ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Peste 150 de milioane de euro pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale

16 September 2022 at 09:52

Cel puțin 25 de spitale publice vor putea accesa acești bani din PNRR pentru a-și achiziționa echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, inclusiv pentru dezvoltarea laboratoarelor de analize de microbiologie.

Ministerul Sănătății anunță că a publicat Ghidul beneficiarului pentru Investiția specifică I2.4 – Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C12 – Sănătate. Unitățile medicale au la dispoziție un buget total de 150.380.000 de euro fără TVA prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care astăzi a publicat Ghidul beneficiarului, care se găsește public pe www.ms.ro la secțiunea Apeluri PNRR Ministerul Sănătății – C12. Sănătate.

Banii vor putea fi valorificați de minim 25 de spitale publice, pentru finanțarea a trei componente incluse în Investiția specifică I2.4 – Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale din cadrul PNRR, Componenta C12 – Sănătate.

Potrivit MS, lista de elemente (echipamente/investiții) nu este limitativă, ci orientativă, iar valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 6 milioane de euro fără TVA.

A. Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii existente în vederea organizării în unitățile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcționale de boli infecțioase pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu IAAM determinate de microorganisme MDR și cu infecții cu Clostridium difficile.

Această componentă poate include următoarele elemente:

– Organizarea unor saloane cu un singur pat în vederea izolării microbiologice prevăzut cu grup sanitar propriu (ex. sisteme de presiune negativă);

– Reabilitarea/modernizarea blocurilor operatorii;

– Reabilitarea/modernizarea spațiilor destinate efectuării procedurilor de hemodializă/hemofiltrare;

– Controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și din unitățile de terapie intensivă (instalații specifice de aer condiționat/flux laminar/sisteme de ventilație destinate acestor unități, instalații de dezinfectare a echipamentelor de protecție, echipamente de decontaminare a aerului și a suprafețelor, echipamente de dezinfecție prin tehnica UV sau alte tehnici moderne etc).

B. Dezvoltarea laboratoarelor de analize de microbiologie specializate.

Această componentă poate include următoarele elemente:

1. îmbunătățirea capacității și capabilității laboratoarelor/compartimentelor de microbiologie, prin dotarea cu analizoare automate sau semi-automate de identificare a micro-organismelor și de efectuare a antibiogramelor;

2. echipamente automate / semi-automate pentru identificare (ID) / testare a sensibilității la antibiotice (AST) pentru bacterii și fungi;

3. echipamente automate / semi-automate de determinare a sensibilității la antibiotice prin concentrația minimă inhibitorie (CMI).

C. achiziționarea de echipamente destinate reducerii IAAM.

Aceasta componentă poate include următoarele elemente:

– sisteme de decontaminare a aerului din încăperi;

– sisteme de dezinfecție suprafețe cu abur/presiune înaltă etc;

– sisteme de sterilizare echipamente protecție personal;

– sisteme de curățenie automate care utilizează tehnici avansate pentru dezinfecție/decontaminare aer, suprafețe și sau echipamente;

– sisteme de ventilație de înaltă calitate pentru pacienții critici prevăzute cu filtre antibacteriene și antivirale;

– sisteme de sterilizare instrumentar medical și echipamente bazate pe tehnologii moderne cu plasmă, UV etc.

– sisteme / echipamente de control al igienei mâinilor;

– sisteme / echipamente de evidențiere a încărcăturii microbiologice în aer și pe suprafețe;

– echipamente și sisteme digitale / IT / AI de monitorizare al IAAM;

– echipamente de neutralizare materiale contaminate prin compactare.

* Data de deschidere a platformei pentru depunerea dosarelor de finanțare este 25 septembrie 2022, ora 10:00.

* Propunerile de proiecte se pot depune până cel târziu 30 noiembrie 2022, ora 16:00.

* Semnarea contractelor de finanțare cu minim 25 de spitale este 24 februarie 2023, iar data limită de implementare a proiectelor este 2 mai 2024.


articolul original.

După 7 ani de la tragedia Colectiv, peste 150 de milioane de euro vor fi alocați prin PNRR pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale

16 September 2022 at 10:59
image

Peste 150 milioane de euro sunt alocaţi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru reducerea riscului de infecţii nosocomiale în spitalele publice, a informat Ministerul Sănătăţii, care a publicat vineri Ghidul beneficiarului pentru obţinerea acestor fonduri, citat de Agerpres.

Banii sunt destinați finanţării a minim 25 de spitale publice

Este vorba despre investiţia specifică I2.4. – Echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C12 – Sănătate.

Potrivit ministerului, bugetul total de 150.380.000 euro fără TVA este destinat finanţării a minim 25 de spitale publice.

Se are în vedere reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii existente în vederea organizării în unităţile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcţionale de boli infecţioase pentru izolarea/gruparea şi tratarea pacienţilor cu infecţii asociate asistenţei medicale determinate de microorganisme MDR şi cu infecţii cu Clostridium difficile.

„Lista de elemente (echipamente/investiţii) nu este limitativă, ci orientativă. Valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocate per proiect este de 6 milioane de euro fără TVA”, precizează Ministerul Sănătăţii.

Data de deschidere a platformei pentru depunerea dosarelor de finanţare este 25 septembrie. Propunerile de proiecte se pot depune până cel târziu 30 noiembrie, ora 16,00.

Semnarea contractelor de finanţare este prevăzută pentru 24 februarie 2023, iar data limită de implementare a proiectelor – 2 mai 2024.

articolul original.

Alexandru Rafila recunoaște că infecţiile nosocomiale sunt „o realitate”, dar spune că „unele sunt banale”

5 August 2022 at 19:23
image

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat să infecţiile nosocomiale reprezintă o realitate şi că într-un an pot apărea aproximativ 200.000 de astfel de îmbolnăviri. Rafila a arătat că nu toate aceste infecţii din spitale pun viaţa în pericol, ci unele sunt banale, anunță news.ro.

Alexandru Rafila a vorbit vineri seară, la Digi24, despre infecţiile din spitale, despre care a spus că sunt o realitate.

Alexandru Rafila: „Este o realitate”

Ministrul Snănătății spune că infecțiile nosocomiale sunt reale, iar în România numărul total al infecţiilor din România, raportat la numărul de spitalizări, probabil că e undeva în jur de 200.000 la un număr de internări de 4 milioane.

„Este o realitate. Sunt elemente obiective. Studiul de prevalenţă de moment arăta 2 la sută şi corecţia 6 la sută. Deci e clar că discutăm de mult mai multe infecţii şi numărul total al infecţiilor din România, raportat la numărul de spitalizări, probabil că e undeva în jur de 200.000 la un număr de internări de 4 milioane, pentru că noi avem cam 4 milioane de internări pe an, înainte de pandemie, la o proporţie de 5 la sută, înseamnă circa 200.000 de cazuri. Peste noapte nu se pot schimba lucrurile. Un astfel de laborator ca cel de Microbiologie de la Institutul Matei Balş este necesar în toate spitalele din România. Un laborator sau un compartiment de microbiologie. El lipseşte de multe ori. El trebuie să fie funcţional 24 de ore din 24”, a declarat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii susține că trebuie educat personalul medical

Ministrul Sănătăţii a explicat că are mai multă încredere într-un spital care raportează 5 la sută infecţii. Acesta susține că trebuie să fie educat personalul medical, iar cetățenii trebuie să înţeleagă că o infecţie nosocomială este un lucru care poate să apară, e vorba de bacterii, până la urmă, care trăiesc şi ele în acelaşi habitat ca şi noi şi sunt mai abile decât noi pentru că au experienţă mult mai mare decât omul în a supravieţui.

„Trebuie să educăm personalul medical, pe de-o parte, dar şi mass-media şi cetăţenii, să înţeleagă că o infecţie nosocomială este un lucru care poate să apară, e vorba de bacterii, până la urmă, care trăiesc şi ele în acelaşi habitat ca şi noi şi sunt mai abile decât noi pentru că au experienţă mult mai mare decât omul în a supravieţui. Supravieţuiesc de mai mult de un miliard de ani şi e clar că mecanismele lor de supravieţuire trebuie combătute prin metode care să prevină infecţiile. Dar nu putem să le combatem pe toate. Dacă facem campanii de presă, de incriminare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, pentru că ăsta este termenul, oamenii, în mod instinctiv, se vor feri să le raporteze. Eu aş avea mai mare încredere şi m-aş interna într-un spital care raportează 5 la sută infecţii asociate asistenţei medicale, decât într-un spital care raportează 0,2 la sută. Pentru că 0,2 este adevărat, 5 la sută este apropiat sau este chiar realitatea”, a precizat Rafila.

Alexandru Rafila: „Sunt multe infecţii banale”

Alexandru Rafila a arătat, de asemenea, că unele infecţii asociate asistenţei medicale sunt banale.

„Nu vă gândiţi că toate infecţiile asociate asistenţei medicale sunt infecţii care pun viaţa în pericol, nu. Sunt multe infecţii banale. De exemplu, după o intervenţie operatorie, infecţia de plagă sau o infecţie urinară. Astea sunt majoritatea infecţiilor întâlnite în spitale. Pe noi ne interesează să nu apară infecţii cu germeni multirezistenţi, deci să ţinem fenomenul ăsta sub control în spitale şi mai ales infecţii invazive care pot să pună în pericol viaţa pacientului”, a mai subliniat Alexandru Rafila.

articolul original.

Infecțiile nosocomiale din spitale continuă să fie „ascunse sub preș”

4 August 2022 at 07:18

Ministrul Sănătății vrea să impună o limită minimă de raportare a infecțiilor intraspitalicești de 3%. Media europeană este între 6 și 8 la sută. 

Infecțiile nosocomiale din spitale sunt în continuare „ascunse sub preș”, o recunoaște chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a declarat că raportările nu sunt reale, rata infecțiilor nosocomiale raportate fiind de puțin peste doi la sută, în timp ce Ministerul Sănătății estimează că ar fi vorba de cel puțin 5,9%, adică de trei ori mai multe. Ministrul spune că deși s-au făcut progrese în legătură cu raportarea reală a infecțiilor, existând o creștere de la 0,2% la peste 2% (procent calculat la suta de pacienți externați), aceste „progrese” sunt nesemnificative, în condițiile în care media europeană este între 6 și 8 procente. Oficialul afirmă că „trendul a fost crescător în 2021 şi 2022, cu o creştere cu 55% a gradului de raportare pe trimestrul unu al anului 2021 şi trimestrul unu al anului 2022”, dar recunoaște că „încă suntem departe”.

Între raportarea reală și corecție este o diferență de 3 ori, afirmă ministrul Rafila care, la fel ca și predecesorii săi, recunoaște că nu se cunoaște numărul real al infecțiilor din spitale, dar în condițiile date, spune că nici măsurile nu pot fi stabilite corect.

Alexandru Rafila

Ministrul susține că se încearcă asigurarea cadrului organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), dar subliniază că pentru a se atinge acest deziderat „e nevoie de schimbări de mentalitate”, iar în același timp „trebuie să avem pârghii, să avem laboratoare să depisteze infecțiile”, a precizat ministrul.

Un ordin de ministru menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau a unui compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi, iar la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” s-au elaborat, acum câțiva ani, printr-un proiect cu fonduri norvegiene, cadrul strategic naţional şi planul naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi ghidurile de bună practică pentru specialităţile microbiologie, epidemiologie şi boli infecţioase. A fost înființat și un comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, dar așa cum recunoaște și ministrul „încă suntem departe”.

Protest – Ministerul Sanatatii (sursă foto: Declic)

Un grup de reprezenanți ai comunităţii Declic protestat în fața Ministerului Sănătății și au cerut să se găsească soluții pentru raportarea ineficientă a infecţiilor nosocomiale din spitale. Ei au scandat: „Raportaţi, raportaţi, nu mai ignoraţi!”, „Fără nosocomiale, transparenţă în spitale!”, „Vrem spital să ne tratăm, nu vrem să ne infectăm”. Protestatarii au adus cu ei o pastilă uriaşă, denumită simbolic „Raportin Forte” și i-au cerut ministrului „raportarea nosocomialelor, nu gargară în comisii!”.

Am fost la Ministerul Sănătății pentru a înmâna petiția „Raportați infecțiile intraspitalicești”. Ne-am întâlnit cu reprezentanții instituției, dar nu am primit niciun răspuns concret, doar promisiuni. Se discută despre colectarea și raportarea digitală a nosocomialelor folosind platforma RUBT (Registrul Unic de Boli Transmisibile). Doar că platforma ar avea nevoie de investiții și ministerul nu știe care ar fi sursele de finanțare, cine se va ocupa de coordonarea proiectului sau când ar putea fi gata. Până atunci, continuăm să semnăm petiția și să punem presiune pe minister, au transmis reprezentanții Declic.

Alexandru Rafila a anunţat că va fi realizat și un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale. „Am făcut ultimul studiu în anul 2017 şi procentul real a fost de 5,9%. Acum facem un nou studiu să vedem care este situaţia şi să vedem care sunt măsurile administrative pe care Ministerul Sănătăţii le-a luat în ultimele şase luni, astfel încât să putem să progresăm şi să ne apropiem de realitate”, a precizat ministrul Rafila, menționând că un nou studiu se va realiza anul viitor.

Ministrul susține că, în prezent nu există sancţiuni pentru raportarea IAAM în indicatorii de performanță ai managerilor de spitale. Există însă „reglementări privind neraportarea bolilor transmisibile în general. Dar între bolile transmisibile sunt şi infecţiile asociate asistenţei medicale. Sunt sancţiuni care sunt de natură pecuniară, care sunt ascendente din punct de vedere al cuantumului şi care se aplică celor din unitatea sanitară care nu raportează astfel de infecţii”, a afirmat Alexandru Rafila, care a menționat că Ministerul Sănătății și-a propus să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii.

Ministrul Sănătății vrea să impună și o limită minimă de raportare a infecțiilor intraspitalicești, de 3%. „Noi nu încurajăm – şi au fost evaluaţi managerii câtorva spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii – în niciun fel ascunderea acestor infecţii. Dimpotrivă, vrem să ştim realitatea. Sunt manageri care performează foarte bine şi raportează 5% – 6% proporţii de infecţii”, a afirmat Alexandru Rafila.

Medicii spun însă că ar trebui dezincriminate infecțiile nosocomiale și să se ajungă în instanță doar dacă este vorba despre malpraxis.

Conform datelor centralizate de Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP), în anul 2018, media raportărilor nu depășea, în România, 2,65%, în condițiile în care Germania ajungea spre 4%. Media UE este la 5,5%, iar țările cu cele mai mari raportări sunt Grecia, Portugalia, Italia, Finlanda și Cipru – toate peste 8%.

NOTĂ: Un număr mic de infecții raportat nu înseamnă în mod obligatoriu o subraportare extremă a fenomenului. Incidența infecțiilor intraspitalicești depinde și, dar nu exclusiv, de Indicele Mediu de Complexitate al unității respective, adică de ce tratamente / operații / îngrijiri se acordă.


articolul original.
  • There are no more articles
❌