ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

Fără pensionare anticipată pentru riscul de inflație determinat de factori demografici

7 February 2023 at 17:52
Foto: evz.ro

În timp ce inflația moderată și așteptările mai benigne privind ratele dobânzilor au ajutat la stimularea piețelor în acest an, există un risc mai structural care rămâne subapreciat: declinul demografic.

Factorii de decizie politică s-au axat recent pe provocările care decurg din îmbătrânirea populației, alături de scăderea forței de muncă. Dar, până acum, răspunsurile lor sunt lamentabil de inadecvate pentru a preveni rate mai mari ale inflației și compromisuri fiscale mai dificile în anii următori. Acest lucru sugerează, la rândul său, o probabilitate mai mare de creștere a ratelor dobânzilor, precum și o mai mare incertitudine în materie de politici care apasă asupra cheltuielilor și investițiilor, ambele reprezentând o povară pentru activele ciclice, inclusiv pentru acțiunile.

Datele demografice sunt adesea ignorate – se mișcă prea încet, sunt prea departe. Atunci de ce se concentrează acum asupra politicii? La fel ca multe forțe economice de astăzi, se întoarce la pandemie. Participarea celor cu vârsta de 55 de ani și mai mult a scăzut brusc în timpul Covid-19, stabilizându-se acum în SUA în jurul minimelor din ultimii 15 ani, sub 39%. Această reducere mai mare decât se aștepta a ofertei de forță de muncă a contribuit la creșterea salariilor până la maxime de mai multe decenii și a făcut ca multe companii să se lupte pentru a îndeplini obiectivele de producție.

Creșterea inflației a supus, de asemenea, guvernele la presiuni politice, iar băncile centrale au fost nevoite să urmeze cel mai rapid ciclu de înăsprire din ultimele decenii pentru a readuce inflația spre ținte, încetinind creșterea economică. Acest lucru a făcut ca întreprinderile să se confrunte cu cereri salariale mai mari chiar și în condițiile în care economia încetinește.

Deși factorii de decizie politică au luat act, este puțin probabil ca acțiunile de până acum să atenueze în mod semnificativ nemulțumirea alegătorilor pe termen scurt sau riscurile economice pe termen lung. În Franța, protestele legate de un efort de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani sunt o dovadă a cât de controversată din punct de vedere politic este abordarea provocărilor demografice.

Dintre economiile mai mari, doar Canada pare dispusă să facă tot posibilul pentru a răspunde nevoilor de forță de muncă, ridicând în mod spectaculos obiectivele de imigrare și vizând jumătate de milion de noi imigranți în 2025. Imigrația reprezintă acum aproape toată creșterea forței de muncă a țării și 75 la sută din creșterea globală a populației.

Fără o imigrație semnificativ mai mare, fără mai mulți copii, fără ore și vieți de muncă mai lungi și/sau fără mai multă tehnologie pentru a crește productivitatea, ne confruntăm cu o combinație de producție mai mică de forță de muncă combinată cu un grup mai mare de persoane dependente. Gradul provocării demografice poate fi dezbătut, dar riscul pentru inflație și politica fiscală pe termen lung nu este suficient de puțin luat în considerare.

Chiar și fără participarea sindicală înregistrată în anii 1970, tendințele privind oferta de forță de muncă vor oferi lucrătorilor o mai mare putere de negociere în anii următori, ceea ce ar trebui să ofere un sprijin susținut pentru salarii. Mai mult, fără o creștere compensatorie a productivității, o forță de muncă mai mică sugerează că producția va avea dificultăți în a ține pasul cu consumul populației în general – o dinamică inflaționistă suplimentară. Puneți în contrast această imagine cu semnalele provenite din tranzacționarea titlurilor de valoare protejate împotriva inflației din Trezoreria SUA. Aceasta implică faptul că se așteaptă ca inflația anuală să fie de aproximativ 2,2% în medie pe o perioadă de 10 ani.

Optimiștii dezinflației vor indica, în mod înțelegător, experiența Japoniei din ultimele decenii pentru a pune la îndoială legătura dintre o rată de dependență în creștere și inflație. Cu toate acestea, este important de remarcat cel puțin doi factori care au ajutat Japonia să mențină salariile și prețurile la un nivel scăzut și care s-ar putea să nu poată fi replicați în alte țări în curs de îmbătrânire. În primul rând, japonezii au rămas mai mult timp pe piața forței de muncă, ceea ce pare mai puțin probabil în alte țări în care pensionarii par mulțumiți și capabili din punct de vedere financiar să rămână pe margine. În al doilea rând, Japonia a reușit să își mărească bazinul de forță de muncă în ultimele decenii prin intermediul investițiilor în străinătate și al producției care s-a bazat pe muncitori străini – acest lucru va fi mai puțin acceptabil din punct de vedere politic pentru multe guverne care ar prefera să relocalizeze.

Dincolo de inflație, ar trebui să ne așteptăm la compromisuri fiscale mai dificile pentru guverne. Factorii de decizie politică vor trebui să aleagă din ce în ce mai mult între reducerea cheltuielilor în domenii sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi programele de cheltuieli legate de persoanele în vârstă, creșterea impozitelor sau acceptarea unor deficite bugetare mai mari. În starea actuală de polarizare a multor țări, luarea oricărei decizii va fi cel puțin zgomotoasă.

Pentru piețe, aceste vânturi demografice frontale ar trebui să ducă la stabilirea ratelor dobânzilor la un nivel relativ mai ridicat. În plus, ar trebui să ne așteptăm ca costurile mai mari ale forței de muncă și ale împrumuturilor să cântărească asupra marjelor de profit. Nivelurile ridicate și susținute de incertitudine politică pot, de asemenea, să îi facă pe indivizi să fie precauți în privința cheltuielilor. La fel cum sentimentul influențează multiplii de evaluare a acțiunilor, investițiile și cheltuielile mai prudente se vor reflecta în profituri.

Sursa – www.ft.com

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Sărăcia bate la ușa românilor! Analistul financiar Adrian Negrescu avertizează: ‘Puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă’

4 February 2023 at 16:53
image

Analistul financiar Adrian Negrescu atrage atenția că ”puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă, pentru că nu vom scăpa de inflație.”

Românii au cheltuit anul trecut aproximativ 25% din venituri pe mâncare și băutură, ceea ce ne plasează pe locul I în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, media blocului comunitar fiind de aproape 15%. Situația arată că fie consumăm mai multe alimente, fie avem printre cele mai mari prețuri, a explicat Gabriela Mihai.

Întrebat cum se explică situația cheltuielilor, analistul a declarat: „În primul rând, rezultatele sunt chiar mai drastice, ca să spun așa. De ce? Pentru că ce vedem noi de la Eurostat sunt datele pe 2021, dar majoritatea creșterilor de prețuri, cel puțin pe zona alimentară, au fost în 2022, atunci când din top 10 cele mai mari scumpiri, de peste 30% la produse, în România, nouă dintre acestea au fost la produse alimentare de bază, uleiul, cartofii, margarina, orezul, fasolea, în prim plan, deci produsele alimentare de bază”.

S-a ajuns – și ne spune Institutul Național de Statistică acest lucru – ca peste 40% din cheltuielile unei familii obișnuite să fie alocate pentru produsele alimentare de bază, este un procent fără precedent la nivel european, și bulgarii stau mai bine decât noi, ceea ce arată faptul că prețurile au crescut foarte mult și că nivelul salarial în România a rămas, din păcate, în urma inflației”, a adăugat Adrian Negrescu.

Întrebat dacă mai au românii bani și pentru altceva în afară de mâncare și utilități, el a afirmat: „Ah, e greu de spus dacă mai au bani. Gândiți-vă că tot Institutul Național de Statistică ne spune că venitul mediu net pe cap de locuitor e pe la 2.660 de lei în momentul de față, ceea ce raportat la inflație înseamnă undeva la nivel de 2.100 de lei, dacă scoți inflația din acești bani”.

Ce înseamnă acest lucru în esență? Înseamnă că puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă, pentru că nu vom scăpa de inflație. Da, nu va mai fi atât de mare cât am avut-o în 2022, dar s-ar putea să avem în continuare o inflație de două cifre, iar asta se traduce, din păcate, într-o scădere a puterii de cumpărare”, a mai spus analistul Adrian Negrescu, conform b1tv.ro.

articolul original.

Analistul financiar Adrian Negrescu: ‘Pentru majoritatea românilor va fi o misiune imposibilă să ia acum un credit. Rata la bancă trebuie să reprezinte 45% din venit’

2 February 2023 at 20:16
image

Analistul financiar Adrian Negrescu afirmă că pentru cei mai mulți dintre români este o ”misiune imposibilă” să ia un credit prin programul ”Prima Casă”.

Pentru majoritatea românilor va fi o misiune imposibilă să ia acum un credit, în condițiile în care mai mult de jumătate din populația țării nu câștigă banii necesari pentru a se încadra în acest program. Gândiți-vă că pentru a lua o garsonieră, să spunem de până în 70 de mii de euro, trebuie să ai un salariu de aproximativ 5.200 de lei pe lună ca să respecți prevederile acestui program, la o rată undeva la 2.300 de lei. Vă dați seama că foarte puțini români câștigă în momentul de față 5.200 de lei net pe lună pentru a-și putea lua o primă casă prin acest program guvernamental.

Mai mult decât atât, dacă vor să își ia un apartament de 2-3 camere de până în 120.000 de euro, vor avea nevoie de un venit minim de 9.400 de lei net pe lună, iar rata va fi undeva la un nivel de 4.200 de lei net pe lună. E o misiune aproape imposibilă pentru români, mai ales că cei care apelează la acest program sunt în general oameni aflați la început de drum, care au salarii foarte mici și nu au posibilități financiare nici măcar să asigure acel avans de 5% necesar pentru locuințele de până în 70 de mii de euro și de 15% până la 120 de mii de euro, în condițiile în care prețurile continuă să crească în piața imobiliară pentru apartamentele noi”, a spus analistul financiar.

Adrian Negrescu se așteaptă ca doar 10-15% dintre cei care se vor înscrie în programul „Prima Casă” să reușească practic să acceseze finanțarea.

„Gândiți-vă că pentru cei care vor să își ia un apartament de peste 120.000 de euro, ceea ce nu este foarte mult raportat la prețurile din marile orașe, mă refer la Cluj și la București, înseamnă că vor plăti undeva la nivel de 19% TVA, pentru că statul a decis de la 1 ianuarie că toate locuințele mai scumpe de 600 de mii de lei să plătească TVA de 19%. În aceste condiții, vă dați seama, piața imobiliară va fi înghețată, iar acest program guvernamental va fi doar încă un punct bifat pe hârtie în programul de guvernare și nimic altceva. De altfel, nici anul trecut din cei 1,5 miliarde de lei cât a fost programul ”Prima Casă”, o treime din bani au rămas nefolosiți pentru că nu au fost clienți.

Singura soluție în momentul de față, având în vedere dobânzile uriașe practicate în România, este să îți amâni practic decizia de a-ți cumpăra o casă. Poate în 2024, atunci când sperăm că dobânzile ușor, ușor să scadă, pe măsură ce și inflația din România se va tempera în 2023.

Este o misiune imposibilă să îți iei credit, pentru că rata la bancă trebuie să reprezinte 45% din venit, iar pentru o garsonieră de până în 70.000 de euro, nu văd cine are 5.200 de lei pe lună venit net ca să poată să respecte programul acesta”, a declarat analistul financiar Adrian Negrescu, conform psnews.ro.

articolul original.

Țări din Europa ieftinesc transportul public în comun, ca o încurajare a alegerii acestora

1 February 2023 at 06:00
image

Germania va introduce un bilet lunar ieftin la nivel naţional de la 1 mai pentru a încuraja utilizarea transpor­tului public şi a reduce costurile pen­tru cetăţeni, relatează Bloomberg.

Pentru 49 de euro, consumatorii vor putea călători cu trenurile, me­trourile, tramvaiele şi autobuzele re­gio­nale în întreaga ţară. Schema este parte a eforturilor ţării de reducere a emisiilor de carbon din sectorul trans­porturilor, bazându-se pe expe­ri­enţele cu un bilet ultraieftin de 9 euro lansat în vara trecută. Acesta s-a dovedit extrem de popular în rândul germanilor care se confruntă în continuare cu o inflaţie ridicată alimentată de criza energiei.

Biletele vor intra la vânzare încă din 3 aprilie.

Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun, o măsură tot mai abordată

În Marea Britanie, biletele de autobuz în multe zone din Anglia costă acum nu mai mult de două lire, notează Euronews. Schema susţinută de guvern are drept obiectiv să încu­rajeze oamenii să folosească trans­portul public în detrimentul maşi­nilor personale.

Departamentul de Transport a sa­lutat schema ca modalitate de a ajuta industria să-şi revină de pe urma pandemiei, aceasta fiind de asemenea aşteptată să reducă emi­siile la nivel naţional.

Deşi activiştii de mediu au lăudat schema, aceasta păleşte în faţa unor măsuri mult mai ambiţioase din Europa.

Un acces echitabil pentru cei cu venituri scăzute

În Spania, guvernul a introdus călătoriile gratuite cu trenul pe ma­joritatea rutelor scurte şi medii anul trecut. Schema a fost acum extinsă la serviciile autobuzelor intercity. Pre­mierul Pedro Sanchez susţine că mă­sura îi va ajuta pe oameni în timpul crizei .

În Irlanda, transportul public a fost ieftinit din 16 mai anul trecut, pentru prima dată în aproape trei sferturi de secol, ca parte a unui plan de reducere a costurilor de trai şi în­curajare a transportului sustenabil. Tot în mai anul trecut, Italia a in­trodus un bonus excepţional pentru transportul public ca parte a măsu­rilor de atenuare a impactului econo­mic al războiului din Ucraina.

În octombrie 2022, Malta a de­venit a doua ţară din lume care a fă­cut transportul public gratuit, potrivit cntraveler.com. Luxemburgul a fost prima ţară care a renunţat la bilete în 2020, iar mai multe zeci de oraşe europene au procedat la fel în mod independent.

Unul dintre factorii din spatele acestei tendinţe de a face transportul public mai ieftin sau gratuit este sustenabilitatea. Dincolo de acesta, susţinătorii spun că astfel de măsuri poziţionează transportul ca bun pu­blic, asigurând un acces mai echitabil pentru cei cu venituri scăzute.

Gratuitatea biletelor, o opțiune aparentă

Alte beneficii ale măsurilor includ susţinerea cetăţenilor europeni în faţa inflaţiei şi costurilor în creştere ale energiei.

Criticii se îndoiesc însă că măsurile au rezultatul pretins. Mohamed Mezghani, secretar general al International Association of Public Transport, susţine că nu preţul biletelor primează neapărat când vine vorba de alegerea transportului public, ci siguranţa, promptitudinea şi curăţenia.

Există mai apoi şi problema majoră a finanţării. Deşi pentru cetăţeni, biletele trebuie plătite cumva, fie prin impozite, fie de operator, reţea sau oraş.

articolul original.

Bagheta franțuzească, pizza și ouăle sunt din ce în ce mai scumpe, pe fondul inflației

28 January 2023 at 23:00
image

Inflaţia scumpeşte pizza, un simbol al Italiei, ouăle, un aliment banal devenit un simbol al nivelului de trai, şi celebra baghetă franţuzească, un produs cu conotaţii sociale, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a se bucura de un fel de mâncare clasic pentru ţara lor, italie­nii sunt nevoiţi să scoată mai mult din buzunar, informează Bloomberg. Costul me­diu al unei pizza Margherita a cres­­cut cu aproape 30% în decem­brie anul trecut în termeni anuali.

Acesta depăşeşte cu mult rata inflaţiei de luna trecută, de 12,3%, îm­pinsă în sus de scumpirea energiei şi alimentelor. Prin intermediul indi­ca­torului Pizza Margherita, Bloomberg încearcă să scoată la lumină şocul de trai resimţit de italieni prin evaluarea evoluţiei preţu­rilor ingredientelor celui mai cunoscut şi simplu fel de mâncare.

Prețurile ridicate la ouă a dus la o contrabandă în SUA

Inflaţia împinge în sus şi preţul pizzei din New York. Celebra felie de pizza la un dolar nu mai costă acum un dolar, notează Bloomberg.

Şi pre­ţul ouălor este în creştere la nivel mon­dial. De vină este în primul rând gripa aviară, dar inflaţia este un al factor major, crescând costurile nu­treţurilor şi al energiei. De aseme­nea, din ce în ce mai mulţi oameni consu­mă ouă în loc de alte surse de protei­ne din cauza crizei costurilor de trai.

În SUA, preţurile ridicate au dus la creşterea contrabandei cu ouă din Mexic în SUA, notează CNN.

Inflaţia ameninţă un alt aliment simbol: bagheta franţuzească, potri­vit The Wall Street Journal.

Autorităţile franceze se grăbesc să ajute brutăriile locale să facă faţă scumpirii dramatice a energiei pen­tru a produce în continuare acest aliment simbol.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis la începutul lunii că guvernul francez va veni cu susţinere suplimentară în condiţiile în care brutăriile se confruntă cu costuri în creştere la ingrediente şi energie.

„O baghetă nu înseamnă doar apă, drojdie, făină şi sare, ci şi foarte mult savoir-faire, o metodă ancestra­lă protejată“, a declarat Macron.

Inflația din Franța a afectat brutăriile locale

Premierul Elisabeth Borne a promis că brutarii îşi vor putea plăti facturile la electricitate pe perioada iernii în rate, cât şi amâna plata taxelor până către sfârşitul anului, când facturile la energie ar trebui să scadă.

Mobilizarea de către Macron a oficialilor de top francezi este un semnal al importanţei acordate atenuării îngrijorărilor privitoare la pâine în condiţiile în care guvernul său se confruntă cu ameninţarea unor greve prelungite având legătură cu planul de reformare a sistemului de pensii.

Brutarii locali se luptă să menţină preţurile baghetei constante, deşi inflaţia din Franţa a urcat la maxime record, notează CNBC. În septembrie, preţurile înregistrau cea mai redusă rată de creştere din UE, de 8%, comparativ cu media de 18% la nivelul blocului.

articolul original.

Vești proaste pentru Marea Britanie! Ministrul britanic de Finanțe va continua creșterea impozitelor

28 January 2023 at 17:45
image

Marea Britanie va continua creşterea impozitelor, a transmis ministrul britanic de Finanţe, Jeremy Hunt, subliniind în acelaşi timp necesitatea de a dezvolta Brexitul într-un catalizator pentru creşterea economică a Marii Britanii.

”Cea mai bună reducere a taxelor în acest moment este încetinirea inflaţiei”, a spus Hunt într-un discurs adresat giganţilor tehnologiei, inclusiv Amazon, Google şi Meta, în timp ce urmăreşte să alunge ”pesimismul” economic din Regatul Unit.

În ultimele luni a lipsit optimismul din economia Marii Britanii, a arătat Hunt.

Ministrul le-a spus companiilor că sunt importante pentru perspectivele Regatului Unit, dar a adăugat că ”Marea Britanie este vitală şi pentru viitorul lor” şi le-a cerut ajutorul pentru a face din ţară ”următoarea Silicon Valley a lumii”.

Ministrul de Finanţe a subliniat importanţa de a face din Marea Britanie un loc în care companiile doresc să facă afaceri. El a arătat că Marea Britanie trebuie să aibă ”nimic mai puţin decât cel mai competitiv regim fiscal al oricărei ţări majore”, în ciuda restabilirii creşterii planificate a impozitului pe profit de la 19% la 25%, după ce creşterea fusese abandonată de fostul ministru de Finanţe Kwasi Kwarteng.

Ultimele comentarii ale lui Hunt s-au referit mai mult la îmbunătăţirea imaginii circumstanţelor economice din Marea Britanie decât la furnizarea de noi politici, consideră Susannah Streeter, analist senior de investiţii şi pieţe la Hargreaves Lansdown.

″Jeremy Hunt a scăpat de imaginea de pompier pentru cea de muncitor în construcţii, hotărât să ajute la reconstruirea economiei Marii Britanii. Dar nu există beton cu uscare rapidă, pentru a oferi o soluţie imediată la stagnarea în care se află Regatul Unit”, a scris Streeter într-o notă de analiză.

Detaliile ”lipsesc foarte mult”, a adăugat ea, spunând că ”arhitecţii acestui plan nu sunt în mod clar siguri cum va fi plătit”.

Lira sterlină a scăzut cu 0,25% faţă de dolar, atingând 1,237 dolari, în urma discursului.

Discursul lui Hunt a avut loc în timp ce rata inflaţiei din Regatul Unit a atins 10,5% în decembrie, cu mult peste ţinta de 2% a Băncii Angliei, scrie news.ro

articolul original.

Indicatorului social de referință (ISR) va fi majorat în luna martie cu aproape 14%

26 January 2023 at 07:40

În România, creşte indicatorului social de referință (ISR), față de care se calculează ajutoarele financiare, acesta se va majora din luna martie.

Astfel, indicatorului social de referință (ISR), față de care se calculează ajutoarele financiare, va fi majorat în luna martie cu aproape 14%, majorare raportată la rata inflației.

În contextul Legii 225/2021, valoarea indicatorului social de referință se actualizează, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, dar doar dacă aceasta are o valoare pozitivă. Astfel, o dată cu creșterea indicatorului social de referință (ISR), mai multe ajutoare sociale vor fi majorate în mod automat.

Ajutoarele sociale vor crește

Din datele recente transmise de Institutul Național de Statistică se rată că inflația pentru anul 2022 a fost de 13,8%. Așadar, din luna martie, ISR va crește de la 525,5 lei, cât este în prezent, la 598 de lei.

Toate ajutoarele sociale calculate pe baza valorii ISR se vor majora din luna martie. Printre aceste ajutoare financiare se numără indemnizația de șomaj, ajutorul social, prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap sau nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copilului.

Se dau până la 630 de lei pe lună

Astfel, din luna martie, venitul minim garantat primit de familiile și persoanele singure ca formă de asistenţă socială se va majora datorită creșterii ISR-ului și va avea următoarele valori:

  • 169 de lei (0,283 ISR) pentru persoana singură;
  • 305 lei (0,510 ISR) pentru familiile formate din două persoane;
  • 427 de lei (0,714 ISR) pentru familiile formate din trei persoane;
  • 529 de lei (0,884 ISR) pentru familiile formate din patru persoane;
  • 630 de lei (1,054 ISR) pentru familiile formate din cinci persoane;
  • 44 de lei (0,073 ISR) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Crește indemnizația de șomaj

În legea76/2002, indemnizația de șomaj se acordă șomerilor pe o perioadă de 6 luni și este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data stabilirii acesteia.

Valoarea ISR în vigoare la data stabilirii valorii indemnizației (din martie va fi 598 de lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;.

Valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea (asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare) unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:

3% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum trei ani;
5% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani;
7% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum zece ani;
10% – pentru persoanele cu un stagiu de minimum 20 de ani.

Totodată, din martie va crește și limita minimă a cuantumului indemnizației lunare aferente concediului de creștere a copilului. Tot din martie se va majora și alocația pentru susținerea familiei, stabilită în Legea 277/2010.

Aşadar, legal, în funcție de cât de mare este venitul net mediu lunar pe membru de familie (raportat la ISR), cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de ISR.

articolul original.

Banca Națională a României: ‘Nivelul ridicat al inflației reclamă monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii. Ritmul de creștere a costurilor salariale unitare pe ansamblul economiei s-a cvasi-dublat’

24 January 2023 at 15:30
image

Nivelul ridicat al inflaţiei reclamă monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe piaţa muncii, date fiind şi problemele structurale cronice ale acesteia, precum şi majorările de salarii efectuate în debutul anului în sectorul bugetar, dar şi în cel privat, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 10 ianuarie 2023.

Membrii Consiliului au apreciat că persistenţa în viitorul apropiat a unui grad relativ atenuat de tensionare a pieţei muncii, aşa după cum sugerează indicatorii specifici, precum şi costurile mari cu energia şi cu materiile prime, sunt de natură să limiteze creşterile salariale în primele luni ale acestui an, cel puţin pe anumite segmente. S-a convenit, totuşi, că nivelul ridicat al inflaţiei reclamă monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe piaţa muncii, date fiind şi problemele structurale cronice ale acesteia, precum şi majorările de salarii efectuate în debutul anului în sectorul bugetar, dar şi în cel privat, sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie„, se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, noile creşteri lunare înregistrate de efectivul salariaţilor din economie, în septembrie – octombrie 2022, au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, inclusiv ca urmare a scăderii efectivului în sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a mărit marginal în octombrie – noiembrie, după descreşterea aproape continuă din ultimii doi ani până la 5,4%, în trimestrul III din 2022.

Totodată, dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal şi-a încetinit trendul ascendent, în primele patru luni din semestrul II al anului anterior.

Ritmul de creştere a costurilor salariale unitare pe ansamblul economiei s-a cvasi-dublat, însă, în trimestrul III, iar dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să se mărească relativ alert, inclusiv în octombrie, dar în condiţiile unor efecte adverse mai mari exercitate de costurile cu energia şi cu materiile prime asupra productivităţii muncii din acest sector„, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a remarcat că, potrivit celor mai recente sondaje, deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior, iar după o redresare vizibilă în octombrie – noiembrie, intenţiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redus din nou în ultima lună a anului 2022, inclusiv în contextul incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi al înăspririi condiţiilor financiare la nivel european şi mondial, cu impact şi asupra cererii.

De asemenea, s-a reiterat faptul că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme.

În acelaşi timp, pe piaţa muncii se vor resimţi, probabil, tot mai pregnant, influenţele extinderii automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi ale recursului în creştere la angajaţi extracomunitari, conform agerpres.ro.

articolul original.

Noi informații esențiale de la BNR: ‘Rata anuală a inflației va ajunge la nivelul de o cifră în trimestrul III al anului curent’

23 January 2023 at 18:45
image

Rata anuală a inflaţiei va scădea, probabil, în trimestrul I 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 10 ianuarie 2023.

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre faţă de previziunile precedente -, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

S-a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei – situat totuşi uşor deasupra intervalului ţintei”, se precizează în document.

Alături de modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanţi majori ai descreşterii în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei sunt efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit sursei citate, începând cu trimestrul I al acestui an, mici efecte de bază dezinflaţioniste se vor manifesta probabil şi pe segmentul alimentelor procesate, cu impact asupra dinamicii viitoare a inflaţiei de bază.

Totodată, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei rămâne relativ echilibrată în actualul context, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.

„S-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat, totuşi, presiuni inflaţioniste mai intense decât cele anticipate anterior, dar relativ modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrul IV 2022 – trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate -, dar după un nou avans semnificativ peste aşteptări consemnat de PIB în trimestrul III 2022.

Evoluţiile fac probabile valori în descreştere ale excedentului de cerere agregată în acest interval, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din luna noiembrie 2022. Totodată, ele implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023”, conform BNR.

Indicatorii cu frecvenţă ridicată arată, „probabil în trimestrul IV 2022”, consumul privat redevine principalul determinant al creşterii în termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, deşi mult mai modest, este de aşteptat din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului.

În schimb, exportul net şi-ar putea mări contribuţia negativă la dinamica PIB, în condiţiile în care exporturile şi-au redus considerabil variaţia anuală în octombrie 2022 şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv în contextul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus şi la accelerarea creşterii deficitului comercial, precum şi a acelui de cont curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor asociate generează, însă, incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului de Administraţie al BNR, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

În acelaşi timp, specialiştii BNR au subliniat importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

„Incertitudini şi riscuri majore rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

S-a arătat din nou că, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, se arată în documentul BNR.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi pentru stimularea economisirii, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută +/-1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

„S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, potrivit Minutei BNR.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, de la 6,75%.

În acelaşi timp, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, de la 7,75%, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, informează agerpres.ro

Citește și: 

Experții de la BNR atrag atenția: ‘Riscurile la adresa evoluției ratei de schimb continuă să vină din accentuarea dezechilibrului extern’

articolul original.

Vești proaste! Klaas Knot (BCE): ‘Ne așteptăm la majorarea dobânzilor cu 0,5% în februarie și în martie, și ne așteptăm la mai multe majorări în mai și în iunie’

23 January 2023 at 06:45
image

Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că Banca Centrală Europeană ar urma să majoreze ratele dobânzilor în zona euro.

„Ne aşteptăm la majorarea dobânzilor cu 0,5% în februarie şi în martie, şi ne aşteptăm la mai multe majorări în mai şi în iunie„, a declarat Knot, într-un interviu acordat duminică postului de televiziune WNL din Ţările de Jos, transmite Reuters.

Într-un interviu separat acordat duminică publicaţiei italiene La Stampa, Knot a explicat că „este prea devreme să spună” dacă Banca Centrală Europeană ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor până în vară.

La un anumit moment, desigur, riscurile privind perspectivele inflaţioniste vor deveni mai echilibrate. De asemenea, va exista o perioadă în care, de exemplu, am putea reduce dobânzile cu până la 50 puncte de bază, dar încă suntem departe de o asemenea evoluţie„, a declarat oficialul BCE.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referinţă cu 250 de puncte de bază la ultimele sale patru reuniuni de politică monetară, o scumpire fără precedent a costului creditului într-o perioadă atât de scurtă, şi intenţionează să menţină aceeaşi direcţie în lunile următoare pentru a provoca o scădere durabilă a inflaţiei.

Cele mai recente date statistice arată că inflaţia anuală în zona euro a încetinit în decembrie până la 9,2%, graţie în mare parte unor costuri mai mici la energie. Cu toate acestea, inflaţia de bază, care nu ţine cont de volatilitatea preţurilor la alimente şi energie, a continuat să crească până la 5,2%, ceea ce a calmat speranţele că recenta explozie a preţurilor a trecut, conform agerpres.ro.

articolul original.

Analistul financiar Adrian Negrescu: ‘Puterea de cumpărare a populației va continua să scadă în 2023. Pentru că prețurile vor continua să crească’

22 January 2023 at 16:20
image

După ce au contribuit la creșterea inflaţiei, prin preţurile uriașe practicate de firmele de  stat din energie, și după ce și-au crescut, anul trecut, încasările bugetare cu peste 20% din suprataxarea populației și a firmelor prin această ,,mamă a tuturor taxelor’’’ care este inflația, autoritățile ne promit acum că vor mai tempera iureșul scumpirilor.

Da, o să o facă, pentru că, cu prisma falimentului economic în față, au stopat creșterile aberante de prețuri din sectorul energetic, măcar temporar. Cum peste 60% din inflația cu care ne confruntăm este cauzată de scumpirea gazelor și a energiei, bineînțeles că înghețarea prețurilor va avea un efect pozitiv.

În plus, scăderea ratei inflației va fi posibilă și ca urmare a efectului de bază. În 2022, prețurile au crescut cu rate spectaculoase față de 2021. În 2023, este puțin probabil ca prețurile să crească cu același ritm față de 2022, anul recordurilor în materie de creșteri de prețuri.

Din păcate, jocul e deja făcut

Asistăm la un fel de exercițiu de ,,alba neagra’’ financiar din partea guvernanților, care încearcă toate metodele să ne facă să credem că avem șansa de a alege calea câștigătoare. Din păcate, însă, jocul e deja făcut, iar de pierdut vom pierde cu toții.

De ce? Pentru că chiar dacă politicienii își vor face un titlu de glorie din reducerea inflației, să nu uităm că se află printre principalii vinovați și că, până la urmă, dincolo de acest indicator, puterea de cumpărare a populației va continua să scadă în 2023. De ce? Pentru că prețurile vor continua să crească.

Ce va face BNR

Dacă inflația va începe să își reducă ritmul de creștere în a doua parte a anului, mă aștept ca BNR să acționeze tot la fel de prompt cum a făcut-o în cazul creșterilor de dobândă și să procedeze invers, adică să scadă rata de politică monetară, să dea semnalul ieftinirii creditelor. Dacă nu o va face, atunci va însemna că BNR vrea ca românii care au credite să plătească toate costurile acestei perioade inflaționiste”, conform dcbusiness.ro.

articolul original.

Președintele BCE, Christine Lagarde, avertizează: ‘Decizia Chinei de a-și redeschide economia va crește inflația în Europa, deoarece ambele concurează pentru mai multă energie’

22 January 2023 at 08:45
image

Decizia Chinei de a-şi redeschide economia va creşte inflaţia în Europa, deoarece ambele concurează pentru mai multă energie, a declarat vineri preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters.

Au existat dezbateri ample săptămâna aceasta la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, despre dacă decizia Beijingului de a pune capăt politicii sale zero-Covid va aduce mai multă sau mai puţină inflaţie.

Pe de o parte, unii susţin că, deoarece lanţurile de aprovizionare sunt restabilite, redeschiderea ar putea atenua unele dintre presiunile inflaţioniste cu care s-a confruntat Europa în ultimele luni.

Pe de altă parte, alţii notează că China va consuma mai multă energie şi acest lucru se va adăuga la presiunile inflaţioniste în curs.

Preşedintele Christine Lagarde, şefa băncii centrale a zonei euro, se află în a doua categorie.

Redeschiderea Chinei este ”ceva care va fi pozitiv pentru China în mare parte, ceva care va fi pozitiv pentru restul lumii, dar vom avea o presiune inflaţionistă asupra multora dintre noi, pur şi simplu pentru că nivelul de energie care a fost consumat de China anul trecut a fost cu siguranţă mai mic decât ceea ce vor consuma în acest an

Cantitatea de GNL [gaz natural lichefiat] pe care [ei] o vor cumpăra din restul lumii va fi mai mare decât ceea ce am văzut şi nu există atât de multă capacitate neutilizată în ceea ce priveşte petrolul şi gazele”, a spus Lagarde vineri, în timpul unui panel la Davos, condus de Geoff Cutmore de la CNBC.

”Deci vor exista constrângeri, vor exista mai multe presiuni inflaţioniste din această cerere suplimentară”, a adăugat ea.

Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că firmele europene s-ar putea confrunta cu costuri mai mari atunci când caută să achiziţioneze gaze naturale în acest an, deoarece va exista mai multă concurenţă pentru această marfă.

Inflaţia a fost una dintre cele mai mari provocări pentru cetăţenii europeni în ultimul an, în principal cauzată de facturile mai mari ale energiei.

BCE a majorat dobânzile de patru ori pe parcursul anului 2022, ducând dobânda depozitelor la 2%.

Banca centrală a declarat în decembrie că va creşte în continuare dobânzile în 2023, pentru a combate inflaţia ridicată.

Datele recente au arătat o încetinire a inflaţiei totale, chiar dacă aceasta rămâne cu mult peste ţinta de 2% a BCE.

Inflaţia din decembrie a ajuns la 9,2% în zona euro, potrivit cifrelor preliminare. Aceasta a fost a doua ăncetinire lunară consecutivă a creşterilor de preţuri în zona euro, conform news.ro

articolul original.

Președintele BCE, Christine Lagarde, îi liniștește pe europeni: ‘Datele au devenit mult mai pozitive în ultimele săptămâni. Anul în curs nu va fi unul strălucitor, dar mult mai bun față de ceea ce ne temeam’

21 January 2023 at 14:15
image

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că activitatea economică în zona euro a încetinit în acest an comparativ cu 2022, dar va fi cu mult peste ceea ce se preconiza iniţial, în pofida inflaţiei şi crizei energetice.

Datele au devenit mult mai pozitive în ultimele săptămâni, ceea ce ne face să credem că anul în curs nu va fi unul strălucitor, dar mult mai bun faţă de ceea ce ne temeam„, a declarat Christine Lagarde la Forumul de la Davos. În special piaţa muncii din Europa „nu a fost niciodată atât de dinamică cu un număr al şomerilor la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani”, a adăugat preşedintele BCE, transmite AFP.

Christine Lagarde a făcut referire în principal la Germania, prima economie a Europei, care ar urma să evite recesiunea în 2023, în pofida unei situaţii în continuare tensionate din cauza crizei energetice, potrivit unor declaraţii făcute zilele trecute de cancelarul Olaf Scholz. Lovită de inflaţie, care a majorat costurile de producţie în industrie, motorul economiei sale, Germania pare să reziste mai bine decât se anticipa graţie unui consum robust şi ajutoarelor publice consistente.

La rândul său, Comisia Europeană prognozează o contracţie a Produsului Intern Brut, atât pentru zona euro cât şi pentru ansamblul UE, în ultimul trimestru din 2022 şi primele trei luni din 2023, urmată de o revenire pentru restul anului.

Cu toate acestea, Christine Lagarde a atras atenţia asupra faptului că inflaţia rămâne mult prea ridicată, chiar dacă ritmul de creştere a preţurilor a mai încetinit după ce a atins un vârf de peste 10% în luna octombrie a anului trecut. „După toate măsurătorile, inflaţia rămâne mult prea ridicată. Vom menţine cursul până când vom aduce inflaţia la 2% la momentul oportun”, a spus Lagarde.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referinţă cu 250 de puncte de bază la ultimele sale patru reuniuni de politică monetară, o scumpire fără precedent a costului creditului într-o perioadă atât de scurtă, şi intenţionează să menţină aceeaşi direcţie în lunile următoare pentru a provoca o scădere durabilă a inflaţiei.

Cele mai recente date statistice arată că inflaţia anuală în zona euro a încetinit în luna decembrie până la 9,2%, graţie în mare parte unor costuri mai mici la energie. Cu toate acestea, inflaţia de bază, care nu ţine cont de volatilitatea preţurilor la alimente şi energie, a continuat să crească până la 5,2%, ceea ce a calmat speranţele că recenta explozie a preţurilor a trecut, informează agerpres.ro.

articolul original.

Mai vine sau nu recesiunea? Iată ce arată cele mai recente date

21 January 2023 at 00:00
image

Forumul Economic Mondial de la Davos, unde se adună o dată pe an elita lumii, a început în umbra fri­cii de recesiune, dar se încheie cu un uşor sentiment de optimism.

Cele mai recente date arată că Europa va evita o recesiune profundă şi se reechilibrează după şocul impactului războiului din Ucraina.

De asemenea, oficialii americani au încre­dere că economia SUA, cea mai mare din lu­me, va ateriza lin, în timp ce redeschiderea Chinei după un nou atac al pandemiei de COVID-19 dă speranţe că economiei mondiale îi va fi mai bine decât s-a crezut până acum. Chiar şi FMI a semnalat că îşi va îmbunătăţi prognozele economice – în loc de un 2023 „mai dificil“ se aşteaptă la o „îmbunătăţire“ în a doua jumătate a anului şi în 2024.

Inflația a atins punctul maxim în țările cu economii solide

Cu doar câteva zile înainte instituţia fi­nanciară soră, Banca Mondială, a emis un aver­tis­ment că eco­nomia globală este „peri­cu­los de a­proape“ de re­cesiune. Însă de rece­siu­ne se agăţau spe­ran­ţele că se va do­mo­li valul de su­prain­flaţie care mătură o bună parte din econo­miile lumii, mai ales din America de Nord şi Europa.

În SUA, în Franţa şi în alte economii mari, dar şi mici, cum ar fi cele est-europene, inflaţia (calculată în funcţie de aceeaşi perioadă a anului anterior) pare să fi atins punctul de vârf şi dă semne de încetinire. În SUA, preţurile chiar au scăzut în decembrie 2022, comparativ cu luna anterioară. Această tendinţă a apărut în umbra riscurilor de recesiune.

Dacă reducerea pre­siunilor recesioniste va da un nou impuls inflaţiei? Aceasta înseamnă mai mult spaţiu de manevră şi un motiv suplimentar pentru băncile centrale să majoreze şi mai mult dobânzile.

În Germania, guvernul a calculat că cea mai mare economie europeană va evita la limită recesiunea anul acesta, spun surse apropiate situaţiei, citate de Reuters. Ministrul de finanţe Christian Lindner şi-a exprimat încrederea în rezistenţa economică a ţării sale, însă el vede o recesiune „foarte uşoară“ anul acesta.

În statele est-europene, inflația a devenit o problemă mai mare decât riscul de recesiune

Indicii despre cum va arăta viitorul pot veni din cele mai neaşteptate locuri. Banca centrală a Ungariei a fost prima din lumea dez­voltată care a început să majoreze do­bânzile pentru a lupta cu inflaţia şi a făcut acest lucru când economiştii de la Banca Centrală Europeană dădeau asigurări peste asigurări că forţele inflaţioniste sunt doar temporare şi că inflaţia nu va fi o problemă. Rând pe rând, inflaţia a devenit o problemă mai mare decât în toate statele est-europene, iar mai târziu şi BCE a acceptat că şi în zona euro. Dobânzile mari înseamnă credit mai scump, ceea ce înceti­neşte economia.

Despre cum va fi de acum încolo, poate că dezbaterile din Canada pot fi un indiciu.

Gospodăriile canadiene şi economia în general s-au dovedit surprinzător de rezistente în faţa creşterilor de dobânzi, ceea ce poate complica lupta cu inflaţia, scrie Bloomberg, care citează economişti de la bănci mari.

„Nu încape îndoială că economia a avut la sfârşitul anului trecut mult mai multă forţă decât s-a crezut. A fost o surpriză pentru toată lumea“, spune Douglas Porter, economist şef la BMO.

Canada se așteaptă la o recesiune ușoară și scurtă

Datele despre economia canadiană arată că în decembrie numărul locurilor de muncă a crescut cu 104.000, de asemenea o surpriză. În plus, întârzierile la plata creditelor au rămas la niveluri reduse record. Porter arată că teoria economică spune că recesiunea este inevita­bilă după creşteri rapide de dobânzi, însă rezis­tenţa înseamnă o luptă mai grea cu inflaţia. „Adevărul este că dacă economia rămâne prea puternică, atunci dobânzile se vor duce şi mai sus.“

Companiile canadiene se aşteaptă la o recesiune slabă şi ca inflaţia să rămână la cote ridicate. Şi în SUA oficialii Rezervei Federale au asigurat că au încredere că economia va ateriza lin. Executivii companiilor americane se aşteaptă totuşi la recesiune, dar una uşoară şi scurtă.

Partea bună este că această rezistenţă poa­te face în realitate aterizarea lină la care speră guvernele şi mai ales băncile centrale, adică o răcire lentă a economiei odată cu creşterea do­bânzilor astfel încât lupta cu inflaţia să pro­ducă minime.

Dar la Davos, executivii marilor bănci îndeamnă şi la prudenţă.

articolul original.

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, la Forumul Economic Mondial de la Davos: ‘De la începutul anului vedem unele vești bune. Ne așteptăm ca în 2023 creșterea să își inverseze direcția’

19 January 2023 at 21:00
image

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a economiei mondiale să se inverseze în 2023 şi asta în pofida continuării războiului din Ucraina şi a majorării nivelului dobânzilor

Luând cuvântul la un panel organizat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Georgieva a reconfirmat previziunile anterioare ale FMI, conform cărora ritmul de creştere a economiei mondiale va încetini până la 2,7% în acest an, de la unul de aproximativ 3,2% anul trecut, transmite Reuters.

De la începutul anului vedem unele veşti bune. Ne aşteptăm de asemenea ca în 2023 creşterea să îşi inverseze direcţia, să înceapă procesul în care merge în sus, în loc să meargă în jos„, a spus Georgieva.

Directorul FMI a subliniat că cele mai importante trei provocări sunt: războiul dintre Rusia şi Ucraina, criza costului vieţii şi faptul că dobânzile au atins un nivel fără precedent în ultimele decenii. Lumea trebuie să pună la punct o ajustare inteligentă la o mai mare securitate a aprovizionării, a adăugat directorul FMI.

Contextul actual nu este unul grozav„, a subliniat Georgieva.

În perioada 16-20 ianuarie 2023 la Davos are loc Forumul Economic Mondial (WEF), o reuniune la care anul acesta este aşteptată o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, informează agerpers.ro.

articolul original.

Mugur Isărescu: Privind stabilitatea financiară, ne-am preocupat în continuare de stabilitatea preţurilor

19 January 2023 at 13:15
image

În România este inflaţie, Banca Naţională a României se bate cu ea, dar trebuie să asigure şi stabilitatea financiară, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

,,Privind stabilitatea financiară, ne-am preocupat în continuare de stabilitatea preţurilor. Avem în România o creştere masivă a inflaţiei, dar peste tot în lume s-a întâmplat. Asta nu înseamnă că ne spălăm pe mâini. Dacă ne uităm şi facem comparaţii, că nu poţi să te uiţi numai la tine, trebuie să te uiţi şi la ce se întâmplă în lume, din 2019, în condiţiile în care ne-a preocupat stabilitatea financiară. Uitaţi curba României, cea cu albastru. Cu un an înainte eram chiar pe locul I, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Am ajuns pe locul 8. Datele sunt ceva mai mici. De ce? Că este vorba de indicele european, armonizat, ca să putem să facem comparaţii.

De aceea aveţi la România 14,6%, să ne putem compara cu alte ţări. Şi ţări cu care obişnuiam în trecut să concurăm, în sensul ‘Domnule, hai să luăm modelul Poloniei, hai să luăm modelul Cehiei, să luăm modelul Ungariei’ şi aşa mai departe, au avut o inflaţie care comparativ ne-a depăşit, mai mare decât la noi. Ce vrea să spună această realitate, aceste cifre?

Că în România este inflaţie, ne batem cu ea, trebuie să asigurăm şi stabilitatea financiară şi progresele în ceea ce priveşte inflaţia se vor face treptat, că este un alt tip de inflaţie. Este cum se spunea pe vremea mea cost – push inflation, is not exactly demand pull, mainly cost push. Terminologia actuală a evoluat. Se vorbeşte de inflaţie pe partea ofertei”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că instituţia nu uită de stabilitatea preţurilor şi că lucrează împreună cu stabilitatea financiară şi cu stabilitatea preţurilor.

În ceea ce priveşte stabilitatea financiară, el a prezentat o comparaţie cu media europeană pe baza câtorva indicatori. În acest context, el a menţionat că o mare problemă după criza din 2008 a fost rata creditelor neperformate.

Mare problemă, în special după criza din 2008 – 2009 au fost creditele neperformante. Atât de mare încât putea să dărâme sistemul bancar din România”, a spus Isărescu.

El a declarat că România stă mai bine decât media europeană. De asemenea, avem o acoperire mai bună cu provizioane a creditelor neperformante.
 
articolul original.

Ionuț Moșteanu (USR) a făcut bilanțul guvernării PNL – PSD – UDMR: Dezastru în energie, scumpiri, obiective PNRR întârziate, 900 km de drumuri cu contracte întârziate sau reziliate. „Pe ei îi interesează doar ciolanul” (VIDEO)

18 January 2023 at 16:23
image

Deputatul Ionuț Moșteanu, vicepreședinte USR și purtător de cuvânt al partidului, a făcut un bilanț al guvernării PSD – PNL – UDMR. Acesta a susținut că mai ales social-democrații și liberalii tot aduc în discuție subiectul rotativei premierilor, care ar urma să se producă în luna mai, pentru a distrage atenția publică de la adevăratele probleme ale românilor.

Moșteanu a mai spus că și dacă PSD va prelua funcția de premier, nu crede că acest partid va mai rămâne la guvernare și în 2024, an cu patru rânduri de alegeri. Asta pentru că, amintește Moșteanu, PSD-iștii au obiceiul de a pleca de la Putere înainte de alegeri pentru ca, din Opoziție, să aibă pe cine da vina pentru problemele create chiar de ei cât au fost guvernare.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.

Ionuț Moșteanu (USR), despre rotativa premierilor

„Povestea asta cu rotativa cu cinci luni înainte să se întâmple e alimentată de PSD și PNL tocmai ca să ne facă să vorbim despre asta, să nu vorbim despre problemele reale din economie, scăderea puterii de cumpărare, scumpiri la alimente, nebunia din energie.

La fiecare declarație mai zic ceva de rotativă, ca și cum ar interesa pe cineva ce fac ei la rotativă. Esențial e ca România să fie bine guvernată, or dacă schimbă între ei două ministere nu va fi bine guvernată, că toate ministerele sunt cu probleme. (…)

Mai e un aspect pe care vreau să-l subliniez: ar fi prima oară când PSD preia guvernarea într-un moment dificil economic și înainte de alegeri. Am mari dubii… Și dacă preia guvernarea, am mari dubii că PSD va rămâne la guvernare și în 2024. Cred că vor fugi cum au făcut de fiecare dată, după ce aruncă în stânga și-n dreapta cu bani și apoi spun ”OK, să rezolve cineva””, a declarat liderul USR, pentru B1 TV.

Moșteanu a făcut un scurt bilanț al guvernării PNL – PSD – UDMR

Acesta a enumerat apoi o parte dintre problemele de la diverse ministere: „Ne uităm la Energie ce dezastru e, la Muncă ne uităm cum ratează jalon după jalon, cum încearcă să șmecherească toată povestea cu tăierea pensiilor speciale. Dl Budăi are jalon pe pensii la finalul trimestrului 1 din 2023. Sunt niște iluștri necunoscuți care au un an de mandat la Economie și Turism, nu-i știe nimeni… La Fonduri Europene, Marcel Boloș a întârziat cu 22 de jaloane, a întârziat prima cerere de plată, pe a doua nu a făcut-o, dă Ordonanță peste Ordonanță și-și leagă singur șireturile când trebuie să dea acele ajutoare pentru energie de la UE”.

„Sunt probleme în toate ministerele. La Transporturi… colegii mei de la USR au făcut o analiză, colegul Horațiu Cosma chiar a publicat-o azi, în care arată că sunt 900 de kilometri de drumuri naționale, expres și autostrăzi care sunt cu contracte întârziate sau reziliate în mandatul dlui Grindeanu”, a continuat Moșteanu.

Un bilanț separat al mandatului lui Lucian Bode (PNL) la ministerul de Interne a făcut președintele USR, Cătălin Drulă.

„PNL și PSD se bat pe ciolan, ei privesc țara asta ca o pradă. Pe ei îi interesează doar angajări din aparatul de partid și contracte din bani publici. Uită că trebuie să guverneze pentru fiecare român, inclusiv pentru cei care nu i-au ales, trebuie să stimuleze mediul antreprenorial, ca să angajeze oameni. Ei angajează în continuare la stat… cât va mai putea antreprenorul român să alimenteze cu bani bugetul de stat pentru tot dezmățul ăsta? Nu foarte mult”, a mai declarat deputatul USR Ionuț Moșteanu, pentru B1 TV.

articolul original.

Cei mai bogați oameni din lume s-au îmbogățit și mai mult în ultimii doi ani

18 January 2023 at 01:00
image

Cei mai bogați oameni din lume, reprezentând 1% din total, au dobândit de aproape două ori mai multă bogăție decât restul lumii în această perioadă, potrivit raportului anual al Oxfam privind inegalitatea, citat de CNN.

Averea lor a urcat cu 26.000 de miliarde de dolari, în timp ce cei 99% din populația planetei și-au văzut averea crescând doar cu 16.000 de miliarde de dolari.

Iar acumularea de avere a super-bogaților s-a accelerat în timpul pandemiei. Dacă ne uităm la ultimul deceniu, aceștia au obținut jumătate din toată noua avere creată, față de două treimi în ultimii ani.

Numărul de săraci la nivel mondial a crescut vertiginos

Raportul, care se bazează pe date compilate de Forbes, a fost programat să coincidă cu începutul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, o întâlnire de elită a unora dintre și a liderilor mondiali.

Mulți dintre cei mai puțin norocoși se luptă. Aproximativ 1,7 miliarde de lucrători trăiesc în țări în care inflația depășește salariile. Iar reducerea sărăciei a stagnat probabil anul trecut, după ce numărul de săraci la nivel mondial a crescut vertiginos în 2020.

„În timp ce oamenii obișnuiți fac sacrificii zilnice pentru lucruri esențiale, cum ar fi alimentele, super-bogații și-au depășit chiar și cele mai nebunești vise”, a declarat Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International. „După doar doi ani, acest deceniu se anunță a fi cel mai bun de până acum pentru miliardari – un boom al anilor ’20 pentru cei mai bogați din lume.”

Mai bogați decât erau la începutul pandemiei

Deși bogățiile lor au scăzut într-o oarecare măsură în ultimul an, miliardarii globali sunt în continuare mult mai bogați decât erau la începutul pandemiei.

Averea lor se ridică la 11,9 trilioane de dolari, potrivit Oxfam. Deși este în scădere cu aproape 2 trilioane de dolari față de sfârșitul anului 2021, este încă mult peste cele 8,6 trilioane de dolari pe care miliardarii le aveau în martie 2020.

Cei bogați beneficiază de trei tendințe, a declarat Nabil Ahmed, director în Oxfam America. La începutul pandemiei, guvernele globale, în special țările mai bogate, au vărsat trilioane de dolari în economiile lor pentru a preveni un colaps. Acest lucru a determinat ca valoarea acțiunilor și a altor active să crească vertiginos.

Cei mai bogați oameni au profitat de creșterile bursiere

„O mare parte din acești bani proaspeți au ajuns la cei ultra-bogați, care au putut profita de această creștere a pieței bursiere, de acest boom al activelor”, a spus Ahmed. „Și nu existau barierele de protecție ale unei impozitări corecte”.

De asemenea, multe corporații s-au descurcat bine în ultimii ani. Aproximativ 95 de companii din domeniul alimentar și energetic și-au dublat profiturile în 2022, a declarat Oxfam, în timp ce inflația a făcut ca prețurile să crească vertiginos. O mare parte din acești bani au fost plătiți acționarilor.

În plus, tendințele pe termen mai lung ale desființării drepturilor lucrătorilor și ale unei mai mari concentrări a pieței accentuează inegalitatea.

Sărăcia globală a crescut foarte mult de la începutul pandemiei

În schimb, sărăcia globală a crescut foarte mult de la începutul pandemiei. Deși de atunci s-au înregistrat unele progrese în reducerea sărăciei, se așteaptă ca acestea să se fi blocat în 2022, în parte din cauza războiului din Ucraina, care a exacerbat prețurile la alimente și energie, potrivit datelor Băncii Mondiale, citate de Oxfam.

Este pentru prima dată când bogăția extremă și au crescut simultan în 25 de ani, a precizat Oxfam.

Pentru a contracara această inegalitate crescândă, Oxfam face apel la guverne să majoreze impozitele pentru cei mai bogați locuitori.

Aceasta propune introducerea unei taxe unice pe avere și a unor impozite pe câștiguri excepționale pentru a pune capăt profiturilor obținute din crizele globale, precum și creșterea permanentă a impozitelor pentru cei mai bogați 1% dintre rezidenți la cel puțin 60% din veniturile lor din muncă și capital.

O criză extremă de concentrare a bogăției

Oxfam consideră că ratele aplicate celor 1% din cei mai bogați ar trebui să fie suficient de ridicate pentru a reduce semnificativ numărul și averea acestora. Fondurile ar trebui apoi să fie redistribuite.

„Ne confruntăm într-adevăr cu o criză extremă de concentrare a bogăției”, a declarat Ahmed. „Și este important înainte de toate, cred, să recunoaștem că nu este inevitabilă. O precondiție strategică pentru a limita inegalitatea extremă este impozitarea celor ultra-bogați.”

Cu toate acestea, grupul se confruntă cu o luptă dificilă. Aproximativ 11 țări au redus impozitele pentru cei bogați în timpul pandemiei. Iar eforturile de a majora taxele pentru cei bogați au eșuat în Congresul SUA în 2021, chiar dacă democrații controlau ambele camere și Casa Albă.

articolul original.

Ludovic Orban credere că inflația e o conspirație a Guvernului: „Este perfect legitimă întrebarea”

13 January 2023 at 21:40

[unable to retrieve full-text content]

Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, afirmă că Guvernul a „pierdut lupta cu inflaţia”, subliniind că după analiza măsurilor guvernamentale se pune întrebarea „dacă nu cumva Executivul a lăsat în mod intenţionat inflaţia să crească” […]

Articolul Ludovic Orban credere că inflația e o conspirație a Guvernului: „Este perfect legitimă întrebarea” apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.
❌