ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

53% dintre români ies mai rar la restaurant acum decât înainte de creșterea inflației

23 November 2022 at 13:58

Sabina Nisioi (bookingham.ro)

Pentru a reduce costul consumației, românii se orientează spre mâncărurile din meniu care au prețuri mai accesibile (35%)

Conform Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, este 13,5%. În spatele datelor oficiale, impactul real e semnificativ mai mare când vine vorba de cum resimt românii scumpirile actuale. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat la prețurile alimentelor (>20%), ceea ce impactează nu numai listele de cumpărături, ci și ieșirile la restaurant. 

Iar acest lucru e valabil și dacă trecem granițele României. Un sondaj realizat de SIAL Paris arată că și celelalte țări din Europa se adaptează în consecință. 78% dintre respondenți au afirmat că prețurile în restaurante au crescut semnificativ față de anul trecut și 55% recunosc că aceste scumpiri influențează frecvența ieșirilor în oraș. În contextul inflației, ne-am propus să analizăm cum percep românii prețurile la restaurant în 2022 și cum le influențează asta ieșitul în oraș.

Acum, 1 din 2 români iese la restaurant rar sau foarte rar; o schimbare evidentă față de obiceiurile dinaintea pandemiei când majoritatea (53%) ieșeau mai des.

Scumpirile afectează semnificativ stilul de viață al românilor, iar asta se reflectă inclusiv în felul în care își petrec timpul liber. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că ies de 2-3 ori pe lună.

Întrebați cât de des mergeau la restaurant înainte de pandemie, majoritatea participanților la studiu (53%) au declarat că ieșeau mai des decât acum. Totuși, pentru 27% nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

94% dintre români consideră că prețurile din restaurante au crescut

Majoritatea văd aceste creșteri drept semnificative (55%), pe când alții le percep ca fiind mici (39%). Totuși, există și români care consideră că nu s-a schimbat nimic (6%).  

Ca să aflăm ce înseamnă pentru români “creșteri semnificative” și “creșteri mici”, am rugat respondenții să evalueze noile prețuri din restaurante. Cei mai mulți dintre respondenți (32%) au impresia că acestea sunt cu 20% mai mari decât înainte de izbucnirea pandemiei și creșterea inflației. 31% dintre participanții la studiu cred că prețurile au crescut și mai mult de atât – cu 25%. 23% percep o creștere de 15%, iar 14% văd o creștere de 10%.

Când vine vorba de fiecare regiune în parte, cei mai mulți respondenți din Muntenia (40%) și Moldova (44%) consideră că prețurile au crescut cu 20%. În schimb, în Transilvania, creșterile se resimt mai puternic. Cei mai mulți dintre participanți din acea regiune a țării (37%) evaluează că prețurile ar fi crescut chiar de fapt cu 25%.

35% dintre români aleg preparatele mai ieftine din meniu ca să reducă nota de plată

Cei care vor totuși să iasă în oraș și să facă și economie, găsesc diferite metode. Întrebați ce fac pentru a reduce costul consumației, cei mai mulți dintre respondenți (35%) au spus că se orientează după produsele din meniu care au prețuri mai accesibile. Unii români renunță la desert (23%), împart un fel de mâncare cu altcineva (12%), sau nu mai comandă și de mâncare, ci doar de băut (3%).

Datele arată că sunt și români care nu-și propun să reducă nota de plată. 15% dintre respondenți au afirmat că nu s-a modificat nimic în comportamentul lor la restaurant.

articolul original.

Afacerile cumulate ale celor peste 6.000 de magazine ale marilor retaileri au crescut cu 20%, peste rata inflației și avansul consumului

23 November 2022 at 07:18
By: M.Ex.
Evoluția cifrei de afaceri pe sectoare de activitate în 2021 comparativ cu 2020 și 2019 (Sursa: Cushman & Wakefield Echinox)

Marile rețele de retail au înregistrat în 2021 o cifră de afaceri cumulată cu aproape 20% mai mare față de 2019, an pre-pandemic, cu 60% peste rata de creștere a consumului din ultimii doi ani (12,5%), și peste inflația cumulată din perioada 2020-2021, de 7,8%, potrivit studiului Romania Retail Snapshot, realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

În cadrul studiului s-a analizat evoluția cifrei de afaceri pentru un număr de 110 de companii de retail din 12 domenii diferite, respectiv FMCG, Fashion, DIY, Articole Sportive, Încălțăminte, Articole pentru Copii, Bijuterii, Home & Deco, Restaurante și Cafenele, Cosmetică, Electro-IT, Magazine Specializate. Împreună, cei 110 de retaileri operează pentru 6.000 de magazine, majoritatea dintre acestea funcționând în proiecte de retail de tip mall, parcuri de retail și galerii comerciale.

Companiile incluse în studiu au raportat în 2021 o cifră de afaceri cumulată de 27,5 miliarde de euro, comparativ cu 22,9 miliarde de euro în 2019 și 24,8 miliarde de euro în 2020.

Majorarea cifrei de afaceri a marilor retaileri a fost susținută atât de deschideri de noi magazine, dar și de revenirea consumului în 2021, care s-a resimțit și în magazinele fizice, în ciuda restricțiilor impuse de pandemie, dar și în rata de creștere a vânzărilor online.

„Apetitul pentru consum al românilor a determinat marii retaileri să deschidă noi magazine în ultimii doi ani, dar totodată să se concentreze și pe dezvoltarea vânzărilor online din dorința de a oferi clienților experiențe de shopping prin intermediul tuturor canalelor. Acest lucru s-a văzut în dinamica cifrelor de afaceri din 2021, și cel mai probabil va favoriza și rezultatele din 2022, în condițiile în care mare parte a retailerilor analizați în studiul nostru previzionează pentru acest an rulaje record, chiar dacă rata inflației a crescut, iar ritmul de creștere a consumului la nivel general a încetinit”, a declarat Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Dintre categoriile analizate, doar operatorii de magazine de încălțăminte au înregistrat o scădere a rulajului în 2021 față de 2019, toate celelalte domenii având avansuri cuprinse între 8,4% și 39,7%, creșteri care sunt superioare ratei inflației.

Cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri au fost înregistrate pentru retailerii care comercializează produse Electro – IT (39,7%), DIY (26,4%), magazine specializate (petshopuri, farmacii, puncte de vânzare ziare, tutun etc) (22,9%), articole sportive (19%) și FMCG (18,1%).

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 80 de profesioniști ce oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 50.000 de angajați în peste 60 de țări și venituri de 9,4 miliarde de dolari. Serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare.

articolul original.

Dan Suciu, BNR: „Aviz amatorilor care spun să facem cum fac ungurii: Nu aș vrea” | VIDEO

21 November 2022 at 18:32
image

Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”, a explicat Dan Suciu. Directorul de comunicare al BNR a atras atenția asupra faptului că împrumutul la bancă „este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală”, iar „oamenii au înțeles asta” și „încearcă să plătească creditul”. Mai mult, Dan Suciu a subliniat că „am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social” – ceea ce nu ar trebui să facem. Cât despre metodele de lucru ale Ungariei în contextul economic dificil, directorul de comunicare al BNR a spus că „e o probemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii”.

„Creșterea prețurilor la energie a determinat și creșterile de prețuri la alimente. De aceea, vedem aceste creșteri de prețuri la alimente și de aceea avem senzația, în bună parte corectă, pe baza cumpărăturilor noastre, că inflația este mult mai mare”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.

De ce consumul bate investițiile?

„Într-un fel e firesc. Au mai fost resurse financiare și necesități foarte multe de împlinit la nivelul așteptărilor populației. Pentru fiecare, necesarul de consum nu a fost împlinit în ultimii ani și e loc în continuare. Suntem o țară care crește, mai chinuit, dar crește. Nevoile și dorințele trebuie împlinite. Mai ales nevoile”, a spus Dan Suciu.

Dan Suciu, mesaj pentru românii cu rate la bănci: „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”

„E un moment dificil pentru fiecare, nu e comod și nici plăcut să plătești rate mai mari. Înțelegem și avem toată empatia. Din păcate, atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă. Trebuie să înțelegem că inflația este cel mai mare rău. Afectează pe toată lumea, pe cei cu credite, pe cei fără credite și pe cei cu depozite”, a mai spus Dan Suciu.

„Am beneficiat de o perioadă excepțională în privința ratelor, până acum, până anul trecut. Ratele au fost nefiresc de mici, știu că doare când spun asta, dar dintr-o anumită conjunctură economică internațională, care s-a transferat și în România, au fost aceste dobânzi nefiresc de mici. O dobândă trebuie să fie mai mare decât inflația. Nu atunci când ai inflația de 16% – evident că nu e normal să ai dobânzile mai mari acum, dar nici acum nu suntem într-o sitație normală, ci suntem într-o situație de criză energetică ce a determinat un puseu inflaționist global, european. Vedem recorduri de inflație în toate țările europene”, a adăugat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre românii cu rate la bănci: Creditul este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală

Adriana Nedelea: Cum faci să nu-ți pară rău că te-ai împrumutat?

Dan Suciu: „E o decizie personală creditul, nu una de grup. Și de aceea și o responsabilitate personală și cred că multă lume a înțeles asta. Știu că e un moment mai greu pentru multe persoane, dar nu vedem deocamdată o creștere a restanțelor la credite. Oamenii au înțeles momentul în bună măsură și încearcă să plătească creditul.

Nu mai suntem în 2008 cand am avut aproape peste 20% din creditare compromisă și creditele au devenit neperformante. Era un efort pentru sistemul bancar să susțină aproape un sfert din credite. Suntem undeva spre 4% acum, ceea ce e o situație excelentă – pentru că la Banca Centrală am luat niște decizii bune și oamenii au înțeles lecția anului 2008.

Decizia pe care am luat-o noi în urmă cu 4-5 ani a fost de a limita expunerea ratelor maximum la 40% din venituri, care acum contează. Sigur că au crescut, dar și salariile au crescut pentru o mare parte din populație cu ani în urmă, deci lucrurile au devenit cumva mai rezonabile, dar știu că sunt situații la limită acum”.

Ce pot face românii dacă au o datorie foarte mare la bancă?

„Sunt mai multe variante. Negocierea directă cu banca și, dacă nu merge, Centrul Alternativ de Soluționare a Litigiilor Bancare – intermediază legătura cu banca și negociază pentru tine. Se pot amâna ratele – e în vigoare o lege cu dezavantajul că vei plati o rată mai mare când vei plăti. Nu le evoc ca recomandări – în special pe ultimele două – dar e o situație care trebuie văzută cu toate aspectele existente și trebuie să înțelegem că există soluții diferite pentru situații diferite”, a explicat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre afirmația „Nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de Mugur Isărescu: „Spunea că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și ajutorul social. Am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social”

Adriana Nedelea: Ce facem cu oamenii care se împrumută să cumpere un frigider?

Dan Suciu: „Nu facem nimic, dar tot nu cred ca este o obligație să schimbi frigiderul. Creditul este o decizie personală și o responsabilitate personală. Declarația guvernatorului a fost interpretată puțin forțat. Dacă citiți tot contextul declarației, este mai puțin tare decât la prima citire. Spunea, până la urmă, faptul că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și elementele de protecție socială sau ajutor social pentru persoanele care sunt în această situație. Am ajuns să confundăm, de multe ori, creditul cu un ajutor social.

Există instituții și fonduri care trebuie să intervină masiv când e cazul de ajutor social, nu creditul. Creditul trebuie dat înapoi. […] Anii când ROBOR era 0 și ceva sau 1 și ceva nu au mai adus mari discuții legate de creditare, deși și atunci atrăgeam atenția că era o situație excepțională”.

Ce ar fi putut face Guvernul României mai bine?

„Plafonarea prețurilor la energie a ajutat. Odată plafonate, ritmul de creștere al inflației a scăzut semnificativ. […] Asta nu înseamnă că scad prețurile sau că prețurile nu stau la un nivel ridicat, de aceea vorbim despre un plafon, dar ele nu mai cresc în ritmul în care au crescut și aceasta și pentru că am avut această plafonare a prețurilor la energie și acum suntem într-o discuție pentru plafonarea prețurilor la energie până în 2025.

Sigur, plafonarea nu este un element de piață neapărat, dar suntem într-o situație cu totul excepțională în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie. Poate că o clarificară mai rapidă a modului de compensare, inclusiv și anul acesta și pentru anii viitori, ar fi fost bine-venită, dar bine că se produce și bine că s-a produs”, explicat Dan Suciu la Europa FM.

Ce poate face BNR sau ce face BNR pentru a reduce inflația?

„Trebuie să înțelegem că deciziile pe care le ia Banca Națională nu pot rezolva creșterile de prețuri la energie, în niciun caz, iar efectele sunt pe termen mediu sau lung. Nu avem alte instrumente la Banca Centrală decât acestea care sunt cu efect întârziat, ca să zic așa. Pentru că așa funcționează politicile monetare, nu pentru că suntem noi altfel. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o inflație de tip fenomen global, sau cel puțin atlantic-european, prin recorduri în SUA, Germania și multe state europene”, a explicat Dan Suciu.

Dan Suciu: E o problemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii

„Ce a făcut Banca Centrală cred că a făcut bine și vreau să vă spun și de ce: am început anul când România avea inflația cea mai mare din Europa. Acum sunt cel puțin 10 state care au inflație mai mare decât noi. Nu consider că e neapărat o fericire că ne-au depășit alții de dragul clasamentului, dar asta înseamnă că creșterile din România puteau fi și mai mari.

În alte state au început să ia măsuri disperate legate de creșterile de dobândă. Nu vreau să evoc aici exemplul maghiar, unde lucrurile au degenerat complet – e o criză valutară acolo cu deprecierea forintului cu peste 30%. Echivalentul dobânzii de politică monetară acolo este 13, echivalentul ROBOR-ului undeva la 16. E o probemă serioasă în Ungaria. Asta pentru că am auzit de multe ori <<Haideți să facem cum fac ungurii>>. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii tocmai din aceste cauze.

Există, în consecință, o presiune inflaționistă care vine, totuși, din străinătate pe baza acestui fenomen global. Importăm o anumită cantitate de inflație, să spun direct. În consecință, acțiunile pe care le putem face sunt mult mai greu de implementat”, a adăugat Dan Suciu.

Ce va face BNR în continuare?

„În primul rând, avem o creștere importantă de dobândă cu efecte. Dar ce a făcut Banca Națională? Nu a crescut brusc această dobândă din două motive: a lăsat timp oamenilor să se obișnuiască cu noua politică de dobânzi, cu faptul că dobânzile vor crește, am comunicat – sper eu – intens încercând să spunem că epoca dobânzilor mici s-a închis și începem din nou o perioadă cu dobânzi ridicate. Am lăsat cumva timp oamenilor să se obișnuiască cu asta.

Alte state au crescut mult mai brusc dobânzile. Polonia a ajuns la 7% mult mai repede. Dau aceste exemple pentru că trebuie să evaluăm o acțiune sau alta în termeni comparativi – e un fenomen global”, a mai spus Dan Suciu.

Dan Suciu: „Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize”

„Sunt atâtea elemente care se schimbă de la o zi la alta încât faci foarte greu prognoze pe termen mediu, nu mai zic de cele pe termen lung. Și nu numai la nivelul Băncii Centrale. Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize, cu efecte neașteptate asupra piețelor. Venim dintr-o pandemie care a închis economiile, ne-am dus într-o situație în care lanțurile de aprovizionare la nivel mondial erau complet blocate sau date peste cap, apoi a venit criza energetică, tensiunea geopolitică și războiul din Ucraina”, a explicat Dan Suciu.

Am putea spune că ce a fost mai rău a trecut sau este prematur?

„Cred că afirmația este corectă. Vedem ultimul trimestru, cel puțin la nivelul inflației cu evoluția aceasta de maximum un procent creștere a inflației față de cea din ultima perioadă, din trimestrul doi sau în prima jumătate a anului când creștea cu 10 procente. Arată că s-au așezat lucrurile cumva la un nivel care nu e, într-adevăr, cel pe care ni-l dorim, dar ca să începi să cobori trebuie să ajungi în vârf. Avem elemente care susțin ideea că suntem pe un plafon al creșterilor prețurilor și că nu vor mai urma creșteri semnificative. Pe termen mediu, optăm și avem această speranță că va începe să scadă inflația.

Avem două scenarii:

  • Dacă plafonările la energie vor continua pe baza Ordonanței de acum două săptămâni, s-ar putea ca la finalul trimestrului doi să fim deja bine sub 10% și să închidem anul undeva la 4%. Deci ar fi depășire relativ bună a situației;
  • Dacă nu vom avea plafonări la energie, probabil finalul anului sau întregul an va aduce o inflație de peste două cifre, undeva spre 10%”, a mai explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, la europa FM.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Italia suplimentează bugetul pentru 2023 cu 30 de miliarde de euro pentru a ajuta populația să facă față creșterilor de prețuri | AUDIO

articolul original.

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România: 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024

15 November 2022 at 08:32
image

După un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2 % în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.

În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.

La nivelul UE

După o primă jumătate a anului puternică, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Șocurile declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează cererea mondială și consolidează presiunile inflaționiste la nivel mondial. UE se numără printre cele mai expuse economii avansate, din cauza proximității sale geografice față de război și a dependenței puternice de importurile de gaze din Rusia. Criza energetică erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și afectează producția. Percepția generală asupra economiei a scăzut semnificativ. Prin urmare, deși se preconizează că creșterea în 2022 va fi mai bună decât se preconizase anterior, perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe în ceea ce privește creșterea economică și mai ridicate în ceea ce privește inflația în comparație cu previziunile intermediare ale Comisiei din vara acestui an.

Creșterea preconizată se va contracta semnificativ la sfârșitul anului

Creșterea PIB-ului real în UE a surprins prin creșterea sa în prima jumătate a anului 2022, întrucât consumatorii și-au reluat puternic cheltuielile, în special pentru servicii, în urma relaxării măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Expansiunea a continuat în trimestrul III, deși într-un ritm considerabil mai lent.

Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra prețurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab și al unor condiții de finanțare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului. Cu toate acestea, dinamica puternică din 2021 și creșterea puternică din prima jumătate a anului urmează să ducă la creșterea PIB-ului real în 2022 în ansamblu la 3,3 % în UE (3,2 % în zona euro) – cu mult peste nivelul de 2,7 % preconizat în previziunile intermediare din vară.

Pe măsură ce inflația continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populației, se preconizează că în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte. Se preconizează că creșterea economică va reveni în Europa în primăvară, deoarece inflația își relaxează treptat influența asupra economiei. Cu toate acestea, având în vedere dificultățile puternice care frânează în continuare cererea, activitatea economică va fi modestă, creșterea PIB ajungând la 0,3 % în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât și în zona euro.

Se preconizează că, până în 2024, creșterea economică își va recâștiga treptat forța, ajungând în medie la 1,6 % în UE și la 1,5 % în zona euro.

articolul original.

Banca Națională a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului

14 November 2022 at 13:24
image

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În august 2022, BNR estima o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.

Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.

În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.

articolul original.

Bugetul 2023 aprobat la timp

11 November 2022 at 12:29
image

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că până la jumătatea lunii decembrie bugetul pentru anul viitor va fi aprobat în Parlament.Este o veste foarte bună pentru unitățile administrativ-teritoriale, care vor putea să își prognozeze propriile bugete, fără a fi nevoiți să mai facă presupuneri pentru viitorul an bugetar.

Bugetul pentru anul 2023 a fost deja pregătit la nivel guvernamental, iar acesta va merge spre aprobare la Parlament, astfel încât , până la jumătatea lunii decembrie, acesta să fie și aprobat. Urmează, în mod evident, discuțiile în comisii, depunerea de amendamente și tot ceea ce este necesar pentru ca acesta să poată intra în plenul camerelor.

„Ştiu că este o discuţie pe faptul că ne-am angajat să avem un proiect de buget cât mai repede, până la sfârşitul lunii octombrie. Nu am reuşit acest lucru, pentru că este pentru prima dată în România când se realizează bugetarea pe programe. Ori, fiecare minister trebuie să facă în aşa fel încât să-şi asigure proiectarea bugetului, proiectul de buget, cât şi încărcarea datelor pe programe şi nu am reuşit să finalizăm, dar vă pot da asigurări că până la jumătatea lunii decembrie, aşa cum am discutat calendarul, vom avea bugetul aprobat în Parlament(…) În acest moment, sigur, există acest angajament ca pensiile să fie crescute în limita inflaţiei, deci cu cât a crescut inflaţia, să putem să acoperim această pierdere în bugetul fiecărei familii. Şi, de asemenea, să identificăm toate celelalte măsuri pe care putem să le luăm pentru cetăţenii vulnerabili. Vă rog să aveţi încredere că, aşa cum nu i-am lăsat să sufere până acum, nu-i vom lăsa nici anul viitor. Ca atare, măsurile pe care noi le-am adoptat, cei 50 de euro la fiecare două luni, vor continua şi în anul viitor, şi, desigur, vom găsi şi alte soluţii pentru a putea să-i sprijinim” a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Referitor la procentul de creştere a pensiilor în acord cu rata inflaţiei, premierul a spus că, până în acest moment, rata inflaţiei în România este de peste 15%.

articolul original.

Alimentele s-au scumpit luna trecută cu peste 20%

11 November 2022 at 10:46
By: M.Ex.

Inflația medie a coborât în octombrie la 15,3%, față de 15,9% în septembrie, dar asta numai datorită faptului că în octombrie 2021 prețurile au crescut mai mult, iar raportarea anuală se face la aceeași lună din anul precedent, informează biziday.ro. Cel puțin în privința alimentelor, inflația lunară a accelerat în octombrie 2022 față de septembrie 2022. Potrivit INSSE, numai în ultima lună prețurile medii ale alimentelor au crescut cu +2,3%, în timp ce mărfurile nealimentare și servicii s-au scumpit cu +0,8% și +0,7%.
Dintre alimente, în ultima lună cel mai mult s-au scumpit zahărul (+11%), cartofii (+8%), ouăle (+6,6%), produsele de panificație (+2%) și cele lactate (între +2% și +4%).
Față de octombrie 2021, cartofii sunt cu 40% mai scumpi, la fel și uleiul, carnea s-a scumpit cu 14-16%, iar pâinea cu 25%.

vezi comunicatul INS
AICI

articolul original.

Daniel Dăianu crede că „se sparge” sistemul economic global

18 October 2022 at 11:46
image

Greşelile mari în politica economică te pun cu spatele la zid, iar marea provocare pentru cei care guvernează o ţară este de a limita stricăciunile, a afirmat, marţi, într-o conferinţă, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„Pornim de la ceea ce, pe bună dreptate, au remarcat şi agenţiile de rating, două dintre ele care au făcut evaluări privind situaţia economică din România, şi anume că şocurile externe de fapt perturbă foarte mult. Deci, trebui să înţelegem acest lucru. Nu problemele interne în momentul de faţă sunt cele care dau sau pot da peste cap o economie naţională, ci şocurile externe. Situaţia de acum este fără precedent după Al Doilea Război Mondial (…) Multă lume nu înţelege cât de mult şochează economiile această creştere a preţului relativ la energie. Aşa ceva nu s-a întâmplat nici acum câteva decenii când economia americană a fost supusă acelui şoc al multiplicării preţului la ţiţei. Ai pandemia care nu s-a terminat, are în continuare sechele, ai deglobalizare, rupere de lanţuri de aprovizionare, geopolitica. Se sparge sistemul economic global. Ai perspectiva stagflaţiei, pieţe financiare foarte nervoase. Greşelile mari în politica economică te pun cu spatele la zid. Economiile sunt zguduite practic şi marea provocare pentru politica economică, pentru cei care guvernează o ţară, este de a limita stricăciunile”, a explicat Dăianu.

În viziunea economistului, creşterea economică nu este resimţită de către cetăţeni din cauza „schimbării dramatice în preţul relativ al energiei”.

„Este legitimă întrebare dacă avem creştere economică, de ce nu simt cetăţenii? N-au cum să simtă cetăţenii creşterea economică, pentru că vorbeam despre schimbarea dramatică în preţul relativ al energiei. Sunt puţini care câştigă. Are loc un transfer de venituri către producătorii de energie şi alţi câştigători, şi cei mai mulţi pierd. De aceea nu se simte această creştere economică. Incertitudinile sunt extreme şi operăm, de pildă, în evaluările care se fac, modelele care sunt folosite de băncile centrale, de Ministerul de Finanţe cu câteva variabile extrem de incerte (…) Tensiunea este foarte mare pe pieţele financiare şi sunt riscurile sistemice în ceea ce priveşte sectorul bancar-umbră. De aici vor veni necazurile mari, pentru că în momentul în care băncile centrale întăresc politicile monetare, aceste rate crescute şi pieţele financiare mai strânse pot să…. cum se zice Atunci când apa se retrage se vede cine e în pielea goală. Avem multe firme de tip zombie sau firme care aveau mari probleme de finanţare şi care acum vor avea probleme şi mai mari de finanţare şi pot să intre în stare de insolvenţă. Iar criza energetică va dura, pentru că această suire masivă a preţului relativ a energiei face ca tensiunile în economii să rămână. Nu poţi să-i salvezi pe toţi, n-ai o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă. Eu nu văd cum se poate aşa ceva, pentru că vorbim de o criză a costului vieţii. Nu este o criză care poate să fie rezolvată în şase luni, nici măcar în doi ani. Este un sindrom al economiilor de război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe”, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta consideră „o prostie” ideea vehiculată în spaţiul public, potrivit căreia inflaţia foarte ridicată este cauzată de excesul de cerere.

„Se vede prin inflaţia foarte ridicată, se vede prin costul utilităţilor, se vede în aversiunea faţă de risc manifestată de mediul de afaceri. Ar trebuie demontat un mit, cum că inflaţia este cauzată de excesul de cerere. După mine, asta este absolut o prostie. Excesul de cerere se vede poate în Statele Unite, în Europa mult mai puţin. Ce s-a întâmplat? În pandemie a fost distrusă oferta, producţia a fost distrusă. Deci, repararea lanţurilor de aprovizionare şi de producţie nu se poate face peste noapte. Ai avut şi criza energetică şi de aici criza energetică înseamnă şocul brutal al creşterii preţului la energie. De aici inflaţie, iar costul energiei este costul tuturor costurilor. Fără energie nu poţi să trăieşti decât dacă te întorci în peşteră şi n-ai căldură şi n-ai nimic şi iei mâncare din pădure. De aceea este foarte greu. Şi în Europa va fi foarte greu şi nu se rezolvă în această iarnă şi trebuie să ne adaptăm. Trebuie să strângem cureaua, însă nici cureaua nu poate fi strânsă la fel de cetăţeni, de gospodării şi de firme”, a spus Daniel Dăianu.

Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri participă, marţi, la evenimentul cu tema „Bugetul şi fiscalitatea 2023: la ce să se aştepte economia”, în cadrul seriei de conferinţe CursdeGuvernare (CDG).

articolul original.

Proteste de amploare în Cehia și Slovacia din cauza scumpirilor: Avem o pandemie a sărăciei!

8 October 2022 at 17:10
By: -
image

Creşterea costurilor pentru alimente şi combustibil a scos din nou oamenii pe străzile din Praga. Protestul „Împotriva sărăciei” din Piaţa Wenceslas a fost organizat de sindicate şi a atras mii de oameni.

„Noi am venit nu pentru că nu avem ce face, ci pentru că ne este teamă pentru viitorul nostru", a declarat Josef Stredula, preşedintele confederaţiei sindicale CMKOS.

Cererile sindicaliștilor includ o creştere a salariului minim, în prezent echivalentul a 644 de dolari pe lună, şi ca statul să reglementeze costul bunurilor de zi cu zi.

Preţurile de consum din Republica Cehă au crescut cu 17,2% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor agenţiei naţionale de statistică.

Ca măsură de urgenţă împotriva preţurilor ridicate la energie, guvernul de centru-dreapta condus de prim-ministrul Petr Fiala a adoptat un plafon de preţ la energia electrică şi gaze pentru gospodării şi întreprinderile mici, care va intra în vigoare din noiembrie.

La Praga au avut loc câteva manifestaţii de mare amploare la care s-a cerut guvernului să facă mai mult pentru a combate creşterea preţurilor. Mulţi protestatari dau vina pe răspunsul UE la războiul din Ucraina şi cer încetarea sancţiunilor impuse Rusiei.

Proteste și în Slovacia

Și la Bratislava, în Piața SNP, câteva mii de persoane s-au adunat sâmbătă pentru a protesta față de scumpiri.

Manifestaţia a fost organizată de Confederaţia Sindicală (KOZ), care a cerut Guvernului şi Parlamentului să ia imediat măsuri şi să acţioneze pentru a aborda criza energetică şi inflaţionistă, scăderea nivelului de trai al populaţiei şi stabilizarea economiei.

Sindicatele au spus că ajutorul orientat către cetăţeni, municipalităţi şi întreprinderi este insuficient, menţionând asistenţa mai bună din alte ţări.

„Avem un nou tip de pandemie aici, o pandemie a sărăciei. Fiecare zi de inacţiune din partea guvernului şi a parlamentului are consecinţe”, au spus protestatarii, subliniind ameninţarea unor „văi ale foametei” şi a unui „colaps” al regiunilor.

Ei au atras atenţia asupra frustrării şi disperării oamenilor. Din cauza deteriorării situaţiei sociale şi economice, oamenii sunt îngrijoraţi de viitorul apropiat.

De asemenea, au solicitat guvernului slovac să abordeze de urgenţă situaţia critică actuală din ţară, cerându-i să introducă măsuri pentru a „îmblânzi" inflaţia şi a atenua impactul negativ al acesteia asupra vieţii cetăţenilor, precum şi să spună clar la ce se pot aştepta gospodăriile, companiile şi instituţiile publice în următoarele luni în ceea ce priveşte preţurile la energie.

articolul original.

Facturile românilor au crescut cel mai mult din UE

26 September 2022 at 16:28
By: (R.C.)

Facturile românilor la utilităţi au crescut de la 77% în 2010 până la 124% în 2021, această creştere fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Monitorul Social a publicat un infografic cu privire la creşterea preţurilor la facturile casnice pentru utilităţi în ultimii ani în România faţă de media europeană.

„Cu termenul de referinţă a preţurilor la utilităţi din 2015, facturile românilor la utilităţi au crescut de la 77% în 2010 până la 124% în 2021. Această creştere este de departe cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Media UE-27 pentru creşterea preţurilor la utilităţi a fost de la 89% din preţul de referinţă în 2010 până la 110% din preţul de referinţă în 2021. Creşterea cumulată a preţurilor la facturile electrocasnice din 2010 până în 2021 este de 61%, de departe cea mai ridicată din Uniunea Europeană”, arată infograficul.

Conform sursei citate, pe lângă creşterea totală de preţuri cea mai ridicată, România a înregistrat constant şi printre cele mai mari creşteri anuale ale facturilor. În fiecare dintre anii 2011, 2013, 2018 şi 2021 facturile au crescut cu măcar 8%, cea mai mare rată de creştere a preţurilor din Uniunea Europeană.

Spre deosebire, inflaţia raportată la indicele preţurilor de consum (IPC) între 2010 şi 2021 a fost semnificativ mai mică. Dinamica acestuia a fost de la 88% din preţul de referinţă în 2010 până la 115% din preţul de referinţă în 2021. Şi la acest capitol România a avut printre cele mai mari creşteri de preţuri, după Ungaria.

„Creşterea preţurilor la utilităţi în România a depăşit cu mult rata inflaţiei generale, ceea ce înseamnă că românii plătesc mai mult pentru toate cheltuielile curente, însă creşterea de preţuri cea mai mare a fost înregistrată la facturile pentru utilităţile casnice”, mai arată infograficul.

articolul original.

Metodă de reducere a cheltuielilor cu utilitățile: 57% dintre angajați au decis să meargă mai des la birou

15 September 2022 at 08:16
image

Cei mai mulţi dintre angajaţii români (80%) au început să ia măsuri pentru a-şi proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă, relevă rezultatele unui sondaj publicat, joi, de o platformă de recrutare online, informează Agerpres.

Astfel, un sfert dintre respondenţi declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face faţă mai uşor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiţii pentru a-şi diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să îşi ia un loc de muncă suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-şi rotunji veniturile.

Potrivit sursei citate, aproximativ o treime din totalul celor chestionaţi (35%) plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectaţi financiar de creşterea costurilor.

Pe fondul creşterii ratei inflaţiei la 15,3%, în luna august, majoritatea angajaţilor a recurs la diverse soluţii, însă doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat în aşa fel încât să acopere nivelul inflaţiei. Ceilalţi iau în calcul optimizarea cheltuielilor pentru a le elimina pe cele inutile (37%), amânarea vacanţelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieşirilor în oraş (40%) şi reducerea cumpărăturilor de haine (40%).

Peste jumătate dintre cei intervievaţii (57%) care lucrează de acasă susţin că vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilităţile.

„Criza energetică anunţată ne pune în faţa unei noi provocări, inclusiv în dinamica de pe piaţa muncii. Presiunea pe care angajaţii o resimt asupra bugetelor îi fac să ia în calcul noi soluţii. Din fericire, cei mai mulţi dintre angajaţii care îşi desfăşoară munca remote au la dispoziţie posibilitatea de a merge la birou şi de a reduce astfel consumul utilităţilor acasă, mai ales în lunile de iarnă, când vor veni şi facturile la încălzire. Aşadar, vedem o creştere a muncii în format hibrid, dar preponderent de la birou, ceea ce nu poate decât să îi bucure pe angajatori. În prezent, pe platforma BestJobs, 1 job din 5 este încadrat la mod de lucru hibrid”, explică Ana Vişian, director de Marketing BestJobs.

Datele centralizate de platforma BestJobs arată că, deşi oferta de joburi „remote” s-a menţinut de la începutul anului în jurul valorii de 12% din total, locurile de muncă hibrid au crescut tot mai mult, ajungând în august la aproape 20%.

În plus, pentru a face faţă facturilor crescute la utilităţi, angajaţii români au în plan să reducă, în primul rând, cumpărăturile de gadget-uri, electronice şi electrocasnice de mari dimensiuni sau produse neesenţiale (33%). Ulterior, vor tăia de pe listă costurile cu îmbrăcămintea şi încălţămintea (23%), dar şi pe cele alocate ieşirilor în oraş (10%) şi comenzilor de mâncare (10%).

Cu toate acestea, obiceiurile care aduc cel mai mult confort şi îmbunătăţesc starea de spirit rămân ultimele pe lista „tăierilor”: serviciile de streaming filme şi muzică (3%), abonamentul la sală sau bazin de înot (3%) şi bugetul de cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă (3%).

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 27 august – 11 septembrie 2022 pe un eşantion de 1.272 utilizatori de Internet din România.

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, unde peste 4,6 milioane de profesionişti sunt conectaţi la piaţa muncii. 

articolul original.

Țara unde chiar şi morţii primesc ajutoare pentru creşterea costului vieţii

14 September 2022 at 15:31
By: -
image

Mii de persoane decedate din Austria primesc în continuare un important ajutor financiar care este destinat să contracareze creşterea costului vieţii, ca urmare a tranziţiei ecologice şi războiului din Ucraina, a recunoscut miercuri Guvernul de la Viena.

Publicitate

Un bonus de 500 de euro pentru o persoană adultă şi 250 de euro pentru un copil este acordat, începând din luna septembrie, "tuturor celor care pot dovedi că au o reşedinţă principală în Austria" timp de cel puţin şase luni în anul 2022, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Martina Stemmer, transmite AFP.

În consecinţă, prima este dată şi tuturor persoanelor decedate care figurează încă în registrul fiscal şi "din punct de vedere legal, este imposibil de recuperat", a precizat purtătorul de cuvânt.

Publicitate

Suma revine moştenitorilor defunctului, iar unii au dezvăluit acest lucru în presă, surprinşi că nu pot să returneze aceşti bani publici, care în opinia lor nu li se cuvin.

Această situaţie bizară a dat naştere unei dezbateri vehemente în Austria, o ţară prosperă din Europa Centrală care în prezent a introdus reforme fiscale ambiţioase pentru a lupta împotriva încălzirii climei.

Adoptată în luna februarie la insistenţele ecologiştilor, care guvernează împreună cu conservatorii, legea privind "bonusul pentru climă" urmează să compenseze pentru supracosturile asociate cu introducerea unei taxe pentru companiile poluante. Acestea urmează să plătească 30 de euro pentru fiecare tonă de emisii de CO2, ceea ce generează venituri care sunt redistribuite către locuitorii Austriei via această primă anuală.

Publicitate

De la lansarea sa, prima a fost dublată pentru a compensa şi efectele inflaţiei, care a accelerat după invadarea Ucrainei de către Rusia şi sancţiunile decise ulterior de ţările occidentale.

În replică, opoziţia liberală a cerut miercuri o reformare a măsurii, denunţând o "risipă a banilor contribuabililor, care aterizează nu numai în buzunarele persoanelor cu venituri mari dar şi în cele ale morţilor".

La rândul său, extrema dreaptă dar şi o parte dintre conservatori au denunţat faptul că acest bonus este acordat şi solicitanţilor de azil, al căror număr creşte în fiecare lună.

articolul original.

După o criză energetică autoimpusă, Ursula propune raționalizare forțată și alte politici falimentare

13 September 2022 at 23:26

Războiul economic cu Rusia a devenit o oportunitate nu doar pentru impunerea eco-ideologiilor energetice „verzi”, ci și pentru menținerea forțată a celor 27 de state europene în blocajul exercitării puterii în mod centralizat, cu grave accente totalitare.

Un „consens” care n-a existat niciodată

Nu întâmplător se repetă în disperare lozinca despre coeziunea și solidaritatea europeană! Instituțiile UE încearcă să asigure „o coeziune” împotriva riscului dizolvării consensului UE – NATO – SUA înainte ca scenariul de coșmar al unei creșteri la 2 trilioane de euro a cheltuielilor la gaz și energie să devină o realitate mult prea evidentă, aidoma tuturor politicilor puerile duse de birocrații europeni.

O creștere a facturilor la energie cu 200% în toată Europa, ceea ce ar reprezenta 20% din venitul disponibil al gospodăriilor, dacă ar fi să luăm în calcul cifrele celor de la Goldman Sachs Research, este exact aspectul la care conducerea Comisiei Europene nu vrea să se gândească și despre care nu vrea să discute.

Marile demonstrații populare din Europa, de la Praga, Paris, Köln, Viena, Amsterdam etc. au fost explicate prin intervenții ale lui Putin care, chipurile, ar manevra opinia publică europeană! Cât de jignitor pentru cetățeanul european, și furat, dar și luat de prost!

De ce este contraproductivă abordarea UE? În primul rând pentru că UE nu este un stat. Ca atare, are probleme în a miza pe „consensul” antidemocratic de sprijinire necondiționată a războiului economic dintre SUA și Rusia prin interpuși, cum NATO și UE se întâmplă să fie. Nu în ultimul rând, măsurile adoptate nu sunt deloc în interesul UE, ba dimpotrivă!

Uniunea Europeană se pregătește pentru un război îndelungat împotriva Rusiei, care pare în mod clar contrar intereselor economice europene și stabilității sociale. Un război care este aparent irațional și care pretinde justificări ideologice.

În comparație cu europenii, țări precum Iranul, dar și țările OPEC, au refuzat să facă jocul americanilor, sătui de politicile abuzive ale „hegemonului”, cum surprize au venit în general de pe toate continentele, lăsând „lumea liberă” (SUA, Imperiul Britanic, UE, Japonia) într-un ofsaid cât se poate de evident și arătând că 80% a planetei nu are halucinații „democratice”.

Intervenție fără precedent pe piața energiei

Căutând soluții, UE propune acum „intervenții istorice” pe piața energiei – inclusiv o taxă pe profiturile excedentare ale companiilor energetice și măsuri variind de la plafonarea prețului gazelor până la suspendarea tranzacționării instrumentelor derivate de energie. Oricât de aberant ar fi, acestea sunt măsurile!

Prin inventarea unui „instrument de urgență”, prezentat pe 13 septembrie 2022, UE stabilește mai multe etape care deschid competențe diferite la dispoziția Comisiei Europene, „în funcție de situație”.

Utilizând acest nou instrument, Comisia va solicita competențe „de urgență” care îi vor conferi dreptul de a reorganiza lanțurile de aprovizionare, de a sechestra activele corporative, de a rescrie contracte comerciale cu furnizorii și clienții, de a ordona companiilor să stocheze rezerve strategice și de a le obliga să acorde prioritate comenzilor UE față de exporturi. Iar având precedentul achiziționării vaccinurile, putem avea justificata bănuială că toate se vor petrece tot într-un mod opac, departe de controlul cetățeanului ori a instituțiilor abilitate.

Cu alte cuvinte, cu de la sine putere, UE poate opta să raționalizeze puțina energie pe care o primește și/sau să subvenționeze producția industrială și gospodăriile, chiar dacă finanțarea se face prin monedă euro tipărită, ceea ce înseamnă împingerea Europei într-o depresie inflaționistă și către colapsul monedei europene. Numai salvarea consumatorilor din Germania s-ar ridică la peste 65 de miliarde de euro!

Aceste subvenții pot oferi consumatorilor europeni o ușurare pe termen scurt, o picătură din oceanul de probleme, dar costurile nu reprezintă principala problemă, ci dacă petrolul și gazele naturale vor fi sau nu disponibile la un preț accesibil și dacă va exista oferă pe piață.

Dincolo de aprovizionare, contradicțiile structurale ale acestui construct de economie comandată (planificată, comunistoidă) sunt evidente. Așa-numita „salvare” explicit inflaționistă nu se găsește în acord nici cu hotărârea Băncii Centrale Europene de a crește ratele pentru a lupta împotriva inflației. Împrumuturile sau tipărirea banilor pentru a plăti energia importată (în dolari) este o modalitate de a distruge și mai mult moneda europeană. Și mai înseamnă că inflația nu va fi tranzitorie. Astfel, UE se vede nevoită să raționalizeze energia.

În acest context, pentru a ieși din impas, UE va acorda prioritate producției industriale dintr-o zonă diferită, adică va apela la impunerea unei economii diferite de cea dictată de consumul normal. Noua paradigmă are la bază alte principii decât economia liberă: adică vorbim despre o economie care ia în calcul nevoia încălzirii locuinței cetățeanului în balanță cu nevoile producătorilor. Situație în care cetățeanul european este evident dezavantajat, fiind nesemnificativ. Ceea ce mai lipsește de aici este și mecanismul de stabilire a prețurilor. Din declarația dată de Ursula von der Leyen, pe 7 septembrie vedem că răspunsul UE va fi pur și simplu să toarne bani în surse regenerabile. Alimentarea utopiilor „verzi”!

Plafonarea prețurilor pentru mărfurile rusești, o glumă

Recent, miniștrii de finanțe din țările G7 au convenit să continue cu un plan de plafonare a prețului exporturilor de petrol și gaze rusești, suplimentar față de embargourile asupra petrolului rusesc. Multă lume s-a întrebat cum ar putea UE sau altcineva să plafoneze prețurile mărfurilor exportate de Rusia?

Ei bine, peste 90% din navele lumii sunt asigurate de Lloyds, la Londra. Plafonarea, așadar, s-ar realiza prin „interdicția cuprinzătoare a serviciilor de asigurare” care ar fi permisă numai în cazul în care mărfurile ar fi achiziționate la un preț stabilit de o „coaliție largă de țări”. Adică SUA, UE și Imperiul Britanic. Schema este ideea secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen.

Secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen, alături de șefa Comisiei Europene von der Leyen / Foto: Twitter

Pe scurt, prețul ar fi stabilit peste nivelul pe care Rusia îl cere pentru a-și echilibra bugetul național, adică peste prețul de producție efectiv,  suficient cât să stimuleze Rusia să continue să pompeze petrol, dar sub prețul solicitat de Rusia, pentru a reduce veniturile rusești din exporturile de hidrocarburi, slăbind astfel economia acesteia și efortul său de război.

Von der Leyen: „Trebuie să reducem veniturile Rusiei, pe care Putin le folosește pentru a-și finanța războiul atroce din Ucraina. Și acum munca noastră din ultimele luni dă roade. Pentru că, la începutul războiului, dacă te uiți la gazul importat, 40% din el era gaz rusesc, de multă vreme. Astăzi, am coborât la doar 9%.”

Greu de spus ce roade dă politica aceasta a Comisiei, pentru că deocamdată energia rusească este o marfă vandabilă pe terțe piețe, iar singura care are de suferit este Europa, chiar dacă și-a redus importurile, pe seama confortului cetățeanului, care plătește costurile acestei politici elucubrante.

Gazprom a furnizat Europei cu 43% mai puțin gaz decât anul trecut, dar a crescut prețurile de trei ori în medie. Mai precis, rușii și-au dublat veniturile din petrol și gaze în acest an, în ciuda scăderii volumului la jumătate. Gazprom a realizat un profit net de 41,75 miliarde USD în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu un profit de 29 miliarde USD pentru întregul an trecut.

Ceea ce era de așteptat încă din primăvară, când birocrații UE visau să-i dea lui Putin o lovitură în moalele capului, renunțând la achizițiile de gaze și petrol dar numai până în toamnă, când se așteptau ca Rusia să le livreze hidrocarburi exact ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, dar în condițiile impuse de europeni, cu o limitare a prețurilor și fără a achita contravaloarea în ruble, cum ceruseră rușii.

La fel va fi și pe mai departe! Rusia poate obține cu ușurință asigurări pe alte piețe care nu participă la boicot – Dubai, India și China – ca să nu spunem că se poate chiar auto-asigura. Deci, asigurarea nu va servi ca o armă eficientă împotriva Rusiei, iar plafonarea prețurilor va eșua.

Rusia, deocamdată, a promis că va opri exporturile de gaze către țările implicate în limitarea prețurilor, amenințând că va lăsa Europa să înghețe dacă aceasta este contrară intereselor Rusiei. În esență, Rusia a câștigat până acum atât războiul militar din Ucraina, cât și războiul global al sancțiunilor financiare. Cu cât negarea acestei realități continuă mai mult, cu atât Europa va fi mai afectată din punct de vedere economic.

Singurul scop al măsurilor „antirusești”: controlul centralizat

Odată cu autoimpusa limitare a importurilor de energie, UE invocă din nou „puteri de urgență”, efort copios sprijinit și de media europeană care încearcă să inducă și o frică asociată. Penuria de energie este însă percepută de Bruxelles ca o oportunitate pentru elita îngenuncheată slugarnic în fața Forumului de la Davos de a impune controlul central asupra chestiunilor care anterior erau competențe naționale.

Plafoanele și reglementările sunt în curs, iar UE ia în considerare arogarea de competențe privind aprovizionarea cu energie,  impunând primatul reglementărilor/comenzilor UE asupra tuturor celor naționale, cel mai adesea aflate până de curând în sarcina guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Obiectivul este, indubitabil, controlul centralizat. Ideologizarea economiei, recursul la dictatul „Green Deal” înseamnă însă renunțarea definitivă la sursele așa-zis fosile, indiferent de pierderile impuse cetățenilor europeni și industriei europene. Cum afirma Annalena Baerbock, Ministrul german de externe, „Ucraina pe primul loc, indiferent ce cred alegătorii mei”. Adică economie de război și prețuri imense pentru energia și așa restricționată!

Așa cum anticipase Vladimir Bukovsky transformarea UE într-o economie comandată în stil sovietic, e pe cale să se realizeze! Cu cât „monstrul european” caută mai multe puteri, cu atât economia va slăbi mai mult. Dar UE este convinsă că protestele publice pot fi și vor fi reprimate forțat. A fost posibil în timpul „pandemiei”, de ce n-ar fi din nou o soluție?

„Contorizare inteligentă”

UE „sugerează” statelor membre să se gândească – pentru a evita colapsul rețelei energetice – la măsuri de raționalizare „voluntară”, deși șefa Comisiei Europene, vorbind despre acest aspect, a introdus dincolo de termeni deja utilizați în criza Covid, precum „aplatizarea curbei”, noțiuni precum reduceri „obligatorii”, cu limitarea consumului în „orele de vârf” de dimineața și seara.

Publicația italiană Today.it pune în discuție o nouă formă totalitară privind gestionarea populației. Raționalizarea energiei electrice și a gazelor se poate face prin reducerea de la distanță a consumului din locuințele particulare, automat și fără intervenția utilizatorului, grație „contoarelor inteligente” instalate. Așa-numitele contoare de energie de „contorizare inteligentă” de a doua generație instalate în majoritatea locuințelor permit „activarea, dezactivarea și schimbările de putere” de la distanță.

Contorul din casele europenilor, acum setat la 3,3 kilowați-oră ar putea, prin urmare, să reducă puterea – între orele 8 și 19 – împiedicând funcționarea mai multor aparate electrocasnice în același timp, după cum a explicat Alessandro Panza, europarlamentar al LEGA.

Europarlamentarul Alessandro Panza (LEGA) nu vede cu ochi buni reglementările europene în privința consumului casnic de energie / Foto: Facebook

A apărut apoi și cazul Elveției (ne-membră UE) cu o propunere legislativă draconică, ce prevede ca cei care își încălzesc locuințele cu gaz la o temperatură de peste 19 grade Celsius să devină pasibili de trei ani de pușcărie! Nu e de mirare că elvețienii cumpără lemne de foc! Neajungând chiar până la grotescul colegilor ei germani care recomandau în loc de baie ștergerea corpului cu un prosop ud, Simonetta Sommaruga, fost președinte al Elveției și actualul ministru al Energiei, solicită cetățenilor să economisească energia făcând duș câte doi.

Dar propagandiștii măsurilor dubioase de austeritate au răsărit peste tot, ca ciupercile după ploaie! Chiar și în România lumea este îndemnată să stea în frig, contribuind astfel, chipurile, la înfrângerea lui Putin!

Europenii sunt îndemnați să se resemneze cu scăderea nivelului de trai, iar propagandiștii „progresiști” insistă deja că este „sănătos” să înghețe prin locuințe sau să fie aduși în biserici sau pub-uri finanțate de guvern pentru a se încălzi peste noapte, în așa-zise „centre de căldură”, mormăind că viețile lor grele sunt singurul mijloc prin care pot face viața mizerabilă și pentru nenorociții de ruși.

Cât despre restricțiile la care sunt supuși cetățenii, este iarăși evident că nu reprezintă nimic altceva decât o cinică manipulare! Consumatorul casnic nu reprezintă decât cca. 32% din consum – la gaz și cca. 27% – la curentul electric. Prin reducerea cu câteva procente a consumului casnic necesar pentru a încălzi locuința, propriu-zis nu se rezolvă nici o problemă! În schimb, fiecare euro plătit de cetățean, degrevează băncile care au finanțat achiziționarea de energie pe datorie.

Ciucă al nostru

„Am discutat în ședința de Guvern acest subiect. Deocamdată, nu avem o soluție tehnică. Sigur, acestea sunt măsuri prin care și noi ne-am gândit și facem apel la populație să reducem risipa și să fie bonificați cei care consumă mai puțin, în mod deosebit în orele de vârf, dar nu am luat încă o decizie, pentru că așteptăm să avem un ansamblu coerent la nivelul întregii Uniuni, ca să putem să gestionăm cum se cuvine energia și gazul pentru iarna viitoare”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres.

Era de așteptat! Ciucă este genul de premier pentru care „ne-am gândit” este sinonim cu „conducerea UE s-a gândit”, astfel că oricine își imaginează că Ciucă are vreun control asupra așa-zisului guvern pe care, chipurile, îl conduce, este în cel mai fericit caz un optimist incurabil.

Premierul Ciucă nu este capabil să rostească o frază coerentă de unul singur! Ceea ce-l preocupă în acest moment este să nu aibă probleme în coaliția de guvernare și să poată cumva păcăli electoratul să ajungă înapoi la putere și după alegeri. Simptomatic pentru guvernarea dezastruoasă este și faptul că în continuare, în plină criză energetică, România nu știe cum să se debaraseze de propriile unități de producție energetice prin înstrăinarea centralelor încă deținute.

Doar 15 state din 27 susțin măsurile UE

O parte a țărilor UE au argumentat în favoarea plafonării prețului la gaz pentru toate importurile, în bloc, în urma unei sugestii făcute de Polonia. Norvegia, nu privește ideea cu ochi buni și a semnalat că nu va accepta un plafon la prețul pe care îl primește pentru gazul său. Premierul Jonas Gahr Stoere a exprimat elegant poziția contrară a țării: „Nu este o soluție pe care am propune-o, nu credem că răspunde provocărilor UE”.

La fel, prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a subliniat că adoptarea unor astfel de măsuri „ar opri economia europeană”. Iar recuperarea de după colapsul economic va fi mult mai complicată decât intervenția asupra pieței de gaze. Riscul este dezindustrializarea și pericolul sever de tulburări sociale fundamentale”.

Premierul belgian Alexander De Croo crede că tarifele la energie nu ar trebui să afecteze populația. Mai rămâne doar să o convingă și pe von der Leyen / Foto: Twitter

Croația, la rândul ei, intenționează să interzică exporturile de gaze naturale!

Grecia, potrivit Bloomberg, va recepționa primul cargo rusesc de gaz LNG (lichefiat), punând interesul propriilor cetățeni înaintea interesului UE.

Nici Ungaria nu dorește în nici un fel să-și supună cetățenii la privațiuni, dar asta vine cu un cost! Un proiect de raport scris de membrii Parlamentului UE susține că Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație deplină. Un vot al deputaților europeni asupra rezoluției este programat să aibă loc pe 14 septembrie.

Atât despre „tranziția verde” – care e spre beneficiul tuturor și despre democrația europeană – care se îmbunătățește continuu, după cum ne asigură Ursula! Partea cu adevărat tristă a chestiunii este că dacă la putere, în Germania, mișună indivizi precum Scholz, Habeck, von der Leyen, Baerbock, care sunt extrem de departe de a putea gestiona lucrurile, nici Franța nu pare mai aptă să apuce de căpăstrul european, tot din cauza mediocrității celor care conduc.

articolul original.

Anca Dragu a găsit soluția pentru protecția persoanelor cu venituri mici

12 September 2022 at 10:00
image

Senatoarea USR Anca Dragu pledează pentru introducerea măsurii „Zero taxe pe salariul minim”, în contextul unei creşteri de 18% a preţurilor pentru produsele alimentare şi chiar de peste 30% pentru unele produse de bază.

Într-o conferinţă de presă susţinută luni, la Palatul Parlamentului, fostul ministru al Finanţelor a subliniat că o astfel de creştere a preţurilor îi afectează în primul rând pe cei cu venituri foarte mici, în condiţiile în care produsele alimentare reprezintă aproximativ 33% din consumul românilor.

Nivelul inflaţiei a crescut. Avem 15,3% pentru produse alimentare, nealimentare şi pentru servicii. Vedem însă cea mai mare creştere la produse alimentare, per total peste 18%. Iar la produsele de bază, respectiv produse de panificaţie, ulei, cartofi – avem creşteri de preţuri de chiar peste 30%. Ştim bine că produsele alimentare reprezintă cam 33% din consumul românilor, din tot ce cheltuiesc românii într-o lună. Creşterea preţurilor al produse alimentare îi va afecta foarte mult în special pe cei cu venituri foarte mici, respectiv cu salarii foarte mici sau cu pensii mici. De aceea suntem foarte dezamăgiţi lipsa de reacţie a guvernului PSD-PNL-UDMR, faptul că îi ţin pe aceşti oameni pur şi simplu în sărăcie. Probabil că este o tactică politică să îi facă dependenţi”, a spus Anca Dragu.

Ea a menţionat că prin aplicarea măsurii „Zero taxe pe salariul minim” o persoană care este plătită cu salariul minim ar primi 2.550 de lei, nu 1.524 de lei.

„Noi am propus de mult, de câţiva ani, această măsură Zero taxe pe salariul minim, care este o măsură absolut necesară în acest moment. Astfel, o persoană care este plătită la salariul minim, 2.550 de lei salariu brut, cu taxarea de astăzi primeşte în mână 1.500 şi ceva de lei. Dacă s-ar aplica această măsură, practic persoanele cu salariu minim pe economie ar pleca acasă cu suma integrală: 2.550 de lei. Şi tot aşa, pentru persoanele cu un salariu de, să spunem 5.000, ar putea creşte venitul net până undeva la 3.800 de lei, prin aceste măsuri pe care noi le tot propunem şi trebuie, absolut, să fie luate în acest moment”, a spus Anca Dragu.

articolul original.

Florin Cîțu avertizează că România ar putea ajunge la o rată a inflației de 25%: „BNR și Ministerul Finanțelor au multe de explicat

6 September 2022 at 08:39
image

Florin Cîțu avertizează că România ar putea ajunge la o rată a inflației de 25%. Florin Cîțu spune că preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 52,3%, în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021. Fostul premier susține că România ar putea ajunge în aceste condiții la o rată a inflației de 25% și se întreabă dacă acest scenariu mai poate fi evitat.

„Mai sunt șanse să evităm o rată a inflației de 25%?


Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu … ATENȚIE … 52,3%, în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021.
După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%.
BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%.
Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta.
Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta”, a scris fostul premier pe pagina sa de Facebook.

Cîțu a criticat conducerea BNR: Problema e că astăzi avem o inflație-record care nu scade


Florin Cîțu a criticat zilele trecute conducerea BNR. A spus că instituția trebuia să acționeze mai repede ca să stopeze inflația. Fostul premier susține că situația actuală „nu este o surpriză” pentru el și că „a avertizat din ianuarie” că „dacă se va merge în direcția creșterii cheltuielilor neproductive se va ajunge la inflație mare”.

Sursa: Gândul

articolul original.

Previziunea lui Florin Cîțu. Rata inflației ar putea ajunge la 25%

2 September 2022 at 09:24

Fostul premier Florin Cîțu consideră că doar o minune ar face ca rata inflației să nu ajungă la 25%.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook Cîțu afirmă că Banca Națională, dar și Ministerul Finanțelor au de explicat creșterea explozivă prețurilor de pe piața internă. Florin Cîțu arată că prețurile în țară au crescut cu 67,43%, în timp ce pe piața externă creșterea a fost doar de 25,87. Cu alte cuvinte, rata inflației nu este generată din exterior, așa cum sună „povestea” oficială, ci din interior. Potrivit lui Cîțu, cele două instituții, BNR și Ministerul Finanțelor, nu-și doresc scăderea ratei inflației.

„Mai sunt șanse să evităm o rată a inflației de 25%?

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu … ATENȚIE … 52,3%, în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021.

După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%.

BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%.

Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta.

Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

Într-o postare anterioară, fostul premier dădea sfaturi pentru scăderea ratei inflației. El afirma că sunt este necesar ca statul să intervină cât mai puțin, adică să fie eliminate unele subvenții, tratamentele speciale pentru anumite categorii sociale, și de asemenea, să fie eliminate facilitățile pentru anumite sectoare din economie. În plus, este necesară „bancă centrală care își aplică statutul”.

„Pentru a reduce rata inflației permanent și a ieși cu bine din criza economică:

– banca centrală trebuie să-și ia în serios statutul “Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”

– control ferm, inclusiv calitativ, al cheltuielilor bugetare = dobânzi mai mici pe termen mediu și lung

– eliminarea barierelor de intrare/ieșire pe piețe = atrage investiții, crește oferta

– finalizarea inainte de termen a reformei pensiilor, a reformei sistemului de salarizare în sectorul public și mai ales a reformei administrației publice.

– reducerea fiscalității pentru TOTI angajatii = crește puterea de cumpărare

Mai simplu- mai puțin intervenționism din partea statului (eliminarea unor subvenții si reducerea semnificativa a celorlalte, eliminarea unor tratamente speciale pentru anumite categorii sociale, eliminarea facilităților pentru anumite sectoare din economie) și o banca centrală care își aplică statutul.”, a scri Cîțu.

articolul original.

Claudiu Cazacu, XTB: Stabilizarea inflației – așteptări și scenarii pentru România, Europa și SUA

19 August 2022 at 01:54
  • Scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA. În schimb, în Europa energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare.
  • În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie.
  • ÎnRomânia, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară.
  • Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%.
  • În cazul în care orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă.
  • „Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei”,constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM.
  • Dacă prețul agregat al produselor energetice va reveni într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Inflația, principala preocupare – din sfera economică – a cetățenilor și companiilor la nivel global, dă unele semne de moderare.

Raportul din SUA arată că inflația a coborât la 8,5% anualizat în iulie, sub așteptări.

E un pas în direcția dorită și oferă speranța de temperare mult-așteptată a presiunilor pe prețurile de consum.

Componenta de bază, care exclude energia și alimentele, a crescut cu 5,9%, sub nivelul de 6,1% așteptat.

E important de reținut, totuși, că alimentele s-au scumpit cu 10,9%, iar energia cu 32,9%.

Achizițiile frecvente de alimente și energie sunt foarte vizibile și induc efecte negative disproporționate, în special pentru păturile vulnerabile ale populației.

Dacă scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA (benzina s-a ieftinit cu 7,7% în iulie față de iunie), de partea cealaltă a Atlanticului energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare.

În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie, dar datele arată un tablou diferit între țări.

În Italia, a scăzut cu 0,1 puncte la 7,9%, în Franța a crescut cu 0,3 puncte, la 6,1%.

Germania a văzut o încetinire a avansului la 7,5% de la 7,6% anterior, dar acestea sunt cazuri fericite, ale unor țări situate sub media inflației zonei Euro.

În Spania, de exemplu, inflația a sporit cu 0,6 puncte, la 10,8%, iar o accelerare și mai puternică s-a văzut în Olanda, de 1,7 puncte, urcând la 10,3%.

Polonia a ajuns la 15,6% de la 15,5% anterior, iar Ungaria la 13,7%, cu 2 puncte peste valoarea din iunie.

La nivel european, în 2021, produsele agricole s-au scumpit cu 32%, însă doar o parte din această creștere a fost transmisă consumatorilor finali.

Retailerii au absorbit o parte a scumpirilor în propriile marje, astfel încât nu prețurile nu au reflectat întreaga evoluție a costurilor la nivelul producătorilor.

Ar putea exista un risc de a vedea, în trimestrele următoare, cum anumite acumulări se detensionează, aducând treptat presiuni ascendente vizibile „la raft”.

Pe de altă parte, o speranță pentru consumatori vine din dinamica prețului grânelor.

De la un vârf de peste 444 EUR/tonă în mai, grâul european (pentru septembrie, pe bursa futures din Paris) a ajuns la 332 EUR/tonă marți.

De la 383 EUR/tonă, porumbul a ajuns la 327,75 EUR/tonă marți. Porumbul a avut o dinamică mai pronunțată, dar veștile pot fi văzute în feluri diferite.

Dacă le comparăm cu momentele tensionate din primăvară, observăm scăderi de 10-20%, dacă însă ne uităm la media ultimilor 5 ani, prețul pentru grâu este, pentru această perioadă (referință marți 17 august) cu 71,5% mai sus, iar pentru porumb cu 81,6%.

În toată Europa, efectul rarității uleiului și semințelor de floarea soarelui a fost important, ducând la produse alternative sau chiar la reconfigurări de rețete pentru produsele procesate.

Pentru România, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară.

Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%.

În Ungaria, inflația e așteptată să accelereze. Componenta de bază a ajuns la 16,7%, chiar peste inflația totală, astfel încât, cu eliminarea unor plafonări la energie și carburanți, economia are în față o perioadă dificilă.

Forintul, în depreciere accentuată, este în atenția băncii centrale, care ar putea majora dobânda spre 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent.

În Polonia, așteptările sunt ca, dincolo de un nou salt pe seama taxării și măsurilor pentru energie, la începutul anului, să urmeze apoi un trend susținut de scădere.

Astfel, banca centrală, care a dus dobânda de referință la 6,5% majorând în fiecare din ultimele zece ședințe, ar urma să se oprească la 7,25%, posibil în septembrie.

Gazele, plus 70,1%, au contribuit masiv la scumpirile generalizate, alături de combustibili, cu +35,6%.

Uleiul comestibil a avansat cu 51,86%, în ultimul an.

Serviciile au absorbit o parte din impulsul inflaționist, avansul fiind de 8,33% potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS) pentru iulie.

Așteptările sunt un factor important, având capacitatea de a influența modul în care se setează prețurile în economie.

Pentru băncile centrale din regiune, unde ecouri ale unor niveluri dureros de înalte rezonează încă pentru generațiile născute înainte de anii ’90, atenția acordată așteptărilor cetățenilor și companiilor referitoare la prețuri este, pe bună dreptate, ridicată. Mai ales că misiunea lor e îngreunată de încetinirea economiilor, limitând spațiul de operare pentru instrumentul dobânzii.

În cadrul raportului asupra inflației din 9 august, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a vorbit despre pericolele inflației, menționând și că, în trecut, țara s-a confruntat cu niveluri mult mai ridicate ale acesteia.

În mod concret, guvernatorul a încercat să limiteze așteptările pentru creșterea inflației, deși a oferit o prognoză revizuită la 13,9% pentru finalul anului, cu 1,4 puncte peste cea anterioară, și de 7,5% pentru finele anului 2023.

Prin remarca despre „săritul calului” de către bănci, guvernatorul Mugur Isărescu a atins cel puțin două obiective: a transmis un mesaj băncilor, aliniat cu alte aspecte din declarații, despre nevoia de a reduce diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite, și a transmis un mesaj românilor, angajați sau proprietari de firme, că dobânzile sunt în zona de platou înalt, de unde urmează, cel mai probabil, o scădere.

Aceasta are sens pentru că, deși, într-adevăr, s-au adunat variate semne pentru temperarea prețurilor, de la dinamica mărfurilor industriale și agricole până la prețul petrolului, cu reperul Brent în scădere de peste 27% de la vârful din martie până miercuri dimineață, viitorul este incert. Iar ancorarea așteptărilor are un rol important în păstrarea inflației în teritoriu gestionabil, reducând efectiv costul utilizării sau eficientizând alte instrumente de politică monetară.

Dacă orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă.

Baza industrială europeană privește cu angoasă la prețul energiei, într-o perioadă în care debitele scăzute ale râurilor pun în pericol transporturile și producția de energie hidro sau nucleară.

Înlocuirea transportului maritim eficient cu rute terestre înseamnă costuri și mai mari, pe lângă riscul de a afecta aprovizionarea cu subansamble sau chiar, izolat, cu resurse energetice.

Ar fi nevoie ca prețurile materiilor prime să nu mai cunoască creșteri accentuate pentru a permite tendinței încă firave de scădere a inflației să continue.

Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei.

Așteptările noastre vizează o tendință de decelerare a inflației în special începând cu anul viitor.

Totuși, la adresa acestui scenariu de bază, riscurile sunt ridicate.

Piețele urmăresc cu încordare apropierea lunii decembrie, când intervin sancțiuni suplimentare pentru petrolul importat din Rusia.

Germania își consolidează rezervele din depozite, ajungând la 77%, cu două săptămâni în avans față de program, dar, cu toate acestea, chiar cu un nivel de 95%, ar acoperi aproximativ numai 2 luni și jumătate de încălzire și consum industrial, dacă gazul din Rusia va fi oprit în totalitate.

Nevoia de energie a crescut în urma temperaturilor foarte ridicate care au făcut să „duduie” aparatele de aer condiționat.

În aceste condiții, prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM.

În Germania, nivelul pentru energia peste 1 an a atins un record de 530,5 EUR/MWh, de peste 6 ori mai ridicat față de acum un an. Și, totuși, iarna nu a venit încă.

Riscurile persistenței prețurilor foarte înalte nu sunt neglijabile, și suferința ce ar rezulta pentru cetățenii și industria europeană, de asemenea.

 

Dacă o combinație de factori controlabili sau necontrolabili precum vremea, ploile, reducerea optimizată a consumului și găsirea de noi fluxuri de alimentare readuc prețul agregat al produselor energetice într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat.

Ar fi, atunci, șanse pentru a porni în procesul de reparare și, apoi, de poziționare pentru o nouă perioadă favorabilă a economiilor contorsionate de provocările variate ale ultimilor doi ani.

Despre XTB:

Cu aproape 20 de ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. XTB Group include companii reglementate de cele mai mari autorități de supraveghere din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. XTB este o companie tip fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport de excepție oferit clienților. Din 2004, XTB Group s-a extins pe 12 piețe importante din Europa, America Latină și Asia, atrăgând peste500.000 de investitori individuali. În 2021, XTB Group a primit licențe pentru a opera în Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Cu platforme dezvoltate in-house și premiate la nivel global (xStation și xStation Mobile), XTB Group oferă peste 5.400 de instrumente, inclusiv acțiuni cu deținere, ETF-uri cu deținere și CFD-uri pe valută, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. În plus, prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologii de vârf pentru instituțiile financiare din întreaga lume. Pentru informații suplimentare, puteți accesa www.xtb.com/ro

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

articolul original.

Isărescu afirmă că băncile au „sărit calul” ducând ROBOR peste dobânda-cheie

9 August 2022 at 09:54

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației iar veștile nu sunt prea bune pentru români.

„Aveți determinanții inflației, nu-i mai menționez, în principal evoluția prețurilor în sectorul energetic. Inflația ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, nu este numai în România”, a precizat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Isărescu a arătat că, deși prețurile sunt mari, România nu este fruntașă în Europa la acest capitol.

„Aveți indicele armonizat al prețurilor de consum în Europa, ca să putem face o comparație, România nu este fruntașă – între ghilimele – în acest domeniu. Suntem pe locul 7, ceva mai mult decât media inflației în Uniunea Europeană, de 9,6 la sută. Dar mai importante mi se par două lucruri. În primul rând, și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5 la sută. Un studiu arată câte țări, din 60 analizate, mai au o inflație mai mică de 2 la sută sau egal cu 2 la sută, o țintă acceptată pe plan mondial. Observați că, în acest moment, avem 0 țări cu inflație scăzută de 2 la sută. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai arătat că în România accelerarea ratei inflației s-a datorat creșterii prețurilor la energie, subliniind că în condițiile în care nu ar fi existat o schemă de compensare inflația ar fi sărit de 20%.

Mai mullt, Isărescu nu este deloc optimist în ceea ce privește piața muncii, cu atât mai mult cu cât deficitul forței de muncă este în creștere.

„Rata inflației și-a identificat creșterile. Indicele mediu anual al IPC este totuși cu o singură cifră dar urmează să crească în funcție de inflația anuală. 

Inflația scăzută nu este nicăieri mai jos de 2%. În România accelerarea ratei inflației s-au datorat energiei, combustibililor, utilităților dar și bunurilor alimentare. Dacă nu era schema de compensare la utilități, inflația sărea de 20%! 

Criza energetică alimentată de situația geo-politică au favorizat creșteri în cazul carburanților până în urmă cu câteva săptămâni. Prețul țițeiului a dus la creșterea prețului la carburanți. Influența prețurilor mari la energie s-a dus mai mult în ceea ce privește produsele alimentare procesate și au fost influențate și de secetă. Primele semne pozitive sunt în ceea ce privește materiile prime. Vom micșora pasul de creștere a ratei dobânzii. Este o tendința semnalată și pe plan mondial. 

Sunt posibile presiuni inflaționiste pe piața forței de munca. E rezonabil, nu arată încă rău, au fost creșteri de productivitate. Avem o deteriorare a activității. Vedem o persistentă alertă de creștere a salariilor și vor fi consecințe. 

Avem un deficit de forța de muncă care este în creștere. Rata șomajului este în scădere, ceea ce poate să reflecte o tensionare a pieței muncii. Nu suntem optimiști in ceea ce privește piața muncii din cauza inflației pentru ca tensiunile pot să mai apară!”, a mai spus Isărescu.

De asemenea, el a transmis că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. În plus, Mugur Isărescu a declarat și că vremea dobânzilor mici a trecut.

Conform guvernatorului Mugur Isărescu, BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.

„De regulă, între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. (…) De mai bine de patru, cinci luni, s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. ROBOR s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri. În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, așa funcționează piețele de peste tot din lume, mai ales în perioadele de criză. Overreaction se zice în engleză. Sunt și alți termeni. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori, pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru, și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri absolut normale. Acum a fost clară tendința băncilor și a celor care acționează pe piața monetară la termen să privească pesimist viitorul. (,,,)

Trec la al doilea motiv. Nu e vorba de dobânzile peste noapte, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la trei luni, șase luni. Așa au văzut băncile viitorul. Inflație mai mare, mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și, în consecință, acesta este ROBOR-ul. Cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară. (…)

Dar vă întreb așa: Cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general, în lume, și legat de ratele de dobândă? Eu personal trebuie să recunosc condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă din o anumită limită, să sară calul cu ROBOR, cum am spus.

În afară de condițiile de lichiditate, bineînțeles că băncile s-au uitat și la atmosfera generală din lume, discuțiile despre foamete, dezechilibre majore. Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: Să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și, atunci, probabil, că se va apropia ROBOR la trei luni de rata de politică monetară. Sper și cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, remis săptămâna trecută după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.

În şedinţa de vineri, 5 august 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. 

articolul original.

Inflația lovește în startup-uri

1 August 2022 at 07:02
By: Team

Activitatea de finanțare a startup-urilor s-ar putea diminua în a doua parte a anului având în vedere nivelul ridicat al inflației, așteptările ridicate ale fondatorilor în privința evaluării companiilor și evoluția negativă a marilor burse.

de Ovidiu Nicolae

Situația dificilă se vede deja în valorile de finanțare la nivel global. În trimestrul al doilea din 2022, finanțările acordate startup-urilor la nivel global au fost de 120 de miliarde de dolari, fiind cel mai slab trimestru de la începutul anului 2021, arată un raport Crunchbase. Scăderea a fost de 27% față de ­trimestrul similar al anului trecut. Însă trebuie subliniat că anul trecut a fost unul al recordurilor pentru finanțarea ecosistemului de ­startup-uri.

Provocarea inflației comună pentru marile economii, dar și pentru piața emergentă a României, a pus în așteptare investitorii care urmăresc în primul rând evoluția pieței de acțiuni.

Marius Ghenea Catalyst Romania

„Din păcate, dacă vorbim despre ecosistemul de startup-uri, deși sunt companii mult mai mici și, în multe cazuri, mult mai agile față de companiile mari, startup-urile trebuie evaluate tot pe principii de ‘peer-groups’ și luând ca «benchmark» (etalon – n.r.) companiile similare listate pe burse. Din acest punct de vedere, teoretic, toate fondurile seed sau venture capital (VC) ar trebui să se abțină de la a face investiții în acest moment.”

Marius Ghenea, managing partner al fondului Catalyst Romania

La nivel local, principalul indice BET al Bursei de Valori București (BET) avea o scădere de 5,83% de la începutul anului până în 7 iulie. La nivel european, indicele ­Euronext 100 a scăzut de la 1.372 de puncte la începutul anului până la 1.143 de puncte pe 6 iulie.

Pe piața americană, indicele S&P 500 a înregistrat o scădere de la 4.793 de puncte la începutul lui 2022 până la 3.897 de puncte în 7 iulie. Scăderile pe linie au venit pe fondul temerilor investitorilor că măsurile băncilor centrale de creștere a dobânzilor cheie pentru reducerea inflației ar putea aduce recesiunea.

În schimb, Ciprian Man, cofondator, Growceanu Angel Investment, susține că pentru investitori condițiile mai neprielnice reprezintă de fapt o oportunitate. Aceștia pot identifica startup-urile valoroase și în același timp să obțină reduceri la evaluarea acestora.

Încetinirea pieței de finanțare a startup-urilor este de așteptat și în Europa, implicit și în România ca un inflației și dobânzilor în creștere la care se adaugă și criza în Ucraina. „Deși există un volum semnificativ de fonduri disponibile în piață, investitorii tip VC ar putea evita să facă investiții pe termen scurt din cauza incertitudinilor. Fintech, healthtech și energia alternativă vor fi sectoarele cu interes ridicat din partea investitorilor în regiune pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului”, notează într-un raport experții firmei de servicii profesionale KPMG.

Încă din luna mai, Y Combinator, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Silicon Valley, le cerea fondatorilor de startup-uri să reducă din costuri și să aibă în vedere supraviețuirea timp de 24 de luni într-un scenariu în care nu atrag finanțări noi. Fondul puncta că fondurile VC alocă mai puțin capital în perioadele cu scădere economică. De aici rezultă mai puțină competiție între investitori, ceea ce reduce evaluarea startup-urilor și diminuează cuantumul finanțărilor. Printre cele mai vulnerabile startup-uri sunt cele cu cheltuieli mari și capacitate de generare de venituri pe termen lung.

Provocări pentru fondatorii de startup-uri

Ghenea subliniază că fondatorii trebuie să fie conștienți că nu se vor mai face la fel de multe investiții și runde de finanțare ca anul trecut sau în prima parte a lui 2022. Însă el este convins că nu vom asista la o înghețare totală a acestei activități.

„Va fi însă o scădere atât ca volume, cât și ca evaluări, iar fondatorii vor analiza și vor decide cu privire la cea mai bună rută de urmat în acest context. Desigur că, dacă vorbim despre companii «default-alive» (pe calea profitabilității cu actualele resurse – n.r.), recomandarea ar fi să meargă în perioada următoare într-un mod «bootstrapped» (finanțare fără surse externe – n.r.) și să nu ridice noi runde. Dar companiile «default-dead» (cu venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor – n.r.), așa cum sunt majoritatea startup-urilor de tehnologie, au nevoie de finanțare, iar pentru acestea, recomandarea ar fi să o caute și să o obțină (evident nu în orice condiții), cât mai repede”, a subliniat Ghenea.

Deși activitatea de finanțare s-a diminuat deja în T2, o evoluție pozitivă s-a înregistrat pe zona de seed, unde a fost o creștere anualizată de 9% până la 9,1 miliarde de dolari, potrivit Crunchbase. Acest lucru indică o încredere crescută a investitorilor în startup-uri cu potențial care caută să obțină o primă rundă de finanțare consistentă.

Man sugerează că tendința startup-urilor de a-și reduce evaluarea nu se resimte decât puțin la nivel local. „Desigur că antreprenorii preferă să-și poziționeze companiile ca fiind rezistente la inflație și la tendințele restrictive. Dar investitorii trebuie să fie atenți la ce fel de companii se uită: cu cât propunerea de valoare este mai îndepărtată în viitor, dar reală și uriașă (precum e cazul companiilor deep tech), cu atât mai puțin relevantă este situația curentă”, a conchis el.

Ilustrație: 63989417 © Jitkoff | Dreamstime.com

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 365 (18 iulie – 15 septembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

articolul original.
❌