ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 November 2022Ultimele Stiri

De ce a fost reținut Florin Cârciumaru

28 November 2022 at 19:17
By: (A.T.)

Fostul primar al municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, a fost reţinut luni pentru 24 de ore, el fiind cercetat pentru mărturie mincinoasă, au declarat pentru Agerpres surse judiciare.

Conform aceloraşi surse, acuzaţia are legătură cu dosarul în care se fac cercetări cu privire la spălarea operelor lui Constantin Brâncuşi din Parcul Central al municipiului cu jet de apă, în anul 2013. Marţi, fostul edil urmează să fie audiat din nou.

O comisie internaţională constituită din mai mulţi experţi s-a întrunit în februarie 2014, la Târgu-Jiu, pentru a analiza starea în care se aflau operele sculptorului Constantin Brâncuşi, după ce Poarta Sărutului fusese spălată cu jet de apă sub presiune.

Potrivit preşedintelui comisiei, Radu Boroianu, la acea dată secretar de stat în Ministerul Culturii, reprezentanţii firmei care a contractat lucrările de întreţinere a Porţii Sărutului au greşit atunci când au decis că opera respectivă trebuie spălată cu jet de apă, procedeu care a generat desprinderea unor bucăţi din monument.

Florin Cârciumaru a fost primar al municipiului Târgu Jiu între anii 2000 şi 2016.

articolul original.

UPDATE | Niculae Bădălău, arestat preventiv pentru 30 de zile. El a fost adus cu cătușe la Curtea de Apel București (FOTO-VIDEO)

28 November 2022 at 13:40
image

Niculae Bădălău a fost adus cu cătușe la mâini, luni, la Curtea de Apel București (CAB). Judecătorii urmau să decidă, la ora 12.00, dacă admit cererea procurorilor de arestare preventivă a fostului ministru.

UPDATE – Niculae Bădălău – arestat preventiv pentru 30 de zile

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, ca fostul senator PSD Niculae Bădălău să fie arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă.

Este vorba de un dosar în care este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu, în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice.

În schimb, magistraţii au decis ca o complice a lui Bădălău să fie plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Știrea inițială:

Fostul ministru al Economiei Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, a fost reținut duminică seara după ce a fost ridicat de DNA într-un dosar de corupție.

Surse judiciare au spus pentru GÂNDUL că Bădălău a refuzat să dea declarații la DNA, invocând dreptul la tăcere.

Anchetatorii de la DNA i-ar fi pregătit un flagrant, într-un dosar legat de implicarea sa într-o serie de fapte de trafic de influență în favoarea firmelor familiei sale.

Flagrantul ar fi avut loc pe autostradă, primarul fiind înregistrat de anchetatori în momentul în care primea banii, spun sursele GÂNDUL. Ulterior, primarul ar fi povestit procurorilor cum a decurs atribuirea contractului către firma administrată de familia lui Bădălău, dând detalii despre cum a primit mită.

Primarul este Dan Păsat, fostul deputat PNL care a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare pentru șantaj, au declarat pentru GÂNDUL surse judiciare. Dan Păsat este primar în comuna Bucșani din județul Giurgiu, fieful lui Niculae Bădălău. El este, potrivit surselor GÂNDUL, și cel care l-a denunțat pe Bădălău la DNA după ce ar fi fost șantajat de acesta.

Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 noiembrie 2022, a inculpaților:

BĂDĂLĂU NICULAE, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași instituții, pentru comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită, în formă continuată,
– trafic de influență,

Persoană fizică, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.
În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA) dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.
În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Peste 14 ani de închisoare pentru traficantul de droguri Liviu Căienar, în al doilea dosar instrumentat de DIICOT BN!  (I) A introdus în țară peste 30 kg de cannabis și aproape 1 kg de cocaină

28 November 2022 at 06:30

Ani grei de închisoare îl așteaptă pe Liviu Căienar, condamnat în două dosare pentru trafic de droguri. În urmă cu o săptămână, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința în dosarul în care Căienar a fost judecat, alături de Ionuț Moldovan, pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de droguri de mare de risc şi mare risc, complicitate la introducere în ţară de droguri de risc şi mare risc și deținere de droguri de risc şi mare risc, condamnându-l la 14 ani și 4 luni de închisoare, în care sunt incluse și pedepsele din dosarul anterior, precum și cele aplicate de instanțele străine. În ceea ce îl privește pe Moldovan, instanța s-a văzut obligată să înceteze procesul penal, întrucât a intervenit decesul acestuia. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Cluj.

Acest dosar este disjuns din dosarul în care au fost anchetați și judecați Marian Dan Mihăescu și Emanuel Tobias Mihăescu, tată și fiu, întrucât aceștia doi și-au recunoscut faptele și au apelat la procedura simplificată.

Moldovan i-a cerut să-i facă rost de droguri

Cei doi Mihăescu, Căienar și alte două persoane aflate pe teritoriul Spaniei – marocanul Issam Anase și un român poreclit Micuțu – au organizat și efectuat 5 transporturi de droguri de risc și de mare risc (în total cantitatea de 31,392 kg de canabis și 899 grame de cocaină) din Spania în România.

“În toamna anului 2018, anterior datei de 9.11.2018 ( când a fost săvârşit primul act material component al infracţiunii de trafic de droguri de care sunt acuzaţi inculpaţii) inculpaţii Mihăescu Marian Dan, Moldovan Ionuț Mihai, Căienar Liviu Adrian împreună cu două persoane neidentificate la acel moment aflate pe teritoriul unui stat străin – despre care în cursul anchetei s-a stabilit că sunt numiţii Issam Anase – cetăţean marocan şi cetăţeanul român rezident în Spania pe nume (…) poreclit «Micuţu», au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc şi de mare risc, fără drept – prev. de art. 3 al. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de risc – constând în transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc – prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, grup la care a aderat ulterior numitul Mihăescu Emanuel Tobias, precum şi alte persoane, în calitate de transportatori ai drogurilor sau cumpărători ai acestora.

Inculpatul Căienar Liviu Adrian a locuit şi a muncit în Spania, de la vârsta de 18 ani până în luna august 2018, în cea mai mare parte în localitatea Roquetas del Mar. În această perioadă, în cursul anului 2016 l-a cunoscut pe inculpatul Moldovan Ionuț Mihai care se afla în vacanţă în aceeaşi localitate. Cei doi au făcut schimb de numere de telefon pentru a putea ţine legătura ulterior, dacă vor avea nevoie.

Aşa cum rezultă chiar din declaraţia inculpatului Căienar Liviu Adrian dată în prezenţa apărătorului său ales la data de 25.06.2019, la începutul anului 2018, cu ocazia unor convorbiri telefonice purtate cu ajutorul aplicaţiei Signal ( prin intermediul căreia sunt criptate comunicaţiile), inculpatul Moldovan Ionuț Mihai i-a solicitat inculpatului Căienar Liviu Adrian să îi facă rost/să îi procure droguri respectiv cannabis din Spania, pentru a le transporta ulterior în România.

Cei doi inculpaţi au purtat mai multe astfel de discuţii prin intermediul aceleiaşi aplicaţii cu privire la cantităţile de droguri şi modalitatea în care acestea ar putea fi aduse în România. Se reţine din declaraţia inculpatului Căienar Liviu că inculpatul Moldovan Ionuț Mihai i-a cerut inculpatului Căienar Liviu Adrian să îi procure cantităţi mari de cannabis de ordinul a 4,5,10 kilograme care să fie aduse din Spania de către (…) ( porecla inculpatului Mihăescu Marian Dan). Înţelegerea iniţială a fost ca inculpatul Căienar să procure cannabisul care urma a fi transportat de Mihăescu Marian Dan, iar Moldovan Ionuț să cumpere drogul cu suma de 3.500 euro bani care urmau a fi predaţi tot prin intermediul lui Mihăescu Marian Dan.

Inculpatul Căienar Liviu Adrian a acceptat oferta inculpatului Moldovan Ionuț Mihai, astfel că a luat legătura cu un cetăţean străin – marocan – numitul Issam Anase, aflat în aceeaşi localitate – Roquetas del Mar din Spania, căruia i-a comunicat că are posibilitatea de a transporta droguri în România, pentru vânzare, solicitându-i să îi pună la dispoziţie diferite cantităţi de droguri. De asemenea, inculpatul Căienar Liviu Adrian îl cunoştea şi pe numitul (…) – cunoscut sub pseudonimul «Micuţu», căruia, de asemenea, i-a solicitat să îi pună la dispoziţie diferite cantităţi de cannabis pentru a fi trimise în România pentru vânzare. Astfel, inculpatul Căienar Liviu Adrian, având promisiunea celor doi dealeri – Isam şi Micuţu în sensul procurării cantităţilor de cannabis, i-a comunicat acest aspect inculpatului Moldovan Ionuț Mihai.

În aceste împrejurări inculpaţii Căienar Liviu Adrian, Moldovan Ionuț Mihai, inculpatul Mihăescu Marian Dan şi cei doi dealeri – numiţii Isam şi Micuţu, au pus bazele grupului care urma să se ocupe cu traficul intern şi internaţional de droguri, contând în achiziţionarea cantităţilor de cannabis din Spania, de la dealerii Isam şi Micuţu fie de către inculpatul Căienar Liviu Adrian, direct sau prin intermediari, fie de către inculpatul Moldovan Ionuț Mihai, în aceeaşi modalitate sau de către inculpatul Mihăescu Marian Dan, iar ulterior, s-a şi concretizat scopul pentru grupul care a fost constituit”, a reținut instanța din rechizitoriul întocmit de procurori.

Căienar, liderul grupării

În grup fiecare avea rolul său bine definit. Astfel, Issam și Micuțu erau distribuitorii drogurilor către Căienar, Moldovan și Mihăescu. Căienar era intermediarul dintre Issam și Micuțu, și ceilalți doi români, respectiv Moldovan și Mihăescu, și a primit o parte din drogurile procurate din Spania și a contribuit cu sume de bani pentru procurarea acestora. Moldovan era principalul beneficiar al cantităţilor de droguri procurate din Spania, care a contribuit în cea mai mare parte cu sumele de bani destinate achiziţionării drogurilor din Spania şi care a distribuit ulterior drogurile pe teritoriul României; de asemenea, acesta a fost şi cel care, pe baza relaţiilor sale a asigurat mentenanţa autoturismelor destinate transportului drogurilor. De asemenea, Mihăescu era transportatorul drogurilor din Spania, de la cei doi dealeri pe teritoriul României; acesta s-a deplasat – în cazul tuturor actelor materiale ce fac obiectul acuzaţiilor, în localitatea Roquetas del Mar din Spania, a predat dealerilor sumele de bani, a primit de la aceştia cantităţile de droguri pe care le-a transportat în România şi le-a predat lui Căienar şi/sau Moldovan.

Procurorii susțin că Liviu Căienar era de fapt liderul grupării, ]n timp ce Moldovan era finanțatorul

“Inculpatul Căienar Liviu Adrian a fost nevoit să apeleze în cadrul grupului la un transportator întrucât – ca urmare a condamnării sale la închisoare cu executare de către autorităţile din Spania, acesta nu se putea deplasa în această ţară pentru a prelua personal drogurile.

Astfel, rezultă că liderul grupului era inculpatul Căienar Liviu Adrian – persoană care i-a cunoscut pe ceilalţi membrii şi care a ţinut legătura între aceştia, care organiza iniţierea şi desfăşurarea tranzacţiilor : contactarea «marocanului» şi stabilirea momentului plecării, strângerea sumelor de bani necesare pentru achiziţionarea drogurilor – prin contactarea celorlalţi membrii, «negocierea» în unele cazuri cu «marocanul» privind preţul drogurilor şi modalitatea de plată (în special privind sumele de bani restante către acesta), coordonarea celorlalţi membrii pentru punerea la punct a detaliilor săvârşirii faptelor .

Inculpatul Moldovan Ionuț Mihai avea rol de finanţator al achiziţiilor de droguri şi asigura totodată întreţinerea şi/sau modificarea autoturismelor cu care erau transportate drogurile”, spun procurorii.

Rol de intermediar, conform anchetatorilor, a avut și H.F., iubita româncă a lui Issam.

“Aceasta a avut rolul de intermediar între inculpaţii din România şi cetăţeanul marocan, discutând în numeroase rânduri în special cu inculpatul Căienar Liviu Adrian şi stabilind cu acesta date privind transporturile de droguri ca de exemplu: existenţa cantităţilor de drog care pot fi trimise în România, datele la care urmau să fie efectuate transporturile, cantităţile şi preţul drogurilor. De asemenea, aceasta a purtat discuţii privind tranzacţiile cu droguri şi cu inculpatul Mihăescu Marian Dan privind detaliile tranzacţiilor, inclusiv privind persoanele cărora inculpatul urma să le predea drogurile pe teritoriul României şi negocierea preţului drogurilor în funcţie de cantitatea vândută”, a mai reținut instanța.

Zeci de mii de euro “investiți” în droguri! Mihăescu, pe post de cărăuș

Sumele rulate de traficanți sunt de ordinul zecilor de mii de euro.

“Conform declaraţiei numitului Mihăescu Marian Dan acesta s-a deplasat în Spania în jurul datei de 5 noiembrie 2018 având asupra suma de 22.000 euro din care 2.000 euro reprezentau banii primiţi pentru efectuarea transportului iar restul sumei reprezentând banii predaţi de inculpatul Moldovan Ionuț Mihai. Inculpatul Mihăescu Marian Dan după ce ajunge în localitatea Roqetas Del Mar din Spania i-a legătura cu furnizorul de droguri Issam Anase de la care procură o cantitate din drogul de risc cannabis (respectiv cantitatea de 3,5 kg cannabis brut – 1,5 kg cannabis rămasă după uscare), aspect confirmat de schimbul de mesaje prin aplicaţia Whatssapp din data de 05.11.2018 dintre inculpatul Mihăescu Marian Dan şi furnizorul de droguri Micuţu.

Avem în vedere la conturarea stării de fapt discuţiile cu privire la faptul că cannabis-ul procurat de la Issam Anase nu este suficient de bine uscat şi astfel inculpatul Mihăescu Marian Dan trebuie să mai aştepte.

Din conţinutul acestor mesaje mai rezultă că în data de 06.11.2018 inculpatul Mihăescu Marian Dan se deplasează şi în provincia Jaen din Spania de unde trebuie să mai primească o cantitate de droguri de la furnizorul Micuţu, sens în care acesta îi spune că are «10 borcane». Cele «10 borcane» cu cannabis procurate de furnizorul de droguri Micuţu ajung în posesia inculpatului Mihăescu Marian Dan prin intermediul unui om al lui Micuţu. Din probele administrate în cauză rezultă că este vorba de cantitatea de 2,5 canabis.

La aceeaşi dată inculpatul Mihăescu Marian Dan porneşte spre România, unde ajunge în data de 08.11.2018, fapt confirmat de schimbul de mesaje schimbate prin aplicaţia Whatsapp cu furnizorul Issam Anase.

Conform declaraţiei acestuia, în data de 11.11.2018 Mihăescu Marian Dan s-a întâlnit în localitatea Petreştii de Jos cu inculpatul Moldovan Ionuț Mihai, pentru a-i preda cantitatea de 3,5 kg de cannabis, însă pentru că drogul nu era suficient de bine uscat, inculpatul Moldovan Ionuț Mihai a refuzat primirea acestuia. Apoi inculpatul Mihăescu Marian Dan s-a deplasat în localitatea Floreşti, unde i-a predat inculpatului Căienar Liviu cantitatea de 2,5 kg de cannabis.

Ajuns în (…), ajutat fiind de fiul său – inculpatul Mihăescu Emanuel Tobias, rezultând cantitatea de 1,6 kg pe care a predat-o în (…), la locuinţa inculpatului Moldovan Ionuț Mihai.

Pentru întreaga cantitate de cannabis predată inculpaţilor Căienar Liviu Adrian și Moldovan Ionuț Mihai, inculpatul Mihăescu Marian Dan a primit de la aceştia suma de peste 10.000 de euro conform declaraţiei acestuia.

Apreciem ca având relevanţă în cauză şi mesajele schimbate de cei doi inculpaţi prin aplicaţia Whatsapp, identificate cu ocazia percheziţiei informatice asupra telefonului Allview X4 Soul aparţinând lui Mihăescu Marian Dan, salvate în secţiunea «Whatsapp» sub denumirea «image 0450, 04251 şi 0452».

Astfel, din probele administrate rezultă că inculpatul Mihăescu Marian Dan i-a predat inculpatului Moldovan Ionuț Mihai cantitatea de cannabis primită de la numitul Issam Anase – care nu era suficient de bine uscată iniţial, iar inculpatului Căienar Liviu Adrian cantitatea de cannabis primită de la numitul Micuţu.

În vederea efectuării următorului transport de droguri din Spania, inculpatul Mihăescu Marian Dan a stabilit să plece în Spania în data de 12.11.2018 sens în care l-a contactat pe fiul său – inculpatul Mihăescu Emanuel Tobias pe Whatsapp în aceeaşi zi, şi i-a solicitat să se întâlnească cu inculpaţii Moldovan Ionuț Mihai şi Căienar Liviu Adrian, pentru a primi de la aceştia suma de bani cu care inculpatul Mihăescu Marian Dan să se deplaseze în Spania pentru cumpărarea drogurilor.

Inculpaţii Mihăescu Emanuel Tobias şi Căienar Liviu Adrian au adunat suma de bani solicitată de inculpatul Mihăescu Marian Dan, predându-i acestuia o sumă de aproximativ 20.000 de euro din care suma de 6-7.000 euro proveniţi de la inculpatul Căienar Liviu – predată personal de acesta, iar 12.000/13.000 de euro proveniţi de la Moldovan Ionuț Mihai – predată de inculpatul Mihăescu Tobias. În plus faţă de aceste sume de bani, inculpatul Mihăescu Marian Dan a mai primit de la inculpatul Moldovan Ionuț Mihai – prin intermediul inculpatului Mihăescu Tobias încă 2000 de euro pentru transportul de droguri.

În data de 11.11.2018 inculpaţii Moldovan Ionuț Mihai şi Mihăescu Marian Dan s-au întâlnit la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa – locaţia pe WhatsApp, foto 0450, ocazie cu care au discutat despre următorul transport de droguri din Spania, inculpatul Moldovan Ionuț solicitându-i inculpatului Mihăescu Marian Dan să îi aducă 10 – 15 kilograme de droguri şi chiar mai mult dacă poate – în valoare de aproximativ 23.000 euro.

La aceeaşi dată, 11.11.2018 inculpatul Mihăescu Marian Dan a discutat pe WhatsApp cu dealerul Micuţu, care aştepta ca inculpatul să plece în Spania după droguri în aceeaşi zi. Inculpatul i-a comunicat că nu are toţi banii adunaţi – pe care trebuia să-i primească de la inculpaţii Căienar Liiviu Adrian şi Moldovan Ionuț Mihai.

Acest aspect rezultă şi din discuţia inculpatului Mihăescu Marian Dan cu inculpatul Căienar Liviu, care i-a comunicat să mai aştepte, deoarece : «Suntem prin oraş, încă adunăm bani».

Se impune a se preciza că potrivit celor susţinute de inculpatul Căienar Liviu, el ar fi discutat cu furnizorul Micuţu la cererea inculpatului Moldovan Ionuț despre posibilitatea de a face rost de cannabis.

După ce a primit banii, în data de 12.11.2018, inculpatul Mihăescu Marian Dan a plecat spre Spania, la dealerul Micuţu, pentru a aduce droguri în România – lucru care rezultă şi din discuţiile de pe Whatsapp, purtate între inculpatul Mihăescu Marian Dan şi inculpatul Căienar Liviu. Tot din aceste discuţii rezultă că dealerul Micuţu nu era pregătit cu drogurile ambalate, astfel că inculpatul Mihăescu Marian Dan a fost nevoit să aştepte câteva zile până acesta a făcut rost de droguri.

În data de 16.11.2018 ora 12:54 inculpatul a primit de la dealerul Micuţu cantitatea de 7,5 kg de cannabis, după care, în data de 17.11.2018 a plecat înspre România. Pe parcursul întregii operaţiuni inculpatul Căienar Liviu a supervizat şi s-a implicat în realizarea acesteia, purtând convorbiri cu furnizorul de droguri Micuţu şi cu inculpatul Mihăescu Marian Dan aşa cum rezultă din schimbul de mesaje Whatsapp din data de 15 şi 17.11.2018”, se arată în documentul instanței.

Anchetatorii au mai arătat faptul că, în acea perioadă, relația dintre Căienar și Moldovan nu era una bună, în condițiile în care primul avea tot timpul de recuperat bani de la cel de-al doilea.

După ce Căienar a reușit să recupereze 6000 de euro de la Moldovan, din cei 8000 datorați, acesta i-a dat 16.000 de euro lui Mihăescu sr. pentru a aduce o nouă cantitate de droguri – cannabis, dar și cocaină, în România. Era în decembrie 2018, iar procurorii antimafia îi urmăreau îndeaproape.

Cum au acționat mai departe Căienar, Moldovan și Mihăescu până să cadă în plasa oamenilor legii, veți citi în ediția viitoare.

articolul original.

Prescripția îl scapă de pușcărie pe un criminalul clujean condamnat pentru ucidere unei fete într-un lift

28 November 2022 at 04:15

Emanuel Bodrog, un clujean condamnat pentru crimă și eliberat condiționat, a scăpat de peste doi ani de pușcărie cu executare grație prescripției. Mama lui obținuse un ordin de restricție împotriva lui, dar el nu l-a respectat. În virtutea faptului că el fusese condamnat la ani grei pentru o crimă care i-a îngrozit pe clujeni în urmă cu câțiva ani și eliberat condiționat cu câțiva ani înainte de ispășirea pedepsei, Judecătoria Cluj Napoca l-a condamnat cu executare pentru nerespectarea ordinului. Însă, Curtea de Apel Cluj a considerat că a intervenit prescripția și a dispus încetarea pedepsei.

Curtea de Apel Cluj a decis să înceteze procesul penal privitor la Emanuel Bodrog, un clujean supranumit ”criminalul din lift”. După ce a fost eliberat condiționat, mama lui a cerut un ordin de protecție împotriva lui. Dar el nu a respectat interdicția și a fost condamnat, inițial, la 6 luni de închisoare cu executare. Suplimentar, Judecătoria Cluj Napoca i-a  adăugat la pedeapsa de jumătate de an restul de pedeapsă pe care îl mai avea de executat din dosarul de crimă. Astfel, în virtutea condamnării primite în februarie 2022 el ar fi trebuit să se întoarcă la pușcărie pentru doi ani și șapte luni. Însă, Curtea de Apel Cluj a decis în urmă cu câteva zile că, de fapt, în cazul lui a intervenit prescripția.

”În temeiul art.396 alin.6 raportat la art.16 alin.1 lit. f Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B.F.E. sub aspectul săvârşirii infracțiunii de încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 224 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, prev. de art. 32 alin. 2 din Legea nr. 217/2003 cu aplic. art. 5 C.pen. ?i art. 41 alin. 1 C.pen-faptă comisă la data de 17.03.2019-ca urmare a intervenţiei prescripţiei generale a răspunderii penale. Constată că inculpatul a fost reţinut în data de 17.03.2021 Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin prezentei. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 260 lei, onorar parţial apărător din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJ pentru av. C.A.N. Cheltuielile judiciare avansate de către stat cu prezentul apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată azi, 21 noiembrie 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, arată soluția pe scurt a instanței.

În cadrul ordinului procurorii au uitat să scrie distanța minimă (500 metri) la care Bodrog nu are dreptul să se apropie de mama lui, de locuința și locul ei de muncă.

La câteva zile după emiterea ordinului de protecție, el a fost găsit la o distanță de 20 de metri față de locuința femeii pentru că vroia să își recupereze niște haine.

”În timp ce se afla la adresa de domiciliu a victimei Bodea Viorica, agresorul Bodrog Emanuel Florin a lovit-o cu palma peste spate, a împins-o pe pat și i-a acoperit gura cu mâna, căutând dacă are bani asupra sa”, se arată în referatul cauzei.

În luna martie 2019, Bodrog împreună cu iubita lui au mers spre locuința mamei lui pentru a își recupera o parte din hainele lui.

”În jurul orelor 18-19 am fost sunată de fiul meu, care mi-a spus că este în fața porții locuinței și să ies afară, ca să îi fac cu mâna. Am ieșit afară din locuință și când am văzut că este în fața porții, am mers în casă, m-am încuiat și am sunat la poliție”, a spus femeia în cadrul plângerii de puse la poliție.

După câțiva ani un alt clujean a susținut că el este ”criminalul din lift”, dar procurorii și judecătorii nu l-au băgat în seamă

În 2015, Adrian Pop, un clujean care susținea că este autorul unei crime pentru care a fost condamnat Bodrog, a apărut în fața judecătorilor de la Tribunalul Cluj pentru a spune că el este adevăratul autor al crimei.

Procesul s-a rejudecat dar, în final, Bodrog a rămas să își ispășească pedeapsa primită pentru că Pop nu a fost crezut de nimeni, chiar dacă a oferit anchetatorilor mai multe detalii despre cum ar fi avut loc crima. Procurorii au spus că Pop știa detaliile respective pentru că fusese încarcerat, pentru altă faptă, în același penitenciar cu Bodrog.

Dacă Adrian Pop susținea că ia asupra lui crima respectivă din cauza mustrărilor de conștiință, procurorii și judecătorii au spus că a făcut declarațiile respective pentru a câștiga notorietate.

Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuentul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreşte să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci doar că a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuent a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

De asemenea, procurorul a susținut în cadrul ședinței că Bodrog ar avea o înțelegere cu cel care susține că ar fi adevăratul criminal..

”Criminalul din lift” s-a judecat cu șefii poliției clujene, dar a pierdut

Gazeta de Cluj a prezentat cum Emanuel Bodrog  i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan şi pe procurorii care l-au trimis după gratii. Însă procesul respectiv nu a avut o sentință favorabilă pentru el.

În cadrul procesului respectiv, Bodrog susţine că procurorul, poliţistul din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul poliţiei şi şeful Poliţiei Municipale au sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-au obligat să ia asupra lui crima.

Condamnat pentru crimă, eliberat condiționat cu diagnostic de tulburări psihice

Ceea ce frapează la acest caz este faptul că Florin Bodrog are următorul diagnostic: ”tulburare psihotică în context organic, diagnostice secundare- Tulburare organică de personalitate (pe model instabil-emoţional şi disocial), Intelect la limită, Epilepsie Grand cu crize tonico-clonice generalizate, Encefalopatie cronică sechelară şi Toleranţă modificată la glucoză, controlată cu regim”, arată unul dintre referatele dosarului de judecată. Prin acest raport de expertiză psihiatrică s-a ajuns la concluzia că ”inculpatul BODROG EMANUEL-FLORIN a avut discernământ la momentul comiterii faptei şi se recomandă menținerea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical”.

Crima din lift

În primăvara anului 2001, o tânără clujeancă a fost ucisă cu bestialitate în cabina unui lift din blocul în care locuia. E A. Demeter, de 21 de ani, a fost împinsă de către un necunoscut în lift, unde a fost tâlhărită şi omorâtă în bătaie. Chiar dacă fata a ţipat, nimeni nu i-a sărit în ajutor, toţi locatarii blocului crezând că sunt doi vecini care se ceartă. În urma cercetărilor, după aproximativ un an de zile, poliţiștii l-au acuzat pe Florin Emanuel Bodrog, de comiterea tâlhăriei şi a crimei.

După ce a fost trimis în judecată, în 2006 a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare.

În 2018, Bodrog a fost eliberat condiționat în pofida faptului că la dosar existau expertize psihiatrice care arătau că omul suferă de tulburări comportamentale.

Răzvan Robu

articolul original.

În timp ce avertizorul de integritate câștigă la CEDO, fostul șef acuzat de abuzuri se judecă într-un caz copiat la indigo

28 November 2022 at 04:00

Avertizorul de integritate Antoniu Poienaru a câștigat la CEDO procesul deschis în urma concedierii abuzive din postul pe care îl ocupa la APIA. El s-a judecat ani la rând cu fostul lui șef, Gheorghe Șerban, care l-a dat afară. Acum, fostul șef al APIA Cluj este în aceeași situație și se judecă cu conducerea AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU ZOOTEHNIE „PROF DR. G.K. CONSTANTINESCU. Diferența între cei doi este că Șerban a pierdut oportunitatea de a fi avertizor de integritate. Ca majoritatea șefilor, Gheorghe Șerban s-a bucurat în toate numirile în funcțiile publice de ”înșurubări politice”.

Antoniu Poienaru este unul dintre avertizorii de integritate din Cluj Napoca. În timp ce lucra la APIA, instituție condusă la vremea respectivă de Gheorghe Șerban,el a dezvăluit o serie de decizii nelegale luate de conducere. Drept ”răsplată”,Șerban l-a dat afară din funcție. În pofida faptului că Poenariu avea dreptatea de partea lui, magistrații care i-au judecat cazul în instanțele clujene nu i-au dat nicio posibilitate reală să se apere și să câștige procesul pentru concediere abuzivă, astfel că l-a pierdut. Clujeanul a dat în judecată statul român la CEDO și a câștigat!

Între timp, valurile politice care au spălat APIA Cluj l-au schimbat pe fostul director Gheorghe Șerban, iar el, la fel ca avertizorul de integritate, a dat în judecată instituția. Ca să nu rămână flămând, Șerban a reușit să obțină o sinecură confortabilă la AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ZOOTEHNIE „PROF DR. G.K. CONSTANTINESCU”. Dar și de aici a fost concediat!

Astfel că a deschis un nou proces împotriva Agenției. Potrivit documentelor de la dosar,  în data de 08.11.2021, Gheorghe Șerban a primit pe mail un preaviz la decizia de concediere.

Decizia a fost emisă ca urmare a reorganizării instituției, în sensul desființării funcțiilor de conducere (șef serviciu) de la nivelul Centrelor regionale ale instituției, reorganizare aprobată prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 2494 din 29.10.2021.

În cadrul procesului, Șerban cere anularea ordinului și obligarea MADR la plata a 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale.

Până acum,procesul a fost pasat între Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, pe motiv de competență a instanțelor. Recent Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că de dosarul lui Șerban trebuie să se ocupe Tribunalul Cluj.

Firma soției a fugit din declarația de interese a soțului!

Ca o ironie a sorții, fostul șef al APIA Cluj trece prin același gen de proces prin care a trecut Antoniu Poienaru, un fost angajat al APIA Cluj care a fost destituit de Șerban. Poienaru a fost concediat abuziv de către fostul șef al APIA pentru că angajatul începuse să sesizeze o serie de nereguli care aveau loc în cadrul agenției clujene. Problemele lui Gheorghe Șerban au survenit în urma faptului că el nu a trecut în declarația de avere și de interese faptul că soția lui deținea o societate comercială care are relații contractuale cu diferite instituții cu care APIA are legături.

Potrivit unui avocat specializat în contencios administrativ şi fiscal, genul de proces pe care Gheorghe Șerban l-a intentat celor de la APIA, reclamanții au, de cele mai multe ori, succes. Majoritatea nu își recapătă funcțiile înapoi pentru că, practic, nici nu doresc acest lucru, ei urmărind plata unor despăgubiri pe care le primesc prin sentință judecătorească. Problema constă în faptul că acești bani sunt plătiți de la bugetul public.

”De cele mai multe ori, acest gen de procese au șanse de câștig. Practic, chiar dacă persoana respectivă a fost numită pe criterii politice și, în multe dintre cazuri, respectivii sunt incompetenți, numirea lor se face într-un cadru juridic corect. Ulterior, destituirea nu se face în baza unui management defectuos prin care întreaga activitate ar putea fi pusă sub semnul întrebării în mod legitim, ci în baza unui ordin intern care poate fi atacat pe cale de contencios administrativ. Astfel, se ajunge la plata unor despăgubiri salariale destul de consistente, iar acești bani sunt plătiți din fondurile instituțiilor”, explică un avocat clujean.

Fostul șef al APIA Cluj se mira des

La data respectivă, şeful APIA Cluj, Gheorghe Şerban se declara uimit de faptul că soţia lui are o societate comercială, chiar dacă sediul firmei se află la domiciliul soţilor Şerban. Şeful APIA Cluj spunea că nu ştia că ar fi trebuit să specifice în declaraţia de avere faptul că soţia lui este unic acţionar la o societate comercială care are ca obiect de activitate “Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”.

“Eu ştiu că în condiţiile în care se lucra şi avea profit, dar societatea n-a adus profit aşa că n-am trecut-o. Am aflat şi eu despre asta pentru că cineva a făcut o reclamaţie şi aşa am aflat despre asta. A fost un contract în 2009, dar abia după încheierea contractului am aflat pentru că nu s-a făcut licitaţie publică. Ştiu că nu s-a făcut licitaţie, dar am aflat mai târziu. Eu consider că nu sunt vinovat pentru că au fost respectate toate dispoziţiile legale”, spunea Gheorghe Şerban, directorul APIA Cluj.

Contractul la care directorul APIA Cluj face referire a fost acordat în 2009 de către Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA firmei SC AGROMED IMPEX SRL, societate deţinută în totalitate de ŞERBAN ANA NATALIA, soţia şefului APIA Cluj. Contractul, în valoare de 90.000 de lei a fost acordat fără nici o licitaţie, iar, pentru aceşti bani, soţia şefului APIA Cluj ar fi trebuit să împrăştie ierbicid printre liniile de cale ferată. Conform CFR, s-a ales metoda negocierii directe pentru că acest contract a fost atribuit în urma unei “situaţii de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Cu alte cuvinte, între şinele de cale ferată apăruse o vegetaţie luxuriantă care ar fi putut perturba bunul mers al trenurilor.

Pe lângă această licitaţie, SC Agromed Impex SRL a făcut deconturi la DADR (Direcţia Agricolă pentru Dezvoltare Rurală) Cluj , începând cu 2005, când Şerban Gheorghe era director executiv adjunct şi din 2006 la APIA Cluj, când acesta (Gheorghe Şerban, n.red.) a fost numit director executiv.

”Infractori, semianalfabeţi, hoţi de subvenţii”

“De luni de zile am avertizat diversele instituții ale statului, de faptul că, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura (APIA) este plină de infractori, semianalfabeţi, hoţi de subvenţii, atât din rândul funcţionarilor cât şi al fermierilor, protejaţi ai politicienilor care nu fac nimic pentru a-şi justifica salariile, bolnavi figuranţi pe state de plată; de existenţa unor pontaje fictive pe baza cărora s-au ridicat sume exorbitante, angajaţi figurând la centre locale, lucrând mascat în centre judeţene, relaţii suspecte între funcţionari şi fermieri, agresiuni verbale şi dispreţ al funcţionarilor îndreptate împotriva fermierilor, controale pe teren şi prin teledetecţie făcute la comandă politică sau în dauna bugetului comunitar şi naţional, relaţii cu publicul la nivel central coordonate şi controlate de un individ făcut director general între două “fătări” politice. Situaţia se cunoaşte şi în instituţiile europene. La Apia Cluj, se afla un “exemplar” care gestionează fondurile comunitare în perfectă armonie cu firma soţiei, SC AGROMED IMPEX SRL.  Drept urmare, Şerban Gheorghe nu a considerat să declare veniturile şi sursa veniturilor soţiei în declaraţia de avere şi interese”, spune Poienaru pe blogul lui, antoniupoienaru.finantare.ro.

Răzvan Robu

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Angajata unei săli de jocuri, lovită de un client care a vrut să îi fure banii din casa de marcat. Individul a fost arestat la domiciliu pentru tentativă de tâlhărie

26 November 2022 at 13:12
image

Angajata unei săli de jocuri a fost lovită de un client care a vrut să îi fure banii din casa de marcat. Individul a fost reținut și apoi arestat la domiciliu pentru tentativă de tâlhărie.

„La data de 25 noiembrie a.c., polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, au reținut un bărbat în vârstă de 36 de ani, față de care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată”, a transmis, sâmbătă, Poliția Capitalei.

În noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 00:30, în timp ce se afla într-o sală de jocuri, din Sectorul 3, bărbatul i-ar fi cerut unei angajate să îi schimbe o sumă de bani, iar în momentul în care aceasta a scos banii, ar fi lovit-o cu pumnul. El ar fi încercat să îi smulgă banii din mână, dar nu a reușit.

„În urma verificărilor demarate, bărbatul a fost depistat, în cursul aceleași zile și a fost condus la sediul secției”, conform sursei citate.

Față de bărbat s-a dispus măsura reținerii, ulterior fiind arestat la domiciliu.

„Cercetările sunt continuate de către polițiști, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată”, transmite Poliția Capitalei.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Cătălin Predoiu: În mai puțin de un an de mandat, Ministerul Justiției a atins toate obiectivele de etapă pe care și le-a asumat

25 November 2022 at 20:15
image

În mai puţin de un an de mandat, Ministerul Justiției a atins toate obiectivele de etapă pe care şi le-a asumat în cadrul Programului de Guvernare, MCV sau PNRR, în limitele competenţelor sale legale, a transmis ministrul Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu arată, într-un comunicat de presă, că la începutul acestui an, ”agenda Justiţie era blocată, existau întârzieri majore în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor luate în cadrul MCV şi PNRR, iar punctele de vedere din interiorul sistemului de justiţie şi din Parlament, pe subiectele fierbinţi – desfiinţarea SIIJ, Legile Justiţiei erau, aparent, ireconciliabile”.

”În ciuda acestui fapt, în mai puţin de un an de mandat, MJ a atins toate obiectivele de etapă pe care şi le-a asumat în cadrul Programului de Guvernare, MCV sau PNRR, în limitele competenţelor sale legale”, afirmă ministrul Justiţiei.

Astfel, Raportul privind România din cadrul MCV, prezentat recent de Comisia Europeană, constată, în premieră, îndeplinirea recomandărilor şi a obiectivelor Mecanismului.

”Acest lucru confirmă că integrarea României în UE este desăvârşită din perspectiva sistemului judiciar, acesta poate fi considerat acum şi formal în standardele europene, iar pe de altă parte, puterea judecătorească are independenţa şi libertatea faţă de orice factor politic, principiul separării puterilor fiind respectat”, arată el.

De asemenea, se menţionează că desfiinţarea SIIJ a fost finalizată prin Legea nr.49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Legile Justiţiei sunt finalizate prin Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, Legea nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Legea de transpunere a Directivei privind protecţia avertizorilor a fost adoptată de Guvern în 25.03.2022 şi aflată în dezbatere parlamentară; Modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru punerea în acord cu deciziile CCR – proiectul a fost finalizat de către MJ şi urmează să fie trimis la Guvern pentru adoptare;

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 426/2022; Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2021-2025 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021; Legea nr. 230/2022, privind modificarea şi completarea Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Legea fugarilor – proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal este în dezbatere publică, scrie news.ro

articolul original.

Apostolii cămătăriei cu gulere albe (V)

25 November 2022 at 09:08

Altă afacere în care pastorul credincios Sighiartău a avut de câștigat a fost pe spinarea pandemiei.

În primăvara anului 2020, guvernul condus de Orban a inițiat un program de finanțare a IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19. La presiunea clientelei liberale, Cîțu a introdus în program și IFN-urile, care puteau astfel să ia de la bănci credite cu dobândă zero, în condițiile în care ele obțin foarte greu sau chiar deloc capital din surse externe. IFN-uri precum Capital Leasing, Mobilo Credit, EcoFinance IFN, Imocredit, Easy Credit 4 All, Agrinvest Credit, Rocredit, Krom Invest, Rapid Credit și IFN Împrumut SA au depus cereri de finanțare cu dobândă 0, anunța Profit.ro. În schimb, aceleași IFN aveau liber să dea credite pe mai departe cu dobânzi împovărătoare. Mobilo dădea credite pe termen de o lună cu dobândă de 1,6% pe zi, respectiv aproape 600% pe an. Easy Credit acorda credite garantate cu ipoteci – în general cu locuința – cu o dobândă de card de credit, respectiv 36% pe an, scrie cotidianul.ro.

„Dedicație pentru camarila de partid”, au țipat pesediștii, adversarii de atunci ai liberalilor și actualii lor colegi de guvernare. „O idee excelentă de pornire a motorului economiei pentru privilegiați ca Robert Sighiartău”, scria presa vremii.

„Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, a aplicat prin IFN-urile controlate de el la credite cu dobândă zero, garantate de colegul Cîțu de la Finanțe, iar banii îi va folosi pentru a împrumuta populația cu DAE de eventual 9800% anual. Asta ca să vedeți pe cine ajută Cîțu, de fapt!”, scria pe facebook fostul consilier la Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, care a prezentat și documentul care atesta acest lucru.

CRUCEA ȘI PORTOFELUL
În declarația sa de avere, Robert Sighiartău a trecut doar câte acțiuni are în IFN Comautotransport Leasing SRL, dar nu și procentul pe care-l deține. Declarația mai are și alte omisiuni. Realitatea TV dezvăluia mai demult că Sighiartău locuiește într-o vilă cu o valoare estimată la peste 300.000 euro construită pe DN 1, în nordul Capitalei, care nu apare în declarația de avere. El s-a mai afișat și cu un Volvo roșu ultimul răcnet, cu număr de Bistrița, care de asemenea nu este menționat în declarația de avere, susținea realizatoarea respectivei emisiuni, Anca Alexandrescu. Ea a mai spus că alături de vila în care locuiește Sighiartău mai este una care ar fi a unui apropiat al pastorului penticostal din fruntea PNL. Sighiartău nu s-a simțit obligat să dea explicații legate de aceste lucruri. Poate că vilele și mașina le-or fi fost puse la dispoziție de „congregație”.

Robertino, aflat la al doilea mandat de deputat, a avut o ascensiune fulgerătoare în viața publică. În 2012, când avea 23 de ani, era consilier județean la Bistrița-Năsăud din partea PD-L, dar peste cinci ani era deja deputat și secretar general al PNL – practic, al doilea om de decizie după Ludovic Orban. Avea 28 de ani. Pentru o asemenea funcție, pe care a deținut-o 4 ani, l-au recomandat, probabil, familia și talentul. Tatăl său, decedat în 2010, a fost unul dintre cei mai bogați și influenți politicieni bistrițeni dar, și mai important, ai comunității neoprotestante din oraș. Robertino este putred de bogat și este protejatul aceluiași fost mahar politic Nelu Mexicanu, alias Nelu Oltean.

La emisiunea tv citată mai sus, întrebat fiind cine se află în spatele său, Sighiartău a răspuns „oameni foarte puternici, care au aceleași valori cu mine, și Dumnezeu!”.

Crucea și portofelul i-au permis lui Sighiartău să scape neatins de frământările interne din PNL din ultimii ani. Și, asemenea înaintașului său cu batistuță, când a simțit că vântul puterii bate spre Cîțu nu s-a sfiit să ceară demisia binefăcătorului său Ludovic Orban.

În 2021, după congresul înscăunării lui Cîțu la șefia partidului, Sighiartău este nevoit să cedeze, totuși, funcția de secretar general în favoarea unui favorit al lui Cîțu, dar pastorul deputat sare pe alt scaun, cel de vicepreședinte pentru Politică Externă şi Afaceri Europene al PNL. Funcția și-a ales-o cam singur, el susținând în orice împrejurare că are studii de „managementul instituţiilor europene”, ca să știe lumea de pe acum încotro va bate pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Robertino va ajunge departe. Este instructat pentru așa ceva. Depășește cu mult carierismul lui Ponta, șmecheria lui Bușoi, tupeul lui Cîțu, pragmatismul lui Videanu și gargara lui Batistuță. Spre deosebire de aceștia, mai are de partea sa și ambiția unei întregi congregații.

În anul 2019, în cadrul unui eveniment desfășurat la Galați, Sighiartău spunea că Iohannis „este un om al cărui destin a fost scris de Dumnezeu!”. N-ar mira pe nimeni dacă Robertino ne-ar trânti odată în față că și destinul său a fost scris de Dumnezeu – și mucles… (Va urma)

Citește și: Cum v-a mințit Robert Sighiartău că a dublat alocațiile la copii

articolul original.

Germania sprijină România

25 November 2022 at 07:57
image

Ministrul Afacerilor Interne, Nicolae Lucian Bode, s-a cu ministrul federal de interne al Germaniei, Nancy Faeser, cu care a discutat despre aderarea României la Spaţiul Schengen.

Pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm. La întâlnirea cu ministrul federal de interne al Germaniei, Nancy Faeser, Lucian Bode a transmis aprecieri ministrului german pentru prezenţa experţilor în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării.

”Pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm! În acest sens, am avut astăzi la Berlin o întrevedere bilaterală excelentă cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de interne al Germaniei. Discuţiile noastre au vizat aderarea României la spaţiul Schengen, precum şi intensificarea acţiunilor comune la nivel european de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale pe Ruta Balcanică (…) Discuțiile noastre au vizat aderarea României la spațiul Schengen, precum și intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică.

Totodată, am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane în ceea ce privește gestionarea frontierelor Schengen, precum și față de posibilitatea de a beneficia de experiența autorităților germane cu privire la gestionarea provocărilor migraționiste în situații de criză, din perspectiva unui stat Schengen.

I-am transmis aprecieri omoloagei mele pentru prezența experților germani în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării. Profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea întocmai a acestui nivel ridicat de pregătire.

Nu în ultimul rând, reamintind declarațiile cancelarului federal Scholz de la Praga, omoloaga mea m-a asigurat că în perioada următoare va sprinjini „ferm și vehement” o decizie favorabilă României în 8 decembrie. A apreciat acest pas drept o contribuție la unitatea și securitatea europeană în contextul provocărilor actuale” a transmis, pe pagina oficială de socializare, ministrul Afacerilor Interne.

Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI) va avea loc pe 8 decembrie, dată la care s-ar putea decide acceptarea României în Spaţiul Schengen

articolul original.

Modificări la Registrul Comerțului

25 November 2022 at 07:56
image

Noua Lege a Registrului Comerțului, anunțată încă din vara acestui an, în vogoare din 26 noiembrie. Aceasta va veni în sprijinul mediului de afaceri din țară printr-un proces de simplificare pe mai multe arii de activitate.

Potrivit noii legi, SRL-urile, care reprezintă 99% din societăţile înregistrate în Registrul Comerţului, se vor putea constitui integral online, a punctat, la rândul său, Roxana Simona Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

„Avem un formular de act constitutiv aprobat prin Ordin al Ministerului Justiţiei, a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial şi se va regăsi pe site-ul Registrului Comerţului. El va putea fi folosit ca model de act constitutiv. În procedura online, prezenţa fizică a solicitantului nu mai e necesară decât în mod excepţional în situaţiile cu privire de suspiciuni la fals în privinţa identităţii solicitantului sau reprezentantului acestuia. Se vor putea înregistra în continuare cereri prin notari sau avocaţi care vor fi semnate cu semnătură calificată, transmisă prin mijloace electronice. Semnătura calificată oferă un grad ridicat de autentificare şi identificare a solicitantului. Pentru a simplifica modalitatea de înfiinţare rapidă a unei societăţi comerciale nu mai e necesară în prealabil deschiderea unui cont de capital social, legea eliminând cerinţa de vărsare a capitalului social la momentul constituirii. Se va vira 30% în trei luni şi restul în 12 luni, cu excepţia aportului de capital în natură ce poate fi realizat în doi ani. Legea îşi propune ca serviciul public al Registrului Comerţului să devină mai accesibil astfel că informaţiile vor fi puse la dispoziţia publicului pe portalul online şi pe site-ul Reistrului Comerţului. Nu mai e necesară depunerea specimenelor de semnături ale reprezentanţilor socieăţii, nici rezervarea numelui firmei şi nici obţinerea avizelor din partea Secretariatului General al Guvernului sau autorităţilor locale pentru folosirea anumitor cuvinte în denumire. S-a optat pentru forme simplificate”, a declarat secretarul de stat.

Legea Registrului Comerțului nr. 265/2022  aduce modificări esențiale atât infrastructurii Registrului comerțului și regimului publicității comercianților și a activităților lor esențiale, cât și unor legi esențiale pentru economia și societatea românească, cum ar fi Legea societăților, Legea insolvenței, reglementarea simplificării formalităților de autorizare a funcționării comercianților și reglementarea referitoare la prevenția spălării banilor.

Noua lege a registrului comerțului introduce instituția registratorului comercial, un funcționar public de profesie jurist care va înlocui atât vechea instituție a judecătorului delegat la registrul comerțului (care există încă din 1990, dar care va dispărea în baza acestei legi), cât și instituția tranzitorie a directorului Oficiului registrului comerțului care, în baza abrogatei O.U.G. nr. 116/2009, a exercitat, prin delegare de atribuții, funcțiile judecătorului delegat, din 2009 până în prezent.

Din punct de vedere procedural, judecătoria devine competentă să soluționeze toate diferendele generate de înregistrările în registrul comerțului ale comercianților, persoane fizice, tribunalul rămânând competent doar pentru soluționarea diferendelor care implică persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului.

Noua lege a registrului comerțului instituie un registru al beneficiarilor reali ai comercianților, persoane juridice, înscrise în registrul comerțului în România, precum și un identificator unic european. Aceste noi instituții vor avea efecte importante atât în dreptul penal și procesual penal, cât și în dreptul fiscal și în dreptul internațional privat.

articolul original.

VIDEO – Dosarul lanțului de jocuri de noroc „Las Vegas”: Procurorii au găsit la percheziții peste jumătate de milion de euro, cocaină și arme

24 November 2022 at 11:44
image

Procurorii și polițiștii au găsit peste jumătate de milion de euro, mai multe arme, dar și cocaină, în urma raziei de miercuri, făcută în dosarul „Las Vegas”, unde există suspiciunea că reprezentanții lanțului de jocuri de noroc și-au șantajat concurența și clienții.

Vă recomandăm să citiți și: Zeci de percheziții în România în 19 județe și în București: Șefii rețelei de jocuri de noroc „Las Vegas” ar fi șantajat mai multe persoane, pentru a rămâne lider pe piață. Clanul Corduneanu, implicat – SURSE

„În urma celor 123 de mandate de percheziție domiciliară efectuate, la data de 23 noiembrie 2022, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Grupuri Infracționale Violente, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au identificat înscrisuri cu valoare probatorie și au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, 8 punguțe ce conțin substanță albă pulverulentă (cocaină), 40 de kg materiale pirotehnice clasa F1, F2, F3, o armă cu glonț fără autorizare, cu încărcător și 2 cartușe, 2 arbalete, arme albe și peste 500.000 de euro”, a transmis, joi, într-un comunicat Poliția Română.

Un număr de 40 de persoane au fost duse la audieri.

„În urma activităților efectuate au fost reținute 28 de persoane, față de 7 persoane procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar”, conform sursei citate.

Razii de amploare în România

Polițiștii și procurorii au descins, miercuri, în 19 județe și în București. Este vizată activitatea rețelei de jocuri de noroc „Las Vegas”, existând suspiciuni că șefii acesteia ar fi șantajat mai multe persoane, pentru a rămâne lider pe piață. Clanul Corduneanu ar fi fost implicat în agresiunile comise de conducerea cazinoului, au spus surse judiciare pentru GÂNDUL.

Aceleași surse au precizat că există suspiciuni și în cazul unor sportivi, care ar fi implicați în agresiunile comise de șefii „Las Vegas”. Este vorba despre Florin Șpac, fost luptător, și Marian Sârbu, zis Box.

Peste 120 de percheziții în România, miercuri dimineață, coordonate de procurorii DIICOT.

„Sunt vizate domiciliile şi imobilele deținute sau folosite de mai multe persoane fizice, precum şi sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, în municipiul București și judeţele Prahova, Brașov, Iași, Suceava, Botoșani, Tulcea, Constanța, Cluj, Timiș, Vrancea, Buzău, Bihor, Vâlcea, Dolj, Gorj, Sibiu, Bacău, Mureș și Sălaj, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violențe, distrugere și favorizarea făptuitorului”, conform unui comunicat al DIICOT.

„În cauză s-a reținut faptul că, începând cu anul 2018, ar fi fost constituit, la nivel național, un grup infracțional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracțiuni de șantaj, având ca obiect domeniul jocurilor de noroc.

Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de șantaj reprezentanților unor societăți comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenței în acest domeniu”, menționează procurorii și polițiștii.

De asemenea, folosindu-se de violență, aceștia ar fi împiedicat anumiți clienți, care aveau câștiguri importante la jocurile de noroc să intre în posesia acestora.

„Totodată, ar fi interzis clienților care generau probleme să revină în sălile de jocuri, ce erau controlate de membrii grupului infracțional organizat și ar fi recuperat de la aceștia prejudiciile aduse bunurilor din localuri”, menționează DIICOT.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Justiție de România. Cazuri identice, soluții diferite. Pentru că Puiu Popoviciu nu este Arpad Paszkany

24 November 2022 at 09:24

Două spețe practic similare, ambele cu personaje cunoscute public, au primit soluții diametral opuse în justiția română.

La Cluj Napoca, omul de afaceri Árpád Pászkány s-a asociat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj și a construit cunoscutul mall Polus Center. Ancheta DNA a stabilit că nu a comis nicio faptă penală. În Capitală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București s-a asociat cu firma omului de afaceri Gabriel Popoviciu pentru a construi la Băneasa cel mai mare mall din România. Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare în urma unui proces despre care Justiția din Marea Britanie a constatat: „A suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară. Nu a avut parte de o judecată corectă!”

Asocierea de la Cluj Napoca a fost denunțată de Gheorghe Funar, iar trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL, care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului, s-a făcut legal. DNA Cluj i-a dat soluție de neîncepere a urmăririi penale rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro câștigate din asociere au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului. Deci, nu există nicio faptă de corupție. Iar lui Árpád Pászkány nu i s-a clintit, eufemistic vorbind, niciun fir de păr.

La București, asocierea dintre USAMV și firma lui Popoviciu a fost denunțată de afaceristul Gigi Becali, supărat că Universitatea nu a făcut afacerea cu el. Inițial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat neînceperea urmăririi penale. Apoi DNA a redeschis dosarul. Dacă la Cluj, procurorii au recunoscut că terenul pe care s-a ridicat Pollus este proprietatea privată a Universității, la București proprietatea Universității a fost interpretată de procurori ce „domeniu public”. Câștigurile Universității au fost „recalculate” de „experți” ai DNA ca fiind prejudicii de sute de milioane.

Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.

În dosarul de la Cluj, „delatorul” este fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali, denuțătorul din dosarul Băneasa.

În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

Cum a fost înstrăinat terenul „Șapca Verde” din Cluj

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).

Universitatea cade la înțelegere cu Polus

În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.

Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,,contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

Dosarul Băneasa
USAMV Cluj avea drept de proprietate asupra terenului Șapca Verde

DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”

Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că renunţând la judecată  „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul  de  proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro

DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş. Procurorii din Cluj au concluzionat că Mărghitaș a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro nu a ajuns în buzunarele rectorului, ci în conturile universității. Ca atare nu a existat nicio faptă de corupție.

Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere!

Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul Polus Cluj nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány, care a ridicat mall-ul, nu l-a deranjat nimeni.

Dosarul Băneasa, judecat după modelul „naționalizării”

Într-o situație practic trasă la indigo, Gabriel Popoviciu a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru o așa-zisă complicitate la abuz în serviciu.

În dosarul Băneasa, procurorii de la București au acționat taman pe dos, chiar dacă asemănarea dintre cele două cazuri era izbitoare. Deși terenul din Băneasa era de drept proprietatea universității, precum la Cluj, procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.

Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile.

Judecând cererea de extrădare, magistrații din Londra au constatat că „există temeiuri serioase pentru a crede că Gabriel Popoviciu a fost condamnat de către un judecător care nu putea fi imparțial … și care, pe cale de consecință, nu ar fi trebuit să judece cazul”. Până în prezent nicio comisie a Ministerului de Justiție nu a cercetat, în lumina hotărârii pronunțate de către High Court of Justice în data de 11.06.2021, dacă erorile/abuzurile judecătorului Ion Tudoran sale ar fi fost consecința acțiunilor unui cerc de interese străine Justiției și/sau de faptul că judecătorul despre care presa a dezvălui că se trata cu medicamente pentru afecțiuni psihice nu ar mai fi fost apt să judece!

Numai dezvăluirile privind tratamentul medical al magistratului ar fi trebuit, pentru restabilirea încrederii în Justiție, să provoace o analiză complexă pentru a se stabili oportinitatea revizuirii deciziilor luate de fostul judecător Ion-Tudoran.

articolul original.

Predoiu: În sistemul judiciar s-a instalat o panică

23 November 2022 at 17:23
By: (R.C.)

Ministrul Cătălin Predoiu a acuzat, miercuri, lideri din sistemul justiţiei că au creat panică prin colportarea de zvonuri în legătură modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, dând asigurări că viitorul proiect al Ministerului Muncii, care nu a fost încă elaborat, va respecta statutul de independenţă al magistraţilor.

Predoiu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Ministerul Muncii va pune în dezbatere publică, în mod transparent şi fără a lua prin suprindere oamenii din sistemul justiţiei, un proiect de lege privind pensionarea magistraţilor, însă acest proiect nu este încă elaborat şi va respecta statutul de independenţă al procurorilor şi judecătorilor.

„Orice reglementare viitoare în domeniul pensiilor va respecta statutul de independenţă al magistraţilor sub toate aspectele. Instrumentul va fi publicat în dezbatere publică, transmis CSM spre avizare şi discutat cu toţi partenerii sociali, fără a exista niciun fel de luare prin surprindere a sistemului judiciar cu privire la aceste noi viitoare reglementări. Să aşteptăm ce va pune în dezbatere publică Ministerul Muncii. Eu aştept cu încredere că aceste lucruri vor fi respectate”, a explicat el.

Ministrul Justiţiei recunoaşte că în sistemul Justiţiei s-a instalat panica, însă spune că acest lucru nu s-a datorat Guvernului.

„Din păcate, în sistemul judiciar s-a instalat o panică. Sper că lucrurile s-au mai potolit. Dar nu a fost o panică datorată sau cauzată de către Executiv şi nici motivată de vreo mişcare instituţională a Executivului. Guvernul a fost foarte clar, atât prin vocea ministrului Muncii, cât şi prin vocea premierului şi prin vocea mea: nu va fi un instrument legislativ promovat peste noapte, nu va lua prin surprindere sistemul, nu se va încălca statutul magistraţilor de independenţă şi dânşii ştiu foarte bine ce înseamnă asta, pentru că sunt jurişti de meserie şi ştiu foarte bine ce elemente conturează statutul de independenţă a magistratului. A fost foarte clar din prima clipă Executivul în această privinţă, de când a apărut primul zvon, acum cred că aproape o lună de zile, cu privire la un aşa-zis instrument legislativ, o aşa-zisă ordonanţă care urma să fie promovată. A doua zi, am avut întâlniri în cadrul Consiliului de Management Strategic şi, împreună cu liderii sistemului judiciar, am clarificat aceste lucruri. (…) Au fost nenumărate întâlniri cu liderii sistemului judiciar, cărora li s-a explicat acest lucru. Ministrul Muncii, la rândul său, a făcut declaraţii publice. Nu există niciun fel de conduită a Executivului care să fi justificat o astfel de panică”, a susţinut Cătălin Predoiu.

Potrivit ministrului, această panică privind modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor a fost declanşată prin zvonuri de unii lideri din sistemul justiţiei.

„Îmi pare rău să o spun, panica a fost declanşată şi instalată de unii lideri din sistem, care au indus această temere, prin zvonurile pe care le-au colportat, prin măsurile pe care le-au luat, uneori cu privire la propria persoană. Au făcut public acest lucru, au răspândit această neîncredere. Nu Ministerul Muncii, nu Ministerul Justiţiei, nu alt minister a indus această neîncredere. Ambele ministere şi Guvernul s-au comportat cu onestitate în această chestiune şi nu au luat cu nimic prin surprindere sistemul. De aceea, mesajul meu în continuare către magistraţi este să aştepte punerea în dezbatere a proiectului de lege pe care îl va elabora Ministerul Muncii şi se vor lămuri atunci şi vor trage concluziile. Deocamdată, acest proiect nu există”, a subliniat ministrul Justiţiei.

Întrebat cine sunt liderii care au indus această panică, Predoiu a amintit de judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş, membri ai CSM, care s-au pensionat recent.

„Sunt doi lideri din CSM care s-au pensionat pe loc. Doamna Chiş şi doamna Baltag. Exemplul unor lideri a fost urmat imediat şi acesta este un fapt. Este vorba şi despre aceşti lideri, dar şi alţii. Sunt oameni care au discutat în sistem că vor fi reglementări adoptate peste noapte. Nu aşa se comportă un lider. Un lider îşi asumă o răspundere, să se informeze, să se angajeze faţă de sistem, să discute cu celelalte sisteme. De aia este lider, de aia este în CSM, să se lămurească înainte de a lua o decizie. Este foarte simplu să te pui la adăpost şi, după aceea, să te dai de ceasul morţii. Nu voi mai comenta despre acest lucru, decât atât: statutul magistratului este respectat”, a transmis ministrul Predoiu.

articolul original.

VIDEO | Cătălin Predoiu: Lideri din sistemul justiţiei au creat panică prin zvonuri în legătură cu modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor

23 November 2022 at 18:41
image

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a acuzat, miercuri, lideri din sistemul justiţiei că au creat panică prin colportarea de zvonuri în legătură cu modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor. El a dat asigurări că viitorul proiect al Ministerului Muncii, care nu a fost încă elaborat, va respecta statutul de independenţă al magistraţilor.

Predoiu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Ministerul Muncii va pune în dezbatere publică, în mod transparent şi fără a lua prin suprindere oamenii din sistemul justiţiei, un proiect de lege privind pensionarea magistraţilor, însă acest proiect nu este încă elaborat şi va respecta statutul de independenţă al procurorilor şi judecătorilor.

„Orice reglementare viitoare în domeniul pensiilor va respecta statutul de independenţă al magistraţilor sub toate aspectele. Instrumentul va fi publicat în dezbatere publică, transmis CSM spre avizare şi discutat cu toţi partenerii sociali, fără a exista niciun fel de luare prin surprindere a sistemului judiciar cu privire la aceste noi viitoare reglementări. Să aşteptăm ce va pune în dezbatere publică Ministerul Muncii. Eu aştept cu încredere că aceste lucruri vor fi respectate”, a explicat el.

Ministrul Justiţiei recunoaşte că în sistemul Justiţiei s-a instalat panica, însă spune că acest lucru nu s-a datorat Guvernului.

„Din păcate, în sistemul judiciar s-a instalat o panică. Sper că lucrurile s-au mai potolit. Dar nu a fost o panică datorată sau cauzată de către Executiv şi nici motivată de vreo mişcare instituţională a Executivului. Guvernul a fost foarte clar, atât prin vocea ministrului Muncii, cât şi prin vocea premierului şi prin vocea mea: nu va fi un instrument legislativ promovat peste noapte, nu va lua prin surprindere sistemul, nu se va încălca statutul magistraţilor de independenţă şi dânşii ştiu foarte bine ce înseamnă asta, pentru că sunt jurişti de meserie şi ştiu foarte bine ce elemente conturează statutul de independenţă a magistratului. A fost foarte clar din prima clipă Executivul în această privinţă, de când a apărut primul zvon, acum cred că aproape o lună de zile, cu privire la un aşa-zis instrument legislativ, o aşa-zisă ordonanţă care urma să fie promovată. A doua zi, am avut întâlniri în cadrul Consiliului de Management Strategic şi, împreună cu liderii sistemului judiciar, am clarificat aceste lucruri. (…) Au fost nenumărate întâlniri cu liderii sistemului judiciar, cărora li s-a explicat acest lucru. Ministrul Muncii, la rândul său, a făcut declaraţii publice. Nu există niciun fel de conduită a Executivului care să fi justificat o astfel de panică”, a susţinut Cătălin Predoiu.

Potrivit ministrului, această panică privind modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor a fost declanşată prin zvonuri de unii lideri din sistemul justiţiei.

„Îmi pare rău să o spun, panica a fost declanşată şi instalată de unii lideri din sistem, care au indus această temere, prin zvonurile pe care le-au colportat, prin măsurile pe care le-au luat, uneori cu privire la propria persoană. Au făcut public acest lucru, au răspândit această neîncredere. Nu Ministerul Muncii, nu Ministerul Justiţiei, nu alt minister a indus această neîncredere. Ambele ministere şi Guvernul s-au comportat cu onestitate în această chestiune şi nu au luat cu nimic prin surprindere sistemul. De aceea, mesajul meu în continuare către magistraţi este să aştepte punerea în dezbatere a proiectului de lege pe care îl va elabora Ministerul Muncii şi se vor lămuri atunci şi vor trage concluziile. Deocamdată, acest proiect nu există”, a subliniat ministrul Justiţiei.

Întrebat cine sunt liderii care au indus această panică, ministrul a amintit de judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş, membri ai CSM, care s-au pensionat recent.

„Sunt doi lideri din CSM care s-au pensionat pe loc. Doamna Chiş şi doamna Baltag. Exemplul unor lideri a fost urmat imediat şi acesta este un fapt. Este vorba şi despre aceşti lideri, dar şi alţii. Sunt oameni care au discutat în sistem că vor fi reglementări adoptate peste noapte. Nu aşa se comportă un lider. Un lider îşi asumă o răspundere, să se informeze, să se angajeze faţă de sistem, să discute cu celelalte sisteme. De aia este lider, de aia este în CSM, să se lămurească înainte de a lua o decizie. Este foarte simplu să te pui la adăpost şi, după aceea, să te dai de ceasul morţii. Nu voi mai comenta despre acest lucru, decât atât: statutul magistratului este respectat”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

CE vrea să blocheze banii europeni pentru Ungaria în următorii ani (Surse)

23 November 2022 at 17:20
By: -
image

Comisia Europeană este nemulţumită de stadiul reformelor în domeniul statului de drept din Ungaria şi, pe fondul disensiunilor cu Guvernul Viktor Orban, vrea să blocheze fonduri de coeziune în următorii cinci ani.

Oficiali UE citaţi de publicaţia Süddeutsche Zeitung susțin că CE vrea să activeze noul Mecanism UE în domeniul statului de drept din cauza impasului reformelor din Ungaria şi să blocheze fonduri de coeziune de 7,5 miliarde de euro în următorii cinci ani.

Bruxellesul consideră că instituţiile de la Budapesta nu înregistrează progrese suficiente în combaterea corupţiei, iar un raport de evaluare privind situaţia din Ungaria urmează să fie prezentat de Comisia Europeană săptămâna viitoare.

Informaţiile privind intenţiile Comisiei Europene au fost confirmate de funcţionari UE citaţi de publicaţia Der Spiegel.

Pentru blocarea fondurilor destinate Ungariei, propunerea Comisiei Europene va trebui aprobată de Consiliul Uniunii Europene cu o majoritate de două-treimi.

În septembrie, comisarul european pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn, a avertizat Ungaria că riscă blocarea fondurilor de coeziune dacă nu aplică până la jumătatea lunii noiembrie 17 reforme solicitate de Comisia Europeană în domeniul statului de drept şi corupţiei instituţionale.

În plus, Ungaria nu a ajuns încă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene privind Planul de rezilienţă post-pandemie, iar Budapesta riscă să nu primească rapid 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană condiţionează alocarea fondurilor tot de reformele din domeniul statului de drept.

Uniunea Europeană critică de mulţi ani situaţia sistemului judiciar din Ungaria. Tensiunile s-au accentuat în contextul în care Guvernul Viktor Orban contestă unele dintre cerinţele Bruxellesului. În plus, Guvernul de la Budapesta menţine relaţiile cu Moscova în pofida invaziei militare ruse în Ucraina. Premierul Viktor Orban a anunţat săptămâna trecută că se opune iniţiativei Comisiei Europene privind furnizarea de asistenţă financiară Ucrainei prin asumarea în comun a creditării de către statele Uniunii Europene.

articolul original.

Parchetul General iese la rampă după raportul MCV: Demonstrează că procurorii și-au asumat în mod constant și ireversibil rolul de a investiga în mod profesionist și imparțial cazurile de corupție

23 November 2022 at 12:45
image

Parchetul General a transmis, miercuri, după publicarea raportului MCV, că rezultatele obţinute în această perioadă supusă monitorizării, evidenţiate prin rapoartele Comisiei, demonstrează că procurorii şi-au asumat în mod constant şi ireversibil rolul de a investiga în mod profesionist şi imparţial cazurile de corupţie.

”Conducerea Ministerului Public a luat act de Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, publicat la 22 noiembrie 2022. Concluzia documentului este aceea că se «consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE»”, a transmis, miercuri, Ministerul Public, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că ”obiectivele stabilite în responsabilitatea parchetelor, constând, în esenţă, în implementarea unui proces judiciar eficient şi transparent, în special prin efectuarea unor anchete penale obiective şi susţinute în cazurile de corupţie la nivel înalt şi în administraţia publică locală, au fost atinse”.

”Rezultatele obţinute în această perioadă supusă monitorizării, evidenţiate prin rapoartele Comisiei, demonstrează că procurorii şi-au asumat în mod constant şi ireversibil rolul de a investiga în mod profesionist şi imparţial cazurile de corupţie, prin eforturi depuse deseori într-un mediu ostil. După cum se arată în ultimul raport, progresele privind lupta anticorupţie vor fi monitorizate în cadrul unui nou mecanism, aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv Raportul referitor la statul de drept”, au mai transmis procurorii.

Aceştia au salutat faptul că progresele tehnice sunt dublate de iniţiative politice din care Comisia reţine atingerea obiectivelor stabilite prin decizia de instituire a MCV.

”De asemenea, evidenţiem că strânsa colaborare cu ministrul Justiţiei, ca şi suportul său pentru acţiuni destinate consolidării capacităţii parchetelor reprezintă elemente esenţiale care au contribuit la atingerea obiectivelor de referinţă MCV. Asigurăm societatea de determinarea procurorilor în vederea continuării cu seriozitate a demersurilor de combatere a corupţiei la toate nivelurile şi de a contribui la înfăptuirea unui act de justiţie credibil şi respectat de cetăţeni”, a mai transmis MInisterul Public, scrie news.ro

articolul original.

DNA: Peste 160 de percheziții într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal / Se fac verificări și la o instituție publică / Statul ar fi fost prejudiciat cu 58 de milioane de lei

23 November 2022 at 11:03
image

Peste 160 de percheziții au loc, miercuri, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal. Se fac verificări și la o instituție publică, existând suspiciunea că statul ar fi fost prejudiciat cu 58 de milioane de lei.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție din Iași fac cercetări într-un dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție, infracțiuni la regimul vamal și evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie 2022 – prezent.

Conform procurorilor DNA, statul ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 58 de milioane de lei.

Percheziții la o instituție publică

„În cursul zilei de 23 noiembrie 2022, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții în 162 de locații (o instituție publică), restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale situate în județele Iași, Suceava, Botoșani, Ilfov, Ialomița, Arad, Sibiu și municipiul București”, a transmis DNA.

Procurorii beneficiază de sprijin din partea angajaților din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Financiare și structurile teritoriale aflate în coordonare, Direcția de Operațiuni Speciale, Brigada Operațiuni Speciale Iași, Unitatea Centrală de Analiză a Informației), Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Autoritatea Vamală Română, precum și lucrători din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Iași, Brigada Specială de Intervenție Jandarmi București, Brigada Mobilă de Jandarmi Bacău.

VIDEO – Zeci de percheziții în România în 19 județe și în București: Șefii rețelei de jocuri de noroc „Las Vegas” ar fi șantajat mai multe persoane, pentru a rămâne lider pe piață. Clanul Corduneanu, implicat

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

VIDEO – Zeci de percheziții în România în 19 județe și în București: Șefii rețelei de jocuri de noroc „Las Vegas” ar fi șantajat mai multe persoane, pentru a rămâne lider pe piață. Clanul Corduneanu, implicat – SURSE

23 November 2022 at 09:54
image

Razii de amploare în România. Polițiștii și procurorii au descins în 19 județe și în București. Este vizată activitatea rețelei de jocuri de noroc „Las Vegas”, existând suspiciuni că șefii acesteia ar fi șantajat mai multe persoane, pentru a rămâne lider pe piață. Clanul Corduneanu ar fi fost implicat în agresiunile comise de conducerea cazinoului, au spus surse judiciare pentru GÂNDUL.

Aceleași surse au precizat că există suspiciuni și în cazul unor sportivi, care ar fi implicați în agresiunile comise de șefii „Las Vegas”. Este vorba despre Florin Șpac, fost luptător, și Marian Sârbu, zis Box.

Peste 120 de percheziții în România, miercuri dimineață, coordonate de procurorii DIICOT.

„Sunt vizate domiciliile şi imobilele deținute sau folosite de mai multe persoane fizice, precum şi sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, în municipiul București și judeţele Prahova, Brașov, Iași, Suceava, Botoșani, Tulcea, Constanța, Cluj, Timiș, Vrancea, Buzău, Bihor, Vâlcea, Dolj, Gorj, Sibiu, Bacău, Mureș și Sălaj, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violențe, distrugere și favorizarea făptuitorului”, conform unui comunicat al DIICOT.

Suspiciuni de șantaj

„În cauză s-a reținut faptul că, începând cu anul 2018, ar fi fost constituit, la nivel național, un grup infracțional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracțiuni de șantaj, având ca obiect domeniul jocurilor de noroc.

Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de șantaj reprezentanților unor societăți comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenței în acest domeniu”, menționează procurorii și polițiștii.

De asemenea, folosindu-se de violență, aceștia ar fi împiedicat anumiți clienți, care aveau câștiguri importante la jocurile de noroc să intre în posesia acestora.

„Totodată, ar fi interzis clienților care generau probleme să revină în sălile de jocuri, ce erau controlate de membrii grupului infracțional organizat și ar fi recuperat de la aceștia prejudiciile aduse bunurilor din localuri”, menționează DIICOT.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală vor fi duse, pentru a fi audiate 40 de persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfășurarea activităților infracționale.

La percheziții participă luptători din cadrul S.I.A.S. – I.G.P.R. și forțele Jandarmeriei Române.

Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția Capitalei și Inspectoratul General al Poliției citeste mai mult
Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Percheziții în sectorul jocurilor de noroc. Clienții care câștigau prea mulți erau intimidați

Percheziții în sectorul jocurilor de noroc. Clienții care câștigau prea mulți erau intimidați

Poliţiştii Capitalei - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, împreună cu procurorii DIICOT, pun în aplicare 123 de mandate de percheziţie domiciliară la domiciliile şi imobilele deţinute sau folosite de mai multe persoane fizice, precum şi sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, în municipiul Bucureşti şi 19 judeţe, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenţe, distrugere şi favorizarea făptuitorului.

"În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2018, ar fi fost constituit, la nivel naţional, un grup infracţional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracţiuni de şantaj, având ca obiect domeniul jocurilor de noroc. Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de şantaj reprezentanţilor unor societăţi comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenţei în acest domeniu", informează un comunicat al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB) transmis, miercuri, AGERPRES.

Acţiunile au loc în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Braşov, Iaşi, Suceava, Botoşani, Tulcea, Constanţa, Cluj, Timiş, Vrancea, Buzău, Bihor, Vâlcea, Dolj, Gorj, Sibiu, Bacău, Mureş şi Sălaj.

De asemenea, prin folosirea unor metode similare şi întrebuinţarea de acte de violenţă, aceştia ar fi împiedicat anumiţi clienţi, care realizau câştiguri însemnate, să intre în posesia acestora.

"Totodată, ar fi interzis clienţilor care generau probleme să revină în sălile de jocuri, ce erau controlate de membrii grupului infracţional organizat şi ar fi recuperat de la aceştia prejudiciile aduse bunurilor din localuri", arată sursa citată.

La sediul DIICOT - Structura Centrală vor fi conduse, în vederea audierii, 40 de persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfăşurarea activităţilor infracţionale.

Acţiunea beneficiază de sprijinul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române, precum şi al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi serviciilor de investigaţii criminale din Bucureşti şi judeţele în care se efectuează percheziţii.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române şi de către Biroul Tehnic şi Criminalistic din cadrul DIICOT.

La acţiune participă luptători din cadrul SIAS - IGPR şi forţele Jandarmeriei Române.

articolul original.
❌