ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 28 September 2022Ultimele Stiri

Ziua 217. Putin face un concert de anexare, în timp ce trimite „300.000 de spartani” la moarte sigură. Amenințări pentru fugari

28 September 2022 at 19:05

Ziua 217 de război vine cu informații despre planurile Kremlinului în ce privește anexarea de noi bucăți din Ucraina, deja fiind puse în mișcare procedurile. Putin ar urma să facă anunțul în cadru unui concert organizat vineri în Piața Roșie, pentru a sărbători rezultatele.

citizencitizen

Asta, deși în Rusia domnește haosul, pe măsură ce mobilizarea înaintează. Cozile la granițe sunt de peste 24 de ore, ambasadele le cer cetățenilor lor să plece de urgență din Rusia, iar soldații și mercenarii care deja au luptat în Ucraina îi avertizează pe cei 300.000 de spartani racolați la ordinul lui Putin că nu au nicio șansă să scape cu viață.

Moscova a abandonat ideea de a închide granițele, dar a detașat centre mobile de recrutare, dorindu-se ca cei care vor să fugă din țară să fie săltați direct de la cozi. Ei sunt amenințați că sunt trecuți oricum pe o listă neagră și se discută inclusiv ca bunurile să fie rechiziționate și donate familiilor celor care deja au murit pe front. În plus, celor care se jertfesc pentru ambițiile lui Putin lu se promite că le vor fi șterse creditele.

citizencitizen

Situația din teren și avertismentele nucleare continue venite de la Moscova au alertat Occidentul. Serviciile americane au sporit în ultima perioadă supravegherea instalațiilor nucleare ale Rusiei, existând temeri de un posibil astfel de atac pe teritoriul Ucrainei.

Washingtonul pregătește și un nou pachet de asistență militară pentru Kiev, ce include și mai multe sisteme HIMARS, ce s-au dovedit vitale pentru succesul contraofensivei forțelor ucrainene.

Situația pe front

  • Zeci de localități bombardate - În ultimele 24 de ore au fost bombardate de ruși mai mult de 40 de localități, au anunțat forțele ucrainene. Cele mai afectate sunt Harkovul, Slaviansk, Maiorsk, Nikolaev, Kramatorsk, Avdeevka și Marîinka.
  • Rușii atacă sudul - Institutul american pentru Studierea Războiului raportează că forțele ucrainene și-au întărit pozițiile în apropiere de Liman, în regiunea Donețk, eliberând tot mai multe așezări din jurul acestui oraș cheie. Între timp, rușii bombardează constant sudul Ucrainei și au provocat pagube majore la aerodromul din Krivoi Rog. Totodată, există informații că în viitorul apropiat va începe mobilizarea cetățeniilor din teritoriile unde au avut loc referendumurile de anexare.
  • Avansul ucrainenilor - Serviciul militar de informații al Marii Britanii spune că datele din teren analizate arată un avans al forțelor ucrainene în nord-estul țării în ultimele zile, în timp ce în direcțiile pe frontul de est se înaintează mai lent. Rusia și-a întărit la cel mai mare nivel de până acum prezența în Lugansk, în zilele referendumului și încearcă să avanseze în regiunea Bakhmut, în ciuda rezistenței puternice a forțelor Kievului.
  • Teama nucleară - Politico citează cinci foști și actuali oficiali americani care spun că serviciile Washingtonului au sporit în ultima perioadă supravegherea instalațiilor nucleare ale Rusiei, existând temeri de un posibil astfel de atac pe teritoriul Ucrainei. Nu ar fi vorba de un atac la scară mare, însă majoritatea avioanelor militare convenționale ale Rusiei pot transporta și lansa atacuri cu arme nucleare tactice.

Ce știm despre anexări

  • Primii pași pentru anexare - Leonid Pasecinik, liderul separatist din Lugansk, a fost primul care a făcut oficial apelul către Putin să anexeze teritoriul din estul Ucrainei, în urma referendumului. Au trimis la scurt timp cererile și liderii separatiști din Donețk și Herson. Este primul pas formal în procesul de anexare.
  • Procedură mai greoaie decât la Crimeea - Publicația rusă Kommersant a calculat că procedura de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate ar putea dura 12 zile, de două ori mai mult decât a fost nevoie în cazul anexării Crimeii, în 2014. Putin trebuie să recunoască independența și pentru Zaporojie și Herson, apoi să semneze tratate cu fiecare regiune, pe care Parlamentul va trebui să le ratifice, împreună cu adoptarea de legi care stabilesc anexările.
  • Sărbătoare la Moscova - Vineri, pe 30 septembrie, la Moscova va fi organizat în Piața Roșie un concert pentru a „sărbători rezultatele referendumurilor” din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Având în vedere informațiile de marți potrivit cărora Putin urmează să facă atunci un anunț cu privire la anexări, cel mai probabil discursul va fi transmis în cadrul acestui eveniment, fin înregistrat, fie în persoană.
  • Bugetul Rusiei, sac fără fund - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov spune că resursele Federație sunt îndeajuns pentru a susține creșeterea populației, odată cu anexarea teritoriilor vizate de referendumuri.
  • Referendumuri degeaba - Volodimir Zelenski a numit referendumurile de anexare „o farsă” și a subliniat că rezultatele anunțate nu au nicio valoare, având în vedere că armata ucraineană continuă în fiecare zi să elibereze noi teritorii. Detalii despre rezultatele anunțate de separatiști, AICI.

Haos la mobilizare

  • Cei 300.000 de spartani, carne de tun - Jurnaliștii de la publicația rusă independentă Meduza.io au stat de vorbă cu soldați ruși sau mercenari care deja au fost pe frontul din Ucraina și s-au întors acasă după ce și-au încheiat turul sau au fost răniți. Cu toții spun că și ei, care erau antrenați pentru luptă, și-au dat seama că de fapt nu aveau pregătirea necesară pentru a face față, astfel că noii recruți fie se vor preda, fie vor muri: „Acești 300.000 de spartani vor muri din prima”, spune unul dintre mercenarii intervievați.
  • Centre mobile de recrutare în loc de granițe închise - Autoritățile de la Moscova au renunțat pentru moment la ideea de a închide granițele, însă vor lua măsuri să limiteze posibilitatea plecării din țară a bărbaților apți de înrolare. În schimb, au instalat birouri mobile de recrutare la granița cu Georgia și cea cu Finlanda.
  • Amenințări pentru fugari - Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a anunțat că se fac liste cu rușii care fug pentru a nu fi trimiși pe front și a propus ca mașinile pe care aceștia le-au abandonat în cozile de la granițe ar trebui confiscate și date familiilor celor care au murit în război.
  • Apelul ambasadelor: Plecați din Rusia! - SUA, Bulgaria, Polonia și Estonia și-au somat cetățenii să părăsească de urgență Rusia, pentru a nu risca să fie mobilizați forțat și să fie trimiși să lupte în Ucraina.
  • A murit după ce s-a opus recrutării - Un bărbat de 39 de ani din Vladivostok a murit după ce a fost reținut la un centru de recrutare, în momentul în care și-a arătat nemulțumirea față de mobilizare. Nu sunt cunoscute detalii despre motivele morții, aurotitățile ruse au spus doar că bărbatul a decedat pe drum spre secția de poliție.
  • Incendii contra mobilizării - Încă un centru militar de recrutare a fost incendiat în Rusia, de această dată în Vladivostok. Deja până acum au fost incendiate cel puţin 10 astfel de centre, în primele zile ale mobilizării.
  • Scapi de credit dacă mori - Duma de Stat încearcă să adopte o lege prin care să fie șterse creditele rușilor care mor pe front în Ucraina, însă lucrările avansează foarte lent. Sunt informații că băncile deja au reacționat și nu mai acordă împrumuturi celor care ar putea fi chemați la arme.
  • Reguli schimbate aleatoriu - Guvernatorul Belgorod de la granița cu Ucraina a anunțat că la nivelul Ministerului Apărării s-a decis să fie redus numărul de ruși mobilizați în regiune.
  • Vecinii nu mai fac față fugarilor - Letonia a decretat stare de urgență pentru trei luni în regiunile de la granița cu Rusia, porturi și aeroporturi, în urma afluxului mare de ruși care fug de mobilizare.

Sancțiuni vs. ajutoare

  • Erdogan a trecut contra Rusiei - Trei bănci turcești controlate de stat au anunțat că nu mai acceptă plăți prin sistemul rusesc de carduri Mir. Practic, de acum plățile rușilor prin Mir nu mai sunt acceptate nicăieri în Turcia.
  • Mai multe HIMARS - SUA pregătesc un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de peste un miliard de dolari, a anunțat Reuters, citând surse de la Washington. Sisteme anti-dronă și eficientele HIMARS se regăsesc pe listă.
  • Comisia Europeană propune un nou pachet de ”sancţiuni drastice” împotriva Rusiei, care ar ”stabili temeiul juridic” pentru plafonarea preţului petrolului, a declarat, miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declaraţie de presă la Bruxelles.
articolul original.

Mircea Geoană, secretarul general-adjunct al NATO: ‘Nu doar naţiunile noastre aliate trebuie să fie îngrijorate de precedentul periculos al acestui război ilegal şi barbar, ci toată lumea’

28 September 2022 at 08:08
image

Secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit despre referendumurile organizate în Ucraina și despre pericolul reprezentat de invazia Federației Ruse.

Geoană a subliniat că „niciun simulacru de referendum” nu va descuraja NATO. El a avut o intervenţie în deschiderea Forumului Economic România – SUA: „De la securitate la prosperitate”.

Vom continua să susţinem Ucraina atâta timp cât este nevoie, vom continua să susţinem Ucraina în lupta dreaptă şi eroică pentru libertate, independenţă şi dreptul inalienabil de a-şi alege propriul drum. Niciun simulacru de referendum, nicio maşinărie de propagandă, nicio prezenţă militară, nicio retorică iresponsabilă nu ne va descuraja lupta noastră”, a spus Geoană, conform Agerpres.

Secretarul general-adjunct al NATO a adăugat că „războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, care este nevinovată, este un război dus împotriva valorilor noastre, ale unei lumi guvernate de reguli, nu de ‘legea junglei‘”.

Nu doar naţiunile noastre aliate trebuie să fie îngrijorate de precedentul periculos al acestui război ilegal şi barbar, ci toată lumea. Acesta este un test legat de modul în care va arăta lumea viitorului”, a afirmat Geoană.

„Fără îndoială, putem spune că România şi întregul Flanc Estic (…) sunt mai relevante strategic decât oricând”, a spus el.

articolul original.
Ieri — 27 September 2022Ultimele Stiri

Primele rezultate ale referendumurilor prin care Rusia încearcă să anexeze părți din Ucraina. Separatiștii deja îi cer audiență lui Putin

27 September 2022 at 14:12

Au început să apară primele rezultate ale referendumurilor organizate ilegal în teritoriile ucrainene ocupate pentru alipirea la Rusia. Și, cum era de așteptat, voturile pentru anexări sunt aproape unanime.

citizencitizen

În teritoriile din Donețk, 98,05% dintre cei care despre care se spune că și-au exprimat opțiunea au votat pentru alipirea la Rusia, după ce au fost numărate 16% dintre sufragii.

Situația este similară în Lugasnk, cu 97,79% dintre voturi pro-anexare după numărarea a 14% dintre sufragii. În Herson procentul e de 97,47%, după procesarea a 12% dintre voturi, iar în Zaporojie 98% după numărarea a 20% din voturi, potrivit cifrelor prezentate de agenția rusă Interfax.

Atât organizarea, cât și desfășurarea acestor referendumuri ridică multe semne de întrebare și chiar și state prietene ale Kremlinului au anunțat că nu vor recunoaște rezultatele.

citizencitizen

De exemplu, în Donețk rezultatele au început să apară chiar cu ore bune înainte să se încheie votul, arată publicația rusă independentă Meduza.io.

În timp ce comunitatea internațională a început să transmită mesaje de susținere Kievului, anunțând că nu va recunoaște niciodată aceste rezultate, liderul republicii autodeclarate Lugansk, Leonid Pasecinik, a anunțat că deja planifică o călătorie la Moscova pentru a cere preşedintelui rus Vladimir Putin să accepte regiunea în Federaţia Rusă.

citizencitizen

„Sper foarte mult că în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, voi merge la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu o cerere de a analiza problema în conformitate cu procedura stabilită de legislaţia Federaţiei Ruse cu privire la aderarea Republicii Populare Lugansk la Rusia ca subiect al Federaţiei Ruse”, a declarat Pasecinik.

De la Moscova, Consiliul Federaţiei, camera superioară a Parlamentului, a anunțat că ar putea analiza pe 4 octombrie solicitările de unire cu Rusia.

„Respectăm voinţa locuitorilor din Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, iar, dacă aceasta va fi voinţa lor, susţinem categoric unirea lor cu Rusia. Cred că pe 4 octombrie, dacă totul se va confirma, vom fi pregătiţi să examinăm legile de aderare", a declarat Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului.

Ziua 216. Un tânăr din Rusia şi-a dat foc ca să nu meargă pe front. Kazahstanul oferă ajutor celor care fug de înrolare

articolul original.

Ambasada Rusiei reacționează ironic, după ce MAE a retras vizele pentru 14 jurnaliști Russia Today

27 September 2022 at 13:36
By: -

Decizia Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de a retrage vizele a 14 jurnaliști de la Russia Today a atras reacția ambasadei Rusiei la București.

citizencitizen

Ambasada a publicat marți, pe Facebook, un mesaj ironic în care susține că cele 14 persoane erau membri ai delegației ruse la Conferinţa ITU de la Bucureşti.

MAE a transmis sâmbătă că au fost acordate vize de intrare tuturor oficialilor desemnaţi de Federaţia Rusă ca membri ai delegaţiei oficiale a acestui stat la Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) de la Bucureşti (ITU), programată în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, în număr de 17, conform solicitării părţii ruse, însă au fost revocate vize pentru 14 jurnalişti "notificaţi abuziv" ca oficiali, printre motive numărându-se şi securitatea naţională a României.

citizencitizen

Ambasada Rusiei adresează, pe Facebook, pe un ton ironic, "felicitări" diplomaților români pentru dejucarea "unui complot împotriva securității țării" și anunță că "încercarea de a aduce prejudicii" activității delegației Rusiei "a eșuat".

"Îi felicităm pe diplomații români: au dejucat un 'complot împotriva securității țării'. Sub pretextul 'amenințărilor la adresa securității naționale' s-au revocat vizele de intrare în România eliberate anterior pentru 14 membri ai delegației oficiale a Administrației de Comunicații a Federației Ruse la Conferința Plenipotențiarilor a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).

citizencitizen

S-a demascat 'smecheria insidioasă': delegații ruși au fost declarați ca fiind angajați ai Ministerului rus al Dezvoltării Digitale, dar, potrivit comentariului Ministerului de Externe român, s-au dovedit a fi 'reprezentanți mass-media' - mai mult, din compania internațională de difuzare prin satelit 'Russia Today', a cărei simplă mențiune provoacă oroarea gardienilor români ai securității naționale.

Toate acestea au fost însoțite de afirmații vagi că retragerea vizelor nu ar putea afecta activitatea delegației ruse, în special, în promovarea candidaților noștri pentru funcții de conducere în UIT, ale căror alegeri vor avea loc în zilele următoare", se arată în mesajul ambasadei Rusiei.

"Dezvăluim „planul ostil secret” al acestor 14 delegați: de fapt, nu sunt jurnaliști, ci angajați ai holdingului media 'Rossia Segodnia', care nu are nicio legătură cu compania de televiziune 'Russia Today', în ciuda asemănării numelor în limba engleză.

Acești membri ai delegației au fost responsabili de aspectele tehnice ale pregătirii și desfășurării evenimentului de protocol din 25 septembrie a.c., la care era planificată prezentarea candidaților ruși la UIT, printre care și R.R.Ismailov, candidat pentru postul de secretar general al Uniunii.

Rezultatul – în ciuda obstacolelor create de autoritățile oficiale ale României, grație eforturilor echipei ruse, evenimentul de protocol a avut loc și a avut un mare succes. Încercarea de a aduce prejudicii activității delegației noastre sub pretextul 'securității naționale' a eșuat. Nu va fi nimic ce să-l bucure pe partenerul său senior din NATO", transmit, într-o manieră neprotocolară, reprezentanții diplomatici ai Rusiei.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat vineri România de încălcarea Cartei şi Convenţiei Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, pentru că a retras vizele a 14 membri ai delegaţiei Rusiei.

"România a încălcat în mod flagrant Carta şi Convenţia ITU, acordul de organizare a Conferinţei Plenipotenţiarilor", a transmis Zaharova, acuzând România că "îndeplineşte ordinul politic al Washingtonului".

În replică, Ministerul român de Externe a transmis că cele 14 persoane nu erau oficiali ruși, așa cum se menționa în documente, ci jurnalişti ai Russia Today.

”Decizia autorităţilor române competente, bazată inclusiv pe considerente ce ţin de securitatea naţională a României, care a condus la revocarea unor vize, s-a referit exclusiv la un număr de 14 jurnalişti ai Russia Today, care au fost abuziv notificaţi de către Federaţia Rusă ca oficiali aparţinând Ministerului rus al Dezvoltării Digitale, Comunicaţiilor şi Mass-Media.

Astfel, având în vedere aspectele deja precizate, este evident că prin decizia adoptată nu au fost afectate în niciun fel participarea şi interesele de reprezentare ale Federaţiei Ruse la Conferinţa ITU de la Bucureşti, acuzaţia părţii ruse conform căreia această măsură ar viza afectarea şanselor unui candidat rus de a fi ales într-o poziţie de conducere în cadrul organizaţiei fiind complet absurdă şi vădit nefondată", a transmis MAE.

T.D.

articolul original.

Generalul Mykola Malomuzh, fost șef al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, anunță că Vladimir Putin va închide granițele: Rușii trebuie să înțeleagă că ori mor, ori se predau, ori protestează în masă

27 September 2022 at 10:24
image

Generalul Mykola Malomuzh, fost șef al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, consideră că Vladimir Putin va închide granițele Federației Ruse, pentru a stopa plecările în masă ale cetățenilor ruși.

De asemenea, Malomuzh a precizat că persoanele mobilizate trebuie să înțeleagă că nu au decât următoarele variante: ori mor pe front, ori se predau, ori protestează în masă.

Acest sistem represiv de mobilizare al Federației Ruse nu va face decât să accelereze plecarea din țară a rușilor. Este clar că liderii Federației Ruse vor închide granițele și asta va duce la proteste în masă în marile orașe. Forțele de ordine și serviciile speciale duc deja acțiuni represive”, a declarat generalul Mykola Malomuzh, la Espresso TV, conform odessa-journal.com.

Aparatul represiv al Rusiei, compus din 1,5 milioane de persoane, nu va putea face față, dar vorbim de un proces îndelungat. Trebuie să ne pregătim pentru a face teste serioase pe front și să lucrăm la moralul persoanelor mobilizate forțat, astfel să vadă următoarea perspectivă: fie mor, fie se predau, fie se ridică la proteste în masă, a precizat generalul ucrainean.

articolul original.

Ziua 216. Putin ar fi plecat în concediu după mobilizare, în timp ce la arme sunt chemați bărbați cu dizabilități. Ucraina avansează

27 September 2022 at 18:34

Ziua 216 de război a venit cu rezultate în timp record la referendumurile ilegale ținute în autoproclamatele republici Donețk și Lugansk și în teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie din Ucraina. Deja liderii separatiști au cerut audiențe la Putin și-și programează călătoriile la Moscova.

citizencitizen

Liderul de Kremlin, însă, se pare că nu e acolo să-i primească. Încă de săptămâna trecută au apărut informații pe surse că acesta ar fi plecat în concediu după ce a anunțat mobilizarea, iar acum au apărut dovezi că videourile care au apărut zilele acestea de la întâlniri pe care Kremlinul susține că le-a avut sunt preînregistrate.

Între timp, apar informații înfiorătoare de la mobilizare. Bărbaţii care se văd obligaţi să plece la război fie fug unde văd cu ochii, unii plătind sume colosale ca să scape din ţară, fie recurg la gesturi extreme, cum este cazul unui tânăr care şi-a dat foc urlând că nu vrea să se ducă pe front. Sunt chemați la arme și bărbați cu boli grave sau handicapuri care îi țin la pat.

citizencitizen

Între timp, armata rusă continuă bombardamentele. A atacat din nou Zaporojie, dar și Nikolaev, unde au fost distruse clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă. Totodată, forțele de ocupație ruse au „închis complet” orașele ocupate din regiunea Herson. Nimeni nu mai are voie să intre sau să iasă.

De partea cealaltă, Kievul a anunțat încă două cuceriri importante, una lângă Izium și alta într-o poziție strategică din Harkov.

Mișcări pe front

  • Ucrainenii avansează - Forțele ucrainene au anunțat că au eliberat satul Kupiansk-Uzlova de sub ocupația rușilor. Aici se află unul dintre cele mai mari noduri feroviare din Harkov.
  • Hersonul a fost închis - Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că forțele de ocupație ruse au „închis complet” orașele ocupate din regiunea Herson. Nimeni nu mai are voie să intre sau să iasă.
  • Atac pe pământ rusesc - Guvernatorul din Belgorod anunță că ucrainenii au bombardat satul Ziborovka și au avariat două mașini și 5 gospodării.
  • Nou atac la Zaporojie - Forțele ruse au lansat din rachete asupra orașului Zaporojie, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleksandr Staruk. El a mai spus că momentan nu sunt informații despre victime sau pagube.
  • Atac și în Nikolaev - Și orașul Nikolaev a fost atacat iar de ruși, potrivit primarului Oleksandr Sienkevici. Au fost distruse clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.
  • Bombardamente în Harkov - Oleg Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a publicat pe Telegram numărul victimelor și pagubele cauzate de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore. În Kupiansk „o școală, o anexă și un magazin au ars în urma bombardamentelor” și cinci persoane au fost spitalizate. Un copil de 15 ani a fost ucis în Pervomaiski, iar „șapte oameni morți au fost găsiți sub dărâmături”.
  • Încă o localitate eliberată - Forțele ucrainene anunță că au continuat ofensiva la est de orașul Izium și au reușit să elibereze încă o localitate din regiune. „Satul Pisky-Radkivski (a doua cea mai mare așezare din comunitate, unde trăiau aproximativ 2.000 de persoane înainte de război) se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei", a anunțat un consilier.

Rezultate la referendumuri și grabă pentru anexări

  • Rușii grăbesc anexările - Rezultatele referendumurilor pentru anexarea la Rusia a teritoriilor ocupate au fost anunțate într-un timp record și, fără să fie vreo surpriză, în favoare s-au pronunțat aproape 100% din cei care se presupune că ar fi votat. Liderii separatiști deja au cerut audiență la Putin și și-au programat călătoriile la Moscova. Detalii AICI.
  • Consecințele referendumurilor - Kremlinul a anunţat că ”referendumurile” de anexare vor avea ”consecinţe” profunde asupra acestor teritorii, mai ales în domeniul securităţii. ”În aceste teritorii vor avea loc schimbări din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internațional şi din cauza consecinţelor respectării (măsurilor luate) în vederea asigurării securităţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
  • Putin vorbește în Parlament - Președintele rus Vladimir Putin urmează să se adreseze celor două Camere ale Parlamentului rus vineri și ar putea anunța oficial aderarea la Rusia a teritoriilor ocupate din Ucraina, potrivit Ministerului Britanic al Apărării.
  • Kievul avertizează ucrainenii - Ucrainenii care au ajutat la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak.
  • Medvedev amenință iar - Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că Rusia are dreptul de a se apăra cu arme nucleare, dacă este împinsă dincolo de limitele sale şi a precizat că aceasta ”cu siguranţă nu este o cacealma”. El a avertizat, de asemenea, că ţara sa are dreptul de a răspunde ''fără multe consultări'', în contextul creşterii tensiunilor cu Occidentul cu privire la referendumurile desfăşurate în regiunile ucrainene aflate sub controlul Rusiei.

Povești de groază de la mobilizare

  • Putin în concediu? - Pe siteul Kremlinului au fost postate imagini de la o așa-zisă întâlnire pe care ar fi avut-o Putin marți la Soci despre munca agricolă sezonieră. Însă metadatele videoclipului arată că acesta a fost de fapt creat cu o zi înainte, pe 26 septembrie. Analizând ceasul de la mâna lui Putin, acesta ar arăta ora la care ieri liderul de la Kremlin ar fi fost în întâlniri cu Alexander Lukașenko, cerând respectul Europei și amenințându-i pe rușii care fug de război.
  • Aceste descoperiri vin după ce săptămâna trecută jurnalista Farida Rustamova a spus că are surse sigure care spun că Putin a plecat o săptămână în concediu la o vilă din Valdai, regiunea Novgorod, după ce a anunțat mobilizarea și pentru a nu fi depistat a pregătit mai multe întâlniri preînregistrate.
  • Rusia închide granițele - Autoritățile ruse ar putea să închidă granițele pentru bărbații care se încadrează în vârsta pentru mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin.
  • Bolnavi chemați la arme - Tot mai multe detalii șocante apar despre mobilizarea din Rusia. La Moscova, a primit ordin de chemare în armată un tânăr de 21 de ani, cu certificat de handicap, care suferă de autism de grad I și schizofrenie. În Sakhalin, un bărbat de 40 de ani din satul Novoie a fost mobilizat deși suferă de diabet de tip I și a suferit o fractură la coloană.
  • Şi-a dat foc ca să nu meargă la război - Un tânăr s-a autoincendiat, în oraşul Reazan, situat la sud-est de Moscova, urlând că ”nu vrea să se ducă pe front”. Tânărul, care a fost mobilizat, s-a dus în parcarea autogării din oraş, s-a stropit cu un lichid inflamabil şi şi-a dat foc. Publicaţia independentă Novaia Gazeta, care a difuzat imagini înregistrate de camere de supraveghere, scrie că victima are arsuri pe 90% din suprafaţa corpului.
  • Șoigu în inspecție - Ministrul Apărării Serghei Șoigu a fost să inspectezele bazele de antrenament pentru noii recruți. Un comunicat al ministerului spune că „antrenamentele sunt ținute intensiv, inclusiv noaptea” și că Șoigu le-ar fi dat instrucțiuni comandanților să le asigure recruților mese calde.
  • Chetă în școli pentru soldați - În școlile din regiunea Rostov copiilor li se cere să aducă șosete groase pentru soldații care pleacă să lupte în Ucraina. Sunt încurajați să vină fiecare cu mai mult de o pereche.
  • Rezolvarea prin foc - 54 de centre de înrolare militară şi clădiri administrative au fost incendiate de la începutul războiului, dintre care 17 în ultimele cinci zile.
  • Preţ exorbitant pentru viaţă - Ruşii cu posibilităţi financiare plătesc enorm zboruri private ca să scape de mobilizare. Cererea pentru aceste zboruri a atins un nivel fără precedent, iar o călătorie dus costă acum între 22.500 și 28.000 de euro. Cele mai multe curse au ca destinație Armenia, Turcia și Azerbaidjan, țări care nu solicită viză de intrare pentru cetățenii ruși.
  • Asalt la granițe - Osetia de Nord restricționează traficul de la granița cu Rusia, după ce mulți ruși au dat năvală să intre în Georgia, pentru a scăpa de mobilizare.
  • Ajutor pentru rușii care fug - Preşedintele kazah a dat asigurări, marţi, că ţara sa îi va proteja pe ruşii care fug în Kazahstan pentru a scăpa de mobilizarea militară în curs în Rusia, în scopul trimiterii de întăriri în Ucraina.

Economie

  • Acţiunile de la bursa din Moscova au scăzut puternic luni, ajungând la cel mai redus nivel atins din 24 februarie, ziua în care primele trupe ruseşti au intrat în Ucraina. Pieţele financiare din Moscova au înregistrat un declin generalizat, de când preşedintele Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară săptămâna trecută, punând economia rusă pe picior de război.
  • Rusia intenţionează să folosească rubla digitală în tranzacţiile bilaterale cu China, pentru a reduce dominaţia SUA pe piaţa financiară globală, a declarat luni Anatoli Aksakov, şeful comisiei financiare din Duma de Stat. Statul rus, ca multe alte ţări, a dezvoltat o monedă digitală, pentru a-şi moderniza sistemul financiar, să accelera plăţile şi a reduce riscul implicat de criptomonede.
  • Exporturi blocate total spre Rusia - Ucraina a interzis total exporturile de bunuri spre Rusia. Din martie și până în iunie, Ucraina a obținut în jur de 4,2 milioane de dolari din exporturile către Rusia, în principal a metalelor feroase și produselor chimice.
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ziua 215. Ucrainenii au prins un criminal de la Bucea şi Moscova un spion japonez

26 September 2022 at 20:00

Referendumurile din teritoriile ocupate ale Ucrainei continuă și în ziua 215 de război, însă Putin își pierde din aliați. Unul dintre statele prietene tocmai l-a informat că nu va recunoaște posibila anexare a regiunilor estice ale Ucrainei.

citizencitizen

Între timp, continuă și mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin. A început însă haotic, pe fondul protestelor, al greşelilor de redactare şi al exodului de cetăţeni, care fac tot ce pot să fugă din Rusia.

Primii soldați ruși chemați au început să sosească deja la bazele militare. Iar unii dintre ei s-au și revoltat. În orașul siberian Ust-Ilimsk, un rus l-a împușcat mortal pe comandantul militar al unui birou de înrolare, după ce anterior i-a spus că va refuza să lupte în războiul din Ucraina.

citizencitizen

Serviciul de securitate ucrainean susține că a prins un soldat rus care a comis crime de război la Bucea, iar FSB spune că a capturat un spion japonez care e consul în Rusia.

Pe front, trupele rusești au lansat noi atacuri, dar nici ucrainenii nu se lasă mai prejos și își continuă contraofensiva.

Mișcări pe front

  • Atac în Odesa - Două drone lansate de forțele rusești în regiunea ucraineană Odesa au lovit obiective militare și au provocat un incendiu, a declarat luni comandamentul de sud al forțelor ucrainene. „Ca urmare a unui incendiu pe scară largă și a detonării de muniție a fost organizată evacuarea populației civile", a precizat comandamentul într-o declarație pe Telegram.
  • Alte gropi comune - Președintele Volodimir Zelenski a spus că mai multe gropi comune au fost găsite în Izium, regiunea Harkov „Am găsit încă două gropi comune, morminte mari cu sute de oameni”, a declarat Zelenski.
  • Ucraina anchetează o presupusă groapă comună situată în nord-estul ţării, la mai puţin de 3 km de frontiera cu Rusia. Locul e o instalaţie industrială de crescut păsări, situată în apropiere de Kozacea Lopan. În timpul ocupaţiei din ultimele luni, armata rusă a folosit instalaţia pe post de hangar, pentru a-şi ascunde tancurile. Autorităţile ucrainene au evocat ”până la 100 de corpuri” găsite aici.
  • Contraofensiva Ucrainei - Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei a raportat luni că forțele ucrainene au ucis duminică 43 de soldați ruși și au distrus trei tancuri, un sistem de artilerie autopropulsat și nouă vehicule blindate.
  • Au prins un criminal - Serviciul de securitate ucrainean susține că un soldat rus, capturat în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună, a fost legat de o atrocitățile comise la Bucea, lângă Kiev, în martie.

Mobilizarea parțială și referendumuri

  • Mobilizare haotică - "Mobilizarea parţială" a Rusiei pentru războiul din Ucraina a început haotic, pe fondul protestelor, al greşelilor de redactare şi al exodului de cetăţeni care fug din Rusia. Numărul rușilor care au intrat duminică în Finlanda a fost dublu față de duminica precedentă, a anunțat poliția de frontieră finlandeză. Anunţul mobilizării a declanşat demonstraţii împotriva războiului în întreaga ţară, care au fost rapid reprimate de poliţie. Cel puţin 1.472 de protestatari au fost reţinuţi în zeci de oraşe din Rusia.
  • Kremlinul a recunoscut greşeli, intervenite în procesul de mobilizare şi a subliniat că deocamdată nu se închid frontierele, în contextul manifestaţiilor şi exodului de bărbaţi ruşi în străinătate. Autorităţile au fost afirmat că mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti nu va viza decât persoanele cu experienţă militară sau competenţe căutate. Dar s-au înregistrat multe cazuri de mobilizare a unor persoane în vârstă, bolnave sau fără experienţă, precum şi a studenţilor.
  • Primii ruși mobilizați au spus prezent - Primii soldați ruși chemați la mobilizarea parțială a Rusiei au început să sosească la bazele militare, a anunțat Ministerul britanic al Apărării în evaluarea de luni dimineață.
  • Revolta rușilor - Un bărbat rus l-a împușcat pe comandantul militar al unui birou de înrolare dintr-un oraș siberian, după ce anterior i-a spus că va refuza să lupte în războiul din Ucraina. Incidentul a avut loc în orașul Ust-Ilimsk. Potrivit unor surse, comandantul a murit.
  • Dictatorii îi amenință pe fugari - „Rusia are resurse pentru a mobiliza 25 de milioane, aşa că 30.000 sau 50.000 n-au decât să fugă (…). Să fugă, căci se vor întoarce. Rămâne doar de stabilit ce-i de făcut cu ei”, a spus Alexander Lukașenko, la o reuniune cu Putin neanunțată anterior, ce a avut loc la Soci.

Diplomație anti-Putin

  • Un aliat al Rusiei nu recunoaște referendumurile - Kazahstanul, stat vecin şi aliat al Rusiei, a anunțat că nu va recunoaște posibila anexare a regiunilor estice ale Ucrainei de către Rusia prin referendumurile organizate acolo, a declarat luni ministerul de Externe al națiunii din Asia Centrală.
  • Maia Sandu amenință cu retragerea cetățeniei - Republica Moldova ar putea retrage cetăţenia în cazul acelor persoane care merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina, după ce au fost chemate la arme întrucât deţin şi cetăţenia rusă, a anunţat luni preşedintele moldovean Maia Sandu.
  • Putin vrea respect - „Să ne trateze cu respect”, a răspuns Putin, întrebat de Lukașenko ce mai trebuie să facă liderii europeni.
  • Exerciţii militare de mare amploare - Numeroase state NATO au iniţiat exerciţii aeriene şi balistice în Marea Baltică. Exerciţiul "Ramstein Alloy 2022" se desfăşoară, luni şi marţi, în Marea Baltică, fiind găzduit de Letonia. La exerciţii participă militari din Ungaria, Germania, Cehia, Italia, Turcia, Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, precum şi din Finlanda (care vrea să intre în NATO).
  • Consulul spion - Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) a anunţat, luni, reţinerea consulului japonez din oraşul Vladivostok sub acuzaţia de spionaj. Diplomatul nipon ar fi fost prins în flagrant în timp ce primea informaţii secrete despre efectele sancţiunilor occidentale asupra situaţiei economice din Extremul Orient rus. Consulul a fost declarat persona non grata şi urmează să fie expulzat.
articolul original.

Tătarii din Crimeea sunt vânați pentru mobilizare: E pedeapsa primită pentru că nu respectă Rusia

26 September 2022 at 14:27
By: -

Membrii grupului etnic care trăiește în peninsula anexată de Rusia s-au opus din 2014 politicii expansioniste a Moscovei, iar acum plătesc prețul pentru nesupunerea lor.

citizencitizen

După ce Vladimir Putin a anunțat "mobilizarea parțială" în Rusia, familii din toată țara au fost nevoite să se despartă de bărbații chemați la arme. Minoritățile etnice, îndeosebi cele din regiunile slab populate, sunt mai afectate. Au apărut informații despre o mobilizare ridicată în Buriatia și în republicile din nordul Caucazului, iar acum în Crimeea se întâmplă același lucru.

Comunitatea tătarilor musulmani din Crimeea reprezintă aproximativ 13% din populația peninsulei. Nu există o prezentare oficială a modului în care se face mobilizarea, dar au apărut tot mai multe dovezi care sugerează că tătarii din Crimeea au fost vizați în mod disproporționat, scrie The Guardian.

citizencitizen

Potrivit activiștilor de la organizația Crimea SOS, 90% din ordinele de mobilizare din regiune au fost transmise tătarilor, iar acțiunea îi vizează disproporționat pe membrii acestei etnii care s-a expus fățiș autorităților ruse după anexarea peninsulei, în 2014.

"Peste tot, în fiecare oraș, am auzit că majoritatea celor mobilizați sunt tătari din Crimeea și știm că sunt vizate în mod special zonele cu populație predominant tătară. Va fi o catastrofă pentru noi și ne va lua ani de zile să ne vindecăm", a spus o activistă.

citizencitizen

Vineri, Volodimir Zelenski a acuzat tactica Moscovei, denunțând "efortul conștient de a distruge națiunea tătară din Crimeea".

Tamila Tașeva, înalta reprezentantă pentru Crimeea a președintelui Ucrainei, a declarat că ea crede că Rusia îi vizează deliberat pe tătari: "Tătarii din Crimeea sunt cel mai puțin loial segment al populației Rusiei și e clar că ei au fost foarte încurajați de recentul succes militar ucrainean. Acum sunt pedepsiți".

Tașeva, care este tătăroaică din Crimeea, spune că a primit zeci de informații de la membrii comunității cărora polițiștii le-au înmânat ordinele: "Oamenii se panichează, nu știu ce să facă".

Ea îi sfătuiește pe cei mobilizați să se predea forțelor ucrainene cu prima ocazie. "Dar, normal, suntem îngrijorați că ar putea fi împușcați de ruși pe la spate", a explicat ea, adăugând: "Din păcate, rușii nu-s atât de proști să-i pună pe tătari în același regiment".

Acum comunitatea este dominată de un sentiment de deznădejde și panică. Unii încearcă să fugă din Crimeea, însă cel mai apropiat aeroport e la distanță mare și persistă zvonul că podul peste strâmtoarea Kerci care face legătura cu Rusia va fi închis.

"Ăsta e singurul subiect de discuție acum. Cum să fugi, cum să te ascunzi, cum să ieși din Rusia. Ieri am fost la o aniversare și nimeni nu vorbea despre altceva. Nimeni nu zâmbea, nu era fericit. Toți erau deprimați, femeile aveau ochii în lacrimi", a spus activista.

Tătarii consideră de secole că peninsula Crimeea este teritoriul lor, dar au devenit o minoritate după ce Rusia a preluat controlul asupra regiunii în secolul al XVIII-lea, în timpul domniei Ecaterinei a II-a. În timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, Stalin a deportat aproape toată populația în Asia Centrală, acuzând-o de colaborare cu naziștii. În anii '80, cei mai mulți au primit permisiunea de a se întoarce.

Russian invasion of Ukraine has started not on Feb 24: firstly, they invaded Crimea 8 years ago.🇷🇺 has a long story of attempts to govern the peninsula by сhasing free people of Crimean Tatars, including 1944 genocide and repressions after 2014. So, is Crimea 🇷🇺? @United24media: pic.twitter.com/tv6YP9gMwX

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa)
September 23, 2022

Amintirea încă vie a persecuțiilor îndurate i-a făcut pe tătari foarte ostili la anexarea Crimeii de către Rusia, în urmă cu opt ani. Autoritățile ruse au tot încercat să-i coopteze pe liderii comunității, dar cei mai mulți au refuzat să colaboreze, astfel că a început o campanie de hărțuire și de pedepsire, iar Moscova a declarat ilegală autoritatea tătarilor, mejlis. Mulți dintre membrii acesteia au primit interdicția de a intra în peninsulă, iar acum trăiesc la Kiev sau în alte părți.

"Mai întâi au încercat să ne cumpere, apoi au încercat să ne reprime, iar acum văd mobilizarea ca pe un mod de a scăpa de noi", a rezumat Tașeva strategia rușilor.

Zeci de tătari au fost deținuți politic, iar de la începerea războiului, în februarie, presiunile și arestările au continuat să crească, autoritățile ruse fiind obsedate de riscul de sabotaj al acestei populații neloiale.

La începutul lunii septembrie, poliția din Crimeea a arestat șase invitați la o nuntă și pe organizatorul evenimentului, după ce DJ-ul a pus o melodie ucraineană. Autoritățile ruse au considerat că este o ofensă, după ce au anunțat că oricine își va exprima public sprijinul față de Ucraina va fi reținut.

T.D.

articolul original.

Doctorița rusoaică ce-i ajută pe ucrainenii răniți de bombele lui Putin

27 September 2022 at 04:27

O femeie născută în Rusia care a făcut medicina la Moscova și apoi a emigrat în Canada a venit în Ucraina ca să ajute victimele bombardamentelor. A făcut asta pentru că îl ura pe Putin și pentru că nu era suficient să stea acasă și să posteze pe Facebook împotriva acestuia.

citizencitizen

Elena Bulaktina se întorcea de la clinica medicală când o bombă cu fragmentare a căzut din cer. La câteva secunde după prima bubuitură au urmat alte câteva, în timp ce bucăți de metal zburau șuierând prin aer. Bulaktina s-a aruncat imediat la pământ, apoi a fugit spre subsolul clinicii în timp ce o a doua bombă exploda. Apoi, a căzut și a treia.

Atacul rușilor s-a produs marți după-amiază, în Hrușivka, o comună liniștită din nord-estul Ucrainei, situată la aproximativ opt kilometri de granița cu Rusia, relatează The Guardian.

citizencitizen

Nu toată lumea a avut noroc când au început să cadă bombele. Câțiva localnici se aflau lângă un generator la care își puteau încărca telefoanele mobile și să-și citească mesajele. Un pensionar, Nikolai Koliienko, stătea pe o bancă în fața casei sale. A fost ucis pe loc. O femeie de 50 de ani, Vera Șevțova, a fost și ea ucisă.

"N-am putut face nimic pentru ei. Bătrânul avea multiple răni provocate de șrapnel. L-am lăsat. Avem niște reguli de triaj", a explicat Bulaktina. În schimb, i-a ajutat pe cei rămași în viață, printre care și un băiat de zece ani, Andrei Seidnuk, lovit la cap de un fragment metalic.

"Acum se scrie istoria"

citizencitizen

"Nu sunt paranoică, dar oriunde mă duc, mă uit spre cer. Te uiți tot timpul să vezi dacă vine ceva spre tine. Dacă te lovește, nu mai poți să faci nimic. Iar dacă nu, te arunci la pământ și apoi fugi", a povestit Bulaktina.

Clinica s-a umplut cu copii care plângeau și adulți disperați. "Știu doar că îngrijeam un băiat cu un hanorac verde. Abia mai respira. O colegă i-a bandajat capul. Nu aveam nimic pentru copii", a povestit doctorița, adăugând că, în lipsă de oxigen, au pornit ventilatorul din cameră. "A fost tot ce am putut să facem pentru el", a spus ea.

Pe măsură ce treceau minutele, tot mai multe victime erau aduse. Printre acestea, o adolescentă cu o bucată de șrapnel înfiptă în partea superioară a brațului, o femeie de 40 de ani cu cinci copii cu o rană la abdomen și un pensionar cu hemoragie arterială. Zeci de pacienți au fost trimis la Harkov, aflat la 100 de kilometri distanță. Băiatul de zece ani a ajuns într-o secție de neurologie, iar vineri starea lui era gravă.

"Fiul meu era un băiat deștept. Îi plăcea gimnastica. Obișnuia să se plimbe singur. Când s-a produs explozia, am încercat să-l găsesc. Strigam: 'Andrii! Andrii! A văzut cineva un băiat într-un hanorac verde? Iar medicii mi-au zis ce s-a întâmplat'", a povestit tatăl lui Seidnuk, Denis, în timp ce fuma o țigară în fața clinicii. Sora mai mică a băiatului și mama lor, Olga, au scăpat tefere.

Copleșită de imaginile copiilor răniți, Elena Bulaktina va părăsi infernul din Ucraina, luna viitoare, când se va întoarce acasă, în Canada. Doctorița născută în Rusia spune că îl disprețuia pe Putin și a decis să-și folosească cunoștințele de medic în Ucraina. "Acum se scrie istoria. Am vrut să fac ceva, în loc să stau acasă și să postez toată ziua 'Fuck Putin' pe Facebook", explică ea.

Rusia, un stat terorist

Rusia a folosit de la începutul războiului bombe cu fragmentare împotriva civililor din Ucraina, astfel că tragedia din Hrușivka a fost, păstrând proporțiile, o repetare a ororilor din Mariupol, unde mii de oameni au murit în primăvară după tirurile de rachete trase de forțele ruse.

Rușii au ocupat în martie Hrușivka, o mică localitate cu 1.000 de locuitori, cu o școală, câteva magazine și un iezer de pescuit. Forțele ucrainene i-au atacat în urmă cu două săptămâni, în cadrul contraofensivei prin care Kievul a eliberat aproape toată regiunea Harkov. Acum linia frontului s-a mutat mai încolo, în orașul Kupiansk, unde se dau lupte intense.

Marți, un fuior de fum negru a început să se ridice de pe un deal de lângă Hrușivka. Aproape de nicăieri, un tanc ucrainean a țintit trupele ruse care se ascundeau într-o pădure, la vreo doi kilometri de râul Oskil. Apoi, s-a auzit zgomotul puternic al sistemului american de rachete HIMARS.

Un medic și fost soldat britanic care folosește porecla Fish a spus că rușii au încercat să spargă linia frontului, dar fără succes. El a arătat câteva fragmente de șrapnel, adunate după bombardamentul de marți. A tratat răniții pe întuneric, iluminându-le rănile cu o frontală și cu telefonul mobil.

"În aprilie mă uitam la televizor, în UK. Am văzut acești copii suferind în Kiev și am decis să vin și să ajut", a explicat el. "Nu există nicio justificare pentru ca niște copii să fie prinși în asta. E inuman și deplorabil", a adăugat.

El și alți voluntari au tratat rănile soldaților ucraineni printre ruinele unei școli, întinzându-i pe paleți din lemn și agățând perfuziile pe balustradele scărilor.

Stas Iaramenko, anestezist, acuză tactica Kremlinului: "Rusia e un stat terorist. Folosesc șantajul nuclear. Vor să negociem în termenii lor."

Ucraina nu are de ales, trebuie să câștige acest război, consideră el: "Uitați-vă la ce s-a întâmplat în 1930. Stalin a adus foametea în Ucraina și i-a împușcat pe poeții și compozitorii noștri."

Chiar în afara satului, un grup de refugiați din Kupiansk s-a adăpostit sub un pasaj rupt. Alexei Mitutianov, în vârstă de 38 de ani, a relatat că se dau lupte dure în oraș și în împrejurimi, mai ales în timpul zilei. Nu există electricitate sau gaze, iar cele trei magazine care au rămas deschise au terminat aproape toată marfa. Iar ceea ce a mai rămas este extrem de scump, a spus el.

Localnicii au organizat un marș pro-ucrainean pe 9 martie, după ce trupele ruse au intrat în oraș. În jur de 150 de oameni s-au strâns în Piața Constituției, care înainte purta numele lui Lenin. "Am fluturat steagul Ucrainei. Imediat, un soldat rus m-a înșfăcat. N-am avut timp să protestez. Am stat în închisoare în următoarele luni", a povestit Mitutianov.

Sute de oameni au fost ținuți în beciurile poliției. Gardienii erau recrutați din rândurile separatiștilor pro-ruși din autointitulata Republică Populară Lugansk. Îi băteau după program, cu bețele din lemn și țevi metalice. "Erau mai răi ca rușii", a spus acesta. Au scăpat când au trupele ucrainene au intrat în oraș. "Sunt terminat și n-am niciun plan", a mărturisit el.

articolul original.

Tratamentul pe care l-a îndurat un britanic capturat de ruși: L-au torturat și cu „metoda telefonului”

26 September 2022 at 09:06

Un prizonier de război britanic a povestit cum a fost torturat de separatiștii pro-ruși din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

citizencitizen

John Harding, un bărbat în vârstă de 59 de ani, pare mult îmbătrânit după prizonieratul în Ucraina. Urmele torturii s-au impregnat pe chipul și pe corpul său.

După ce a fost prins de forțele separatiste din regiunea estică Donețk, britanicul a fost dus într-un centru al MGB, echivalentul serviciului secret rus FSB, urmașul temutului KGB. Timp de nouă zile, a fost ținut într-o celulă de doi metri pe trei, de unde era scos doar pentru interogatoriile din biroul procurorului, relatează Sky News.

citizencitizen

Harding este unul dintre cei cinci britanici eliberați recent, în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, operațiune intermediată de prințul saudit Mohammed bin Salman și, potrivit mai multor informații, de oligarhul rus Roman Abramovici.

De profesie inginer, el a venit din Sunderland în Ucraina ca medic militar pentru a-i instrui pe soldații ucraineni cum să folosească echipamentul de prim-ajutor. Când a început invazia, în februarie, rușii au ajuns aproape de baza lor și s-au refugiat toți în combinatul metalurgic Azovstal din Mariupol. Acolo au rezistat câteva săptămâni asediului trupelor ruse, iar în cele din urmă s-au predat în luna mai, după ce au rămas fără muniție. Apoi a început calvarul.

citizencitizen

Harding a fost dus într-un centru de detenție unde a fost torturat zilnic. Rușii l-au bătut de cinci sau șase ori, „ca să se distreze". „Cred că am fost de cinci sau șase ori în biroul procurorului și mă băteau când mă duceau și când mă aduceau", a povestit el.

Ultima bătaie, care a durat cam o jumătate de oră, a fost cruntă: l-au încătușat cu brațele la spate și l-au întins pe podea, apoi cel puțin patru gardieni l-au călcat în picioare, lovindu-l în piept, coaste, rinichi și în față. „Unul s-a suit pe șolduri și a început să sară. Cred că i-am scos din sărite fiindcă nu obișnuiam să urlu când mă băteau", a povestit el.

Torționarii foloseau o metodă sadică de tortură: prizonierilor li se ordona să formeze un număr, iar apoi aceștia primeau un șoc electric. „Destul de inventiv", a spus Harding.

El s-a temut de câteva ori că va fi ucis. "Aveam un sentiment… că dacă te-ar lovi până mori nu i-ar deranja. De mai multe ori m-am gândit că e mai bine să se termine odată. Am crezut că așa se va întâmpla. Și ei doar continuau asta, lungind-o inutil. Dacă e să te omoare, mai bine să se termine. Le plăcea. Eram pregătit pentru cel mai rău scenariu și probabil ajunsesem în punctul în care nu mai vedeam nicio scăpare", a mărturisit el.

În urma torturii, Harding a suferit o fractură de stern, a avut dureri crunte de coccis, mai multe coaste fracturate și o leziune a nervului la un braț.

Rușii îi dădeau foarte puțină mâncare și apă. Când nu-l băteau, cea mai mare parte a timpului o petrecea ascultându-i pe gardieni. Celula era supravegheată cu o cameră video și el încerca să nu adoarmă. „Dacă vedeau că nu te miști puțin, veneau, iar dacă te prindeau dormind, te luau la bătaie".

După nouă zile în centrul de detenție, a fost dus într-o închisoare civilă, unde a fost tratat mai bine. Aici a rămas câteva luni, până într-o noapte, când împreună cu ceilalți patru prizonieri britanici, a fost suit într-un camion al trupelor ruse.

Când și-a dat seama că au trecut de ceva timp granița în Rusia, singurul lui gând era unde or să-i îngroape pentru ca trupurile lor să nu fie descoperite vreodată. La un moment dat, camionul s-a oprit, iar Harding și prietenii lui, Aiden Aslin, Dylan Healy, Andrew Hill și Shaun Pinner, au fost dați jos și urcați într-un avion. Ferestrele erau acoperite, iar ei tot nu știau unde îi duceau. Au primit de mâncare, în timp ce zborul a continuat o vreme. „Apoi cineva ne-a zis că suntem deasupra Egiptului. În sfârșit, am crezut pentru prima oară că n-o să murim", a povestit el. În sfârșit, erau liberi.

These heroes are coming back home: POWs released today by Russia:
John Harding, Andrew Hill, Dylan Healy, Sean Pinner and Aiden Aslin (UK); Matthias Gustavsson (Sweden);
Vekoslav Prebig (Croatia); Saadoun Brahim (Morocco);
Alexander Druke and Andy Hune (USA). https://t.co/hnjqXGYxYQ

— londoneuromaidan (@londonmaidan)
September 21, 2022

Pe Harding îl așteaptă acum luni de tratamente și de consiliere psihologică. Experiența din Ucraina se adaugă la activitatea sa bogată în teatrele de conflict. A fost mai întâi în Gerogia, iar în 2015 s-a dus în nordul Siriei, unde s-a alăturat trupelor kurde în lupta cu Statul Islamic.

El subliniază că a venit în Ucraina ca medic militar: „Sunt luptător pentru libertate, nu mercenar. Părerea mea e că nu contează de ce vin oamenii aici, cât timp rezultatele sunt valide. Ce nu este în regulă e când oamenii vin să omoare oameni. Deși face parte din job, nu trebuie să fie un factor motivant".

articolul original.

„Bucătarul lui Putin” recunoaște că el a înfiinţat grupul de mercenari Wagner. Până acum dădea în judecată pe oricine spunea asta

26 September 2022 at 08:34

Omul de afaceri rus, Evgheni Prigojin, apropiat al Kremlinului cunoscut drept „bucătarul lui Putin”, a recunoscut că el a înfiinţat grupul de mercenari Wagner, în 2014, când „a început genocidul populației ruse din Donbas”.

citizencitizen

Declarația lui Prigojin a fost publicată de serviciul de presă al companiei Concord, care îi aparține, ca răspuns la o solicitare din partea publicației Notebook, potrivit Meduza.io.

Prigojin a spus că în 2014, împreună cu mulți alți oameni de afaceri, s-a dus la terenurile de antrenament unde se aflau „cazaci” (grup multietnic, în majoritate de origine slavă - n.red) și „a încercat să dea bani” pentru a „recruta un grup care să meargă în Ucraina să-i protejeze pe ruși”. Apoi a decis să formeze un grup pe cont propriu.

citizencitizen

Prigojin spune că a zburat la unul dintre terenurile de antrenament, a curățat armele vechi, și a găsit „specialiști” care să îl ajute. Din acel moment, afirmă omul de afaceri, la 1 mai 2014, s-a născut un grup de patrioți, care a căpătat ulterior numele „Wagner”.

„Doar datorită curajului lor, eliberarea multor alte teritorii a devenit posibilă, iar soarta republicilor Lugansk și Donețk s-a schimbat radical”, a declarat el.

Potrivit omului de afaceri, luptătorii Wagner, care nu știau decât să „lupte” și să-i protejeze pe cei defavorizați, „s-au aflat întotdeauna într-o poziție precară”. Potrivit acestuia, în ultimii opt ani, toți au încercat să arunce cu noroi asupra grupului, dar și asupra sa, iar „jurnaliştii curioși” au căutat doar informații negative.

citizencitizen

Prigojin spune că este mândru că „a reușit să apere dreptul luptătorilor Wagner de a proteja interesele țării lor”. El i-a numit pe membrii grupului „eroi” care au apărat „poporul sirian și alte popoare din țările arabe”, precum și „africanii și latino-americanii săraci” și „au devenit unul dintre stâlpii patriei noastre”.

Întrebat de jurnaliști de ce a negat anterior legătura cu grupul, iar acum își recunoaște implicarea, omul de afaceri a spus: ”Multă vreme am evitat loviturile multor adversari cu un singur scop principal: ca să nu-i pun în pericol pe cei care stau la baza patriotismului rus”.

Anterior, Evgheni Prigojin a negat orice implicare în grupul Wagner și a dat în judecată jurnaliştii care au afirmat aceste lucruri. În iulie 2022, în urma publicării de către Meduza a unei anchete asupra mercenarilor ruși din Ucraina, Prigojin a cerut deschiderea procedurilor penale împotriva autoarei anchetei, Lilia Yapparova, și a directorului editorial al Meduza, Tatyana Yershova.

articolul original.

O țară apropiată Rusiei nu va recunoaște referendumurile lui Putin din Ucraina

26 September 2022 at 07:49

Kazahstanul, unul dintre partenerii apropiați ai Rusiei, nu va recunoaște posibila anexare a regiunilor estice ale Ucrainei de către Rusia prin referendumurile organizate acolo, a declarat luni Ministerul de Externe al națiunii din Asia Centrală.

citizencitizen

Votul a avut loc în patru regiuni ucrainene deținute în mare parte de forțele ruse, ca parte a unui plan al președintelui Vladimir Putin de a anexa o mare parte a Ucrainei, scrie Reuters.

Occidentul spune însă că este o încălcare a dreptului internațional care intensifică semnificativ războiul în țară. Rusia numește acțiunile sale în Ucraina „o operațiune militară specială”.

„În ceea ce privește organizarea de referendumuri… Kazahstanul pornește de la principiile integrității teritoriale a statelor, echivalenței suverane a acestora și coexistenței pașnice”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Aibek Smadiyarov.

citizencitizen

Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a cerut în repetate rânduri soluționarea conflictului ucrainean în conformitate cu Carta Națiunilor Unite.

„Ne reconfirmăm disponibilitatea de a oferi toată asistența posibilă pentru stabilirea unui dialog politic. În același timp, țara noastră consideră că menținerea stabilității la nivel regional sau global este cel mai important obiectiv”, a spus Smadiyarov.

Referendumurile organizate în provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, reprezentând aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, au început vineri și se încheie marţi.

articolul original.

Noii recruți din Rusia primesc arme Kalașnikov ruginite (Video)

25 September 2022 at 17:21

Oficialii ucraineni spun că noii recruți din Rusia primesc arme Kalașnikov ruginite și au publicat imagini cu acestea pe rețelele de socializare.

citizencitizen

„Cei mobilizați recent în Rusia primesc arme ruginite și pungi de plastic. Li se spune că sunt doar pentru a se obișnui cu ele. Dar asta vor primi pentru a ataca Ucraina. Asta este a doua armată a lumii”, a scris pe Twitter Anton Gherașcenko, consilierul ministrului de Interne al Ucrainei.

The mobilized in Russia are given rusty weapons in addition to plastic bags.

They are told that this is for "hands memory".

But I suppose that this is what they will be given to attack with.

The second army of the world? pic.twitter.com/xlL0x72wbh

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en)
September 24, 2022

Și de jurnalistul bulgar de la site-ul de investigații Bellingcat, Hristo Grozev, a publicat imagini cu armele ruginite. ”Rușii proaspăt recrutați prezintă armele primite”, scrie el.

citizencitizen

Rusia a anunțat zilele trecute că a modificat arma Kalaşnikov AK-12, folosită de forţele sale în Ucraina, pentru a accelera tragerea şi pentru a oferi soldaţilor mai mult control asupra modurilor de tragere.

Versiunea AK-12, care a intrat în funcţiune în 2018, va avea dezactivată decuplarea în două runde şi va avea un control bidirecţional al modurilor de tragere, precum şi un suport reglabil pentru obraji, a declarat pentru RIA Novosti preşedintele Kalaşnikov Concern, Alan Luşnikov.

articolul original.

Analistul militar Hari Bucur-Marcu, despre ordinul dat de Putin: Informațiile despre demonstrațiile modeste împotriva acestui ordin sunt menite să completeze pachetul de mesaje din planul de comunicare publică kremlinez

25 September 2022 at 12:50
image

Hari Bucur-Marcu, fost coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București, susține că ordinul de mobilizare parțială a fost dat de Vladimir Putin doar după o pregătire temeinică.

Astfel, spune el, informațiile despre demonstrațiile organizate împotriva acestui ordin fac parte dintr-o strategie a Kremlinului.

„Ordinul de mobilizare parțială nu putea fi dat de președintele rușilor Putin decât după o pregătire temeinică. Pregătire în care s-au făcut din timp listele cu cei mobilizabili, om cu om, de le-au ieșit de 300.000, s-au alocat resursele necesare pentru aducerea lor în raioanele de concentrare, pentru echiparea și instruirea lor, la fel cum s-au făcut și planurile de comunicare publică pe subiectul mobilizării.

Planuri de comunicare publică în care au intrat cu siguranță și avertismentele despre consecințele juridice, penale, ale opunerii individuale la îndeplinirea ordinului prezidențial privind mobilizarea parțială.

Așa că informațiile despre demonstrațiile modeste împotriva acestui ordin, din câteva localități din Federația Rusă sunt de fapt menite să completeze pachetul de mesaje din planul de comunicare publică, stabilit la nivel central, kremlinez.

Adică, informațiile astea le spun rușilor că sunt puțini cei care s-ar opune la ideea de mobilizare, iar cei care se opun sunt lesne aduși la tăcere, de forțele de ordine.

În plus, sau în minus, cum vreți să o luați, opinia publică rusă este informată că nimeni de la ei nu se opune de fapt războiului, atrocităților și crimelor pe care militarii ruși deja le săvârșesc, de o jumătate de an încoace, în Ucraina, protestele despre care află rușii că s-ar fi declanșat pe străzile unor orașe fiind doar despre faptul că protestatarii așteaptă ca victoria lui Putin împotriva întregii Lumi civilizate să fie obținută prin alte mijloace, decât prin aducerea sub arme și a altor viitori criminali de război, din rândurile lor.

Cu alte cuvinte, totul merge conform planurilor de mobilizare și de comunicare publică, elaborate cu atenție și minuție, la Moscova”, spune Hari Bucur-Marcu.

articolul original.

Volodimir Zelenski le cere rușilor să se predea! Trei garanții pe care le oferă președintele Ucrainei soldaților ruși

25 September 2022 at 06:19
image

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, îi îndeamnă pe soldații ruși să se predea. Liderul ucrainean le oferă și trei asigurări.

Mai precis, soldatul rus va fi tratat civilizat, conform convențiilor în vigoare.

De asemenea, nimeni nu va cunoaște circumstanțele predării sale. Totodată, dacă soldatul care se predă nu va dori să revină în Rusia, se va găsi o cale pentru a-l ajuta.

„Ucraina garantează fiecărui soldat rus care se predă trei lucruri. În primul rând, va fi tratat într-un mod civilizat, în conformitate cu toate convențiile.

În al doilea rând, nimeni nu va cunoaște circumstanțele predării dumneavoastră, nimeni din Rusia nu va ști că predarea dumneavoastră a fost voluntară.

Și în al treilea rând, dacă vă este teamă să vă întoarceți în Rusia și nu doriți un schimb, vom găsi o modalitate de a asigura și acest lucru”, a spus Zelenski, conform Mediafax.

articolul original.

Vladimir Putin îl copiază pe Stalin! Ordinul similar dat de actualul șef de stat al Rusiei

25 September 2022 at 05:15
image

Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainei (GUR) susține că Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, îl copiază pe fostul dictator Iosif Stalin.

Este vorba de un ordin dat de Vladimir Putin, ordinul cu numărul 222.

Potrivit GUR, ordinul lui Putin este similar cu cel dat de Iosif Stalin în 28 iunie 1942, ordinul cu numărul 227.

Ordinul respectiv îi împiedică, practic, pe soldații ruși să fugă de pe câmpul de luptă. În cazul în care aceștia voiau să se retragă, ei erau împușcați în spate.

articolul original.

După ce Rusia a invadat Ucraina, pionul lui Vladimir Putin se vaită: ‘Rusofobia oficială a Occidentului este fără precedent, amploarea ei este grotescă’

24 September 2022 at 20:05
image

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a văitat, sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Chiar dacă Federația Rusă este cea care a invadat Ucraina, Lavrov se plânge de o „rusofobie fără precedent” a Occidentului.

Declarându-se victorios în Războiul Rece, Washingtonul s-a erijat aproape într-un trimis al lui Dumnezeu pe Pământ, fără nicio obligaţie, dar cu dreptul sacru de a acţiona în impunitate oriunde şi oricând”, a acuzat Lavrov, în intervenţia sa la Adunarea Generală a ONU, conform Agerpres.

„Rusofobia oficială a Occidentului este fără precedent, amploarea ei este grotescă. Ei nu ezită să-şi declare nu doar intenţia de a provoca o înfrângere militară ţării noastre (în Ucraina), ci şi de a distruge Rusia”, a mai spus el.

articolul original.

Ziua 213 de război: Atac la Zaporojie. Zelenski îndeamnă la sabotaj. Piloții ruși, chemați la arme. Kadîrov sfidează

24 September 2022 at 14:57

Votul pentru referendumurile pentru anexarea la Rusia a celor patru regiuni din Ucraina aflate sub controlul forţelor ruse continuă şi azi, marți fiind ultima zi în care cetățenii își pot exprima dorința. Cel puțin la nivel teoretic, căci Occidentul și Kievul denunță acest demers ca fiind o mascaradă.

citizencitizen

Pe plan economic, rubla s-a apreciat la noi maxime ale ultimelor luni, în timp ce acţiunile au scăzut în tranzacţii volatile, în contextul chemării la arme făcute de Vladimir Putin.

Și că tot vorbim despre mobilizare, Volodomir Zelenski le-a transmis ucrainenilor din teritoriile ocupate să facă orice ca să evite implicarea în război de partea rușilor. Dar și dacă ajung în această postură, să facă în așa fel încât să saboteze inamicul.

În plus, dacă Rusia va anexa teritoriile ucrainenilor după referendumuri, Joe Biden a promis că SUA vor impune „sancţiuni rapide şi severe”. Klaus Iohannis e mai rezervat - președintele român a transmis că „este inoportun să discutăm în faza de pregătire”.

citizencitizen

Finlanda anunță că își închide granițele pentru turiștii ruși, iar liderul cecen nu mai face mobilizări suplimentare.

Pe front, rușii au atacat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, o clădire din zona rezidențială a orașului Zaporojie, omorând o persoană și rănind alte șapte, iar ucrainenii au transmis că peste 9.000 de soldați au căzut la datorie până acum, în condițiile în care invadatorii au pierdut în luptă mai mult de 50.000 de persoane. Pe de altă parte, invadatorii au început să bombardeze baraje în încercarea de a bloca avansul trupelor ucrainene.

citizencitizen

Citește AICI cele mai noi informații despre războiul din Ucraina.

Evoluții pe front

  • Atac la Zaporojie - Rușii au tras cu o rachetă într-o clădire din zona rezidențială a orașului Zaporojie, atacul fiind soldat cu un mort și șapte răniți.
  • Soldați ucraineni morți - Ucraina a făcut bilanțul celor căzuți la datorie în războiul cu rușii: „Dacă ei au pierdut deja peste 50.000, noi estimăm pierderile la puțin peste 9.000”, a spus ministrul adjunct al Apărării de la Kiev, Hanna Maliar.
  • Baraje bombardate - Pe 21 și 21 septembrie, armata rusă a bombardat cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune un baraj de pe râul Siverski Doneț, cu scopul de a inunda punctele de trecere, în încercarea de a bloca avansul trupelor ucrainene, conform celei mai recente evaluări a războiului făcute de ministerul britanic al Apărării.
  • General înlocuit - Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcția de ministru adjunct al Apărării, responsabil cu logistica, în locul lui fiind numit Mihail Mizintsev (măcelarul din Mariupol), a informat ministerul rus de resort. Detalii AICI.

Referendumuri de anexare și mobilizare

  • Îndemn la sabotare - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut oamenilor din teritoriile ocupate de ruşi în Ucraina să evite prin orice mijloc recrutarea în armata rusă, iar dacă totuşi ajung acolo, să saboteze orice activitate a inamicului.
  • Interzis în Finlanda - Guvernul din Finlanda a anunțat că va interzice turiștilor ruși să treacă granițele în următoarele zile.
  • Piloții, chemați la arme - Angajaţii de la companiile aeriene şi aeroporturile din Rusia au început să primească notificări de recrutare, potrivit ziarului Kommersant. Majoritatea piloţilor din companiile aeriene sunt ofiţeri de rezervă pregătiţi în departamentele militare ale şcolilor de zbor sau soldaţi care au terminat serviciul militar.
  • Kadîrov se revoltă - Liderul Ramzan Kadîrov a decis să scutească toată Cecenia de la mobilizarea anunțată de președintele rus Vladimir Putin, după o serie de mitinguri antirăzboi și după schimbul de prizonieri care a implicat și comandanți ai detașamentului Azov, relatează The Moscow Times.
  • Recrutare în zonele ocupate - Forțele de ocupație ruse au început deja să emită ordine de încorporare pentru bărbații aflați în zonele din Herson și Zaporojie, aflate în prezent sub controlul militar al Moscovei. Ordinele sunt înmânate bărbaților care au pașapoarte rusești și au vârsta de încorporare, informează Statul Major al armatei ucrainene.
  • Ziua 2 - A doua zi de votare în cadrul aşa-numitelor referendumuri organizate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia a început sâmbătă, în pofida criticilor internaţionale vehemente, transmit agenţiile de presă internaţionale. Media de stat ruse au publicat sâmbătă imagini cu mai mulţi cetăţeni la secţiile de vot. Propaganda susține, de exemplu, că rezidenții din Mariupol votează mai intens astăzi decât ieri.
  • Consecințe - Statele Unite „vor lucra cu aliaţii şi partenerii lor pentru a impune măsuri economice suplimentare rapide şi severe Rusiei” dacă anexează teritorii din Ucraina, a avertizat preşedintele Joe Biden într-un comunicat de presă.

Evoluții economice

  • Rubla, cel mai înalt nivel - Rubla a avansat cu 3,5%, la 56,79 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 22 iulie în tranzacțiile de la Moscova. Controalele valutare şi plăţile de taxe de la sfârşitul lunii, prin care exportatorii ruşi îşi transformă câştigurile în valută străină în ruble pentru a face plăţi către Trezorerie, oferă un impuls rublei în pofida factorilor geopolitici contrari, spun analiştii citați de News.ro.
  • Acțiunile au scăzut - acţiunile ruseşti au scăzut puternic vineri, deoarece pieţele rămân nervoase cu privire la modul în care mobilizarea din Rusia va afecta conflictul. Indicele RTS denominat în dolari a scăzut cu 0,9%, până la 1.163,3 puncte. Indicele rusesc MOEX bazat pe ruble a coborât cu 4,1% mai slab, la 2.100,4 puncte.
articolul original.

Iohannis: România nu are de gând să intre în război. Care este scenariul pe care ni-l dorim

24 September 2022 at 05:56
By: -

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Statele Unite, susține, vineri seară, că noua retorică a preşedintelui rus Vladimir Putin trebuie combătută cu toată puterea. ”România, ca parte a NATO, este pregătită de orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu”, continuă şeful statului, precizând că România doreşte retragerea Rusiei din Ucraina. ”România nu are de gând să intre în război”, a mai spus preşedintele, recunoscând că ”este o situaţie foarte tensionată”.

citizencitizen

”Noi respingem cu fermitate acest narativ care a fost prezentat şi cred că este un lucru de la sine înţeles să cercăm să corectăm noi aceste mesaje. Nu-şi doreşte nimeni războiul în afară de Rusia, care a atacat Ucraina, iar noua evoluţie a narativului care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea”, a declarat, vineri seară, în America, Klaus Iohannis, întrebat despre ultimele declaraţii ale preşedintelui Vladimir Putin.  

citizencitizen

Klaus Iohannis afirmă că referendumurile care se ţin în aceste zile în Ucraina ”sunt inacceptabile şi nu vor fi recunoscute practic de nimeni”.  

”Nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită de orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu. Scenariul pe care ni-l dorim este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea”, a mai afirmat şeful statului.  

citizencitizen

Potrivit lui Iohanis, ”România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia”.  

”Descaladarea trebuie să existe de ambele părţi (...) este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, dar suntem hotărâţi să facem faţă oricărei situaţii”, a mai declarat preşedintele Iohannis.  

articolul original.
❌