ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR

3 February 2023 at 11:04

Ministerul Finanțelor a transmis că orice cetățean român care a împlinit 18 ani la data subscrierii poate investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%

Românii pot cumpăra titluri de stat și în luna februarie

Astfel, „Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR destinată exclusiv populației începând de vineri, 3 februarie, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată”, a transmis ministerul.

Cum pot fi cumpărate titlurile de stat?

În informaţiile ministerului finanţelor, „Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 3 – 23 februarie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului.

Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 3 – 24 februarie 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 3 – 23 februarie 2023 în mediul urban și 3 – 22 februarie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.”, potrivit Ministerului Finanțelor.

Care sunt persoanele eligibile?

În contextul ministerului, dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani.

Aşadar, „Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans.

Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice”, se mai arată în comunicatul ministerului.

articolul original.

Cine sunt cei doi investitori români care au cumpărat fabrica de zahăr de la Luduș

3 February 2023 at 10:46

În prezent, producătorul francez de zahăr Tereos a anunţat că doi investitori români vor prelua activităţile sale din România, pe care intenţiona să le închidă. Anunțul a venit ca o mare surpriză, dat fiind că se știa că francezii negociază cu fermierii locali de sfeclă de zahăr.

Astfel, cumpărătorii sunt Mihaela Neagu şi Mihail-Daniel Matache, doi investitori în sectorul de agri-food din România. Iar tranzacţia ar urma să se finalizeze în cursul săptămânii următoare, a adăugat Tereos.

Aşadar, grupul francez Tereos, al doilea mare producător de zahăr din lume în funcţie de volumul producţiei, a cumpărat fosta fabrică Zahărul Luduş (Mureş) în  anul 2012 însă, această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după anul 2014. La ora actuală este una dintre cele doar 4 fabrici de zahăr pe care le mai are România – față de peste 30, câte erau pe vremea lui Ceaușescu. Chiar și așa, producția internă de zahăr asigură circa 25% din consumul României.

Statul a promis că va cumpăra Tereos Luduș, dar a uitat

În luna februarie a anului trecut, companiaTereos a anunţat, în mod oficial că a demarat consultările cu organizaţiile reprezentantive ale angajaţilor cu privire la posibila închidere a activităţilor sale din România.

Concret, afacerea Tereos din România avea 153 de angajaţi permanenţi la finalul anului 2021, dintr-un total de 15.000 pentru întregul grup.

În luna mai, statul român susținea că va cumpăra fabrica de la Luduș, în parteneriat cu fermierii.

„Vă transmit angajamentul ferm al statului român de a duce la bun sfârşit acest proces”, declara atunci ministrul Agriculturii conform Agerpres.

”Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului”.

Ulterior, însă, în discuții au rămas doar cultivatorii de sfeclă de zahăr din zona Transilvaniei. În octombrie s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români.

Acestea nu s-au concretizat, astfel că acțiunile Tereos au fost cumpărate de Mihaela Neagu – care deține și fabrica de zahăr de la Bod – și de Mihail-Daniel Matache.

Ce planuri au noii proprietari ai fabricii de la Luduș

În planurile lor, noii proprietari au anunțat că plănuiesc reluarea producției de zahăr la Luduș chiar anul acesta și vă vor demara în următoarele zile negocieri cu fermierii pentru a le prelua producția de sfeclă de zahăr.

În opinia sa, ”Vrem să-i asigurăm pe cei circa 300 de cultivatori din zonă că suntem deschiși la colaborări, iar pe angajați, că-și vor păstra locurile de muncă”, a declarat Mihaela Neagu, conform comunicatului Tereos.

articolul original.

Suma de 50 de miliarde de euro au pompat investitorii străini, în economia românească

3 February 2023 at 10:35
Foto: zf.ro

În anul 2022, totalul investițiilor străine în companiile românești se ridică la peste 50 de miliarde de euro.

Astfel, în  cadrul top 3 surse de proveniență a investițiilor situându-se Olanda (9,3 mld. euro), Germania (5,4 mld. euro) si Austria (5,3 mld. euro), conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului analizate de Casa de Avocatură ONV LAW.

Concret, cele mai mari investiții străine au fost absorbite de companiile locale active în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul și domeniul reparațiilor auto și moto (25,05%), de cele din segmentul activităților profesionale, administrative, științifice și tehnice (20,81%) și de cele din segmentul de transport, depozitare și comunicații (19,6%).

În precizările sale, “Anul trecut, România a fost o țintă atractivă de investiții în contextul relocării mai multor business-uri sau reorientării geografice a unor companii multinaționale, pe fondul conflictului din Ucraina. Separat de acest aspect, mai multe planuri de investiții străine sau achiziții și fuziuni s-au concretizat anul trecut, ca urmare a unor procese demarate încă din anii precedenți. Între domeniile foarte active în piață pe acest segment am remarcat în special sectoarele de infrastructură, transport și mobilitate, cel farmaceutic, de producție industrială, construcțiile, dar și segmentul serviciilor financiare, al comunicațiilor, automotive sau de energie,” declară Radu Nemeș, Managing Partner, ONV LAW.

În contextul teritorial, majoritatea investițiilor cu capital străin au avut loc în polurile regionale puternic dezvoltate economic: zona Capitalei, județul Ilfov sau județele din vestul țării, datorită apropierii de spațiul Schengen, conform datelor analizate.

În România, ONV LAW a asistat în 2022 peste 20 de tranzacții de fuziuni și achiziții pe piața locală, reprezentând în general cumpărătorii internaționali. Aceștia, mari grupuri multinaționale cu prezență geografică extinsă, au preluat companii locale cu volum de business anual cumulat de peste 40 de milioane de euro.

Aşadar, ONV LAW este una dintre cele mai dinamice companii independente de pe piața locală. Fondată în anul 2000, aceasta asigură Președinția pentru Europa a reţelei juridice globale Legal Netlink Alliance (LNA), ce reuneşte 95 de societăţi independente şi peste 1.500 de avocaţi din toată lumea.

articolul original.

Proiectul de buget al Capitalei va fi votat în data de 3-02-2023

3 February 2023 at 10:12
Foto: pmb.ro

În data de 3 februarie 2023, Primăria Municipiului București urmează să aprobe, în ședința de astăzi bugetul general pentru anul acesta. concret, PMB ar urma să aibă în acest an, un buget general de 11,3 miliarde de lei, din care bugetul local este estimat la 8 miliarde de lei.

Astfel, proiectul de buget al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru anul 2023 va fi supus, vineri, 3 februarie, votului în cadrul Consiliul General al Capitalei.

Amendamentul propus de PSD a primit aviz negativ în cadrul Comisiei economice

În contextul activităţii, pe ordinea de zi figurează şi un al doilea proiect conform căruia PMB urmează să contracteze un împrumut în valoare de 150 de milioane de lei.

Fondurile respective vor fi folosite pentru: investiţii în consolidarea reţelei de termoficare, o serie de proiecte prevăzute în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), Pasajul Doamna Ghica, Penetraţia Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgirea Bulevardului Ghencea; refacerea patinoarului Flamaropol, traseu prioritar pietonal şi de biciclişti.

În ce priveşte proiectul de buget al Capitalei, PSD a depus un amendament care prevede următoarele: suplimentarea cu 630 de milioane de lei pentru plata stimulentelor financiare;

-suplimentarea cu 56 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la obiectivul „Bancă de alimente, Cantină socială, Centru de asistenţă pentru mamă şi copil şi reintegrare socio-profesională”;

-24,7 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe sociale din bd. Ghencea nr. 322 – 326;

-2 milioane de lei pentru dezvoltarea proiectului cultural-artistic „Pinacoteca Municipiului Bucureşti„.

Totuși, amendamentul a primit aviz negativ, joi, pe 2 februarie, în cadrul Comisiei economice.

PMB şi instituţiile subordonate ar urma să aibă în 2023 un buget general de 11,3 miliarde de lei

De asemenea, consilierul municipal PNL Răzvan Socolovici a declarat că liberalii vor depune un amendament cu privire la majorarea capitalului social al STB cu 100 de milioane de lei (în baza deciziei de marţi a CGMB); alocarea a 20 de milioane de lei pentru eficientizarea iluminatului public pe 13 bulevarde; suplimentarea cu un milion de lei a sumelor destinate pentru bugetarea participativă; suplimentarea cu 37 de milioane de lei pentru salariile angajaţilor din Primărie şi instituţiile subordonate (ca urmare a creşterilor care se aplică din luna ianuarie, în baza unei hotărâri aprobate în şedinţa de marţi a CGMB); suplimentarea sumelor pentru reparaţii de străzi şi trotuare; suplimentări pentru instituţii de cultură.

Totodată, luni, 30 ianuarie, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că în proiectul de buget al PMB va fi propusă o sumă „consistentă” pentru microcipări şi sterilizări gratuite, dar şi pentru extinderea capacităţilor din adăposturile de câini. Edilul a afirmat că își propune alocarea a 10 milioane de lei în bugetul din acest an pentru sterilizarea câinilor, dar precizat că suma va fi stabilită în urma discuţiilor cu grupurile politice din CGMB.

Veniturile totale ale bugetului general pentru anul 2023

* cotele defalcate din impozitul pe venit – 4,8 miliarde lei;
* venituri nefiscale – 2,7 miliarde lei;
* subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii – 1,3 miliarde lei;
* sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate – 912 milioane lei;
* operaţiuni financiare – 1 miliard de lei;
* venituri din capital – 350 milioane lei;
* impozite şi taxe pe bunuri şi servicii – 55 milioane lei.

Cheltuielile totale pentru anul 2023 ajung la aceeași sumă: 11.393.740.000 lei

* cheltuieli de personal – 2 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde lei pentru cele 19 spitale aflate în subordonare locală;
* bunuri şi servicii – 2,1 miliarde lei, din care 1,1 miliarde lei pentru cele 19 spitale;
* dobânzi – 267 milioane lei;
* subvenţii pentru acoperirea diferenţei de preţ şi tarif – 2,4 miliarde lei;
* proiecte cu fonduri externe nerambursabile – 1,7 miliarde lei;
* asistenţă socială – 305 milioane lei;
* investiţii – 1,2 miliarde lei;
* rambursări de credite – 877 milioane lei.

articolul original.

Bugetul Vasluiului se duce în mare parte pe investiții fără precedent

2 February 2023 at 21:19

Consilierii locali din municipiul Vaslui au votat în unanimitate bugetul pentru anul 2023, considerat unul generos, ajungând la 331 de milioane de lei la capitolul venituri şi la aproximativ 393 de milioane de lei în ceea ce priveşte cheltuielile, dintre care 209 milioane de lei reprezintă cheltuieli de dezvoltare.

Primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, a recunoscut că este pentru prima dată în istoria orașului când suma prevăzută pentru capitolul ”Dezvoltare” este mai mare decât cea prevăzută pentru secţiunea ”Funcţionare”.

„‘Proiectul de buget pe anul 2023 adună propunerile cetăţenilor, ale reprezentanţilor partidelor politice şi ale unor organizaţii de tineret, pe care le-am cuantificat şi am încercat să le găsim locul în vederea rezolvării lor. Preocupările noastre în ultima perioadă au fost foarte intense în direcţia atragerii de fonduri. Vă asigur că finalul anului 2023 ne va găsi cu venituri mult mai mari decât cele cu care pornim la drum. Au fost făcute amendamente cărora noi, cei din Executiv vom avea obligaţia să le găsim sursele de finanţare, astfel încât bugetul final să fie un buget care răspunde cerinţelor actuale”, a spus primarul primarul Pavăl.

Consilierii locali din municipiul Vaslui au aprobat, totodată, repartizarea excedentului bugetar provenit din anul 2022, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, banii urmând să fie folosiţi pentru diverse proiecte de investiţii.

Potrivit proiectului de hotărâre propus spre aprobarea Consiliului Local, excedentul bugetar, mai mare cu circa 10 milioane de lei faţă de cel înregistrat în anul 2021, urmează să fie folosit în mare parte pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Astfel, se vor efectua lucrări în valoare de 23 milioane lei privind modernizarea şi reabilitarea unor străzi importante din oraș.

Printre proiectele finanțate la secțiunea de dezvoltare se numără „Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din Municipiul Vaslui – Liceul „Ion Mincu” – 2.703.039 lei; „Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement” – 14.271.546 lei; „Proiect de extindere a rutelor traseelor şi staţiilor pentru transportul public de călători” – 167.117.650 lei; „Proiect de realizare depou pentru transportul public” – 36.754.186 lei; „Înnoirea parcului auto pentru transportul public de persoane” – 36.904.310 lei; „Construire locuințe pentru tineri în Municipiul Vaslui” – 42.870.111 lei.

articolul original.

Aici sunt banii dumneavoastră! S-a aprobat bugetul Romanului pentru 2023

2 February 2023 at 14:56
image

Joi, 2 februarie, cei 21 de consilieri locali s-au întâlnit în ședință pentru a dezbate mai multe proiecte de hotărâre, cel mai important privind stabilirea modului în care se vor cheltui banii din taxele și impozitele romașcanilor în anul 2023. Dacă cei de la PSD, Pro România și PPUSL au considerat că ar fi oportun să se aloce o sumă mai mare pentru înlocuirea conductelor de apă și canal, cei de la PNL, USR și IPM au considerat că modul de gândire a bugetului de către conducerea Primăriei este unul corect.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului pe anul în curs poate fi consultat la următorul link, https://primariaroman.ro/wp-content/uploads/2023/01/004-aprobarea-bugetului-local-2023_compressed.pdf, iar detalii mai pe înțelesul tuturor pot fi consultate la următoarea adresă: https://www.ziarulderoman.ro/pe-ce-va-cheltui-primaria-243-000-000-de-lei-in-acest-an-bugetul-romanului-pe-2023/.

Amendamentul USR a trecut, cel al PSD a picat

Grupul consilierilor PSD a solicitat suplimentarea cu 100.000 de lei pentru sectorizarea rețelei de apă a orașului, astfel încât suma totală să ajungă la 200.000 de lei, și alocarea unei sume de 10.000 de lei pentru construirea unei stații de tranzit de autobuz în Gară.

Consilierul George Bălan a vorbit în numele grupului PSD, solicitând să se diminueze fondul de rezervă cu un milion de lei și acești bani să fie investiți în înlocuirea rețelelor de apă: „Nu e un secret pentru nimeni că prioritatea zero este problema apei. Stația de autobuz de la Gară nu e o prioritate. Ne așteptam ca toate formațiunile să achieseze și să facă amendamente substanțiale. Opinia noastră este ca anul acesta și anul viitor să lăsăm lucrările de pus borduri, pavele, toaletări copaci și plantări de flori și să aducem o sumă mare pe apă”.

Amendamentul USR a trecut cu sprijinul celor de la PNL și IPM, cel al PSD nu a trecut.

Primarul Achiriloaei: „Tratăm problema apei cu demagogie sau necunoașterea procedurilor legale”

Înainte de a se trece la vot, primarul Leonard Achiriloaei a explicat faptul că anul acesta se vor face investiții în infrastructura de apă și canal a orașului, dar a atras atenția și asupra faptului că trebuie să existe preocupare și pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a celei ce ține de sănătate sau a unităților de învățământ. În plus, acesta a precizat că, odată cu modernizarea străzii Smirodava, rețelele de apă și canal vor fi înlocuite și vor fi implementate în proximitatea trotuarelor, pentru a se interveni mai ușor în caz de nevoie.

După ce a explicat principalele investiții pe care și le dorește a fi realizate în acest an, edilul nu a ezitat să le atragă atenția celor din PSD că și-ar dori să facă „lobby” pe lângă conducerea Consiliului Județean (CJ) Neamț, cea care deține compania de apă, pentru a aloca mai mulți bani la Roman: „Tratăm problema apei cu demagogie sau necunoașterea procedurilor legale. Alocările pe care ni le putem permite sunt clar definite în lege. În plus, suntem într-un contract cu o companie care așteaptă să fie rugată să facă investițiile pe care legea le impune, deși ea încasează serviciile și nu întoarce nimic infrastructurii din Roman. Sunt curios dacă ApaServ – pe lângă infrastructura de apă de pe strada Mihai Eminescu promisă a fi modernizată în acest an – mai are și alt obiectiv – deoarece investiția aceasta este 550.000, iar redevența pe care trebuie să o achite este de peste 3 milioane de lei. Aici vreau să faceți front comun și să aloce o sumă cât mai mare Romanului. Știți că avem un proiect mare cu CJ, unde noi alocăm aproape 70% prin proiect, adică aproape 2,5 milioane de lei. Pentru acest efort, CJ ar putea să returneze suma și să investească în infrastructura de apă. Vrem să facem lucruri legale, nu să dea bine la televizor”.

Bugetul a trecut fără votul consilierilor PSD și al celor de la PPUSL și Pro România.

Consilierii locali au mai aprobat un proiect, inițiat de consilierul IPM Bogdan Roman, privind demararea „Campaniei de sterilizare a câinilor și pisicilor de pe raza municipiului Roman”, dar pentru care mai întâi Primăria trebuie să stabilească un regulament, ce ar urma să fie votat în următoarea ședință ordinară. De asemenea, aleșii au aprobat, dar nu cu unanimitate de voturi, un proiect ce prevede supraînălțarea, în vederea sporirii siguranței rutiere, a următoarelor două zone: intersecția străzii Bogdan Dragoș cu strada Tineretului (în integralitate) și trecerea de pietoni situată pe strada Profesor Dumitru Mărtinaș, nr. 11 (vecinătatea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă). Pentru acest ultim proiect, autoritățile spun că solicitarea de efectuare a acestor lucrări a venit din partea Poliției Române.

Înregistrarea ședinței de joi a Consiliului Local Roman poate fi urmărită în continuare:

articolul original.

Pentru a fi eligibili și pentru a primi banii în cont, patronii români trebuie să dețină firme ce pun preț pe digitalizare

2 February 2023 at 10:03
Foto: news.ro

Mediul de afaceri din România are o șansă importantă de a obține finanțare de la stat, chiar la început de an.

Este vorba despre accesarea unor sume impresionante de bani, ce provin din PNRR și care se adresează întreprinderilor mici și mijlocii ce îndeplinesc o condiție esențială.

Știm cu toții că tendința viitorului pe toate planurile și în toate domeniile de activitate este digitalizarea. În prezent, inclusiv în administrația publică se încearcă implementarea la scară cât mai largă a digitalizării, datorită numeroaselor beneficii de accesibilitate și transparență, dar și eficiență, pe care aceasta le presupune.

Cum poți pune mâna pe 100.000 de euro cash, pe care nu-i mai dai înapoi

În contextul financiar, atât la stat, la fel este și în mediul privat. Ca să prindă trenul viitorului, să devină mai competitive, mai performante, firmele mici și mijlocii din România trebuie să se orienteze către tehnologie și digitalizare.

Astfel, cei ce deja o fac, au numai de câștigat, fiindcă îi așteaptă finanțări de până la 100.000 de euro.

Banii nu vin însă fără ca patronul să trimită un proiect de finanțare pe platforma https://proiecte.pnrr.gov.ro.

Însă, mare atenție, deoarece există un termen prevăzut pentru acest lucru, respectiv de la 15 februarie 2023, ora 10:00, până pe 18 aprilie 2023, ora 24.00.

Pentru a fi aprobat proiectul, cei ce depun astfel de proiecte trebuie să aibă calitatea de întreprinderi mici, mijlocii sau microîntreprinderi (IMM-uri), înființate până cel târziu la data de 31 decembrie 2021.

De asemenea, e important ca patronii noștri să mai fie atenți la un detaliu. Este vorba despre faptul că, la finalul implementării proiectului, firma trebuie să aibă mai mult de jumătate din angajați care să folosească, în scopuri de afaceri, calculatoare conectate la internet.

Totuși, vorbim despre promovarea digitalizării, nici nu se putea să nu se impună o astfel de condiție ulterioară.

articolul original.

Diana Morar: Din cauza PSD, Bistrița a ajuns să fie denumită ”Caracalul Ardealului”! Bistrițenii nu au uitat

1 February 2023 at 13:57

Deputata liberală Diana Morar îi critică pe social-democrații bistrițeni care au uitat „uimitor de repede” de banii cheltuiți cu nemiluita de către Ovidiu Crețu atunci când a fost primar al Bistriței, pentru pârtia de schi, însă critică, în schimb, un proiect promovat de actualul primar al municipiului, Ioan Turc, care ar trebui să fie realizat tot pe Dealul Cocoșului: sania de vară. Acest obiectiv, spune Diana Morar, este gândit „în scopul de a reduce impactul negativ produs de gaura neagră creată de PSD”.

„PSD a uitat uimitor de repede, cum falimentara-i administrație a chinuit orașul Bistrița timp de peste 12 ani. Lipsit total de credibilitate, partidul încearcă, fără succes, să implenteze o strategie de reinventare la nivel de municipiu Bistrița, infuzând ”fețe noi” teleportate direct prin intermediul panourilor-portal care impânzesc orașul, în speranța că bistrițenii vor uita dezastrul administrativ ce l-au lăsat în urmă.

Le dau o veste proastă celor de la PSD: bistrițenii nu au uitat cum a fost condus orașul de administrația Crețu!

În caz că cei din PSD au uitat însă, stimați psd-iști, permiteți un ‘kind reminder’:

PSD a realizat o pârtie de schi la cea mai joasă altitudine din țară, investiție care a costat peste 7 milioane de euro și a fost realizată cu bani din bancă, îndatorând municipiul Bistrița.

Pârtia de schi se deschidea abia când primarul PSD venea din concediul petrecut în Austria. Inaugurarea s-a realizat în anul 2018 în plin scandal, la câteva zile după ce mașina de serviciu a primarului PSD a fost fotografiată pe autostrăzile din Austria. Primarul a venit direct pe pârtie și a fost aplaudat de liderii PSD care acum nici nu îi mai pomenesc numele.

PSD a aprobat în consiliul local ca întreținerea telescaunului să fie realizată de colegul de schi al primarului, care după ce a venit din Austria a încasat peste 150.000 de euro pe un sezon. Din bani publici, evident.

Cum ulterior terenul a alunecat, PSD a aprobat să se cheltuie 1.8 milioane de lei din bugetul local pentru consolidare. Și nimeni nu a fost tras la răspundere.

Vă puteți imagina ce dezastru ar fi fost dacă se prăbușea centura pe care primarul PSD a dorit-o pe traseul Viișoara – Dealul Codrișor – Dealul Cocoș? Și acolo s-au cheltuit sute de mii de lei pentru un referendum. Credeți că bistrițenii au uitat?

PSD a fost de acord ca în fiecare weekend, nocturna de pe pârtie să se oprească la ora 16, iar tinerii să fie alungați acasă de Poliția Locală.Primarul PSD Ovidiu Crețu a dispus acest lucru. Personal. Și consilierii locali ai PSD nu au zis nimic.

PSD a aprobat proiectarea defectuoasă a investiției, tunurile de zăpadă nefiind folosite o lungă perioadă de timp, întrucât nu puteau fi alimentate, instalatia fiind prost gândită. După ce s-a reglat problema alimentării, au constatat că tunurile de zăpadă erau insuficiente, astfel că tot PSD a mai aprobat achiziția de altele noi. Evident că nu a fost tras nimeni la răspundere, întrucât firma ce s-a ocupat de elaborarea studiului si proiectului tehnic falimentase.

În final, pârtia nu a funcționat în total nici o lună de zile în toți acești ani, neacoperindu-și nici măcar cheltuielile de întreținere. În schimb toată această afacere proastă a fost decontată de cetățeanul de rând. Din banii de taxe și impozite s-a achitat împrumutul de 40 de MILIOANE de lei, la care se adaugă alte câteva milioane lei reprezentând celelalte cheltuieli menționate.

Și ca și cum nu ar fi fost îndeajuns, se mai adaugă zecile de știri prezentate la nivel național, cu o pârtie realizată sub nivel de altitudine, cu bani luați împrumut. Din cauza PSD, Bistrița a ajuns să fie denumită ”Caracalul Ardealului”.

Ignorând toate acestea însă, îi vedem acum în postura în care critică o investiție (sania de vară) gândită in scopul de a reduce impactul negativ produs de gaura neagră creată de PSD (pârtia de schi), prin utilizarea infrastructurii și utilităților ce o deserveau pe aceasta. Asta deoarece PSD a trebuit să construiască o pârtie de schi ca să constate ca iarna e ca vara pentru schiori, la Bistrița”, a scris Diana Morar, pa pagina sa de Facebook.

articolul original.

Magazinul IKEA din Timișoara are peste 250 de posturi disponibile

1 February 2023 at 11:06

În România, IKEA cel mai mare retailer mondial de mobilă pentru casă, a lansat programul de recrutare în masă, deschizând peste 250 de locuri de muncă în cadrul viitorului magazin IKEA Timișoara.

Compania a angajat deja aproximativ 50 de persoane pentru noul magazin, iar în prezent caută să recruteze încă 250. Există mai multe roluri disponibile în departamentele operaționale, precum vânzări, logistică, relații cu clienții, restaurant. Viitorii colegi sunt invitați să verifice posturile vacante pe www.IKEA.ro, secțiunea Lucrând pentru IKEA.

În precizările sale, „Suntem foarte entuziasmați de perspectiva întâmpinării noilor colegi, care vor avea nenumărate oportunități în cadrul unei companii globale”, a declarat Nicoletta Muscinelli, Market Manager IKEA Timișoara.

IKEA promite șanse egale în ceea ce privește recrutarea și dezvoltarea angajaților

Astfel, „Ne-am luat angajamentul să ne ridicăm la nivelul așteptărilor colegilor noștri și, acolo unde se poate, chiar să depășim aceste așteptări.

Tocmai de aceea, oferim o gamă largă de beneficii profesionale și un mediu de lucru care are în centrul său bunăstarea angajaților, asigurându-ne în același timp că rămânem fideli misiunii noastre de a ajuta cât mai mulți oameni să își împlinească visele legate de amenajarea locuinței”, afirmă aceasta.

În plus, compania oferă multiple oportunități de creștere pe plan profesional, dar și pe plan personal, asigurând șanse egale în ceea ce privește recrutarea și dezvoltarea angajaților.

Colegii de la IKEA beneficiază de un pachet complet de beneficii, care include abonament medical la o clinică privată, asigurare de viață, tichete de masă, decontare lunară parțială a cheltuielilor de transport, vouchere de vacanță, concediu de odihnă suplimentar, indemnizație suplimentară pentru turele de weekend și de noapte, bonusuri de performanță și planuri de pensie, în funcție de vechimea în cadrul companiei.

Magazinul din Timișoara, următoarea etapă în planul de expansiune al companiei

În oraşul Timişoara, magazinul IKEA reprezintă următoarea etapă, după București, în planul de expansiune al IKEA România și IKEA Europa de Sud-Est, iar compania depune toate eforturile pentru a asigura condițiile necesare deschiderii. IKEA își propune să deschidă magazinul din Timișoara în vara acestui an, astfel încât să ofere posibilitatea tuturor oamenilor din vestul României de a se bucura de soluțiile de amenajare bine concepute, funcționale, durabile și sustenabile cu care IKEA și-a obișnuit clienții: o multitudine de servicii, accesibilitate online si offline și o experiență plăcută pentru toată familia!

Aşadar, IKEA Timișoara va fi al treilea magazin al suedezilor în România și primul din afara Capitalei.

Centrul comercial are un regim de înălţime S+P+1E, construcția urmărind cerinţele de certificare de clădire sustenabilă, conform criteriilor BREEAM.

Va folosi energie regenerabilă, fiind echipată cu panouri fotovoltaice pe acoperişul magazinului şi va utiliza, pentru consumul de energie, o centrală geotermală, pentru încălzirea şi răcirea clădirii.

articolul original.

Excedent bugetar de aproximativ 70 de milioane de lei, înregistrat în municipiul reşedinţă, în 2022

31 January 2023 at 16:21
image

Consilierii locali din municipiul Vaslui vor vota în următoarea şedinţă a forului local repartizarea excedentului bugetar provenit din anul 2022, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, banii urmând să fie folosiţi pentru diverse proiecte de investiţii.

Potrivit proiectului de hotărâre propus spre aprobarea Consiliului Local, excedentul bugetar, mai mare cu circa 10 milioane de lei faţă de cel înregistrat în anul 2021, ar urma să fie folosit în mare parte pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Astfel, executivul local are în plan efectuarea unor lucrări în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei privind modernizarea şi reabilitarea unor străzi din Vaslui şi din suburbii.

Totodată, suma de 8 milioane de lei provenită din excedentul bugetar ar urma să fie utilizată pentru proiectul de realizare a unui depou pentru transportul public, iar peste 6 milioane de lei sunt programaţi pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi pentru modernizarea staţiei electrice de redresare şi înlocuirea cablurilor electrice de alimentare. Autorităţile locale au, de asemenea, în plan finalizarea bazarului şi a unui târg auto, construirea sau modernizarea unor obiective sociale, unităţi de învăţământ şi o bază sportivă, amenajarea de spaţii de joacă pentru copii, amplasarea de aparate fitness şi bănci SMART, realizarea studiului de fezabilitate pentru o grădină botanică sau asigurarea utilităţilor pentru bazinul olimpic de înot.

Consilierii urmează să voteze bugetul pentru anul în curs, care are prevăzute suma de aproximativ 316 milioane de lei la capitolul venituri şi suma de aproximativ 403 milioane de lei în ceea ce priveşte cheltuielile.

articolul original.

Investiții record în județul Tulcea: Consiliul Județean Tulcea are cel mai mare buget de dezvoltare din ultimii 30 de ani

31 January 2023 at 14:58
image

Jumătate de miliard de lei – aceasta este suma alocată dezvoltării județului Tulcea. Bugetul de dezvoltare al județului Tulcea este de două ori mai mare decât anul trecut și de trei ori mai mare decât cel din anul 2021.

Astăzi, consilierii județeni tulceni reuniți în ședință ordinară au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al județului Tulcea, sumele reprezentând investițiile constituind un record în ultimele trei decenii.

Conform unei analize comparative realizată la nivelul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Tulcea, bugetul de dezvoltare din acest an este de peste două ori mai mare decât cel de anul trecut, ajungând la peste 550 de milioane de lei (față de mai puțin peste 270 de milioane de lei alocați în 2022) și de aproape trei ori mai mare decât cel din anul 2021 (190  milioane de lei).

De menționat faptul că la momentul de față, județul Tulcea este beneficiarul a peste 30 de proiecte de investiții finanțate cu fonduri europene, majoritatea vizând lucrări de infrastructură, cea mai mare investiție ce urmează a fi finalizată în acest an fiind cea referitoare la modernizarea portului Tulcea.

articolul original.

Comisia Europeană a aprobat măsura adoptată de România- Va fi înființată Banca Română de Investiţii şi Dezvoltare

31 January 2023 at 15:00
image

„Măsura, în valoare de 1,6 miliarde euro, pe care am aprobat-o astăzi va permite crearea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare, ceea ce va stimula investiţiile în ţară şi, în cele din urmă, va sprijini creşterea economică. Banca va asigura accesul la finanţare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii care întâmpină dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de sprijin de pe piaţă. Astfel, se va consolida competitivitatea şi sustenabilitatea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în UE, asigurându-se, în acelaşi timp, faptul că concurenţa nu este denaturată în mod nejustificat”, spune Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

România a notificat Comisiei planurile sale de înfiinţare a unei bănci naţionale de dezvoltare cu un capital iniţial de până la 1,6 miliarde euro (7,9 miliarde lei). Banca va fi înfiinţată ca entitate deţinută integral de stat, cu Ministerul Finanţelor drept acţionar; aceasta îşi va desfăşura activitatea sub supravegherea Băncii Naţionale a României.

Ajutorul se acordă sub forma: (i) unei injecţii de capital de până la 608 milioane euro, din care se estimează că 10 milioane euro vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, (ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane euro şi (iii) unor garanţii de stat în valoare de 992 de milioane euro.

Banca va avea sarcina de a remedia disfuncţionalităţile pieţei şi de a sprijini dezvoltarea economică şi oportunităţile de investiţii. Aceasta va interveni pentru a asigura accesul la finanţare în domeniile în care nu există suficientă disponibilitate pe piaţă, axându-se pe furnizarea de finanţare întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor şi start-up-urilor. Banca poate sprijini, de asemenea, proiecte de infrastructură care vizează îmbunătăţirea productivităţii în economia României, întrucât aceste proiecte necesită, de regulă, o finanţare pe termen lung care este dificil de asigurat pe piaţă.

Banca poate, de asemenea, să recurgă la finanţarea furnizată în cadrul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi programul InvestEU, canalizând finanţarea respectivă către întreprinderile şi proiectele eligibile. Astfel, banca va sprijini investiţiile de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană.

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite ca ajutoarele de stat să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi economice sau a anumitor regiuni economice.

Comisia a constatat că:

  • măsura facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice într-o varietate de sectoare care se confruntă cu dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de finanţare de pe piaţă;
  • măsura este necesară şi adecvată pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru întreprinderile care întâmpină dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de finanţare de pe piaţă. Măsura este, de asemenea, proporţională, deoarece activităţile desfăşurate de bancă vor viza efectiv disfuncţionalităţile pieţei, iar cuantumul finanţării primite este proporţional cu atingerea obiectivelor vizate;
  • măsura dispune de suficiente garanţii pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în UE. În special, activităţile de finanţare ale băncii vor face obiectul unor măsuri menite să garanteze că investitorii privaţi nu sunt excluşi, în cazul în care aceştia sunt dispuşi să ofere finanţare întreprinderilor. Mai mult, dat fiind că sfera disfuncţionalităţilor pieţei poate evolua, Comisia a aprobat activităţile băncii pentru o perioadă determinată, şi anume până la sfârşitul anului 2029. Orice prelungire suplimentară va trebui să fie notificată Comisiei în vederea aprobării.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să acorde ajutoare băncilor naţionale de promovare în cazul în care acestea furnizează finanţare în domenii în care disfuncţionalităţile pieţei determină o ofertă slabă de finanţare din partea operatorilor privaţi sau în domenii în care piaţa privată nu ar furniza o astfel de finanţare pe cont propriu.

Pentru mai multe detalii, a se vedea Comunicarea Comisiei din iulie 2015 privind rolul băncilor naţionale de promovare în sprijinirea Planului de investiţii pentru Europa.

Toate investiţiile şi reformele care implică ajutoare de stat, inclusiv cele incluse în planurile naţionale de rezilienţă şi redresare prezentate în contextul MRR, trebuie notificate Comisiei spre aprobare prealabilă, cu excepţia cazului în care acestea fac obiectul uneia dintre normele de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat.

Comisia evaluează cu prioritate măsurile care fac parte din planurile naţionale de redresare prezentate în contextul MRR şi a oferit orientări şi sprijin statelor membre în etapele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a MRR. În acelaşi timp, Comisia se asigură, în decizia sa, că normele aplicabile privind ajutoarele de stat sunt respectate, pentru a menţine condiţiile de concurenţă echitabile pe piaţa unică şi pentru a se asigura că fondurile MRR sunt utilizate într-un mod menit să reducă la minimum denaturările concurenţei şi să nu excludă investiţiile private.

Versiunea neconfidenţială a deciziei de astăzi (cu numărul de caz SA.104762) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, de îndată ce vor fi fost soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate.

articolul original.

OMV Petrom sponsorizează modernizarea a 11 săli de operație din cele 13 ale Spitalului Județean de Urgență Ploiești

30 January 2023 at 11:10

Cu sponsorizarea de la OMV Petrom se poate modernizara un număr de 11 săli de operație din cele 13 ale Spitalului Județean de Urgență Ploiești, cea mai mare instituție medicală din județul Prahova, care deservește 800.000 de oameni.

Astfel, OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, suplimentează contribuția pentru modernizarea blocului operator al Spitalului de Urgență Ploiești cu circa 2 milioane de euro. Această contribuție suplimentară se adaugă sponsorizării în valoare de 3 milioane de euro din 2022.

Banii sunt dedicați reabilitării sălilor de operații prin dotarea cu aparatură medicală modernă. Spitalul de Urgență Ploiești este cea mai importantă unitate medicală din județul Prahova, fiind singurul spital din zonă cu secții de chirurgie plastică, micro-chirurgie reconstructivă și tratare a pacienților cu arsuri.

În acest sens, Christina Verchere, CEO OMV Petrom a afirmat: „Sănătatea oamenilor noștri și a comunităților în care suntem prezenți este prioritară pentru noi. Mă bucur că putem contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale pe care le oferă Spitalul Județean și sunt impresionată de progresul remarcabil cu modernizarea primelor 7 săli de operații. Cu această nouă contribuție, suntem mai aproape de modernizarea completă a acestei unități vitale pentru comunitatea prahoveană. Le mulțumesc tuturor profesioniștilor din cadrul spitalului și autorităților locale pentru că au făcut posibil acest proiect.”

În contextul modernizării, în cursul anului trecut au fost dotate cu echipamente 7 dintre cele 13 săli de operație ale spitalului. Urmează ca alte 4 sa fie dotate cu echipamente medicale moderne. Acestea includ: 1 masă și 2 platforme electrochirurgicale pentru chirurgie generală, 2 mese și platforme electrochirurgicale pentru neurochirurgie, 1 platformă electrochirurgicală pentru chirurgie urologică,2 aparate de anestezie de înaltă performanță, o linie completă pentru operații de laparoscopie și de toracoscopie, un aspirator chirurgical, 13 sisteme de sterilizare a aerului etc.

Aşadar, OMV Petrom s-a implicat constant în proiecte importante din domeniul sănătății. Astfel, compania a susținut cu 10 milioane de euro Asociația Dăruiește Viață pentru primul spital oncologic pentru copii din România.

De asemenea, OMV Petrom a susținut cu 1,5 milioane de euro Asociația Blondie, pentru a facilita transportul pacienților, în special copii, ale căror afecțiuni nu pot fi tratate în țara noastră.

Compania s-a implicat și în combaterea pandemiei COVID-19, sprijinind Crucea Roșie și spitalele din prima linie cu 1,4 milioane de euro.

În total, în ultimii 5 ani, OMV Petrom a susținut sectorul medical din România cu peste 18 milioane de euro.

articolul original.

REI: 12 programe mari de finanțare, cu fonduri totale de 5 miliarde de euro, sunt disponibile companiilor

30 January 2023 at 09:28

În România, un număr de 12 programe mari de finanțare, cu fonduri totale de 5 miliarde de euro, sunt disponibile companiilor, fie ele mai mari, IMM-uri sau start-upuri, dar și autorităților publice în prezent și în perioada următoare, arată o analiză REI.

Astfel, nu mai puțin de 12 programe de finanțare, ce totalizează aproximativ 5 miliarde de euro, au la dispoziție companiile și autoritățile publice locale în următoarele luni, în cea mai generoasă perioadă de finanțări nerambursabile din istoria țării noastre, potrivit unei analize REI, grup de companii specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, cu o echipă de peste 80 de specialiști, în 13 birouri la nivel național, situată în top 3 companii de profil din România.

2 miliarde pentru companii private, 3 miliarde pentru sectorul public

În contextul datelor REI, un număr de șapte scheme de finanțare din prima jumătate a acestui an sunt dedicate atât companiilor nou-înființate (start-up), IMM, cât și întreprinderilor mari, care pot aplica pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor de producție, digitalizare, creșterea eficienței energetice sau reciclare, cu alocări totale ce depășesc 2 miliarde de euro.

De cealaltă parte, sectorul public beneficiază de un număr de cinci măsuri de sprijin pentru modernizarea și digitalizarea unităților de învățământ, îmbunătățirea rețelei de apă și canalizare din localități sau investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, prin instalarea de panouri fotovoltaice, cu alocări totale de circa 3 miliarde de euro.

În opinia sa, „2023 este anul în care începem să vedem rezultatele proiectelor depuse în ultimii doi ani și este și momentul în care vom vedea lansate pe piață schemele cu alocări mari și foarte mari în domenii cheie, unde banii europeni sunt vitali pentru dezvoltare. Ne așteptăm la un interes uriaș în proiectele de investiții în instalarea de soluții pentru creșterea eficienței energetice – unde avem alocate peste 1,5 miliarde de euro – atât pentru sectorul public, cât și cel privat, în digitalizare – sesiune care se deschide la 15 februarie sau alocările masive destinate sectorului educațional ori intrastructurii de apă și canalizare. Anul 2022 a fost un exercițiu fantastic și un test care ne-a arătat că suntem pregătiți să facem față valului de finanțări din anii următori, iar începutul acestui an ne prinde mai pregătiți ca niciodată, cu o echipă de profesioniști și specialiști în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile – atât pentru companii, cât și pentru autorități publice”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup.

Ce finanțări nerambursarbile sunt disponibile în această perioadă

În sectorul privat, de pildă, este disponibilă prin PNRR schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice. Bugetul total este de 259 de milioane de euro – 86 de milioane anual iar fondurile sunt disponibile pentru orice tip de întreprinderi.

De asemenea, tot prin PNRR se oferă fonduri pentru eficiență energetică în sectorul industrial – peste 80 de milioane de euro. Pentru digitalizarea IMM-urilor se dau 347 de milioane de euro iar pentru management deșeurilor, 286 de milioane.

În plus, Ministerul Economiei oferă granturi 150 de milioane de euro companiilor din industria prelucrătoare. Ministerul Energiei va veni și el cu 550 de milioane (multianual) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile și 525 de milioane (tot multianual) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum.

În prezent, în cadrul REI Grup, REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL CONSULTING, sunt companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile, cât și pe scheme de ajutor de stat.

Din datele din 2021, REI se situează pe locul al doilea, la nivel național, în topul companiilor de consultanță specializate în atragerea de finanțări prin fonduri europene și ajutoare de stat.

Aşadar, echipa REI numără în prezent peste 80 de consultanți specializați, în 13 birouri la nivel național, cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau internațional.

REI a reușit cu succes atragerea finanțării pentru peste 1.000 de clienți la nivel național, cu peste 1.000 de proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%.

articolul original.

Ce rol joacă aurul si argintul în dinamica economiei?

30 January 2023 at 09:18
Sursa foto: https://www.pexels.com

În contextul socio-economic din acesta an, aurul a recuperat 20,1% în ultimul trimestru al anului 2022. În plus şi argintul a avut un randament chiar mai ridicat, de 35,4%, având o utilizare industrială mai pronunțată și fiind în legătură mai strânsă cu dinamica economiei.

Din estimările  Silver Institute, panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cererea argintului în 2022, în creștere de la 10,84% în 2021, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaționale.

Concret, aurul s-a „trezit la viață” în utimul trimestru din 2022. De la minimul de 1614 dolari din 28 septembrie 2022, până la 1940 dolari, pe 25 ianuarie 2023, (ora 20:00), aurul a recuperat 20,1%.

Motivele creșterii par a fi atât tendința de depreciere a dolarului american (indicele dolarului a pierdut 11,5% în aceeași perioadă), cât și dorința de acumulare de rezerve de către participanți importanți la piață. Unele bănci centrale și-au majorat, de asemenea, semnificativ achizițiile de aur.

Elveția: exporturile de aur spre China și Turcia, principalele destinații, cresc în 2022

În acest sens, China a importat anul trecut 1345 tone de aur, în creștere vizibilă față de 821 de tone în 2021. Este anul cu cea mai mare ,,sete” de importuri de după 2018, când au fost aduse 1506 de tone.

Nivelul exporturilor totale de aur ale Elveției, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1700 tone anul trecut, cel mai înalt nivel de după 2016, China fiind un factor esențial în creșterea volumelor. În ultima lună a anului care tocmai s-a încheiat, China și Turcia au condus în topul exporturilor elvețiene. Turcia a importat 188 de tone, un record pentru seria de date care începe în 2012.

Speranța domolirii inflației, și, implicit, a ratelor de dobândă, a ajutat, de asemenea, aurul. Spre deosebire de depozitele bancareaurul nu oferă dobândă, și chiar implică costuri de stocare în siguranță. Nivelul general al incertitudinii a jucat de asemenea un rol, însă metalele prețioase par să-și fi schimbat comportamentul, fiind mai puțin sensibile la factori geopolitici decât în trecut.

Un randament încă și mai ridicat a oferit în ultimele luni un alt metal prețios: argintul

În contextul comparativ, piața a adus, față de minimele din septembrie, un randament de 35,4% pentru argint (din 1 septembrie anul trecut până pe 25 ianuarie 2023, la ora 20:00). Argintul, având o utilizare industrială mai pronunțată, este în mai strânsă legătură cu dinamica economiei.

Pe de altă parte, chiar dacă regiuni întregi se confruntă cu încetinire sau risc de recesiune, argintul este un element utilizat pe scară largă în industria energiei regenerabile, iar creșterile de preț ale energiei au accelerat migrarea spre soluții alternative. Într-un automobil electric, spre exemplu, cantitatea de argint utilizată e de 25-50 de grame, aproape dublă față de cea dintr-un motor cu combustie internă.

Din estimările Silver Institute (organizație internațională nonprofit cu membrii din întreaga industrie a argintului), panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cerere în anul trecut, în creștere de la 10,84% în 2021.

Astfel, deficitul pieței, dat de oferta totală din mine, reciclare și vânzări ale sectorului public, minus cererea totală inclusiv industrie, lingouri și monede, ar fi estimat la 71,5 milioane de uncii, de la 51,8 milioane de uncii anul trecut.

Asemenea aurului, argintul are o perspectivă relativ limitată pe termen scurt, însă și elemente favorabile pe termen mai lung

Un factor important este tendința de electrificare a transportului și mișcarea spre resurse de energie regenerabilă. În plus, pentru ambele metale prețioase, Rusia e un producător important, aflat pe locul 3 mondial pentru aur și 4 pentru argint.

Producția de argint a Rusiei este pe un trend de scădere pronunțat, fiind în 2021 la 55% din nivelul din 2014. În cazul aurului, declinul de 3% din 2018 până în 2021 pare neglijabil.

Cu toate acestea, în cazul prelungirii sau amplificării conflictului din Ucraina, se pot înregistra presiuni suplimentare, de sensuri diferite, pe ofertă și cerere, care ar putea acționa suplimentar în sens favorabil prețurilor metalelor prețioase.

articolul original.

2022, anul investițiilor în orașul Teiuș. Fonduri de 20 de milioane de lei, alocate rețelelor edilitare

28 January 2023 at 14:28

Fără a fi acuzat de vreun parti-pris ascuns, trebuie să admitem că numai cine nu vrea nu recunoaște marile transformări edilitare la care a fost supus orașul Teiuș de când unitatea administrativ-teritorială este administrată de către primarul Mirel Hălălăi și echipa sa de la Primăria Teiuș.

Sub deviza „Teiușul primul!”, administrația locală și-a canalizat eforturile pentru îmbunătățirea gradului de civilizație al orașului și numai anul trecut au fost finalizate investiții demarate în anii precedenți, în valoare totală de aproape 20 de milioane de lei (cifra exactă este 19.026.982,93 de lei!).

Astfel, în 2022, a fost decontată contravaloarea ultimelor lucrări însumând 940.200,57 de lei (53. 53.495,88 de lei din bugetul local și 886.704,69 de lei de la bugetul de stat) pentru finalizarea proiectului „Reabilitare străzi în oraş Teiuș. Proiect tehnic+execuție”, în valoare totală de 12.430.754,51 de lei. Vorbim despre reabilitarea a 20 de străzi în lungime totală de aproape 10 km (9.177 m): Iancu de Hunedoara, Dorobanţi, Andrei Mureşan, Simion Bărnuţiu (1 şi 2), Tudor Vladimirescu, Curcani, Mircea, Fermei, Progresului, Bisericii, Axente Sever, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Crinului, Cetăţuii (1, 2 şi 3) şi Nicolae Bălcescu (1 şi 2).

Tot anul trecut au fost finalizate două proiecte finanțate integral din bugetul local: „Reabilitare reţea apă potabilă şi branşamente str. Aurel Vlaicu şi str. Cuza Vodă” și „Modificare racord reţea canal str. N. Bălcescu, O. Goga şi Ștefan cel Mare”, în 2022 fiind decontate integral sumele de 524.788,90 de lei, respectiv 211.787,87 de lei. Ultima tranșă de 600.000 de lei a fost decontată în 2022 dintr-un împrumut contractat de administrația locală pentru proiectul „Investiții noi în sistemul de apă și canalizare oraș Teiuș”, cu valoare totală de 1.600.000 de lei. Lucrările au fost efectuate pe străzile: Râtului, Parcul Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Kogălniceanu, Vilelor, Cuza Vodă, Aurel Vlaicu, Ion Creangă, Horea, Cloşca şi Roșiori.

Printr-un proiect finanțat cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional în valoare totală de 4.259.651,65 de lei (3.388.377,76 de lei fonduri nerambursabile și 69.150,61 de lei buget propriu), din care anul trecut s-au decontat 3.457.528,37 de lei, a fost modernizat iluminatul public din oraș. Este vorba de un sistem nou de iluminat public, fiind înlocuite 957 de corpuri de iluminat cu aparate de iluminat bazate pe tehnologia LED, controlate prin telegestiune.

La finele anului 2022, alte două obiective de investiții în valoare totală de 23.896.858,35 de lei se aflau într-un stadiu de execuție de aproximativ 60%.

Este vorba despre proiectul „Rebilitare termică Liceul Teoretic Teiuș, clasele 1-8”, în valoare de 6.783.294,11 de lei, respectiv „Regenerarea urbană socio-culturală a orașului Teiuș”, de 17.113.564,24 de lei.

Printre obiectivele proiectului de reabilitare termică a liceului se numără sporirea confortului energetic al corpurilor de clădire A şi B, prin placarea structurii cu termoizolaţii, reabilitarea acoperişului şi a sistemului de evacuare al apelor, realizarea lucrărilor de reabilitare/modernizare a instalaţiei de iluminat în clădire și lcrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire.

Regenerarea urbană socio-culturală a orașului presupune construirea unei clădiri cu funcțiunea de centru expozițional cu aspect tradițional românesc, amenajarea parcării aferente străzii Decebal și construirea unui centru pentru tineret.

Așa rezultă din răspunsul oficial primit din partea Primăriei Teiuș, pe baza unei solicitări formulate de ziarul „Unirea” în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

articolul original.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru: ‘Războiul din Ucraina ne determină să reconfigurăm harta rutelor de transport de mărfuri dinspre Moldova spre România’

27 January 2023 at 19:15
image

Războiul din Ucraina determină o reconfigurare a rutelor de transport de mărfuri dinspre Moldova spre România, iar soluţia pentru o colaborare comercială mai eficientă este platforma multimodală de la Dunăre, de la Galaţi, potrivit ministrului Economiei, Florin Spătaru.

„Războiul din Ucraina ne determină să reconfigurăm harta rutelor de transport de mărfuri dinspre Moldova spre România. I-am spus, astăzi, ministrului Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, că soluţia pentru o colaborare comercială mult mai eficientă este platforma multimodală de la Dunăre, foarte accesibilă din punct de vedere al distanţei geografice şi a capacităţii de depozitare pentru mărfuri de orice natură.

De asemenea, l-am invitat pe ministrul Alaiba la Galaţi pentru o întâlnire comună cu mediul de afaceri din Moldova şi autorităţile locale pentru perfectarea legăturilor comerciale şi poate chiar semnarea de protocoale de colaborare. România şi Republica Moldova pot face front comun pentru dinamizarea transportului de cereale din Ucraina către restul ţărilor europene”, a spus Florin Spătaru, în cadrul întâlnirii de vineri cu omologul său din Republica Moldova, Dumitru Alaiba.

Conform unui comunicat al ministerului, Dumitru Alaiba a subliniat necesitatea promovării în comun a oportunităţilor de afaceri pentru comunitatea de business din cele două state, acestea reprezentând o piaţă de desfacere de 23 de milioane de persoane, români şi moldoveni.

În schimbul de opinii a fost subliniată şi importanţa atragerii investiţiilor şi susţinerea activităţilor IMM-urilor orientate către export.

„Aşa cum am mai spus, vom promova şi vom susţine Republica Moldova în relaţiile cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte piaţa internă. Europa se redefineşte din punct de vedere economic şi este important ca România să se poziţioneze corespunzător alături de Republica Moldova”, a precizat ministrul Florin Spătaru.

România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 20,7% din valoare comerţului total, informează agerpres.ro

articolul original.

Bugetul pentru fotovoltaice în 2023 va fi de patru ori mai mare

27 January 2023 at 10:25

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru panourile fotovoltaice, în 2023, este de trei miliarde lei, bani cu care se vor putea finanţa peste 150.000 proiecte.

Din datele ministrului Mediului, în România sunt peste trei milioane de case intabulate şi înregistrate la Oficiul de Cadastru care ar putea beneficia de un asemenea program, interesul este foarte ridicat şi e nevoie de creşterea fondurilor, pentru a finanţa mai multe solicitări.

în afirmaţiile sale, „În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuinţe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice. Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor. Pentru a sprijini cetăţenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red) şi vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puţin patru ori mai mare decât anul trecut. (…) Trei miliarde lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice, în 2023, şi vom putea finanţa cel puţin 150.000 de proiecte, faţă de 40.000”, a declarat Ministrul Mediului, pentru Agerpres.

El a spus că, în paralel, au fost discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale pentru a găsi soluţii de eficientizare şi de reducere a birocraţiei în implementare a programului.

În planurile pentru viitor, ministrul şi-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii”.

În plus,Tanczos Barna a precizat că se analizează şi posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare.

„În acelaşi timp, analizăm posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare, astfel încât independenţa energetică la nivel de gospodărie să fie susţinută şi prin posibilitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei şi de a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic. Am demarat negocierile şi cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a căuta soluţii împreună de finanţare, atât din fondurile care sunt la dispoziţia Ministerului Mediului, cât şi din surse care sunt asigurate de Uniunea Europeană, adică fonduri europene”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a făcut referire şi la limitările legate de capacităţile de producţie şi de instalare a sistemelor fotovoltaice.

„Desigur, există şi alte limitări, limitări de ordin economic şi de ordinul capacităţilor de producţie a sistemelor fotovoltaice şi a capacităţilor de instalare. Deci, nu numai partea financiară, de finanţare, este importantă, e important să vedem şi cât pot instala firmele care se ocupă de aşa ceva şi ce cantităţi se pot importa în România”, a mai arătat Tanczos Barna.

articolul original.

Colliers: Piața imobiliară din România rămâne solidă în anul 2023

27 January 2023 at 10:07
Sursa foto: Shutterstock

În prezent, unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor, Colliers spune că piața imobiliară rămâne solidă, în ciuda semnelor de încetinire economică, în timp ce politica monetară globală ar putea crea posibile obstacole.

Astfel, „Piața imobiliară din România are suficiente resurse pentru a continua să se dezvolte și în 2023. Acest lucru se datorează faptului că o dinamică de 3-4% pentru economia locală este realizabilă chiar și în contextul actual, în care conflictul din Ucraina și adevăratul impact al înăspririi politicii monetare din zona euro și SUA nu a fost încă resimțit pe deplin”, previzionează consultanții Colliers.

În timp ce anul de excepție 2022 va fi probabil urmat de un an de reechilibrare pe segmentul investițiilor imobiliare din perspectiva activității, piața spațiilor logistice și industriale rămâne unul dintre cele mai dinamice sectoare imobiliare.

Cu toate acestea, consultanții Colliers atrag atenția că 2023 ar putea fi dominat și de mult zgomot politic, având în vedere alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare din 2024, care ar putea opri sau încetini reformele semnificative de care economia românească are nevoie pentru a rămâne competitivă pe termen lung.

În contextul economico-financar, deși există loc pentru noi surprize negative, economia României pare să fie poziționată decent la începutul anului 2023 și nu se întrevede nicio recesiune în clipa de față. Având în vedere că numărul de angajați se află la un nivel maxim de mai bine de două decenii, iar companiile continuă să se extindă, cheltuielile de consum ar trebui să rămână stabile, întrucât o piață a forței de muncă cu o ofertă limitată ar trebui să stimuleze creșterea salariilor. Ajută și o majorare substanțială a salariului minim.

Din punct de vedere internaţional, pe măsură ce sferele globale de influență se remodelează, regiunea Europei Centrale și de Est a devenit una dintre cele mai importante la nivel global. Acest lucru ar trebui să deschidă posibilitatea unei creșteri puternice pe termen lung pentru România, care este membră a NATO și a UE, dar are și alte avantaje economice, cum ar fi decalajul mare dintre costurile forței de muncă și nivelul producției pe cap de locuitor.

Iar, politica va fi în centrul atenției în acest an. Anul 2024 va fi destul de plin de evenimente pentru România deoarece țara noastră va avea patru tipuri de alegeri diferite, iar consultanții Colliers se așteaptă ca impulsul de a continua reformele semnificative, în special cele pe partea fiscală, să scadă, politicienii urmând să încerce mai degrabă să ademenească alegătorii cu promisiuni și potențiale măsuri populiste. Acest lucru este deosebit de relevant pe termen mediu, deoarece ajutorul financiar al UE post-pandemie este semnificativ, dar este condiționat de adoptarea anumitor reforme.

Concret, în timp ce European Green Deal din 2020 a accelerat adoptarea criteriilor ESG (environment, social, governance/criterii de mediu, sociale și de guvernanță), creșterea bruscă a prețurilor la energie, înregistrată în 2022, a adus un nou impuls. În consecință, consultanții Colliers anticipează că vom asista la o diferențiere și mai mare a chiriei/valorii clădirilor în funcție de cât de ecologice/eficiente sunt aceste proprietăți. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor imobiliare, dar în special zonei de birouri și sectorului industrial.

Cererea de spații de birouri ar trebui să rămână relativ decentă

În contextul imobiliar, cu excepția cazului în care perspectivele economice generale se deteriorează semnificativ, cererea de spații de birouri ar trebui să rămână relativ decentă. Din cauza unor livrări destul de reduse – doar 3 clădiri de birouri de dimensiuni mai considerabile sunt planificate pentru 2023 în București, iar calendarul de livrări de asemenea proiecte pentru 2024 este în prezent gol -, la care se adaugă o rată mică de neocupare  pentru clădirile de birouri bune/moderne, am putea începe să vedem în 2023 semne concrete ale unei piețe a proprietarilor, aspect care poate aduce și o creștere mai amplă a chiriilor.

Pe de altă parte, există chiriași mari care nu au luat încă nicio decizie cu privire la spațiile de birouri, și în caz că renunță la suprafețe importante, ar putea atenua parțial unele dintre problemele legate de ofertă.

În acest an, Reechilibrarea este cuvântul de ordine pentru piața de investiții imobiliare din România. Mai mult, calendarul limitat de livrări de noi birouri are o relevanță deosebită pentru scena investițională, care s-a bazat pe astfel de proiecte. Astfel, în 2023 am putea asista la o înjumătățire a volumului tranzacționat față de cele peste 1,2 miliarde de euro din 2022. Perspectivele pe termen scurt par provocatoare, inclusiv dacă luăm în considerare că ne aflăm într-o perioadă de redescoperire a prețurilor.

Piața industrială rămâne în prim-plan

În cadrul economiei, piața industrială rămâne în prim-plan. Creșterea consumului a rămas puternică în ultimii ani, datorită unei piețe solide a forței de muncă, în timp ce retailerii și-au extins prezența în întreaga țară. Acest lucru înseamnă că oferta de depozite moderne, deja destul de limitată, a rămas și mai mult în urma nivelului pe care l-ar sugera cererea potențială pe termen lung, fără a lua în considerare activitatea sporită pe partea de producție. Altfel, costurile de construcție au făcut ca extinderea rețelelor de depozite să fie o provocare fără o creștere reală a chiriei, care a început să se simtă din 2022, tendință care va continua și în 2023.

În prezent, retailul clasic și cel online coexistă. Anul trecut, românii au revenit la obiceiuri mai vechi, inclusiv prin a-și face cumpărăturile mai des în centre comerciale. Acest lucru a însemnat că proprietarii deja încasează chirii procentuale din cifra de afaceri comparabile sau peste valorile dinaintea pandemiei, în ciuda faptului că e-commerce-ul a rămas la niveluri mult mai ridicate decât în 2019.

Pentru că România are o oferă de retail în mare parte insuficientă în comparație cu țările din Europa de Vest, această coexistență dintre magazinele online și cele fizice va rămâne în picioare. În rest, dezvoltatorii rămân în mare măsură concentrați pe orașele medii/ mici, unde deschid parcuri de retail, deși în 2023 se va inaugura la Craiova și unul dintre cele mai mari centre comerciale din ultimul deceniu, urmând ca în următorii câțiva ani să apară la orizont alte câteva mall-uri mari.

Doar în cazul în care condițiile economice vor deveni deosebit de dificile, consultanții Colliers se așteaptă ca prețurile rezidențiale din România să scadă posibil spre nivelurile din 2018 sau 2019. În rest, prețurile rămân mult mai aproape de valoarea lor corectă decât au fost în alți ani, în special în comparație cu perioada 2007-2008.

Între timp, cererea ar putea, de asemenea, să scadă, deoarece incertitudinile mari și creșterea ratelor la creditele  ipotecare fac din achiziția de apartamente o alternativă mai puțin atractivă. Volumul de livrări ar trebui, de asemenea, să se reducă și el puțin, pe fondul costurilor de construcție mai mari, mai ales după anul 2022, care a fost probabil un maxim al ultimelor decenii în ceea ce privește livrările de apartamente.

După câțiva ani foarte buni urmează o perioadă cu un calendar mai sărac de proiecte imobiliare, pe fondul unor costuri de construcție mai mari și având în vedere incertitudinile semnificative.

Astfel, dezvoltatorii vor deveni probabil din ce în ce mai prudenți în ceea ce privește viitorul. Ca urmare, achizițiile de terenuri vor deveni mult mai oportuniste, ceea ce înseamnă că investitorii se vor concentra din ce în ce mai mult pe tranzacții care implică terenuri excepționale sau pe cele cu un preț atractiv.

În plus, problemele din București legate de urbanism înseamnă că potențialii cumpărători vor prefera să evite în continuare terenurile fără autorizație pentru a nu rămâne blocați pe termen lung. Toate acestea creează un context pentru unele presiuni de scădere pentru prețuri, dar consultanții Colliers consideră că acest lucru nu se va aplica în cazul celor mai bune terenuri, întrucât acestea vor înregistra probabil în continuare o cerere susținută.

articolul original.
❌