talk-show că Rusia ar fi trebuit să bombardeze nuclear Regatul Unit în timpul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a: „Ar fi trebuit s-o facem azi (să bombardeze nuclear Marea Britanie, n.red.). Toată lumea bună este acolo, să asiste la funeraliile (reginei Elizabeth a II-a)".

articolul original.

Negocierile publice cu Ucraina, greu de imaginat pentru Rusia

17 November 2022 at 13:59
image

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi, 17 noiembrie, că nu îşi poate imagina negocieri publice cu Ucraina, informează Agerpres.

Peskov a acuzat Kievul că modifică obiectivele unor eventuale tratative de pace şi a cerut Washingtonului să facă presiuni asupra ucrainenilor, în favoarea diplomaţiei.

Potrivit AFP, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat că suferinţele civililor sunt o consecinţă a refuzului Ucrainei de a negocia.

„Este consecinţa lipsei de voinţă a părţii ucrainene de a rezolva problema, de a începe negocieri, a refuzului său de a căuta un teren comun”, a fost răspunsul său când a fost întrebat despre penele de curent care afectează milioane de ucraineni.

Într-o convorbire cu presa, Peskov a afirmat că, dacă doresc, Statele Unite pot lua în considerare preocupările Rusiei şi pot încuraja Ucraina să revină la masa negocierilor.

Reprezentantul preşedinţiei ruse a susţinut că în cele nouă luni de când a început conflictul ucrainenii şi-au schimbat de mai multe ori poziţia faţă de negocierile cu Moscova, deci nu sunt de încredere.

Peskov a mai spus că niciun oficial rus nu ia în considerare folosirea armelor nucleare.

Kremlinul a comunicat de asemenea că este pe cale să se încheie eliminarea obstacolelor din calea exporturilor de produse agricole şi îngrăşăminte ruseşti, la câteva ore după ce Rusia a acceptat să prelungească cu 120 de zile, fără modificări, acordul privind transportul cerealelor pe Marea Neagră.

articolul original.

Federația Rusă laudă Statele Unite după anunțul privind racheta căzută în Polonia: Trebuie remarcată reacția plină de reținere și mai profesionistă a părții americane

16 November 2022 at 12:45
image

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat miercuri reacția SUA în cazul rachetei căzute în Polonia, precizând faptul că ar trebui remarcată reacţia plină de reţinere şi mai profesionistă a părţii americane.

‘Rusia nu are nimic de a face cu incidentul care s-a produs în Polonia’, a insistat Peskov, la fel ca alţi responsabili ruşi, care au dezminţit foarte repede orice implicare rusă după primele informaţii apărute marţi seara cu privire la un proiectil căzut în Polonia vecină Ucrainei.

Această rachetă s-a abătut asupra unui sat din apropierea frontierei ucrainene, Przewodow, făcând doi morţi.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a subliniat că în acest stadiu nu există ‘nicio probă fără echivoc’ cu privire la cine se află la originea tirului, adăugând totuşi că este vorba ‘foarte probabil de o rachetă de fabricaţie rusească’.

La rândul său, preşedintele american Joe Biden a apreciat ca ‘puţin probabil’ ca racheta să fi fost ‘lansată’ de pe teritoriul Rusiei.

Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că loviturile masive efectuate în ajun de către Rusia împotriva Ucrainei nu au lovit decât teritoriul ucrainean, la o ‘distanţă mai mare de 35 km de frontiera ucraineano-poloneză’.

Ministerul rus a afirmat, între altele, că ‘specialiştii’ săi au analizat fotografiile cu fragmentele descoperite în Polonia, concluzionând că acestea aparţineau unei ‘rachete ghidate antiaeriene provenind de la sistemul de apărare antiaerian S-300 al forţelor armate ucrainene’.

‘Fotografiile publicate în seara zilei de 15 noiembrie în Polonia cu fragmentele găsite în satul Przewodow au fost identificate fără echivoc de către specialişti din industria de apărare rusă ca fiind elemente ale unei rachete antiaeriene ghidate ale sistemului de apărare antiaeriană S-300 al forţelor aeriene ucrainene’, indică Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.

Acest tip de rachetă se află deopotrivă în dotarea forţelor ruse şi a celor ucrainene.

Nu este posibilă verificarea independentă a acestor declaraţii deocamdată, notează AFP.

Deşi a primit mult armament occidental de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, armata Kievului este dotată în mare cu echipamente de fabricaţie rusă sau sovietică.

La sfârşitul lunii octombrie, fragmentele unei rachete ruseşti doborâte de forţele ucrainene au căzut deasupra unei localităţi din Republica Moldova, o altă ţară vecină Ucrainei, fără să facă victime.

Rusia a efectuat mai multe bombardamente în ultimele luni în apropierea frontierei poloneze, în special asupra regiunii ucrainene Liov (Lviv). Această regiune a fost supusă bombardamentelor şi marţi.

În acelaşi timp, armata rusă a comunicat miercuri că a distrus toate ţintele lovite în urmă cu o zi în Ucraina, indicând că a vizat comandamentul militar ucrainean şi infrastructuri energetice, potrivit AFP.

‘Obiectivul a fost atins, rachetele au lovit cu precizie ţintele identificate, toate aceste situri au fost distruse’, a indicat Ministerul rus al Apărării, susţinând că a vizat ‘sistemul de comandă militar al Ucrainei şi instalaţiile energetice aferente’.

Totodată, Ministerul rus al Apărării susţine că nu a fost efectuată nicio lovitură cu rachete asupra Kievului şi că distrugerile constatate în capitala ucraineană au fost provocate de apărarea antiaeriană ucraineană.

‘Toate distrugerile din cartierele rezidenţiale ale capitalei ucrainene sunt rezultatul direct al căderii şi autodistrugerii rachetelor antiaeriene lansate de forţele ucrainene’, precizează ministerul rus într-un comunicat, citat de AFP.

Mai multe imobile din Kiev au fost lovite în urma bombardamentelor din urmă cu o zi.

Moscova neagă sistematic că loveşte obiective civile în Ucraina, dând vina de cele mai multe ori pe sistemele antiaeriene ucrainene sau acuzând Kiev de înscenarea distrugerilor.

Loviturile masive de marţi intervin după o nouă şi umilitoare retragere rusă. Rusia, sub presiunea contraofensivei ucrainene, a abandonat la 11 noiembrie nordul regiunii Herson (sud), a cărei anexare o revendică în continuare.

Aceste bombardamente au privat circa 10 milioane de ucraineni de electricitate marţi, potrivit Kievului.

Rusia este acuzată că vizează în mod deliberat infrastructurile civile în Ucraina odată cu apropierea iernii pentru a submina hotărârea ucrainenilor de a rezista ofensivei sale militare, transmite AGERPRES

articolul original.

Lui Vladimir Putin îi este frică de o nouă umilire! Liderul de la Kremlin nu participă la summitul G20

14 November 2022 at 08:45
image

Preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul G20. Conform unui comentariu France Presse, liderul de la Kremlin evită să repete experienţa din 2014, unde la reuniunea G20 din Brisbane (Australia), imediat după anexarea Crimeei, a fost vizat de numeroase critici.

„La un summit, trebuie să ai întâlniri şi să te fotografiezi. Or, cu cine avea să vorbească şi să se fotografieze?”, întreabă retoric politologul rus Aleksei Malaşenko, „deloc surprins” de această decizie.

Alegând să nu plece în Indonezia, preşedintele rus se cruţă de umilirea unei primiri glaciale, dar riscă să-şi izoleze şi mai mult ţara, deja vizată de sancţiuni occidentale severe, notează agenţia de presă citată.

Căci, cu sau fără Putin în Bali, ofensiva rusă în Ucraina va domina agenda G20: conflictul, virulent criticat de ţările occidentale, a provocat sau agravat într-adevăr numeroase crize mondiale, în special economică şi climatică.

„Aceasta va fi principalul subiect abordat”, subliniază Fiodor Lukianov, politolog apropiat cercurilor puterii de la Moscova. Dar „ce putea să fi spus (Putin)? Poziţia sa este cunoscută, ea nu s-a schimbat, la fel şi cea a celeilalte tabere”, a declarat el pentru AFP. „Ce rost avea să meargă?”, adaugă Lukianov.

Kremlinul a justificat această absenţă prin motive de „agendă” care l-au reţinut pe Vladimir Putin în Rusia, fără însă să precizeze ce fel de angajament l-ar fi împiedicat să ia parte la unul din cele mai importante summituri mondiale.

Putin nu se va adresa summitului nici măcar prin videoconferinţă, potrivit Kremlinului, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară nu este încă membră G20, are programate două alocuţiuni, dar prin videoconferinţă.

Moscova va trimite totuşi o delegaţie la Bali, ce va fi condusă de ministrul său de externe Serghei Lavrov care – în iulie – părăsise intempestiv o reuniune a şefilor diplomaţiilor din G20, după un val de critici din partea mai multor omologi ai săi.

Absenţa lui Putin reflectă însă „sentimentul de impas” care domneşte printre actorii conflictului în Ucraina, „începând cu liderii ruşi”, apreciază Konstantin Kalacev, un politolog rus independent.

De fapt, la aproape nouă luni de la începutul ofensivei ruse, niciun fel de negocieri nu au loc între Kiev şi Moscova.

În orice caz, acesta pare un moment deosebit de prost pentru ca Rusia să înceapă negocieri, având în vedere că ea acumulează eşecuri militare în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti în această toamnă, comentează agenţia franceză de presă.

Încolţită de o contraofensivă ucraineană, armata rusă a anunţat săptămâna trecută că se retrage din oraşul Herson (sud), singura capitală regională pe care o cucerise de la începutul asaltului său în februarie.

În septembrie, ea se retrăsese deja într-un mod haotic din regiunea Harkov (nord-est).

Ostracizat de ţările occidentale, Putin privilegiază mai degrabă legăturile cu cei care au relaţii istorice cu Rusia sau care împărtăşesc respingerea sa faţă de SUA decât discuţii în cadrul organismelor internaţionale, unde Moscova este din ce în ce mai izolată.

„În mintea lui Putin, refuzul de a merge la G20 nu înseamnă că aceasta va împiedica Rusia să dezvolte relaţii cu ţările neutre”, subliniază Tatiana Stanovaia, care conduce centrul de analiză ‘R.Politik’.

„Putin a fost foarte activ în ultimele luni, el încearcă să construiască o lume antiamericană, o coaliţie antioccidentală”, adaugă ea.

Dar vor da aceste eforturi rezultate, în timp ce până şi aliaţii tradiţionali ai Moscovei sunt îngrijoraţi de ofensiva ei din Ucraina şi de consecinţele acesteia asupra economiei şi securităţii alimentare mondiale?

Liderii Chinei şi Indiei, două ţări care au relaţii strânse cu Rusia, l-au mustrat în public pe Putin, notează AFP.

Preşedintele rus însuşi a recunoscut în cadrul unui summit în Kazahstan la jumătatea lunii octombrie că ţările din fostul spaţiu sovietic sunt „îngrijorate” după atacul împotriva Ucrainei.

În consecinţă, absenţa lui Putin la G20 arată că Moscova „nu mai participă pe deplin la procesele aflate în atenţia principalilor lideri internaţionali”, consideră politologul Konstantin Kalacev. În afară de conflictul din Ucraina, Rusia este „deconectată” de la discuţiile privind alte teme majore din actualitatea internaţională, mai spune el, conform AGERPRES

articolul original.

Zelenski îi pregătește o ‘surpriză’ lui Vladimir Putin! Ucraina blochează intrarea din Belarus cu zid de beton armat

11 November 2022 at 21:45
image

Ucraina îi blochează lui Vladimir Putin intrarea din Belarus. Oficialii de la Kiev au transmis că ridică un zid de beton armat şi alte fortificaţii pentru că Belarusul rămâne o ameninţare.

Consilierul prezidenţial ucrainean Kirilo Timoşenko a spus că a fost ridicat un zid, cu sârmă ghimpată în partea de sus, pe o suprafaţă de trei kilometri în regiunea Volînia la graniţa cu Belarusul, despre care Kievul spune că rămâne o ameninţare.

Au fost instalaţi de asemenea saci de nisip şi au fost săpate tranşee, a precizat el.

„Asta nu e totul, dar nu vom dezvălui detaliile”, a precizat oficialul.

El a adăugat că sunt în derulare lucrări şi în regiunile Rivne şi Zhitomir, care se află de asemenea la graniţa cu Belarusul, dar nu a dorit să detalieze.

Ministrul ucrainean al Apărării, Aleksii Reznikov, a declarat joi pentru Reuters că Belarusul rămâne o ameninţare, dar că trupele de la graniţă sunt „într-o poziţie pasivă”. Graniţa Ucrainei cu Belarusul are o lungime de peste 1.000 de kilometri, transmite AGERPRES

articolul original.
❌