ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 28 September 2022Ultimele Stiri

Nou sprijin al americanilor de 1 mld. de dolari pentru Ucraina. Încă 18 sisteme HIMARS vor ajunge pe front

Nou sprijin al americanilor de 1 mld. de dolari pentru Ucraina. Încă 18 sisteme HIMARS vor ajunge pe front

Pentagonul a anunţat un nou ajutor militar suplimentar de 1,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, sub formă de comenzi de armament din partea industriei de apărare a SUA, relatează AFP, citată de Agerpres.

Acest nou ajutor, destinat să întărească apărarea ţării pe termen mediu şi lung, include în special 18 sisteme de artilerie de precizie Himars, 150 de vehicule blindate "Humvee", 150 de vehicule tactice tractori de armament, radare şi sisteme de apărare anti-drone, a precizat Departamentul SUA al Apărării într-un comunicat.

Acesta nu este armament destinat forţelor ucrainene care luptă în prezent împotriva forţelor ruse în estul şi sudul ţării, ci echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni.

Acest nou ajutor "demonstrează angajamentul Statelor Unite de a continua să sprijine Ucraina pe termen lung", se arată în comunicat.

"Ajutorul reprezintă o investiţie pe mai mulţi ani în capacităţi esenţiale pentru întărirea susţinută a forţelor armate ale Ucrainei, în momentul în care acestea apară suveranitatea şi teritoriul Ucrainei de agresiunea rusă", a adăugat Pentagonul.

Această nouă tranşă creşte ajutorul militar al SUA pentru Ucraina la 16,2 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse a ţării pe 24 februarie şi la 16,9 miliarde de dolari de la preluarea mandatului de către preşedintele Joe Biden, în ianuarie 2021.

articolul original.

Cine și de ce a "sabotat" Nord Stream? De la submarine-spion la scafandri de luptă, ipoteze de lucru în presa străină

Cine și de ce a "sabotat" Nord Stream? De la submarine-spion la scafandri de luptă, ipoteze de lucru în presa străină

Teza ''sabotajului'' este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică, o operaţiune desigur complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armă cu capacitatea necesară, notează AFP într-o analiză preluată de Agerpres.

Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate susțin cei de la AFP.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate luni sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între Suedia şi Polonia; o zonă supravegheată intens de zeci de ani.

''În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie'', aminteşte pe Twitter analistul naval HI Sutton.

Între timp, statele baltice aflate odinioară în componenţa URSS au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

''Marina rusă dispune astăzi de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele sunt bazate în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică'', asigură HI Sutton, deşi consideră totuşi această ipoteză ca fiind ''improbabilă''.

Un sabotaj complex

O astfel de operaţiune impune o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. ''Este ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil'' implicat, remarcă Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, el excluzând posibilitatea unui act terorist obişnuit.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă; zona este ''perfect adaptată submarinelor de buzunar'', explică un responsabil militar francez, menţionând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

''Drona pleacă dintr-un submarin care poate rămâne la mai multe mile nautice de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu (o viteză de) circa zece noduri, aproape de fundul mării'', explică responsabilul francez. ''Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat'' să fie lovită.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Puterea exploziei ''echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT'', mai remarcă expertul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care neagă orice implicare, dar evocă la rândul ei un sabotaj.

''Marea Baltică este una închisă şi cu adâncimi mici, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor'', subliniază Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg. Cu toate acestea, unele nave şi submarine ''pot desfăşura pe ascuns scafandri de luptă'' şi vehicule submarine ghidate de la distanţă.

Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată care stăpâneşte arta operaţiunilor clandestine. ''Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar există. Este ceva bine coordonat şi bine pregătit'', confirmă sursa militară franceză.

Cine a făcut-o?

Va trece probabil mult timp până când adevărul va ieşi la suprafaţă în mod credibil. Dar deocamdată mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Există ţări ''care au interesul ca gazoductul (Nord Stream 1 şi 2) să nu mai poată funcţiona niciodată'', remarcă aceeaşi sursă militară franceză.

Adversarii noii conducte Nord Stream 2 sunt de fapt numeroşi de mulţi ani, cu SUA în frunte.

Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a declarat că ''dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2''.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: ''Vă promit, suntem capabili să o facem''.

La o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, Baltic Pipe, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia.

''Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni', a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini

Aşadar, în acest stadiu există două certitudini, care sugerează fiecare un alt actor implicat.

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. ''Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective'', spune Julian Pawlak, sugerând teza unui sabotaj condus de SUA.

Dintr-o altă perspectivă, a doua certitudine arată că atacul asupra gazoductelor din Marea Baltică aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. ''Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice'', constată Lion Hirth, care privilegiază teza unui sabotaj executat de Rusia.

''Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (...) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat'', conchide interlocutorul citat.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, mai scrie AFP.

articolul original.

Protest masiv în Georgia. Zeci de mii de persoane se împotrivesc afluxului de ruşi care fug de mobilizare

Protest masiv în Georgia. Zeci de mii de persoane se împotrivesc afluxului de ruşi care fug de mobilizare

Mai multe zeci de mii de persoane s-au adunat în Georgia în apropierea unui punct de trecere a frontierei cu Rusia pentru a protesta împotriva afluxului de ruşi care fug în ţara din Caucaz pentru a scăpa de mobilizare, informează AFP, citată de Agerpres.

"Putin este un terorist", "Rusia ucide", se putea citi pe pancartele agitate de manifestanţi, care aveau asupra lor drapele ucrainene şi georgiene, în apropierea postului frontalier de la Kazbeghi.

Acest punct de trecere a înregistrat o puternică creştere a numărului de sosiri după ce preşedintele rus Vladimir Putin a decretat săptămâna trecută o mobilizare "parţială" pentru a susţine invazia din Ucraina care a pierdut mult din elan.

Potrivit autorităţilor georgiene, intrările din Rusia s-au dublat practic în aceste ultime zile, ajungând la circa 10.000 de traversări cotidiene.

Această imigraţie masivă, din care un prim val s-a produs după declanşarea invaziei la sfârşitul lui februarie, provoacă tensiuni în societatea georgiană, unde amintirea războiului cu Rusia din 2008 rămâne vie.

Photo: Georgian activists protest against Russians crossing the Kazbegi / Verkhnii Lars border point between the two countries.

📷 V.Shlamov/AFP pic.twitter.com/PHpcTVSlVM— Alex Raufoglu (@ralakbar) September 28, 2022

Protestul, în timpul căruia a fost intonat imnul naţional ucrainean, a fost orchestrat de un partid politic de opoziţie pro-occidental, DROA.

"Această migraţie necontrolată şi fără precedent a ruşilor pune probleme de securitate pentru Georgia", a declarat pentru France Presse Tamar Gvinianidzé, una dintre organizatoare.

"Frontiera trebuie să fie închisă imediat pentru că guvernul s-a dovedit incapabil să gestioneze această criză migratorie", a adăugat ea, anunţând organizarea unei alte manifestaţii în următoarele zile.

Numărul de nou-veniţi pe cale rutieră în Georgia pare totuşi să fi scăzut miercuri, notează AFP.

După anunţarea mobilizării săptămâna trecută, zeci de mii de ruşi au fugit în ţările vecine. Pe lângă Georgia, Kazahstanul, Mongolia, Armenia şi Finlanda s-au confruntat de asemenea cu fluxuri importante.

articolul original.

Comisia Europeană definește "victimele inteligenţei artificiale" și ce compensații ar putea primi acestea

Comisia Europeană definește "victimele inteligenţei artificiale" și ce compensații ar putea primi acestea

Comisia Europeană a stabilit noi reguli pentru a uşura accesul victimelor la compensaţii pentru daune legate de inteligenţa artificială (IA), relatează DPA, citată de Agerpres.

Conform noilor norme, consumatorii din Uniunea Europeană vor avea "acelaşi nivel de protecţie ca în cazul tehnologiilor tradiţionale", a precizat vicepreşedinta CE Vera Jourová într-un comunicat.

Regulamentul "adaptează cadrul legal al UE la realităţile transformării digitale" prin care trece economia blocului comunitar, a adăugat comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders.

Victimele care suferă daune, cum ar fi răni, într-un caz care implică inteligenţa artificială vor putea identifica mai uşor părţile vinovate printr-un proces simplificat prevăzut de noile reguli.

De asemenea, o victimă va putea mai uşor să primească daune dacă este discriminată într-un proces de recrutare care implică tehnologie IA, a precizat Comisia Europeană.

CE spune că noile reguli reprezintă o "armonizare specifică a normelor naţionale privind răspunderea pentru inteligenţa artificială" şi urmăresc să acopere toate sistemele IA.

În plus, noile norme prevăd ca explicarea sistemelor informatice ale IA, deseori complicate, să fie mai directă pentru victime atunci când există un proces în justiţie.

Executivul european susţine că introducerea unui regim clar de compensaţie pentru produsele IA sporeşte încrederea publică în IA şi încurajează înţelegerea tehnologiei.

Comisia a propus noile reguli împreună cu o actualizare mai amplă a prevederilor privind răspunderea pentru produse, pentru a reflecta lanţurile globale de furnizare şi noile tehnologii digitale.

Actualele reguli din domeniu sunt vechi de aproape 40 de ani, conform Bruxellesului.

articolul original.

Rusia deschide o anchetă pentru act de terorism internaţional, după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream

28 September 2022 at 19:28
By: -

Serviciile de securitate ruse (FSB) au deschis o anchetă pentru „act de terorism internaţional” după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, a anunţat miercuri Parchetul general rus.

citizencitizen

"Pe baza elementelor transmise de Parchetul general rus (…) organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. O anchetă preliminară a început", a declarat Parchetul într-un comunicat postat pe contul său de Telegram, relatează AFP.

Este "stupid şi absurd" să suspectezi că Rusia s-ar afla în spatele scurgerilor masive detectate după exploziile ce au avariat gazoductele Nord Stream, a declarat, de asemenea, miercuri Kremlinul, în timp ce europenii denunţă un act de "sabotaj".

citizencitizen

"Era destul de previzibil" că unii vor declara că Rusia se află în spatele acestor scurgeri, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Previzibil, stupid şi absurd", a adăugat el.

Potrivit lui Peskov, aceste scurgeri ce afectează Nord Stream 1 şi 2 sunt "problematice" pentru Moscova, "pentru că ambele conducte sunt pline cu gaz (rusesc), iar gazul rusesc costă foarte mult". "Acum, acest gaz este pe cale să se scurgă", şi-a exprimat el regretul.

citizencitizen

Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

articolul original.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Prețul petrolului ar putea fi plafonat pentru țările terțe

28 September 2022 at 16:08

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, astfel încât „Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin ‘simulacrele’ de referendumuri din teritoriile ocupate, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

„Nu acceptăm simulacrele de referendumuri şi niciun fel de anexare în Ucraina şi suntem hotărâţi să facem Kremlinul să plătească pentru această escaladare suplimentară”, a declarat președinta presei la Bruxelles.

„Izolăm şi lovim şi mai tare economia Rusiei”, a spus şefa CE.

Acest al optulea pachet de sancţiuni include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice, a anunţat Von der Leyen.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat, a spus ea.

Noile măsuri mai trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a fi adoptate.

articolul original.

Ucraina se pregătește pentru un atac cu arme nucleare. Kievul a pregătit instrucţiuni detaliate pentru ucraineni

28 September 2022 at 14:32

Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina a elaborat instrucţiuni detaliate pentru ucraineni în cazul utilizării de către Federaţia Rusă a armelor nucleare tactice.

Acest lucru ar ridica la un nou nivel de escaladare actualul război declanşat de Kremlin împotriva Ucrainei, a declarat marţi seara secretarul SNBO, Oleksii Danilov, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.

Ucraina va continua să-și apere teritoriul

Planul de măsuri elaborat de Consiliul pentru Securitatea Naţională în eventualitatea unei lovituri nucleare tactice ar urma să fie dat publicităţii în cel mai scurt timp, a spus el. Totodată, Danilov a subliniat că posibila utilizare a armei nucleare tactice de către Federaţia Rusă nu va opri Ucraina să-şi apere teritoriul.

În ultimele zile, Rusia a regizat pseudo-referendumuri în patru regiuni ale Ucrainei în vederea anexării lor – în autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (în est) şi regiunile Herson şi Zaporojie (în sud) – pe care nici nu le controlează în totalitate. În acest context, Ministerul rus de Externe a avertizat Kievul că după „alipirea” lor Federaţia Rusă, doctrina nucleară rusă se extinde şi asupra acestor teritorii, aminteşte Unian.

Aceasta înseamnă că orice atac al forţelor ucrainene împotriva trupelor de ocupaţie ruse în regiunile respective va fi calificat de Moscova drept un atac împotriva integrităţii Federaţiei Ruse şi considerat drept pretext pentru utilizarea oricărui tip de arme, inclusiv cele strategice din arsenalul armatei ruse, explică experţi citaţi de agenţia de presă menţionată.

SUA au avertizat duminică Moscova în privinţa unor „consecinţe catastrofale” în cazul utilizării armei nucleare în Ucraina.

articolul original.

MAE, poziție fermă privind "referendumurile" din Ucraina. Număr de telefon pus la dispoziția românilor care se află încă în Rusia

MAE, poziție fără echivoc privind "referendumurile" din Ucraina. Număr de telefon pus la dispoziția românilor care se află încă în Rusia

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor „referendumuri” desfășurate în perioada 23-27 septembrie 2022 în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina, cu implicarea și sprijinul nemijlocite ale forțelor de ocupație ruse, ale căror rezultate finale au fost anunțate astăzi, transmite MAE într-un comunicat.

România nu recunoaște rezultatele acestor așa-zise „referendumuri”, care sunt ilegale și ilegitime, se mai arată în informarea trimisă. Ele reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic.

Prin organizarea acestor așa-zise „referendumuri”, Federația Rusă demonstrează încă o dată că acționează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și contrar responsabilităților pe care un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU le are, în calitate de garant al păcii și securității în lume. Acest comportament nu poate fi tolerat de comunitatea internațională.

Totodată, mai arată MAE, România reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și face apel la toate statele să respingă încercările Federației Ruse de a anexa ilegal teritorii ale altui stat sau orice tip de acțiuni similare.

De asemenea, MAE reiterează recomandarea adresată și anterior cetățenilor români care se află pe teritoriul Federației Ruse să își înregistreze neîntârziat prezența prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât și de pe telefonul mobil.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 și al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență, mai arată MAE.

Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum și telefoanele de urgență ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7 965 777 43 38 și Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22, se mai transmite în comunicat.

articolul original.

Rușii, disperați să plece din țară. Nici prin Georgia nu se mai poate ieși. Duma de Stat: Avem liste cu toți cei care pleacă acum

După anunțul mobilizării parțiale a rezerviștilor care au fost chemați să lupte în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, rușii și-au părăsit în număr mare țara care vrea să îi trimită la arme. Însă cetățenii din Rusia care nu au apucat să plece până acum nu o mai pot face și asta pentru că autoritățile au făcut deja liste cu persoanele care stau la coadă să iasă din țară.

Autoritățile ruse le-au transmis oamenilor că există deja liste cu toți cei care încearcă să plece din țară, iar mașinile cu care încearcă să fugă vor fi confiscate.

„Alcătuim liste cu toți cei care pleacă acum. Credeți că pleacă și nimeni nu vede cine a plecat, de ce au plecat?", a declarat Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, potrivit HotNews.

Frontex, agenția de frontieră a Uniunii Europene a transmis că în ultimele șapte zile, 66.000 de ruși au intrat pe teritoriul UE, din teama de a nu fi trimiși la război de Rusia. Acest val de intrări este cu 30% mai mare comparativ cu săptămâna anterioară, mai consemnează sursa citată. Pe lângă aceștia, un număr mult mai mare de ruși a părăsit țara, plecând în țările non-UE, după ce Vladimir Putin a anunțat mobilizarea.

Putin’s announcement of a military mobilization of Russian reservists for his war in Ukraine has set off a frenzied dash for the country’s borders.

The Post interviewed some of the men who have fled Russia since the call-up. https://t.co/FiUavsfHke— The Washington Post (@washingtonpost) September 28, 2022

Spoke to a Russian reservist who fled to Kazakhstan this weekend. He spoke of enormous lines, and said the Russian train he took to the border was packed with young Russian men."I can tell you honestly those leaving are decent men, smart, educated, leaving wives and kids behind." pic.twitter.com/h26905fL6w— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) September 26, 2022

My friend who is stuck at the GE-RU border in the neutral zone trying to leave Georgia for Russia, said she was expecting Russian hipsters to be the ones entering Georgia, but it’s mostly Georgians and North Caucasians. She also said many people are leaving Georgia. pic.twitter.com/Fu5BVMEHKn

— Sopo Japaridze (@sopjap)
September 26, 2022

Fuga rușilor de mobilizare, văzută din satelit la granița cu Georgia

#SatelliteImagery from September 25, 2022 shows a large traffic jam of vehicles leaving #Russia and attempting to cross the border into #Georgia, at the Lars checkpoint, following Russian President Putin’s mobilization order for the war in #Ukraine. pic.twitter.com/iHUsC8hYs2— Maxar Technologies (@Maxar) September 26, 2022

Rusia a instalat un centru de mobilizare la frontiera cu Georgia

Rusia a instalat un centru mobil de înrolare la punctul de frontieră între Osetia de Nord şi Georgia, luat cu asalt în ultimele zile de cetăţeni ruşi după mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin, relatează agenţia TASS, citată de EFE.

Punctul de trecere între Osetia de Nord şi Georgia (Verhni Lars) este singurul pe unde ruşii puteau să ajungă în ţara vecină.

"Liste cu cetăţenii care cad sub incidenţa mobilizării parţiale au fost transmise poliţiei de frontieră", a declarat o sursă din cadrul comisariatului militar din Osetia de Nord - republică din Caucazul de Nord - pentru presa oficială rusă.

Ordine de convocare sunt înmânate cetăţenilor care vor să treacă graniţa cu Georgia, dar care sunt obligaţi în acelaşi timp să se prezinte la comisariatele militare.

Cu toate acestea, reprezentantul comisariatului, citat de TASS, susţine că poliţia de frontieră nu ar avea dreptul să interzică ieşirea din ţară a persoanelor cărora li s-a înmânat ordinul de mobilizare.

Şeful guvernului local din Osetia de Nord anunţase cu o zi în urmă că ordine de mobilizare vor fi înmânate la graniţa cu Georgia nu doar bărbaţilor provenind din această mică republică din Caucazul rus, ci şi celor din alte regiuni ale Federaţiei Ruse.

Agenţia de presă EFE a încercat să afle cum stau lucrurile în realitate pe partea georgiană a frontierei cu Rusia, unde încearcă să ajungă mii de ruşi care vor să evite mobilizarea decretată de preşedintele Vladimir Putin la 21 septembrie. Aceştia fug în Georgia traversând Stepantsminda - o mică localitate situată la poalele muntelui Kazbek - pe jos, pe biciclete sau scutere.

Potrivit Ministerului de Interne din Osetia de Nord, în prezent, 4.960 de vehicule aşteaptă la graniţă ca să treacă în ţara vecină.

Potrivit ministrului georgian de interne, Vajtang Gomelauri, în jur de 10.000 de ruşi intră zilnic în Georgia, ceea ce reprezintă o creştere cu 40%- 45% faţă de perioada de dinainte de 21 septembrie.

Circa 60% dintre ruşii care au ajuns în Georgia au părăsit deja ţara către alte destinaţii, a adăugat el.

articolul original.

Rușii plătesc zeci de mii de euro pentru un loc într-un avion privat pentru a fugi de mobilizarea ordonată de Vladimir Putin

28 September 2022 at 12:45
image

Rușii fac orice pentru a scăpa de mobilizarea anunțată de liderul rus, Vladimir Putin. Cetățenii plătesc până la 28.000 de euro pentru un loc într-un avion privat, iar unii încearcă să închirieze avioane private cu opt locuri, cu preţuri cuprinse între 89.000 şi 156.000, scrie news.ro

”Situaţia este absolut nebună în acest moment. Primim 50 de cereri pe zi acum, aproximativ 5.000”, declară cotidianului britanic Evgheni Bikov, directorul unei societăţi de avioane private ruse, Your Charter.

El spune că întrrprinderea sa a început să închirieze avioane comerciale mai mari pentru a răspunde cererii şi că tot ”nu are locuri suficiente pentru toată lumea”.

Antreprenorul precizează că cel mai ieftin loc într-un avion comercial închiriat cu destinaţia Erevan vostă aproximativ 200.000 de ruble (3.300 de euro).

”CEREREA A CRESCUT DE 50 DE ORI”

Potrivit conducătorului altei întrepirnderi care propune zboruri cu avionul privat, FlightWay, cererile de zboruri numai dus în Armenia, Turcia, Kazahstan şi Dubai au crescut.

”Cererea a crescut de 50 de ori”, declară cotidianului britanic Eduard Simonov.

Însă oferta este redusă, deoarcee numeroase companii de avioane private europene au părăsit piaţa rusă, în urma sancţunilor impuse Moscovei din cauza Războiului rus din Ucraina.

În Rusia au loc manifestaţii, la care au fost arestate mii de persoane, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviştilor, în urmă cu o săptămână, la război în Ucraina.

Imagini cu numeroşi ruşi care fug cu maşina sau avionul au alimentat temeri cu privire la faptul că autorităţile ruse ar putea interzice ieşirea din ţară a bărbaţilor aflaţi la vârsta la care pot lupta.

Kremlinul a anunţat însă, luni, că autorităţile ”nu au luat decizia”, în acest stadiu, să închidă frontiera acestei categorii de ruşi.

Numărul cetăţenilor ruşi care au intrat săptămâna trecută pe teritoriul Uniunii Europene (UE) a fost cu 30% mai mare decât în săptămâna precedentă, a anunţagt marţi Agenţia europeană de frotnieră FRONTEX, cu sediul la Varşovia.

”Aproximativ 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în săptămâna 19-25 septembrie, o creştere cu 30% faţă de săptămâna precedentă”, a anunţat într-un comunicat Friontex, scrie news.ro

articolul original.

Șeful diplomației europene, despre referendumurile de anexare organizate de Rusia în regiunile ucrainene: Sunt ilegale cu rezultate manipulate

28 September 2022 at 12:15
image

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a transmis miercuri că scrutinele de anexare organizate de Rusia în regiunile ucrainene sunt ilegale și manipulate, scrie news.ro

”Este vorba despre o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, în contextul încălcărilor sistematice ale drepturilor omului”, denunţă el într-un mesaj postat pe Twitter.

”Salutăm curajul ucrainenilor, care continuă să se opună şi să reziste invaziei ruse”, adaugă Josep Borrell.

Uniunea Europeană (UE) avertizează miercuri împotriva unui atac vizând infrastructuri energetice, într-o declaraţie publicată de către şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

”Orice perturbare deliberată a unor infrastructuri energetice europene este întru totul inacceptabilă şi va face obiectul unui răspuns viguros şi unit”, avertizează Josep Borrell, care se exprimă în numele celor 27 de state membre UE.

”Toate informaţiie disponibile indică faptul că scurgeri (constate la gazoductele Nord Stream 1 şi 2, în Marea Baltică) sunt rezultatul unui act deliberat”, subliniază el.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a evocat marţi seara ”un act de sabotaj”, în urma unei convorbiri cu premierul danez Mette Frederiksen.

”Aceste incidente nu sunt o coincidebnţă şi ne afectează pe toţi”, consideră Josep Borrell.

”Vom susţine orice anchetă vizând să facă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat şi de ce şi vom lua măsuri suplimentare cu scopul de a ne spori rezistenţa în domeniul securităţii energetice”, anunţă el.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-a declarat, la rândul său, îngrijorat de scurgerile de gaze naturale din cele două gazoducte.

El s-a întâlnit miercuri cu ministrul danez al Apărării Morten Bødskov, pentru a fi informat cu privire la situaţie, anunţă NATO.

Pagubele cauzate celor două gazoducte Nord Stream au fost constate în ziua inaugurării unui gazoduct care leagă Norvegia şi Polonia – Baltic Pipe -, cu o capacitate de zece miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, construit cu scopul de a reduce dependenţa UE de gazele naturale ruseşti, scrie news.ro

articolul original.

Opozantă din Belarus: ‘O armă nucleară poate fi lansată de pe teritoriul Belarus. Ar fi o catastrofă’

28 September 2022 at 12:10
image

O opozantă a regimului Lukașenko, care trăiește în exil, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă lansare a unei arme nucleare de pe teritoriul Belarusului.

Este vorba despre Svetlana Tihanovskaia. Miercuri, aceasta l-a avertizat pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko că angajarea armatei sale în susţinerea Rusiei în Ucraina ar fi echivalentă cu o „sinucidere politică” şi a spus că se teme de o utilizare a armei nucleare de pe teritoriul ţării sale, relatează AFP, conform Agerpres.

Într-un interviu pentru AFP, Svetlana Tihanovskaia a calificat „referendumurile” de anexare organizate de Moscova în patru regiuni ucrainene ocupate drept „simulacre” menite să prezinte ruşilor o victorie, deşi de fapt „blitzkrieg-ul Kremlinului a eşuat”.

Toată lumea a văzut că armata Kremlinului nu era atât de puternică pe cât se spunea, regele este gol, nicio ţară normală nu ar recunoaşte aceste voturi”, a estimat fosta candidata la preşedinţia Belarus pe marginea congresului Partidului Laburist britanic de la Liverpool, în nord-vestul Angliei.

În contextul în care Vladimir Putin a decretat o mobilizare militară, Svetlana Tihanovskaia a estimat că, chiar dacă Lukaşenko decide să trimită trupe, „belaruşii ar dezerta (…)” pentru că ei simt „o apropiere” cu Ucraina.

„Însă dacă decide participarea armatei noastre, asta ar fi echivalent cu o sinucidere politică pentru el”, a declarat ea.

„Chiar cei care susţin regimul şi aliaţii lui Lukaşenko se opun războiului în Ucraina”, a dat ea asigurări.

Kremlinul este principalul aliat al regimului Lukaşenko, la putere din 1994 şi care şi-a pus la dispoziţie teritoriul armatei ruse pentru a permite ofensiva militară împotriva Ucrainei.

Svetlana Tihanovkaia se declară acum îngrijorată că „o armă nucleară poate fi lansată de pe teritoriul Belarus”, opţiune permisă de un „pretins referendum” de anul trecut. „Ar fi o catastrofă”, a afirmat ea.

Opozanta trăieşte în exil în Lituania după alegerile prezidenţiale din Belarus din august 2020. Ea a revendicat victoria la finalul acestui scrutin în care l-a înfruntat pe Aleksandr Lukaşenko, care a câştigat alegerile potrivit rezultatelor oficiale, declanşând un val de proteste la scară naţională.

articolul original.

Fost ofițer CIA: Putin e „complet încolțit”. Șansele ca acesta să folosească arme nucleare cresc „pe zi ce trece”

Fost ofițer CIA: Putin e „complet încolțit”. Șansele ca acesta să folosească arme nucleare cresc „pe zi ce trece”

Pe măsură ce eșecurile militare din Ucraina îl pun tot mai mult „la colț” pe președintele rus, Vladimir Putin, șansele ca acesta să folosească arme nucleare în Ucraina cresc „pe zi ce trece”, susține un fost ofițer CIA.

„Cred că șansele de detensionare a lui sunt aproape de zero”, a declarat marți pentru CNN Robert Baer, un fost ofițer CIA, adăugând că Putin „pur și simplu nu poate ceda atât de mult teren și poate fi văzut că pierde. Cu toate acestea, el continuă ca lider al Rusiei”, scrie Business Insider.

„Șansele ca el să folosească arme nucleare – cel puțin arme nucleare tactice – cresc pe zi ce trece”, a adăugat Baer, referindu-se la armele nucleare mai mici, ce pot fi utilizate pe câmpul de luptă.

Forțele ucrainene au rcâștigat recent teritorii aflate anterior sub ocupația rusă, într-o contraofensivă de-a lungul fronturilor de est și de sud ale Ucrainei. Însă această mișcare pare să fi declanșat o schimbare în abordarea lui Putin față de conflictul declanșat de țara sa, în Ucraina.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială a rezerviștilor care sunt chemați să lupte în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în contextul unor înfrângeri suferite de armata rusă pe frontul ucrainean. Liderul de la Kremlin a recunoscut, însă, că această abordare nu a avut chiar tocmai succesul așteptat, având în vedere protestele din Rusia în care oamenii au manifestat împotriva prezentării la război.

Dar Baer a declarat pentru CNN că eșecurile pe câmpul de luptă din Ucraina și presiunea internă din Rusia nu vor avea niciun impact asupra președintelui rus, despre care Baer a susținut că este puțin probabil să retragă trupele și să negocieze încheierea războiului.

„Este un om puternic. Așa s-a portretizat că în ultimii 20 de ani și nu cedează în disidență. Este încolțit. Este complet încolțit și, ca un rechin, trebuie să meargă înainte. El continuă să bombardeze orașele ucrainene. El continuă să prindă oameni. El continuă să se țină de pământ și nu-l văd cedând nimic din toate acestea”, a spus Baer.

În timpul anunțului de mobilizare al lui Putin, acesta a amenințat că va folosi arme nucleare în Ucraina, susținând că a fost acuzat fără temei de țările occidentale care i-au transmis că a recurs la „șantaj nuclear”. Liderul de la Kremlin a spus, însă, că remarcile sale nu sunt o cacealma. Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume, echipat atât cu arme nucleare tactice, cât și cu arme nucleare strategice, care ar fi folosite împotriva orașelor.

„Rușii cu care țin legătura în Rusia sunt convinși că va deveni un război nuclear”, a declarat Baer pentru CNN.

articolul original.

Giorgia Meloni îl asigură pe Zelenski că Italia va ajuta în continuare Ucraina

Giorgia Meloni îl asigură pe Zelenski că Italia va ajuta în continuare Ucraina

Giorgia Meloni, care a câştigat alegerile în Italia, a asigurat marţi Ucraina de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie, într-un tweet adresat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

"Ştiţi că puteţi conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertăţii poporului ucrainean. Rămâneţi puternici şi păstraţi-vă credinţa neclintită!", a spus Meloni, care va deveni probabil prima şefă a unui guvern de dreapta al Italiei după cel de-Al Doilea Război Mondial, în condiţiile în care alianţa pe care o conduce şi-a asigurat majoritatea absolută în Parlamentul Italiei.

Zelenski a felicitat-o pe Meloni într-un tweet şi a mulţumit Italiei pentru ajutor în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei, notează Agerpres.

Actualul premier al Italiei, Mario Draghi, a fost întotdeauna clar în ceea ce priveşte sprijinul său pentru Ucraina şi livrările de arme Kievului, după declanşarea invaziei ruse în urmă cu şapte luni.

La rândul său, Meloni a condamnat ferm Rusia şi a spus în mod repetat în ultimele luni că este în mod clar de partea Kievului. Astfel, în problema Ucrainei, Meloni împărtăşeşte poziţia lui Draghi şi a majorităţii guvernelor europene.

Cu toate acestea, cei doi parteneri ai săi de coaliţie din cadrul viitorului guvern au exprimat unele îngrijorări. Liderul partidului Liga, Matteo Salvini, a criticat sancţiunile împotriva Moscovei şi este un fan al preşedintelui rus Vladimir Putin, în timp ce liderul partidului Forza Italia, Silvio Berlusconi, a fost timp de ani de zile prieten apropiat cu Vladimir Putin şi a susţinut într-un interviu pe care l-a acordat cu o săptămână înainte de alegeri că Putin a fost presat să atace Ucraina.

articolul original.

Un fost europarlamentar ungar de extremă dreapta a fost condamnat pentru fapte de spionaj în folosul Moscovei

28 September 2022 at 07:45
image

Fostul europarlamentar ungar Bela Kovacs, a fost condamnat de Curtea Supremă a Ungariei pentru că a lucrat pentru interesele Rusiei şi pentru a slăbi politica Uniunii Europene.

„Curtea Supremă l-a declarat pe inculpat vinovat (…) de spionaj împotriva instituţiilor Uniunii Europene”, se spune în decizia consultată de agenţia de presă franceză.

Bela Kovacs este acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei şi (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 şi 2014, potrivit actului de acuzare citat de presă. De asemenea, el a lucrat pentru serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU).

Curtea Supremă a confirmat, de asemenea, condamnarea lui Bela Kovacs pentru „fraudă fiscală” şi „falsificare de documente care au cauzat un prejudiciu financiar”. Lui Bela Kovacs i se reproşează că a semnat contracte de stagiu „fictive”, cauzând prejudicii financiare Parlamentului European.

Bela Kovacs, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă totală de cinci ani de închisoare.

Acest fost membru al partidului naţionalist Jobbik a ieşit din acest partid la scurt timp după dezvăluirea faptelor sale. El a fost europarlamentar între 2010 şi 2019.

Bela Kovacs, care neagă aceste acuzaţii, a urmărit de la Moscova procesul împotriva sa, unde a fugit după analizarea dosarului de prima instanţă în 2020 şi unde predă relaţii internaţionale, potrivit cotidianului Magyar Nemzet.

Supranumit de presa din Ungaria „KGBela”, cu referire la presupusele sale legături cu serviciile de informaţii ruse, Bela Kovacs se declară „victima unor atacuri politice” orchestrate de actualul premier ungar Viktor Orban, transmite AGERPRES

articolul original.
Ieri — 27 September 2022Ultimele Stiri

Dîncu nu crede în amenințările lui Putin cu arme nucleare: ”A blufat”

Dîncu nu crede în amenințările lui Putin cu arme nucleare: ”A blufat”

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin a "blufat" atunci când a ameninţat cu folosirea armelor nucleare, în încercarea de a impresiona ţările europene şi a obţine o recunoaştere a rezultatelor referendumurilor false desfăşurate în patru regiuni ocupate în Ucraina.

"Până la urmă, ceea ce a făcut Putin de la început, pentru că ne-a mai ameninţat pe noi, europenii, cu arme nucleare în martie sau aprilie, ceea ce a făcut a fost mai degrabă să blufeze, să încerce să impresioneze mai degrabă, pentru a vedea cum reacţionează ţările europene în o posibilă recunoaştere sau măcar acceptare a unor referendumuri false pe care le face în cele patru regiuni. Nu credem că acest anunţ din urmă schimbă realitatea războiului", a afirmat Dîncu, la Digi24, citat de Agerpres.

Ministrul Apărării a spus că ameninţările preşedintelui rus nu schimbă cu nimic situaţia României, dând asigurări că NATO nu va sta deoparte "să privească" în cazul folosirii armelor nucleare.

"În România nu se schimbă nimic, pentru că eram într-o stare de vigilenţă încă de la începutul războiului. Noi mergem mai departe cu strategia defensivă pe care NATO a pregătit-o şi, desigur, accelerăm toate procesele de înzestrare. Nu schimbă cu nimic acest nou anunţ al lui Putin. Foarte mulţi analişti îl etichetează ca fiind unul al neputinţei, pentru că a vorbi de folosirea armelor nucleare înseamnă mai degrabă o încercare de a descuraja. Este un echilibru al violenţei, al violenţei ultime ca să spunem aşa, care se naşte prin asemenea declaraţii, pentru că, până la urmă, este un lucru foarte ştiut, nimeni nu poate folosi armele nucleare împotriva celuilalt, atâta timp cât există un echilibru al acestor arsenale. (...) NATO nu poate să stea deoparte şi să privească într-o asemenea situaţie. Există asigurări că acest echilibru al descurajării va funcţiona", a subliniat Dîncu.

Pe de altă parte, ministrul Apărării a explicat că procedurile de lansare a unor lovituri nucleare sunt foarte complicate, chiar şi în cazul Rusiei, cu mai mulţi paşi de urmat şi oficiali implicaţi.

"În lanţul de comandă, care există şi în SUA sau la NATO pentru folosirea armelor nucleare, dar şi în Rusia, pentru că este aproape în oglindă acest lucru, există mai mulţi paşi, eu am numărat şapte proceduri. Nu ajunge ca preşedintele să apese pe un buton din valiza nucleară, ci este vorba de trei coduri care există la preşedinte, premier, ministrul Apărării şi de acolo începe procedura militară, cu şeful de Stat Major, apoi cei care operează. Asta pentru lovitura strategică. Pentru loviturile tactice, procedura este şi mai complicată. Pentru a încerca o lovitură locală cu o bombă nucleară mai mică, pentru a descuraja sau să încerci anihilarea unei regiuni sau unui oraş, este o procedură şi mai complicată", a mai declarat Vasile Dîncu.

articolul original.

Suedia investighează un posibil sabotaj la conducta de gaze Nord Stream

Suedia investighează un posibil sabotaj la conducta de gaze Nord Stream

Scurgerile masive care au loc din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, în apropierea unei insule daneze în Marea Baltică sun cauzate de "acte deliberate" şi "nu de un accident", a declarat premierul danez Mette Frederiksen, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Copenhaga estimează că scurgerile de la conductele, neoperaţionale dar umplute cu gaz vor dura "cel puţin o săptămână" până când se epuizează metanul care se scurge din conductele subacvatice, a declarat ministrul danez al Energiei şi Climatului, în cadrul unei conferinţe de presă la guvern.

Billeder fra F-16 af gaslækage i Østersøen. https://t.co/OgCDfcvTjG pic.twitter.com/D5wsoXvuda— Forsvaret (@forsvaretdk) September 27, 2022

Scurgeri inexplicabile în acest stadiu au fost detectate de autorităţile daneze şi suedeze la gazoductele Nord Stream 1, oprit de la începutul lunii septembrie, şi la Nord Stream 2, care niciodată nu a intrat în serviciu în lipsa unei aprobări din partea autorităţilor germane din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Chiar dacă cele două conducte erau oprite, ele erau pline cu gaze, ceea ce explică scurgerile. Explozii subacvatice au fost înregistrate înainte de începerea scurgerilor din gazoducte, 'cel mai probabil din cauza unor detonări', potrivit Institutului suedez pentru seismologie.

articolul original.

Primele rezultate ale pseudo-referendumurilor organizate în Ucraina: 90% din participanți vor aderarea la Rusia

Primele rezultate ale pseudo-referendumurilor organizate în Ucraina: 90% din participanți vor aderarea la Rusia

Primele rezultate parţiale ale votului din patru regiuni ale Ucrainei ocupate de ruşi arată că majoritatea covârşitoare a locuitorilor s-a pronunţat în favoarea aderării la Rusia, a anunţat agenţia de presă de stat rusă RIA, preluată de Reuters, după ce aşa-zisele "referendumuri" au fost denunţate de Kiev şi Occident ca o farsă.

Votul a avut loc pe parcursul a cinci zile în patru regiuni - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, scrie Agerpres.

El deschide calea preşedintelui Vladimir Putin de a anexa cele patru zone, după care ar putea să prezinte orice încercare ucraineană de a le recuceri ca un atac asupra Rusiei însăşi. El a spus la 21 septembrie că pentru a apăra "integritatea teritorială" a Rusiei ar putea folosi şi armele nucleare, notează Reuters.

Ucraina a avertizat în mod repetat că anexarea de către Rusia a unor noi teritorii ar distruge orice şansă de negocieri de pace.

Potrivit RIA, numărătoarea iniţială arată o majoritate variind de la 96,97% în regiunea Herson pe baza a 14% din voturi numărate, la 98,19% în Zaporojie pe baza a 18%.

France Presse informează pe de altă parte, citând agenţiile de presă ruse RIA, TASS şi Interfax, că comisia electorală din Rusia a susţinut că votul "da" a obţinut între 97 şi 98% din sufragii după numărarea a între 20 şi 27% din voturi în secţiile de votare din Rusia, în timp ce numărătoarea a început în regiunile ucrainene aflate sub controlul Moscovei.

Comisia electorală a deschis secţii de votare pentru sute de mii de persoane venite în Rusia din aceste regiuni pentru a scăpa de războiul din Ucraina.

Adresându-se presei ruse, şeful administraţiei de ocupaţie din Herson, Vladimir Saldo, a revendicat deja victoria în acest vot organizat în regim de urgenţă pe parcursul a cinci zile, în ciuda bombardamentelor şi în prezenţa forţelor armate ruse.

"Este deja clar că majoritatea covârşitoare a oamenilor a susţinut părăsirea Ucrainei şi unirea cu Rusia", a declarat el, citat de AFP, despre zona sub controlul său.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe a respins valoarea acestor voturi.

"Aceasta nu va schimba nimic în politica noastră, diplomaţia noastră şi acţiunile noastre în domeniul militar", a declarat Dmitro Kuleba într-o conferinţă de presă la Kiev cu omologul său francez, Catherine Colonna.

În Crimeea, peninsulă anexată în 2014 de Rusia, secţiile de votare erau deschise pentru refugiaţii de război din regiunea Doneţk (est), controlată parţial de Moscova şi aliaţii săi separatişti.

articolul original.

Vladimir Putin se leapădă de rușii care fug din țară! Ministerul rus al apărării a transmis că nu va solicita guvernelor străine extrădarea celor care fug de mobilizare

27 September 2022 at 13:45
image

Ministerul rus al Apărării a transmis marţi prin intermediul unui comunicat de presă , că nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor străine pentru a extrăda miile de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizare.

”Ministerul rus al Apărării, în cadrul mobilizării parţiale, nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor din Kazahstan, Georgia şi alte ţări cu privire la problema unei presupuse returnări forţate în Rusia a cetăţenilor ruşi care se află acolo”, a precizat ministerul într-un comunicat.

De la anunţul unei mobilizări militare ”parţiale” a rezerviştilor pe 21 septembrie, zeci de mii de bărbaţi ruşi care au vârsta legală pentru a lupta au fugit în străinătate, în special în fostele republici sovietice din Asia Centrală şi Caucaz. Dacă un cetăţean rus primeşte o citaţie şi nu se prezintă la o secţie de poliţie militară, teoretic poate fi considerat un dezertor şi trecut pe lista celor urmăriţi în Rusia.

Ministrul kazah de Interne, Marat Akhmetjanov, afirmat marţi că Astana va fi forţată să extrădeze ruşii care fug de mobilizare doar dacă vor fi trecuţi pe lista oficială a persoanelor urmărite din Rusia, potrivit agenţiei ruse Interfax.

Preşedintele kazah Kassym-Iomart Tokayev a promis că îi va proteja pe ruşii care pot fi mobilizaţi şi care au fugit în Kazahstan, în timp ce relaţiile dintre Astana şi Moscova au fost tensionate de la lansarea ofensivei ruse în Ucraina, scrie news.ro

articolul original.
❌