ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Ludovic Orban, despre eșecul Schengen: Vinovatul principal este Iohannis. Din câte știu, a fost clar decizia lui să rămânem cuplați de Bulgaria, o altă greșeală (VIDEO)

9 December 2022 at 13:34
image

Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei, consideră că președintele Klaus Iohannis este „vinovatul principal” pentru ratarea aderării la spațiul Schengen. Șeful statului și coaiția de guvernare au fost luați „complet pe nepregătite de opoziția Austriei”, a remarcat fostul premier, vineri, la Știrile B1 TV prezentate de Dan Gabor.

Ludovic Orban, pe B1 TV, despre eșecul Schengen: „Vinovatul principal este Iohannis”

Întrebat cine poartă vina pentru acest eșec, deputatul a afirmat: „În primul rând, președintele Iohannis. Conducătorul politicii externe a României este Președintele, conform Constituției, și vinovatul principal este Iohannis. Pe lângă Iohannis, poartă răspunderea toți liderii coaliției de guvernare, iar responsabilități aproape la fel de mari în ceea ce privește eșecul grav înregistrat de România în procesul de aderare la Schengen poartă ministrul de Interne și ministrul de Externe”.

„Din păcate, s-a comentat foarte puțin, sigur că sentimentele de revoltă contra poziției austriece au determinat foarte multe luări de poziție împotriva Austriei, dar s-a vorbit foarte puțin de responsabilitățile părții române. România, Președintele României și Guvernul nu trebuiau să declanșeze procedura de votare a solicitării de aderare a României decât dacă erau convinși 100% că nu există opoziție și că România va deveni membru al Schengen”, a continuat Ludovic Orban.

„Ar fi trebuit să înceapă consultările bilaterale, nu numai demersurile la nivelul instituțiilor europene, ci mai ales discuțiile bilaterale cu toate țările Uniunii Europene care votează în Consiliul JAI, atât la nivel de ministru de Interne, cât și la nivel de șefi de state și de guverne, cât și la nivel de șefi de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat”, a adăugat el.

„România și Iohannis, și coaliția au fost luate complet pe nepregătite de opoziția Austriei. Nimeni nu a anticipat această opoziție a Austriei pentru că nimeni nu a avut practic interesul, de la ambasador, până la ministru de Externe, de la ministru de Interne, până la premier și la Președinte, să afle cu adevărat care este poziția Austriei. Dacă ar fi avut aceste informații din timp, practic, ar fi putut să reacționeze într-un fel. O altă greșeală, din punctul meu de vedere, este greșeala că România – și asta, din câte știu, e clar decizia lui Iohannis – a rămas cuplată cu Bulgaria”, a mai spus fostul premier.

articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Președintele României: „Atitudinea Austriei riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene”

8 December 2022 at 16:07
image

Peședintele României Klaus Iohannis a transmis că Rmânia merita un vot favorabil în Consiliul JAI. „Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene”, a transmis Klaus Iohannis.

„Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene.

Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic.

România va continua să acționeze cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum.

Mulțumesc tuturor statelor membre și Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE și în consolidarea proiectului european, au susținut aderarea țării noastre. Sprijinul și solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european.

Dragi români, România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”, a transmis președintele României.

Sursa foto: Presidency

Citește și: România și Bulgaria nu intră în Spațiul Schengen. Premierul României: „Regretăm și sincer nu înțelegem poziția inflexibilă arătată de Austria” | LIVE UPDATE

articolul original.

Președintele Klaus Iohannis: “Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă”

8 December 2022 at 16:10
image

Președintele Klaus Iohannis a precizat într-o declarație de presă că România merita să primească un vot favorabil pentru aderarea la Schengen.

Acesta a avertizat că  votul negativ al Austriei din cadrul reuniunii riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene

“Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români.

România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene.

Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”.

Iohannis a mai precizat că România va continua să acționeze “cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum”.

articolul original.

Domnule Cancelar, ce presiuni s-au făcut?

8 December 2022 at 13:15
image

Cancelarul austriac a aruncat miza pe masă în direct și fără perdea: ÎN ULTIMUL AN, le-a zis europarlamentarilor români la întâlnirea de la Viena de aseară, au fost făcute presiuni asupra companiilor austriece din România. Aoleu! Păi să vedem!

Ce s-a întâmplat în ultimul an? Care e compania austriacă supărată? Cumva OMV? Și de ce e supărată? Că nu i-a mai ieșit chiar tot tot cum a vrut? Că s-a modificat Legea offshore după placul ei, dar nu chiar de tot?

1. OMV s-a dus peste premierul Ciucă să ceară a) să nu i se aplice obligația de a da 40 la sută din gazul din Marea Neagră statului român și b) să nu i se mai aplice decizia cu 50 de bani la litru, din care ei plătesc 25. De ce? Că e OMV!

2. Pentru că nu i s-a spus „Da, să trăiți! Cum porunciți!”, pe 18 noiembrie a ieșit ministrul de interne austriac că avem probleme cu Schengen.

3. Pe 21 noiembrie, OMV s-a dus la Iohannis. Supriza (și pentru mine, nu doar pentru ăia): Iohannis le-a trântit ușa nu paltonul, cerându-le să se decidă odată dacă fac investițiile în Marea Neagra au ba!

4. Atunci au scos la înaintare cancelarul. Care până atunci nu văzuse nicio migrație dinspre România.

Aceasta e calendarul șantajului.

De ce-l practică? Pentru că le-a mers de când au intrat în România în 2004!

Câteva exemple!

Când au luat Petrom, s-au angajat nu doar să nu închidă Arpechim, ci să o dezvolte. Au închis-o, n-au pățit nimic

Când s-au făcut zece ani și a expirat termenul de neatins redevențele și le puteam atinge, candida Ponta la președinție si n-au mai mărit redevențele. Și nimeni după Ponta nu le-a mai mărit.

Când a descoperit Curtea de Conturi că au să ne dea 6,7 miliarde de lei, nu le-a luat nimeni miliardele astea.

Când a descoperit ANAF că au făcut evaziune de 62 milioane de lei la plata salariatilor printr-o firmă din Cipru, n-au pățit nimic.

Nici acum n-au pățit nimic. 25 de bani la litru e nimic. Au profit de 9 miliarde în primele 9 luni ale anului, față de 1,6 anul trecut în aceeași perioadă.

Ca atare, dl Cancelar, ce presiuni s-au făcut? Eu aș vrea să se facă! Să ia Ciucă, Ciolacu, Iohannis creionașele și să înceapă să socotească: 6,7 miliarde de aici, 62 de milioane de colo… Dacă am mai baga niște anchete și cu lemnul cărat, atunci chiar am fi și noi un stat!

articolul original.

Opinia Mesagerului / Rotativa, porcul și Cizmarul

8 December 2022 at 10:00
image

Așteptarea inversării sensului acelor ceasornicului alianței care ne bântuie de o vreme, intr‐un fel ne aduce aminte de o rocadă de acum trei decenii în urmă, când Moș Gerilă a fost schimbat în ultima săptămână a lui `89 în Moș Crăciun. Doar că astăzi, asistăm la încordări de mușchi și palme discrete pe ecranele televizoarelor, definitiv compromise pentru cei ce mai cunosc câte ceva, dar nu spun că‐s mai chitroși la neuron. A revenit moda cu „în ziare să ne tăiem, în televizoare să ne îngropăm“. De ce? S‐au uitat listele negociate și procesul care trebuia să fie unul simplu ‐ unde a fost unul din partidoi, vine unul de la partidul lui Johannis și invers sau vițăvercea. Vițăvercea ca vițăvercea, dar nu‐i bun. Două ministere care merg brici, sub bagheta înțeleaptă a social-democraților (sic!), riscă să se ducă de râpă sub cazmaua deontologilor de dreapta (sic! sic!). Cel puțin așa susține cârmaciul de la Buzău, care‐i gata să lase de la el, numai să rămână Grindeanu la niște butoane, ca să mai aibe cu cine să schimbe o vorbă pe la vreo ședință, după ce va fi uns premier și primit la Cotroceni pentru un amabil schimb de curtoazii ornate cu scrâșnete duioase de molari, în caz că există și nu‐s sub tratament. Acuma s‐o vedea. Domnul Ciucă nu‐i Rareș Bogdan și a dovedit că la el cuvântu‐i cuvânt. Odată ce s‐a semnat protocolul și acolo scrie negru pe alb ce și cum, apoi așa rămâne. Cu excepția ordinelor ierarhic superioare, care poate schimba și cu 180 de grade o evoluție vădit similară unui partid unic, coagulat în jurul interesului general, de a face bine, să nu fie rău.

La drept vorbind, ne‐am cam obișnuit cu actuala formulă a executivului, unde sunt câțiva care se agită, iar restul freacă telefoanele, în lipsa unei mente cumsecade. Serios. Noi trebuie să facem rost de bucate pentru Crăciun, ca nu cumva să ne scadă colesterolul ori glicemia, că râde Europa de noi. Doar n‐o să așteptăm să ne taie porcul Virgil Popescu și Grindeanu să‐l pârlească. Nu. Și unde mai pui că trebuie să căutăm atenți purcelul, să nu pățim ca un vecin de al meu care a crezut că anii porcului sunt asemănători cu ai cailor, de‐o cumpărat un porcan de vreo trei ani care s‐a dovedit a fi și greu de ucis, dar și greu de mâncat, șoriciul acestuia făcând obiectul unei recomandări serioase pentru un pantofar profesionist, în efortul de a face ceva durabil și, evident, bio. Și dacă tot suntem în post, dezlegările la pește sunt mai dese, dar și cu ăsta‐s probleme. Dorada săracului sau amintirea epocii de aur, ați ghicit – merlucius – se scumpește de parcă ar fi păstrăv curcubeu ori vreo salmonidă neconservată. Acum, dacă am întreba o sută de români, în locul lui Cabral, care‐i cel mai bun pește, majoritatea vor spune că‐i cel dat de pomană, după care sigur vin peștii oceanici între care se poate strecura și o conservă. Numai că, să nu uităm, realitatea de a nu avea pește la masă e numai vina noastră, pentru că am preferat să primim pește și nu am făcut o specializare în pescuit, cum ar fi fost normal și de bun simț, conform proverbului chinezesc. Nici la rotativă, care‐i vorba să se manifeste după ce ieșim din iarnă, n-am auzit că are de gând să scoată pescari pe bandă rulantă, România educată fiind rezervată integralelor de volum și suprafață, logaritmilor naturali, nestropiți și neatacați de vreo omidă păroasă, ca să nu mai vorbim de savanții şcoliți tomnatic din cauza celor ce au inventat bacalaureatul când nu trebuia și alte materii făcute să te scoată din zona de confort a averii agonisite, cu trudă, de vreo mătușă Tamara și tot neamul ei cel adormit, amin!

La final, aș zice să‐l lăsăm pe Moș Niculae să deschidă balul cadourilor, să ne facă mai buni în curățatul ciubotelor, dar să nu ne facă cizmari, că am mai trăit cu unul o epocă de aur și ne‐o ieșit pe nări. Pe mai încolo. (GD Patraucean)

articolul original.

Unde este Iohannis?

8 December 2022 at 08:53
image

Intrăm sau nu în Schengen? Se răzgândește Austria în ce ne privește? Nu peste mult timp în Consiliul JAI se va ști exact care va fi situația României. Dincolo de jocul politic cinic, de lipsa argumentelor raționale, de ignorarea oricăror statistici și rapoarte, dincolo de reacții mai mult sau mai puțin emotive, o întrebare devine din ce în ce mai fără răspuns: unde este Iohannis?

Rodica Culcer a lansat această întrebare într-o postare pe pagina sa de Facebook. Mai mult, ia în calcul un scenariu care se suprapune aproape perfect psihologiei președintelui Iohannis: „Dacă iese bine, va ieși la rampă și își va trece reușita în cont; dacă iese prost, nu e vina lui, care stă la Cotroceni de opt ani, ci a altora.”

În analiza sa, Culcer arată că nu propaganda și falsele manifestări sunt cele care pot ajuta în acest joc politic internațional, joc din care România este „o pradă atât de ușoară pentru carnasierii din politica internațională”.

Vă prezentăm textul analizei realizate de Rodica Culcer.

„Deși toată clasa politică și vasalii săi din mass media, mai ales din televiziuni, au creat un climat de isterie națională cu privire la intrarea în spațiul Schengen, văd că prea puțini se întreabă unde este președintele Iohannis, cel care, prin Constituție, are atribuții în reprezentarea intereselor țării pe plan extern și mai are și mari ambiții internaționale. De ce îl trimite la Viena pe ineptul Bode, pe care nu îl ia nimeni în serios nici măcar în spațiul carpato-danubiano-pontic, unde standardele în viața publică sunt atât de joase, darmite în Europa? Nu cumva președintele știe de fapt că avem prea puține șanse de a adera cu drepturi depline și nu vrea să fie asociat cu un eșec? Îi stă în fire. Dacă iese bine, va ieși la rampă și își va trece reușita în cont; dacă iese prost, nu e vina lui, care stă la Cotroceni de opt ani, ci a altora. De aceea se sparg în figuri ziariștii arondați puterii dând cu pietre în austrieci, după ce, tot la ordin, i-au târât prin noroi pe olandezi. Nu îi apăr nici pe unii, nici pe ceilalți și, personal, chiar mi-aș dori să intrăm în Schengen, chiar dacă nu merităm. Dar ei fac un joc politic cinic, cum îl fac toți, căci politicienii sunt aceiași pretutindeni. Nu participăm la o gală de binefacere, ci la un joc politic la nivel internațional ale cărui reguli guvernanții noștri și Iohannis ar fi trebuit să le cunoască demult, iar jurnaliștii și analiștii agreați de putere ar fi trebuit să-l analizeze obiectiv, fără ira et studio. De propagandă și false manifestări de patriotism suntem sătui. Nu ajută la nimic.

Jurnalismul autonom se practică tot mai puțin, mai ales la televiziunile de știri, devenite galeria echipelor naționale perdante, dar acolo unde se mai practică merită să fie urmărit. Înțelegem mai bine jocurile politice de la Bruxelles dacă o ascultăm, de pildă, pe Mihaela Gherghișan la RFI, care a explicat astăzi dimineață că Olanda face jocurile împotriva noastră cu mâna Austriei, care are și o problemă internă înaintea unor alegeri interne dificile, iar Suedia ne poate susține public oricât vrem, pentru că nu votează în Consiliul JAI deoarece va prelua președinția rotativă a Consiliului UE de la 1 ianuarie și aceasta este cutuma la Bruxelles. Totodată, țările bogate din Nord, precum Olanda, Germania și altele, garantează de fapt împrumutul internațional prin care este finanțat PNRR deoarece au un rating de AAA, deci nu prea poți să te rățoiești la ele, când ești printre sărăntocii Europei – că, dacă nu ai fi, nu ți-ar pleca oamenii cu milioanele din țară. Precis o știe și Iohannis și o știu politicienii români care – așa cum Nehammer vorbește pentru electoratul propriu – vorbesc și ei pentru electoratul român, care trebuie să dea vina pe străini, nicidecum pe guvernanții români din ultimii 11 ani, care nu au reușit să convingă statele membre ale spațiului Schengen.

Nu neg jocul mizerabil al Olandei și Austriei, dar cum de ajunge România o pradă atât de ușoară pentru carnasierii din politica internațională? Printre altele, pentru că românii acceptă corupția și calitatea proastă a celor care conduc și populează instituțiile statului. Da, îndeplinim condițiile tehnice pentru Schengen, dar nimeni, în primul rând noi, nu avem încredere în cei care operează echipamentele sofisticate, cum nu avem încredere nici în cei care ne guvermează. Dați-mi un sondaj recent care arată că guvernul se bucură de încrederea populației. Exemplele care susțin neîncrederea noastră și a partenerilor din UE sunt destule, bine documentate pe parcursul anilor, nu le mai repet. Vă semnalez și articolul lui Alin Th Ciocârlie pe Hotnews, în care face bilanțul dosarelor de corupție din vămi, soldate aproape toate cu achitări. Mai bine am vorbi despre acest fenomen, care distruge România încet, dar sigur, în loc să ne comportăm exact ca la meciurile echipei naționale: susținem echipa deși știm că joacă prost, are antrenor mediocru și nu are cum să câștige decât prin abandonul adversarilor.

În sfârșit, nu neg că austriecii și olandezii sunt cinici și au o grămadă de probleme interne. Dar și noi avem o grămadă de probleme, destul de urâte, poate chiar mai urâte decât ale lor, de care nu ne mai ocupăm, căci stăm călare pe gard ca să ne uităm în curtea vecinilor. Și, dacă vorbim de vecini, să nu ne scandalizăm de Viktor Orban când acceptăm ca valeții săi din UDMR să facă parte din coaliția de guvernare. Iar Iohannis, dacă tot se ascunde, bine ar face – și îl rog frumos – să stea acolo, în vizuina lui, până i se va termina mandatul. Măcar să nu-l mai vedem și să nu-l mai auzim.”

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Mugur Ciuvică: ‘Dacă e vinovat Iohannis, certați-l! Nu ar fi putut să schimbe cu nimic nebunia asta cu Austria care a apărut acum două săptămâni’

7 December 2022 at 15:45
image

Mugur Ciuvică, preşedintele GIP, a vorbit despre intrarea României în Schengen și gestul Austriei de a se opune vehement. 

„Domnul Iohannis, cât ar fi el de slab, nu are nicio vină, nicio legătură. Nu ar fi putut să schimbe cu nimic nebunia asta cu Austria care a apărut acum două săptămâni. Nu are nicio legătură cu Iohannis. Nu avea de unde să ştie. Ideea este că, de două săptămâni, s-a trezit cancelarul din Austria – că preşedintele din Austria a spus că el ar vrea să intrăm în Schengen, dar nu e treaba lui. Vice-cancelarul vrea să intre România în Schengen, dar cancelarul şi ministrul de Interne au zis că nu. Ei sunt cei care decid, până la urmă, într-un fel sau altul. Faptul că ăştia s-au trezit acum două săptămâni n-are nicio legătură cu Iohannis, ci cu diverse combinaţii de-ale lor, chestii mai complicate care au tot apărut, în ultima vreme.

Iohannis nu e responsabil de o chestie absolut aberantă, pentru că ce face Austria acum este absolut aberant. Asta cu intrarea în Schengen este un premiu, cumva, acordat României, în special pentru comportamentul de când a început războiul. Asta este Schengen, acum, pentru noi. Toată a lumea a zis „da, nene, să intre!”. S-a rezolvat cu Olanda, a apărut Austria. Franța a început cu Schengenul, a fost ideea lor din exerciţiul trecut. Au zis „hai, să lărgim Schengen”. Germania care s-a opus, până acum, a zis să intrăm. Am înţeles că americanii, de la mii de kilometri totuşi, au făcut lobby uriaş pentru intrarea României în Schengen. În condiţiile astea, Austria s-a trezit că nu. Dacă e vinovat Iohannis, certaţi-l!”, a spus Mugur Ciuvică, conform dcnews.ro

articolul original.

Misterioasa decorare a lui Raed Arafat

7 December 2022 at 13:09

Pe 30 noiembrie, Raed Arafat anunța pe Facebook un eveniment de maximă importanță în viața sa, mai precis decorarea de către administrația prezidențială cu „Steaua României”, cea mai înaltă decorație a statului român. A trecut mai bine de o săptămână, însă, și singura informație despre decorare rămăsese cea livrată de Arafat, iar Cancelaria Ordinelor s-a dat lovită în aripă când a fost vorba să furnizeze explicații publice. Un răspuns oficial livrat ulterior presei mai degrabă adâncește misterul decât să-l limpezească.

Secretarul de stat Raed Arafat ar fi primit „Steaua României” din mâinile președintelui într-o zi în care pe agenda lui Iohannis nu figura nicio activitate oficială Foto: Facebook

„Am fost extrem de onorat și emoționat să primesc astăzi decorația „Steaua României” în grad de Cavaler, o distincție ce mi-a fost înmânata de Excelența Sa Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis. Pentru mine, această decorație reprezintă un îndemn puternic pentru a continua, alături de colegii mei, munca depusa în serviciul țării noastre și dezvoltarea sistemului integrat de urgență, devenit deja un model recunoscut pe plan internațional. Totodată, vreau să adresez mulțumirile mele domnului ministru Lucian Bode pentru încrederea acordată și pentru faptul că m-a propus pentru această prestigioasă și onorantă decorație!” a scris pe Facebook Raed Arafat.

Un text din care rezultă limpede cine l-a propus spre decorare, ministrul Bode, și faptul că decorația a primit-o din mâinile președintelui Iohannis. Într-o zi în care pe agenda președintelui nu figura nicio activitate oficială.

O singură mică nedumerire: decretul firesc de decorare nu apare pe siteul președinției, și nici la Monitorul Oficial, lângă celelalte decrete de decorare semnate în preajma Zilei Naționale.

Intrigați, l-am contactat azi pe consilierul prezidențial Gheorghe Angelescu, șeful Cancelariei Ordinelor, care răspunde de decorații, cu întrebarea simplă unde găsim decretul de decorare. Răspuns neașteptat: faceți o solicitare la departamentul de presă în conformitate cu legea 544/2001 privind liberul acces la informații publice. „Chiar nu ne puteți spune în două cuvinte?”. „Mi-e teamă că e nevoie de mai mult de două cuvinte”.

Cîteva ore mai târziu, revista Q Magazine, care făcuse deja un asemenea demers, a primit răspunsul de la președinție.

„Decretul la care faceți referire a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1.155/29.11.2022. Anexa nominală a decretului conține informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecția informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare. Legea nr. 182/2002 are efecte şi în privința conferirii decorațiilor de stat. Astfel, în măsura în care instituția inițiatoare a decretului de decorare, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, solicită acest lucru, anexa nominală cuprinzând persoanele decorate va avea caracter de document clasificat, aceasta comunicându-se doar instituției interesate”.

Trăgând linie și adunând, secretarul de stat civil Raed Arafat a fost decorat printr-un decret secretizat (procedură folosită, în general, pentru ofițerii acoperiți ai serviciilor, cărora nu li se poate divulga identitatea), nu e clar de ce, dar vestea decorării a fost împrăștiată de el însuși, fără rezerve.

De aici o întrebare simplă: ce o fi trebuit secretizat în cazul decorării medicului civil din fruntea DGSU, care a fost doar unul dintre medicii decorați în ultimele zile de către președinte?

articolul original.

Aderarea României la Spațiul Schengen încă se negociază, spune Iohannis. „Stăm hotărâți până în ultimul moment” | AUDIO

6 December 2022 at 12:54
image

Aderarea României la spațiul Schengen încă se negociază, spune președintele Klaus Iohannis. Decizia va fi luată joi de miniștrii de Justiție și Afaceri Interne ai statelor membre.

Până atunci, reprezentanță ai României dar și ai Comisiei Europene încearcă să convingă Austria să nu se opună prin vot intrării nostre în spațiul de liberă circulație, de la 1 ianuarie.

Președintele Klaus Iohannis:

„Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI de miniștrii de interne și de justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune, până atunci încă este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii și noi suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/12/06dec-13-Iohannis-inca-se-negociaza-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Șeful statului a făcut aceste declarații la Tirana, unde liderii europeni discută cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest despre implementarea planului anunțat luni de Comisie, de reducere a intrărilor ilegale de migranți în Uniune.

În primele 10 luni ale anului, în Uniune au intrat ilegal 275.000 de migranți. Numărul celor care au traversat Balcanii pentru a intra în Uniune a crescut cu 170%.

„Este nevoie să colaborăm și într-o zonă care nu este tocmai plăcută dar e nevoie de acțiune hotărâtă, vorbesc de migrație, migrația necontrolată, ilegală. E nevoie de o colaborare foarte bună între forțele care se ocupă de aceste chestiuni și în fine, cred că este important ca să fim uniți și în combaterea dezinformării și a informațiilor pur și simplu false.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/12/06dec-13-Iohannis-ce-discutam-la-Tirana-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Citește și: Ministrul de Interne al Austriei: „În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria” | AUDIO

articolul original.

Iohannis promite. Nu ne vom opri din negociat

6 December 2022 at 11:25
image

Președintele Klaus Iohannis a declarat înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Tirana, că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că se vor purta negocieri până la acel moment.

„Încă se discută, se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI, de miniștri de interne și de justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci, este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii, și noi suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să ducem decizia acolo unde o dorim noi.”, a declarat Klaus Iohannis.

Jurnaliștii l-au întrebat pe președinte dacă are semnale că Austria, singura țară care se opune în continuare aderării României la Spațiul Schengen, o să cedeze, Iohannis a răspuns: „În continuare se discută și se negociază și nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment.”

Președintele Iohannis a mai fost întrebat și dacă există posibilitatea ca România să fie deconectată de Bulgaria în acest proces, pentru ca măcar șansele noastre să fie mult mai mari.

„În condițiile în care deciziile în care deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice, dar asta nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie care este convenabilă pentru ambele părți. O decuplare este, sigur, o chestiune care s-a mai discutat și speranța mea este să avem o decizie pozitivă și să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni.”, a mai spus Iohannis.

articolul original.

Aderarea României la spațiul Schengen, încă sub semnul întrebării! Klaus Iohannis: ‘Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment’

6 December 2022 at 10:45
image

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat despre şansele României de a adera la Schengen, că încă sunt discuţii şi negocieri în această privinţă, până când subiectul va fi abordat la reuniunea de joi a Consiliului JAI, iar „până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”.

„Încă se discută şi se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI de miniştrii de interne şi de justiţie. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre subiect înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest care are loc marţi la Tirana.

Despre faptul că Austria încă s-ar opune aderării României la Spaţiul Schengen, şeful statului a precizat că „în continuare se discută şi se negociază şi nu ne vom opri din discutat şi negociat până în ultimul moment”.

„În condiţiile în care deciziile privind România şi Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultate nu pot fi tocmai identice, dar asta nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decize care este convenabilă pentru ambele părţi. O decuplare este sigur o chestiune care s-a mai discutat şi speranţa mea este să avem o decizie pozitivă şi să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni”, a completat Iohannis, conform news.ro

articolul original.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele! Încă un val magistrați au fost eliberați din funcție

5 December 2022 at 16:45
image

Administraţia Prezidenţială a transmis luni că președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretele pentru eliberarea din funcţie a mai multor magistraţi, ca urmare a pensionării.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 5 decembrie 2022, următoarele decrete:

  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror a domnului Florin Deac, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției, în prezent membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii – pensionare, la data de 10 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror a doamnei Claudia Doina Vinersar, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în prezent delegată în funcția de procuror șef al Serviciului teritorial Târgu Mureș – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;

  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a doamnei Gabriela-Antigona Spirea – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror a domnului Eleonor-Elvis Semen, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă – pensionare, la data de 14 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura centrală a doamnei Ioana Cristina Bartha – pensionare, la data de 13 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a domnului Tatian-Alin Răduță – pensionare, la data de 9 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, procuror șef Secție judiciară, a doamnei Andreea Manuela Benedek – pensionare, la data de 12 decembrie 2022;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova a domnului Costinel Moţîrlichie – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Ploiești a doamnei Ancuţa Monica Mitrache – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Galați a doamnei Veronica Constanța Păcurariu – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Timișoara a doamnei Eugenia-Corina Balcu, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Bacău a doamnei Liliana Novac, în prezent inspector judiciar – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Ilfov a doamnei Loredana Geanina Antonescu, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Prahova a doamnei Aura Daniela Popescu – pensionare;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul București a doamnei Mihaela-Alina Dragu – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul București a doamnei Valentina-Liliana Petrescu – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Covasna a doamnei Claudia Dumitru – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul București a doamnei Daniela Călinescu – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Judecătoria Sectorului 1 a doamnei Camelia Panaitescu-Alegria, detașată la Ministerul Justiției – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Gorj a doamnei Luminița Berculescu – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Constanța a doamnei Denis-Gabriela Ghervase, delegată în funcția de președinte al Secției penale a acestei instanțe – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Gorj a doamnei Maria-Luminiţa Rădoi – pensionare, la data 17 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Iași a doamnei Tatiana Juverdeanu – pensionare, la data de 19 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Judecătoria Petroșani a doamnei Maria Golgoţiu – pensionare, la data de 20 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Vâlcea a doamnei Viorica Bonciu – pensionare, la data de 20 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Vaslui a doamnei Luminiţa-Cosmina Stativă – pensionare, la data de 30 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Balș a doamnei Caterina Tănăsescu, președintele acestei instanțe – pensionare, la data de 1 februarie 2023;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Neamț a doamnei Gabriela Baltag, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii – pensionare, la data de 10 decembrie 2022;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Înalta Curte de Casație şi Justiție a doamnei Ileana-Izabela Dolache-Bogdan – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Brașov a doamnei Simona Mihaela Franguloiu, detașată la Consiliul Superior al Magistraturii – pensionare, la data de 30 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Nicoleta-Margareta Țînţ, președintele Curții de Apel Brașov, membru al Consiliului Superior al Magistraturii – pensionare, la data de 31 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Cristina Ramona Duţă, președinte al Tribunalului Constanța – pensionare, la data de 30 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Gheorghe Radu, vicepreședinte al Tribunalului Gorj – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Târgu Jiu a domnului Lucian Popescu-Bejat, președinte al acestei instanțe – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Timiș a domnului Titu Birceanu – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Covasna a doamnei Erzsébet Miklós – pensionare;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Dâmbovița a domnului Florin Eftene, în prezent desemnat în calitate de judecător titular de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Găești – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Ploiești a doamnei Ioana-Cristina Gârbuleţ, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Amalia Belu, președinte al Secției conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Gorj – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Mehedinți a doamnei Eugenia Tudor – pensionare;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Râmnicu Sărat a doamnei Mihaela-Camelia Cristescu, delegată la Tribunalul Buzău – pensionare, la data de 12 decembrie 2022;

  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Tribunalul Vâlcea a domnului Sorinel Petria – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel București a doamnei Iulia Nicoleta Prelipcean – pensionare, la data de 16 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Sectorului 5 București a doamnei Genica Crăiţoiu – pensionare, la data de 15 decembrie 2022;
  • Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Bacău a doamnei Morina Napa – pensionare, la data de 12 decembrie 2022.
articolul original.

Radu Popa: Cel care trebuia să facă un Plan Strategic pentru intrarea în Schengen este dispărut din spațiul public!️

5 December 2022 at 15:09
image

O țară care are în frunte conducători slabi, doar supraviețuiește. Așa se întâmplă cu noi acum. De ani de zile, ne tot chinuim să ducem la îndeplinire muncile sisifice impuse de Occident și, când zicem și noi că, gata, am scăpat de belele, că intrăm în rândul lumii, așa cum ar fi fost normal, fără alte și alte condiționări, există unii care ne dau cu flit. De ce? Fiindcă nu avem reprezentanți adevărați.

După cum bine a punctat deputatul PSD Radu Popa, merităm pe deplin ca pe 8 decembrie să primim oficial dreptul de a circula liber în spațiul Schengen, chiar dacă șeful statului, Klaus Iohannis, care ar fi trebuit să lupte pentru atingerea acestui important deziderat, este aproape nevăzut în ultima vreme.

„Din păcate, cel care trebuia să facă un Plan Strategic Integrat pentru intrarea în Schengen este dispărut din spațiul public. Toată vara a fost mut. Toamna a făcut revista presei, dar nici o ședință cu specialiștii care puteau sprijini România. Abia vineri, în ceasul al 12-lea, Kldys Werner Iohannis s-a întâlnit cu cancelarul austriac, însă presa vieneză spune că poziția Austriei rămâne neschimbată: nu acceptă România și Bulgaria.

Mircea Geoană a avut perfectă dreptate: “între politica externă și cea internă exista o relație biunivocă, se potențează reciproc. E nevoie de folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională”. Dar liderii vin după lideri. Pentru a-i convinge pe cei mai buni să lucreze pentru cei mai mulți trebuie să le respectăm valoarea și să le recunoaștem meritele”, a spus Radu Popa.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Klaus Iohannis a ajuns salvatorul aderării la Schengen, dar nu depinde de el. Avem o întrecere, între PNL și PSD, cine a contribuit mai mult pe intrarea noastră în Schengen’

4 December 2022 at 18:15
image

Publicistul Ion Cristoiu este convins că România va intra în Schengen, unul dintre argumentele sale fiind întrecerea dintre PSD şi PNL pe asumarea meritelor unei astfel decizii, precum şi aranjamentele din culise ca preşedintele Iohannis să se remarce ca salvatorul naţiunii.

Ion Cristoiu spune că un prim semnal a venit vineri când Olanda s-a răzgândit şi a anunţat că Guvernul Rutte este de acord cu aderarea României la Schengen.

Avem ştirea numărul 1 astăzi. Olanda e de acord. A rămas cine? Austria. Şi cu cine se întâlneşte preşedintele României? Cu cancelarul Austriei şi îl va convinge. Aţi înţeles, da? Trompetele au început, gata, totul depinde de aceste negocieri. Cine se pricepe la istorie şi la politică îşi dă seama că hotărârea e luată. Convorbirile bilaterale nu rezolvă nimic. Când sunt convorbiri bilaterale echipele au făcut deja proiectul. Să-l convingi, ce? Nu poţi să vorbeşti la telefon cu el? De ce e nevoie de spectacol? La telefon a stat de vorbă. Nu e ca la întâlnirile oficiale care se fac numai când deja s-a decis ceva pentru că, altfel, te înţelegi la telefon. Ai telefon criptat, bă ce vrei, cutare, cutare. E foarte interesant cum a ajuns salvatorul, dar nu depinde de Iohannis” , a afirmat publicistul vineri seara la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, de la Smart Tv.

Ion Cristoiu remarcă o întrecere între PSD şi PNL pe asumarea meritelor unei decizii favorabile aderării României la Schengen, în care preşedintele Iohannis pare să ia crema prin întâlnirea programată la Atena cu cancelarul austriac Karl Nehammer. 

Ce avem acum? Avem o întrecere, că ajungem la Iohannis, între PNL şi PSD, cine a contribuit mai mult pe intrarea noastră în Schengen. Bode, eu, pe toate posturile care sunt ale lui. Aurescu, care pare că are pretenţii prezidenţiale, aţi observat că Aurescu a înviat. El nu numai că a aranjat ministeriala NATO, dar deja şi el se luptă. La cele două partide avem două vedete care se bat pe ideea că ele au convins. Victor Negrescu de la PSD. Dincolo e o întrecere între Rareş Bogdan şi Sigfrid Mureşan şi aici e întrecere ce post de televiziune îi sună. Deci ei acum sunt într-o întrecere care dintre ei ne-a vârât în Schengen. Pe de o parte PNL, pe de o parte PSD. Şi Iohannis ce să facă? Ne-a vârât Iohannis. Adică el chiar a negociat. La ora actuală, de aia cred eu că intrăm, e o întrecere care dintre ei a contribuit” , a explicat publicistul.

Ion Cristoiu spune că, în final, şi Austria va fi de acord cu aderarea României la Schengen, opoziţia sa de până acum având ca scop obţinerea unor măsuri din partea UE pentru combaterea imigraţiei ilegale.

Ştiţi care va fi acoperirea Austriei? Garanţia UE pentru proiectul lor în 5 puncte. Ultimul JAI a fost dedicat migraţiei. Nu puteau să decidă atunci? Nu, l-a lansat. După consiliul ăsta JAI eu am citit Kurier, acolo li se dă lor,  că s-a venit cu un plan în 5 puncte, nu s-a luat în discuţie, ci se negociază în zilele următoare. Şi Austria va spune, da, suntem de acord deoarece ni s-a dat. Ei nu au jucat cu noi, au jucat cu UE, obţin nişte parale pe acolo. Undeva, ei exagerează, planurile alea sunt destul de problematice pentru UE pentru că spun aşa nu numai în România, în tot spaţiul Schengen, dacă ajung, toţi migranţii pot fi expluzaţi în grup ceea ce încalcă dreptul la azil. Nu cer chiar orice, nu cer ceva simplu. Ei şantajează UE, nu pe noi” , a punctat publicistul.

Ion Cristoiu este convins că România va adera la Schengen, un alt argument al său fiind schimbarea de atitudine suspectă a Olandei.

Din analiza mea, a contextului, a tot ceea ce se întâmplă acum, eu sunt sută la sută sigur că intrăm. Nu cred că nu intrăm. Nu ştiu de ce sunt atît de convins. Dacă războiul ruso-ucrainean nu ştiu unde se duce, dincoace nu văd. Dacă mai erau încă 3-4 ţări… şi era foarte periculos dacă aceste două state cereau ceva blând. Să zică sunt de acord dar ei să semneze nu ştiu ce, ziceai hai că vor ceva. Nu, nu vor, iar cea mai suspectă este Olanda. S-a schimbat, nu era atmosferă, nu era un partid care voia să plece de la guvernare? Nu mai pleacă, brusc, a citit raportul ăla. Credeţi că parlamentarii olandezi l-au citit?” , s-a întrebat publicistul.

Pe de altă parte, Ion Cristoiu avertizează că o eventuală decuplare de România în procesul de aderare la Schengen va transforma Bulgaria într-o ţară vulnerabilă, care va intra sub influenţa Rusiei.

Dacă decuplezi Bulgaria, o faci vulnerabilă pentru că ea e rusofonă. Pe noi poate să nu ne vâre, că nu o să ne dăm noi cu ruşii, că noi avem o problemă cu ruşii. Bulgarii, în al doilea război mondial, au fost aliaţi cu nemţii, nu au fost pe front. Nu au avut curaj să-i trimită. Sunt mai rusofoni ca ucrainenii bulgarii. Şi atunci ar fi o crimă. Şi atunci mai degrabă nu intră nici România. Adică sacrifică ambele ţări şi poţi să nu pui pe ordinea de zi a JAI. Dacă rupi, vă imaginaţi ce va fi în Bulgaria? În trei zile sunt baze ruseşti acolo. Nu ai cum. Dacă nu ar intra amândouă, ai zice. Dar decizia fiind luată de marile puteri din Europa se poate opune Austria? Cum să se opună? (…) Este un moment în care nicio ţară din lume, cu excepţia Americii, nu-şi poate permite abateri. Decizia nu are nicio legătură cu România. Uitaţi-vă la Olanda. Care e motivul pentru care s-a răzgândit. A convins ce? Cum să convingi parlamentul cu un raport? Că parlamentarii, teoretic, sunt convinşi că românii sunt corupţi, da?” , a mai spus publicistul, conform alephnews.ro

articolul original.

Stelian Tănase: E un bun moment pentru un candidat antisistem la prezidențiale. Maia Sandu ar fi perfectă / Iohannis vrea să-și continue cariera politică. De ce ar pleca la pensie? A stat în pensie când era primar și acum, la Cotroceni (VIDEO)

3 December 2022 at 21:24
image

Scriitorul și politologul Stelian Tănase a declarat sâmbătă, pentru B1 TV, că nu e exclus ca PNL și PSD să pună la cale comasarea alegerilor parlamentare și locale, pentru a se asigura că vor câștiga aceste scrutine și-și vor conserva puterea.

Tănase a mai spus că e un bun moment pentru un candidat la prezidențiale antisistem și, în viziunea sa, Maia Sandu ar fi candidatul perfect.

Politologul a mai susținut că președintele Klaus Iohannis are și el ambiții politice pentru viitor și nici n-ar avea de ce să iasă la pensie, mai ales că a fost la pensie cât a fost primar la Sibiu și acum, în funcția de președinte.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.

Stelian Tănase: E un bun moment pentru un candidat antisistem la prezidențiale

Tănase a admis că se discută despre comasarea alegerilor parlamentare și locale, scenariu avansat recent și de fostul președinte PNL Valeriu Stoica, și că PNL și PSD chiar ar putea recurge la această strategie din disperarea de a câștiga scrutinele.

„Cred că aflați în fața acestui mare examen – 4 runde de alegeri în 2024, se schimbă complet fața puterii – au început să se teamă și încearcă să găsească, ca întotdeauna… să propună o lege, să comaseze, inventeze lucruri care să avantajeze pe cei care sunt la Putere și pot să dea o lege.

Foarte dur se va negocia această rocadă și sunt foarte speriați că poate electoratul îi trimite la plimbare. E foarte bun contextul ăsta să vii cu un candidat anti-sistem, dar nu se întâmplă nicio mișcare în afara sistemului de partide. Acum PSD și PNL domină complet viața politică.

Dacă ar fi un candidat, o forțăm o mișcare în rândul societății civile să vină cu un candidat antisistem, PNL și PSD ar pierde copios.

E nevoie de o alternativă și ea nu s-a ivit și nu văd nicio mișcare în zona societății civile de a construi ceva și ar fi momentul”, a declarat politologul, pentru B1 TV.

Stelian Tănase: Maia Sandu ar fi un bun candidat

În opinia sa, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, ar fi un bun candidat pentru Palatul Cotroceni.

„Părerea mea e că trebuie o femeie și Maia Sandu ar fi un candidat perfect. Nu neapărat (pentru unire), nu m-am gândit la asta, ci tractează, trage, va fi o surpriză, va fi un candidat proaspăt, e antisistem, va putea critica oricare dintre partid și e un politician care a probat într-o situație mult mai dificilă că face față e și conectată internațional, a lucrat la Banca Mondială într-un post important. E ce ar trebui”, a spus Tănase, punctând că și Mircea Geoană e bine poziționat pentru o astfel de candidatură.

Ce a spus Stelian Tănase despre Ciolacu, Ciucă și Iohannis

Despre Marcel Ciolacu, președintele PSD, Stelian Tănase a spus că e „simpatic, cu figura lui de ursuleț, și pare moldovean hâtru și cumsecade”

„PNL nu are candidat. Cu Ciucă în față, putem să punem candidat păpușa aia cu Moș Gerilă din colțul străzii. Nu trage!”, a mai spus politologul, precizând că „Ciolacu trage mai bine decât Ciucă”.

Acesta a mai pecizat că e foarte reticent vizavi de militarii ajunși în politică: „Sunt foarte periculoși. Am mari rezerve. Sunt foarte periculoși, că la un moment de criză face cum l-a învățat pe el la Academia Militară – scoate tancurile pe străzi”.

Stelian Tănase a mai spus că președintele Klaus Iohannis se visează în continuare în politică după terminarea mandatului.

„Scenariul cu Iohannis premier, varianta Putin – Medvedev de la Moscova, e în capul lui, dar mai curând vrea să ajungă într-un organism internațional, că e cam plictisit de România. Ne-a arătat în ăștia 8 ani că e plictisit rău și cred că și soția lui îl trage să meargă afară, că ea a mers în toate călătoriile lui, dar n-a fost în spitale, școli, în momente critice. Ea și-a arătat interesul pentru politică numai când trebuia să-l însoțească în Occident, să facă shopping, să mai viziteze și ea pe banii altora. Iohannis vrea să-și continue cariera politică, e bărbat tânăr pentru politică. De ce ar pleca la pensie? Nu cred că vrea pensie, a stat în pensie când era primar la Sibiu, a stat în pensie la Cotroceni. Numai că dacă se va duce în Occident, va avea surpriza că trebuie să și facă ceva”, a mai declarat Stelian Tănase, pentru B1 TV.

articolul original.

Sociolog român, despre posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată: ‘Va fi perceput în primul rând ca un eșec al președintelui Iohannis. A promis acest lucru’

2 December 2022 at 21:46
image

Sociologul Dan Jurcan, director de cercetare la Institutul Român de Evaluare și Strategie (IRES), a declarat că aderarea României la Spațiul Schengen ar putea fi considerată drept o „performanță” a clasei politice, însă neîndeplinirea acestui obiectiv ar putea fi văzută drept „un eșec al președintelui Iohannis”.

Dan Jurcan a amintit că românilor le este transmis de la nivelul autorităților că „suntem pregătiți de aproape 10 ani (să aderăm la Spațiul Schengen, n.red), dar în realitate clasa politică românească a dat dovadă de impotență de negociere la nivel european”.

Nu au știut să protejeze interesele românești în așa fel încât în această logică a unanimității de decizie vedem că ba Olanda ne ține în șah de aproape 10 ani, acum era vorba de Suedia și dintr-odată a apărut Austria.

Probabil că politicienii români ar trebui să vorbească cu cei de la Erste Bank sau de la OMV să-și protejeze mai mult interesele aici în România, dar nu sunt eu în măsură să le dau sfaturi.

În esență, proiectul Schengen este văzut de către cei mai mulți dintre români drept un proiect de succes simbolic.

În mod clar, dacă acest lucru nu se îndeplinește, va fi perceput în primul rând ca un eșec al președintelui Iohannis pentru că a promis acest lucru și dacă acest lucru nu se împlinește, va fi în primul rând un eșec de politică externă”, a declarat sociologul Dan Jurcan.

Întrebat cum poate fi taxat președintele Iohannis, în condițiile în care este aproape de finalul celui de-al doilea mandat, directorul IRES a subliniat că ratarea obiectivului aderării României la Spațiul Schengen „va fi un cartof fierbinte care va fi plimbat de la un partid la altul ca să găsească un țap ispățitor”.

Aici nu e vorba doar de președinte, e vorba de Guvern, e vorba de PNL și PSD. În mod clar, dacă va fi un succes, el va fi aclamat probabil de către ambele părți, dar dacă va fi un insucces, în mod evident va fi un cartof fierbinte care va fi plimbat de la un partid la altul ca să găsească un țap ispățitor”, a mai precizat Dan Jurcan, conform euronews.ro.

articolul original.

(VIDEO) Iohannis, întâmpinat de un câine

2 December 2022 at 16:18
By: (C.T.)

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat, vineri, într-o vizită de lucru în Republica Elenă, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis, iar în fotografiile de la primirea oficială apare şi Peanut, câinele premierului grec.

Klaus Iohannis nu i-a dat nicio atenție animalului.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „Peanut” este animalul de companie al Prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaţionale a Animalelor fără Adăpost şi are acces peste tot în Reşedinţă, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Klaus Iohannis a avut vineri, la Atena, o întrevedere și cu omologul elen, Katerina Sakellaropoulou, în contextul vizitei de lucru pe care o efectuează în Grecia.

Preşedintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susţinerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, a informat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, întrevederea preşedinţilor României şi Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susţinut pe parcursul anului 2022.

Cei doi au salutat relaţiile bilaterale foarte bune, potenţate de afinităţile culturale şi de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa cooperare în plan european, regional şi internaţional.

Klaus Iohannis şi Katerina Sakellaropoulou au evidenţiat că prezenţa comunităţii româneşti în Grecia şi a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaţionale şi al schimburilor culturale, aflate în continuă creştere.

Având în vedere situaţia de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi preşedinţi au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic şi efectele războiului în plan umanitar, al securităţii energetice şi alimentare. Ei au subliniat importanţa menţinerii unităţii şi solidarităţii la nivel transatlantic şi au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să îl acorde Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi pentru Republica Moldova, afectată şi de o criză energetică gravă, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, preşedintele României a prezentat acţiunile pe care ţara noastră le-a întreprins şi continuă să le întreprindă atât în relaţia cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.

Cei doi preşedinţi au avut şi un schimb de opinii cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual.

articolul original.

NATO, sub semnul eșecului la summitul de la București

1 December 2022 at 11:54

Reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, dincolo de aspectele comice, dincolo de calitatea precară a politicienilor, dincolo de marile ifose, a reprezentat o exhibare de wishful thinking amestecat cu false povești despre un conflict real, astfel că rezultatele summitului sunt cel puțin discutabile. Ca să nu spunem că nule.

Discuții pur tendențioase, partizane

NATO este o alianță politico-militară, interguvernamentală a 30 de țări, 28 europene, cărora li se adaugă SUA și Canada. Toate aceste țări, volens nolens, se află acum de partea Ucrainei și în conflict deschis cu Rusia. Aceasta este realitatea! Ca atare, nimeni nu se aștepta ca pozițiile exprimate la București să favorizeze în vreun fel Federația Rusă.

Totuși, când există un conflict cald, militar, în plină desfășurare, a ignora realitatea și a o înlocui cu mistificări (Rusia nu mai are muniție etc.),  lozinci ieftine („mesaj puternic de unitate”, etc.) și lipsite de sens („Putin nu va reuși să zdruncine unitatea NATO”), pare cel puțin contraproductiv, dacă nu păgubos!

„Aliații NATO s-au angajat să ajute Moldova, Georgia și Bosnia-Herțegovina, în condițiile în care se confruntă cu presiunea Rusiei”, a spus Stoltenberg, iar ulterior „pentru a putea rezista tentativelor de interferență și influență rusă”, fără să precizeze despre ce tentative sau presiuni ar fi vorba sau fără să prezinte vreo minimă dovadă. La întrebarea unei ziariste din Moldova privind presupusul ajutor NATO care ar urma să fie furnizat, răspunsul a ocolit întrebarea, concluzia fiind că NATO nu va ajuta Moldova în absolut nici un fel decât prin eventuale „susțineri” sau „încurajări”.

Extinderea către est a NATO continuă să fie una din prioritățile alianței / Foto: Twitter

Sigur, e dreptul oricui să urască Rusia oricât de mult, dar sentimentele nu au cum să țină loc de judecăți pe baza cărora se construiesc apoi strategii economice și militare. Sau poate deciziile se iau în altă parte!

Un alt aspect îngrijorător a fost opacitatea NATO, blocarea accesului la informații veridice despre cele discutate și un anume complex de superioritate la așa-zisele conferințe de presă organizate după diversele module ale summitului, cu ignorarea totală a întrebărilor (de multe ori cel puțin puerile dacă nu prostești de-a dreptul) și oferirea de gargară cât se poate de gratuită și foarte multe lozinci („consolidarea rezilienței” etc.)

A inventa false probleme și a le rezolva prin lozinci și declarații fără acoperire este una din armele politicienilor. Însă o alianță de tipul NATO ar avea nevoie de o minimă fermitate și seriozitate atunci când discută despre un conflict în plină desfășurare și care poate oricând implica țările vecine conflictului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a comis numeroase inexactități în discursul său, poate cea mai flagrantă fiind susținerea că NATO și aliații săi nu fac parte din conflictul ucrainean. CDeși face parte, chiar dacă nu formal. Revenind, același șef NATO a precizat: „Războiul nu a început în februarie anul acesta. Războiul a început în primăvara anului 2014”. Mai exact, a uitat Stoltenberg să precizeze, cu o lovitură de stat care a îndepărtat de la putere un guvern legitim ales, înlocuindu-l cu unul pro american!

Evidența ne arată că NATO duce acum un război proxy în numele SUA și în numele corporațiilor complexului militar-industrial. Mai mult, conflictul a fost premeditat și construit începând cu 2014, ceea ce face și mai șocantă situația în care „vestul global” și NATO nu reușesc să facă față Federației Ruse și sunt nevoite să câștige „războiul mediatic”.

Considerațiile lui Stoltenberg privind Rusia sunt irelevante, exact din cauza celor arătate mai sus: este parte angajată în conflict, chiar dacă informal. Altminteri, Stoltenberg spune exclusiv clișee, până în prezent nereușind să prezinte nici o singură dovadă, nici un argument, că cele susținute de el ar fi adevărate.

Ba mai mult, până și chestiunile gata lămurite sunt întoarse pe dos ca să se potrivească cumva scenariului. Este cazul rachetei ucrainene S-300  care a lovit Polonia. Dacă ucrainenii ar fi tras după vreo rachetă rusească (care nu avea cum să ajungă în zonă), nu ar fi țintit spre vest (Polonia), în condițiile în care Rusia se află la est!

Apoi, care sunt „victoriile” Ucrainei, afară de pierderea a sute de mii de vieți și de teritorii, distrugerea infrastructurii? Cum anume pierde Putin? Iar dacă pierde cum de folosește „și mai multă forță” în loc să i se împuțineze? Care este amenințarea formulată de Rusia împotriva Europei? Cum se manifestă sau cum s-a manifestat „dependența periculoasă” față de gazul rusesc? Prin prețuri accesibile la energie pentru economia europeană? Întrebări fără răspuns, întrebări pe care presa subordonată refuză să le adreseze!

Aceeași problemă și în privința dialogului pentru pace! Aflăm din discursul șefului NATO că nu pot exista negocieri de pace decât dacă Ucraina câștigă militar. „Și acesta este obiectivul principal al Alianței noastre și acesta este, de asemenea, principalul obiectiv al parteneriatului nostru”, a spus Stoltenberg.

Dacă NATO se declară o organizație defensivă, opinia secretarului general pare mai curând una extrem de agresivă: „Putin a invadat Ucraina spunând că vrea mai puțin NATO la granițele lui. El primește opusul! Obține mai multă prezență a trupelor NATO în partea de est a Alianței. Și va primi și Finlanda și Suedia ca membri NATO”. În fapt, Putin și-a expus în mod clar punctele pe care dorea să le negocieze cu occidentul, a explicat fără echivoc care sunt punctele nevralgice în chestiunile privind amenințările la adresa siguranței naționale a Rusiei, doar că nimeni nu a dorit să discute cu el!

Premierii Finlandei și Suediei, pregătiți să adere la NATO / Foto: Facebook

Singurele chestiuni de interes din expunerea lui Jens Stoltenberg vizează ideea extinderii NATO către Suedia, Finlanda, într-o primă fază, dacă va exista un acord al Turciei, apoi către Georgia, Moldova și Bosnia – Herțegovina.

Un alt punct pentru discuțiile de la București, în enunțarea secretarului general NATO a vizat China, care „își modernizează armata”! Așadar, organizației transatlantice i se pare ceva inacceptabil. Cum la fel de inacceptabil este că, tot China, dispune de rezerve de minereuri și pământuri rare și fabrică diverse componente. În fața Chinei, un fel de inamic al NATO, „partenerii” trebuie să stea uniți, deși vor face în continuare afaceri cu această țară.

Ucraina, în viziunea lui Jens Stoltenberg este o țară democratică unde au avut loc alegeri libere! Despre lovitura de stat orchestrată de americani în 2014 – nici o vorbă! La fel, faptul că populația de etnie rusă a fost masacrată din 2014 încoace, pare că reprezintă doar „probleme ale minorităților”, exact ca și problemele celorlalte minorități din Uniunea Europeană! La fel și cu extinderea NATO spre est și al armamentului NATO prezent în Ucraina, logistica NATO, pregătirea militară NATO și comandamentul NATO, toate fiind numai și numai chestiuni benigne și deloc importante! Propriu-zis, dorința NATO de a amplasa armament nuclear la granițele Rusiei nu reprezintă nici o amenințare pentru Rusia, dimpotrivă!

Ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, a oferit date suplimentare despre faptul că în cadrul summitului s-a convenit să se preîntâmpine orice escaladare a conflictului de natură ca Rusia și NATO să ajungă la o confruntare militară directă. De altfel, strădaniile Ungariei vizează încheierea conflictului din Ucraina cât mai curând.

„Dear Tony” (Dragă Tony)

Nu putea lipsi șeful Departamentului de Stat american, Antony Blinken! Stoltenberg i s-a adresat extrem de prietenos. Din capul locului, șeful NATO i-a adus la cunoștință amicului american faptul că Putin folosește iarna ca pe o armă împotriva Ucrainei. În plus, „NATO și SUA au interese de securitate comune”, în primul rând trebuie să se asigure că Putin nu va câștiga.

Blinken nu este tocmai un om al vorbelor. A vorbit scurt, fără să spună nimic. „Strategia președintelui rus, Vladimir Putin, în războiul din Ucraina nu a funcționat și nu va funcționa nici de acum încolo”, a afirmat succint secretarul de stat american, fără să ofere explicații. Care strategie nu a funcționat? De unde știe că alte strategii nu vor funcționa? În fine, de reținut că „atacurile lui Putin nu vor da rezultate”, pentru că așa vrea Blinken.

„Discuții de o importanță fără precedent”

Câteva mostre de „înțelepciune” din declarația comună a miniștrilor de externe merită amintite, așa cum au fost redate în transcrierile furnizate chiar de NATO!

Participanții la summitul NATO de la București, semnatari ai declarației comune / Foto: Twitter

„Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activități hibride, șantaj energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei. Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forțate, tortura și tratamentul barbar al femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violența sexuală legată de conflicte, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți, inclusiv Belarus, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

Așadar, afară de obișnuita logoree privind unitatea și sprijinul necesar pentru Ucraina, declarația conține nu inexactități ci chiar minciuni cât se poate de sfruntate!

Trecând peste povestea cu „șantajul energetic” care a însemnat prețuri de patru ori mai mici pentru Europa, trecând peste stupidele afirmații privind „retorica nucleară”, în condițiile în care forțele „defensive” s-au străduit să arunce în aer centrale nucleare sau să detoneze o bombă „murdară” (pe bază de reziduuri nucleare) pe teritoriul ucrainean, făcând apoi stupide speculații că Rusia ar vrea să utilizeze armament nuclear împotriva Ucrainei, cea mai gogonată chestiune este cea cu rachetele „rusești” care au provocat lovirea Poloniei. Termenii sunt voit echivoci și lipsește, evident, faptul că nu Rusia, ci Ucraina a lovit Polonia! Asta, în condițiile în care toată lumea – inclusiv NATO, SUA și Polonia – au declarat că rachetele au avut proveniență ucraineană!

Legat de „deportările forțate”, vedem că fuga populației civile – în special minoritatea etnică rusă – din fața valului de crime săvârșite de naziștii ucraineni, devine aici „tratament barbar” al rușilor! Geme internetul de imagini luate de pe telefoanele mobile ale combatanților ucraineni care castrau prizonieri ruși, le tăiau membrele, le scoteau ochii, torturau ucraineni de etnie rusă legându-i de stâlpi, ucideau prizonieri de război cu mâinile legate la spate. Este uluitoare declarația miniștrilor de externe! Și rușinoasă, deopotrivă.

Dmytro Kuleba: „Am dovedit că putem învinge Rusia”

Fanfaronada și ipocrizia NATO și-a primit o binemeritată coroană odată cu sosirea șefului externelor ucrainene, Dmytro Kuleba! Deja, Ucraina apăra întregul spațiu euroatlantic, ucrainenii învingeau Rusia! În fraza următoare, însă, iată că Ucraina are totuși nevoie de ajutor din partea țărilor NATO și încă urgent! Sau, cum s-a exprimat Kuleba, „mai repede, mai repede, mai repede”! Lumea nu are decât să-și pornească rapid liniile de producție, pentru că ucrainenii sunt puși pe treabă, trebuie să ucidă „orci”.

Lista lui Kuleba cuprinde sisteme de apărare antiaeriană IRIS, HAWK, Patriot. Și transformatoare, pentru că țara nu mai are curent electric. Afară de asta, evident, muniție, armament și munți de bani! Dar repede!

Ar fi păcat să nu amintim aici ceea ce s-a numit „Nordic-Baltic solidarity”, anume o încercare bizară de a rescrie istoria Ucrainei, girată de șefii externelor, prin enunțarea unei alte mistificări: descendența vikingă a ucrainenilor, alături de nordici și de baltici!

Ministrul ucrainean al externelor, Kuleba, alături de șeful Departamentului de Stat american, Blinken, la București / Foto: Facebook

Conferința de presă: mult zgomot despre nimic

Surpriză! De unde înainte de prânz Rusia nu mai avea muniție, nici trupe și pierdea războiul, până la conferința de presă care a avut loc în seara primei zile a „ministerialei”, iată că Jens Stoltenberg informează media că „armata rusă păstrează capacități puternice și un număr mare de trupe”. Mai mult, „încearcă să-i divizeze pe cei din NATO”, din nou, nu se știe cum.

De aici, declarațiile întortocheate ale șefului NATO au luat-o pe o cale cel puțin amuzantă! Respectă aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, dar NATO își va strânge relațiile cu celelalte state membre. Iar Ucraina să își câștige suveranitatea și independența, iar apoi va avea un loc la masa NATO.

Chestionat de BBC în privința livrărilor de armament către Ucraina, secretarul general NATO a ocolit răspunsul, anunțând alte discuții (nocturne) cu ministrul Kuleba. „Ușa NATO va rămâne deschisă” pentru Ucraina, numai că Ucraina deocamdată nu va intra pe acea ușă.

La întrebarea TVR privind situația concretă a României, răspunsul lui Stoltenberg a fost ceva de genul: să vedeți cum a fost în 2014, apoi la summitul NATO de la Madrid (de anul acesta) am decis să strângem rândurile, avem nevoie de unitate, ia uite ce face Germania!

 „Sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Bosniei și Herțegovinei este incontestabil”, a spus la conferința de presă Mladen Dzino, jurnalist al radioteleviziunii din Bosnia și Herțegovina. Unde mai pui că la fel de incontestabil este și sprijinul NATO pentru integritatea Iugoslaviei, nu? „Am contribuit la încheierea unui război etnic brutal acolo, în anii 1990. Și NATO este încă prezentă în Bosnia și Herțegovina”, a subliniat cu mândrie Stoltenberg, lăsând – potrivit propriilor uzanțe – întrebarea privind „presiunile Rusiei asupra Bosniei și Herțegovinei” fără răspuns.

Ce nu cuprinde declarația miniștrilor de externe?

Unul din subiectele discutate la reuniunea de la București a fost confiscarea activelor rusești din băncile occidentale! În deplină consonanță, altminteri, cu demersurile UE! Potrivit Financial Times, „mulți au salutat eforturile UE de a studia această idee”.

Potrivit surselor din Comisia Europeană, UE se confruntă cu o lipsă de informații despre locația și volumul activelor înghețate ale Băncii Centrale a Federației Ruse, deoarece țările membre UE nu oferă date suficiente.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a anunțat miercuri propunerea CE de a crea un fond din activele înghețate de 300 de miliarde de euro ale Băncii Centrale a Federației Ruse și 19 miliarde euro de active private, investind apoi aceste fonduri sub management UE și folosind profiturile pentru a plăti compensații Ucrainei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, alături de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen / Foto: Twitter

După cum s-a prezis atunci când activele rusești au fost confiscate de SUA și UE, se încearcă acum legalizarea furtul rezervelor Băncii Centrale Ruse, proprietate a poporului rus și a activelor de la indivizi ruși care nu au avut niciun cuvânt de spus în deciziile luate de cei aflați la conducerea țării în privința conflictului ucrainean.

Deși „ministeriala NATO” a inclus și discuții despre „îngrijorările” participanților privind discuțiile dintre Rusia și China, nu au apărut informații privind conținutul lor, necum despre rezultatul discuțiilor.

Aflăm însă din presa chinezească că discuțiile au fost în contradictoriu! Pe de o parte, o serie de participanți au arătat că nu prea mai au încredere în „farul călăuzitor al democrației” și al comerțului liber – SUA – și că își vor duce mai departe afacerile începute cu China. Îngrijorările NATO se referă la infrastructura care se realizează de China sau chiar este proprietate a Chinei, dar nici aici nu s-a ajuns la nici un consens.

Ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, a oferit însă detalii! Astfel, ministrul maghiar consideră că nu și-ar dori ca NATO să devină un conglomerat anti-China, există oportunități uriașe în cooperarea economică cu această țară, însă relațiile trebuie bazate pe înțelepciune și respect reciproc.

Szijjártó spune că, în Ungaria, cele mai multe investiții din ultima vreme au fost cele chinezești, iar în ceea ce privește economia europeană, fără o conlucrare strânsă cu chinezii nu va exista progres. Anul trecut, spune ministrul ungar, schimburile comerciale între UE și China au depășit 700 miliarde de euro! Ca atare, Ungaria se opune eventualelor sancțiuni pe care occidentul ar vrea să le impună Chinei, considerând că și sancțiunile de până acum, împotriva Rusiei, au produs suficiente pagube.

Szijjártó a salutat faptul că au existat voci raționale la dezbaterile de la București, subliniind că trebuie evitat orice demers de a transforma NATO într-o entitate orientată împotriva Chinei.

Tot ministrul Szijjártó a relevat și faptul că la summit s-a abordat și chestiunea energiei și a crizei energetice cu care se confruntă Europa. Szijjártó a subliniat că Ungaria nu dorește să acorde nuanțe politice sau ideologice chestiunii energiei, asigurarea furnizării energiei fiind o chestiune de siguranță națională și de suveranitate națională.

Ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, la reuniunea miniștrilor de externe NATO / Foto: Facebook

Szijjártó s-a mai referit la întâlnirea cu partenerul din Georgia, care va mijloci transportul de energie electrică azeră către România și Ungaria, fiind vorba despre „energie verde”, eoliană.

Aceleași divergențe și o tot mai acută lipsă de interes și pentru finanțarea războiului din Ucraina! Chiar dacă declarativ au fost enunțate vechile lozinci despre NATO care va sta până la capăt alături de Ucraina, problema majoră este că vistieriile au început să sece, armamentul și muniția s-a cam dus, iar China deține materiile prime inclusiv pentru fabricarea muniției. Așa încât, Ucraina va primi suport moral și politic și asistență „neletală”. Cum ar veni, pături, sobe, baterii.

NATO vs. populația europeană

În timp ce politicienii se înghesuie pe la reuniuni NATO și vorbesc pentru ei și finanțatorii lor, populația europeană se regăsește perfect abandonată și având opinii contrare clasei politice! Nu e vorba aici doar despre Ungaria – singura țară care a avut curajul să-și declare neutralitatea – ci și despre Cehia, Italia, Austria, Germania, Franța etc. unde populația se află în revoltă, organizând mitinguri consistente și cerând încheierea războiului americano-rusesc de pe teritoriul Ucrainei și stoparea finanțărilor europene, ba chiar și demisia guvernelor!

Un recent articol din New York Times, intitulat „SUA și NATO se luptă pentru a înarma Ucraina și a-și reumple propriile arsenale”, a citat un oficial NATO care a spus că, în ceea ce privește furnizarea de armament Ucrainei, țările mai mici și-au epuizat potențialul, 20 de dintre cei 30 de membri ai săi fiind „destul de terminați”. Însă restul de 10 pot oferi încă mai mult, în special aliații mai mari. Dar nici aceștia nu își prea doresc! Nici Germania, nici Franța, nici Turcia.

Statele europene încep să dea semne de oboseală în privința participării la efortul de război al NATO / Foto: Facebook

În ciuda retoricii, NATO ține pasul cu SUA în ceea ce privește furnizarea de ajutor Ucrainei, în timp ce țările din Europa dau semne de epuizare. Țările europene sunt într-adevăr cele mai afectate de criza ruso-ucraineană și au plătit un preț uriaș pentru a oferi ajutor Ucrainei, nu doar sub formă de armament, ci plătind acum și facturi uriașe la energie și încercând să gestioneze cea mai mare inflație din ultimele decenii.

În ceea ce privește SUA, după recentele alegeri în urma cărora republicanii au preluat controlul Camerei Reprezentanților, finanțarea oferită de Washington Ucrainei va fi substanțial redusă. Republicanii anchetează deja sistemul de finanțare și pun în discuție delapidările masive care s-au ivit pe lanțul aprovizionării ucrainenilor cu bani și armament. Nici achizițiile imobiliare ale elitei ucrainene nu prea ajută ideea unor viitoare finanțări consistente pe termen lung.

Până și populația Ucrainei pare să fi înțeles în sfârșit capcana în care politicienii lor i-au vârât, aparițiile tot mai dese ale mesajelor disperate ale populației pe diversele canale necenzurate – Telegram, Twitter – arată că un deznodământ nu se va lăsa mult timp așteptat.

Nici zona de business europeană nu este tocmai fericită! Contradicția dintre SUA și Europa a devenit notabilă. Țările europene sunt dezamăgite de faptul că SUA le vând energie la prețuri imense. Și Actul de reducere a inflației de la Washington a afectat grav interesele Europei. În această lumină, viitoarea întrevedere Macron – Biden este așteptată cu mare interes.

Trăgând linia și însumând toate acestea, vedem că majoritatea promisiunilor făcute de Jens Stoltenberg la București sunt apă de ploaie!

Țara 404

În timp ce „aliații” din NATO discută despre suveranitatea și independența Ucrainei, Zelensky vinde, la propriu, țara de sub tălpile propriilor concetățeni! Ultima strigare a fost de un trilion de dolari pentru a transfera orașe și chiar regiuni din Ucraina țărilor doritoare de reconstrucție și de exploatarea a ceea ce va mai rămâne din țara pe care încă o conduce.

Deja o serie de corporații americane au cumpărat până la 6 milioane de hectare de pământ (dublul suprafeței Crimeei) pentru a-și produce aici cerealele, în special modificate genetic.

Ministerul ucrainean al Economiei a semnat pe 10 noiembrie, potrivit executivului ucrainean, o înțelegere cu BlackRock – cel mai mare fond de investiții din lume – pentru asistență în vederea atragerii de capital străin și pentru efectuarea de investiții în Ucraina. N-ar fi de mirare ca investitorul să fie chiar BlackRock!

Dar și Polonia are interese specifice! Potrivit lui Serghei Naryshkin, șeful Serviciului de Informații Externe a Federației Ruse, Polonia s-ar pregăti pentru anexarea vestului Ucrainei (Lviv, Ivano-Frankivsk și majoritatea regiunilor Ternopil), pe baza unui referendum. Informația provine din presa ucraineană care citează scurgeri ale serviciilor poloneze.

Dar, chiar și până aici, Polonia a investit în Ucraina, alegându-se cu afaceri în zona vestică a țării și cu proprietăți, în plus beneficiind și din drenarea forței de muncă din aceeași zonă vestică a Ucrainei către Polonia. Concomitent, printr-un acord bilateral, polonezii pot lucra în Ucraina și pot ocupa funcții publice.

Există diverse hărți în circulație, semn că scenariile sunt multiple! Potrivit scenariilor, Ungaria ar urma să primească Transcarpatia (deși până acum Ungaria nu și-a manifestat vreo dorință pentru a intra în posesia vreunei părți din actuala Ucraina), iar România zona Cernăuțiului (nici România nu a emis vreo pretenție), în timp ce Rusia se extinde până la granițele Moldovei și României, lăsând și o așa-zisă zonă demilitarizată între ținuturile deja anexate și restului Ucrainei, dar asta și în funcție de armele pe care Ucraina le-ar putea deține.

Cu cât raza de acțiune a armamentului ucrainean este mai mare, cu atât mai adâncă va fi pătrunderea acestei zone de tampon în teritoriul rămas al viitoarei țări, astfel încât Ucraina să nu poată să mai lovească ținte de pe teritoriul rusesc.

Cereri și oferte

„NATO se gândește din nou să furnizeze Ucrainei avioane de luptă MiG-29 și F-16 americane, pe care membrii alianței le-au refuzat anterior, Kievul este foarte probabil să primească sisteme Patriot SAM, Iron Dome” – scrie Bloomberg.

„Polonia nu va oferi Ucrainei sistemele sale de rachete antiaeriene Patriot”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki. În schimb, Comitetul Central NATO discută despre transferul sistemelor de apărare aeriană Patriot la Kiev, după cum a lăsat Stoltenberg să se înțeleagă.

Adjunctul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitriy Medvedev, a replicat imediat că aceste sisteme vor constitui ținte legitime pentru Federația Rusă!

Adjunctul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitriy Medvedev / Foto: Facebook

Pe de altă parte, Ucraina a somat propriu-zis Israelul să înceapă să îi livreze nu doar armament, ci și sistemul de protecție Iron Dome, până acum lovindu-se de refuzul explicit al Israelului.

Statele Unite iau în considerare transferul de noi rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, care sunt capabile să lovească ținte la 100 de mile distanță, în ciuda faptului că administrația Biden a închis anterior orice discuție pe această temă, invocând îngrijorarea că sistemele cu rază lungă de acțiune ar putea lovi în interiorul teritoriului rus, punând Moscova și Washingtonul în confruntare directă.

Însă, potrivit Reuters, Boeing se implică, propunând ucrainenilor bomba sa de diametru mic lansată sol-aer (GLSDB), care ar putea fi livrată încă de primăvara anului 2023. GLSDB este versatil și capabil să fie livrat rapid pe câmpul de luptă, deoarece combină caracteristicile bombelor cu diametru mic cu o tehnologie cheie de rachetă despre care se spune că este disponibilă pe scară largă în inventarele Pentagonului – motorul rachetei M26.

Boeing spune că poate fabrica cu ușurință asemenea bombe ghidate care se potrivesc într-o varietate de sisteme de rachete comune și costă doar 40.000 de dolari bucata. Nici Boeing, nici Pentagonul nu au confirmat însă oficial.

Armata SUA a acordat miercuri, odată cu încheierea summitului de la București, un contract de 1,2 miliarde de dolari Raytheon Technologies pentru șase sisteme avansate de rachete sol-aer (NASAMS) pentru Ucraina, a anunțat Pentagonul. Statele Unite au angajat mai mult de 19,3 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden.

După cum se vede, coexistența pașnică și destinderea, adică singura modalitate de a trăi cu Rusia, acceptând și preocupările sale legitime de securitate, este exclusă total din calculele NATO, SUA și UE.

NATO, ca și Parlamentul European și Comisia Europeană, reprezintă o entitate rusofobă, fără soluții diplomatice, fără a avea în vedere sfârșitul conflictului. Toate afirmațiile NATO sunt propagandă politică goală și având un scop politic – acela de a denigra Federația Rusă pentru a inculca în percepția publicului că Rusia este un stat barbar, cu o populație primitivă care trebuie exterminată.

Rezumând, NATO este departe de a mai putea convinge partenerii europeni să contribuie la eforturile de război din Ucraina, Comisia Europeană rămâne singura șansă pentru finanțarea europeană a conflictului în ipoteza că va găsi o versiune acceptabilă pentru a legaliza furtul activelor rusești blocate, încrederea pare să se fi evaporat, NATO nu poate oferi garanții partenerilor – altele decât unele de ordin moral, singurele cu adevărat interesate de război rămân corporațiile din industria de armament. Extinderea NATO este în continuare blocată de Turcia.

NATO, sub semnul eșecului la summitul de la București
articolul original.

Klaus Iohannis, vizită de lucru în Grecia

1 December 2022 at 13:07
image

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va efectua o vizită de lucru în Grecia, la Atena, în perioada 2-3 decembrie 2022, scrie news.ro. Cu această ocazie va avea întrevederi cu Preşedintele Katerina Sakellaropoulou şi cu Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul vizitei, un accent deosebit va fi pus pe proiectele de infrastructură şi interconectare, inclusiv din domeniul energetic, menite să reducă dependenţa de gazul rusesc şi să sporească securitatea energetică a celor două ţări.

Vizita la Atena are loc în contextul unui dialog susţinut la nivel înalt şi al unei coordonări strânse între România şi Grecia pe temele de actualitate, transmite Administraţia Prezidenţială.

Întrevederile Preşedintelui României cu Preşedintele şi Premierul eleni au ca obiectiv abordarea potenţialului de dezvoltare al relaţiilor dintre cele două ţări, în domeniul economic şi investiţional, dar şi în alte sectoare precum cel cultural, educaţie, protecţie civilă şi turism.

Gazele, un punct important de discuţie

Un accent deosebit va fi pus pe proiectele de infrastructură şi interconectare, inclusiv din domeniul energetic, menite să reducă dependenţa de gazul rusesc şi să sporească securitatea energetică a celor două ţări, se arată în comunicatul oficial al Preşedinţiei.

De asemenea, vor fi abordate situaţia de securitate generată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi consecinţele acestui război în multiple planuri. Sprijinul pentru Republica Moldova, extrem de vulnerabilă în actualul context, va figura, de asemenea, pe agenda de discuţii. Un subiect de interes pentru ambele ţări îl reprezintă susţinerea procesului de extindere a Uniunii Europene.

În acest sens, va avea loc un schimb de opinii în pregătirea Summitului UE – Balcanii de Vest, din data de 6 decembrie 2022, de la Tirana, Republica Albania. De asemenea, Preşedintele României va participa şi la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene.

Citeşte şi: Ziua Naţională a României, sărbătorită în centrul Craiovei – GALERIE FOTO

articolul original.
❌