ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Sindicaliștii CE Oltenia fac presiuni la Înalta Curte pentru o pensionare mai rapidă (Foto)

30 January 2023 at 10:15

Sindicaliștii Energia Rovinari și energeticieni de la Termocentrala Ișalnița protestează luni în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Instanța supremă ar trebui să dea azi o soluție privind aplicarea în totalitate a legii 197/2021, de reducere cu 13 ani a vârstei de pensionare în minerit și energie.

Sindicaliștii cer aplicarea în totalitate a legii care le recunoaște condițiile de muncă în care și-au desfășurat activitatea în subunitățile de producție ale CE Oltenia.

Totodată, ei spun că sunt cea mai îmbătrânită categorie profesională din toată industria României, dar cu toate astea sunt din ce în ce mai puțini și li se atribuie sarcini din ce în ce mai multe.

Manu Tomescu, vicepreședintele Sindicatului Energia Rovinari, a declarat că se luptă pentru ca salariații din subunitățile de producție ale CE Oltenia să nu ajungă în situația colegilor de la Mintia sau celelalte termocentrale închise fără să le fie recunoscute condițiile de muncă în care și-au desfășurat activitățile.

”Astăzi suntem în București să ne strigăm dreptatea în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție! Noi ne luptăm pentru ca salariații din subunitățile de producție ale C.E.Oltenia să nu ajungă în situația colegilor de la Mintia sau celelalte termocentrale închise fără ca muncitorilor din acele termocentrale să le fie recunoscute condițiile de muncă în care și-au desfășurat activitățile!

Nu vrem și nu acceptăm sub nici o formă ca salariaților din C.E.Oltenia să nu le fie recunoscute condițiile de muncă în care și-au desfășurat activitățile, iar prevederile legii nr.197/2021 trebuie aplicate în totalitate așa cum sunt publicate în Monitorul Oficial!

Suntem aici pentru toți minerii și energeticienii din C.E.Oltenia! …și pentru cei care s-au pensionat, dar mai ales pentru cei care mai sunt în activitate! Nu cedăm!”, a scris Tomescu pe Facebook.

Foto: Facebook/Manu Tomescu
articolul original.

UPDATE: Dosarul Revoluției reîncepe vineri, la Curtea Supremă / ICCJ anunță, peste două săptămâni, dacă este competentă să judece cazul

27 January 2023 at 13:01
image

Vineri, 27 ianuarie, are loc, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), primul termen din noul Dosar al Revoluției din 1989, cel de-al treilea, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt acuzați de crime împotriva umanității.

UPDATE: ICCJ anunță, peste două săptămâni, dacă este competentă să judece cazul 

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au pus în discuție, vineri, propria competență în privința judecării Dosarului Revoluției din 1989, spun avocații victimelor din acest caz.

Este pentru prima dată, de la momentul în care dosarul a ajuns pe masa ICCJ, în urmă cu trei ani, când se ridică o astfel excepție.

Practic, judecătorii invocă faptul că ICCJ nu mai are competența de a judeca faptele de la Revoluția din 1989 din moment ce Ion Iliescu nu mai este acuzat de înaltă trădare, ci doar de crime împotriva umanității.

Curtea Supremă a rămas în pronunțare și va anunța pe 10 februarie dacă dosarul va rămâne la un complet de la ICCJ sau dacă va fi trimis la o altă instanță.

ȘTIRE INIȚIALĂ

În cadrul înfățișării de vineri, cei trei au fost citați alături de peste 2.000 de părți vătămate în perioada 22-31 decembrie 1989.

Potrivit rechizitoriului, în acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989.

Procurorii militari spun că faptele acestuia ar fi generat o stare de pericol iminent și grav pentru populația civilă.

Alături de Ion Iliescu sunt trimiși în judecată și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

Care sunt acuzațiile din dosar

Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public.

Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României.

Inculpatul general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public într-un comunicat.

Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli.

Gabriela Scutea, procurorul general al României, anunța recent că va solicita judecătorilor instanței supreme să fie accelerată judecata acestui dosar prin acordarea unor termene mai scurte.

Gândul prezintă traseul parcurs de Dosarul Revoluției din anii ’90 și până la trimiterea în judecată:

  • În anul 1997, odată cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara” (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj” şi Dosarul „Sibiu”.
  • În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
  • În 2007, la plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989” au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze. ”Cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit Curtea Constituțională şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar”, își amintește Doru Mărieş.
  • În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai Frontului Salvării Naționale au fost scoşi de sub urmărire penală.
  • ”Şi atunci, eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.red. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victimeÎn 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei”, declara Doru Mărieş.
  • În 2015, pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei” şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, iar Curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
  • Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei” a fost închis, iar cel al „Mineriadei” a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei” pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul procurorului general Augustin Lazăr.
  • În primăvara anului 2019, cu puțin timp înainte să își încheie mandatul de procuror general, Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției.
  • În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari:

– Actele intitulate ”declaraţii”, care conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
– Rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
– Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
– Punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
– Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
– ”Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” – scrisă de Sergiu Nicolaescu;
– documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

  • Pe 21 mai 2021, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare (SPM).
Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor din sfera justiției, cofondator al site- ului luju.ro,citeste mai mult
articolul original.

Cătălin Predoiu, despre dosarul Kovesi: Hotărârea ICCJ trebuie dusă la îndeplinire cât mai rapid cu putință, dar nu cu prețul sacrificării calității actului de justiție | VIDEO

18 January 2023 at 19:05
image

E nevoie de o decizie cât mai curând în dosarul Kovesi – spune la Europa FM, în emisiunea „Piața Victoriei”, ministrul Justiției Cătălin Predoiu. El adaugă, însă, că grăbirea lucrurilor nu ar trebui să afecteze calitatea actului de justiție.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/18ian-21-Predoiu-despre-dosarul-Kovesi.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Cătălin Predoiu: „Din câte știu, s-a lucrat la acest dosar prin doi procurori care s-au succedat. Unul s-a pensionat sau, în orice caz, a ieșit din atribuția de a procesa dosarul. Și acum lucrează un alt domn procuror sau doamnă procuror – nu știu exact. Trebuie să parcurgă, trebuie să studieze”.

Ioana Ene Dogioiu: Domnule ministru, vorbim despre hotărârea Înaltei Curți…

Cătălin Predoiu: „Nu vreau să spun că trebuie ignorată hotărârea Înaltei Curți. Sunt de acord cu dumneavoastră că această hotărâre trebuie dusă la îndeplinire cât mai rapid cu putință, dar nu cu prețul sacrificării calității actului procesual. E nevoie de celeritate, ceea ce am subliniat și eu procurorilor”.

Termen până la 1 iunie pentru finalizarea anchetei în dosarul Laura Codruța Kovesi

Procurorii de la Parchetul General au termen până la 1 iunie să finalizeze ancheta în dosarul în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare de Secţia Specială, în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

Şefa Parchetului European a iniţiat recent o nouă acţiune în instanţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care a solicitat judecătorilor să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei acum patru ani.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Ministrul Justiției, despre activitatea procurorilor generali ai Parchetelor: „Nu am nemulțumiri flagrante” | VIDEO

articolul original.

Parchetul General critică în termeni duri sentința Înaltei Curți de achitare a fostului procuror ”Portocală”. PÎCCJ: ”Negulescu este vinovat”

15 January 2023 at 16:04
image

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) confirmă că fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală” sau “Zdreanţă”, a comis abuzuri în serie încercând să îl „execute” pe fostul deputat Vlad Cosma.

PÎCCJ cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să constate vinovăţia lui Negulescu pentru comiterea infracţiunilor de cercetare abuzivă, participaţie improprie în modalitatea instigării la inducerea în eroare a organelor judiciare şi influenţarea declaraţiilor.

Amintim că judecătoarele ICCJ Lucia Tatiana Rog, Lavinia Lefterache și Alina Ioana Ilie au hotărât la data de 31 octombrie 2022 achitarea lui Negulescu pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, pe motiv că “fapta nu există”

PICCJ: sentinţa de achitare este greşită

PICCJ critică în termeni duri sentinţa Înaltei Curţi de achitare a lui Negulescu, afirmând că aceasta este una greşită, în care instanţa supremă nu doar că a acceptat toate apărările inculpatului, ci chiar a adus argumente suplimentare în susţinerea acestora, inclusiv prin “afirmaţii cinice”.

Demontând motivele de achitare invocate de ICCJ, Parchetul General cere Completului de 5 judecători al instanţei supreme să desfiinţeze sentinţa de achitare şi să constate vinovăţia lui Negulescu pentru toate acuzaţiile care i se aduc, subliniind că acesta a încălcat flagrant şi în mod sistematic dispoziţiile procedurale privind modul de efectuare a anchetei, nesocotind în acelaşi timp drepturile persoanelor implicate prin acestea, totul doar pentru a obţine denunţuri împotriva fostului deputat Vlad Cosma.

PICCJ prezintă din nou întregul mecanism şi toate tacticile folosite de Negulescu pentru a obţine declaraţii şi denunţuri mincinoase împotriva lui Vlad Cosma, scrie luju.ro.

De altfel, în ceea ce priveşte victima lui Negulescu, Vlad Cosma, parte civilă în dosar, Parchetul General îşi exprimă dezacordul referitor la decizia judecătoarelor Lucia Tatiana Rog, Lavinia Lefterache şi Ioana Alina Ilie de a înlătura apărările, declaraţiile şi probele prezentate de acesta în legătură cu relaţia şi interacţiunea să cu fostul procuror DNA Mircea Negulescu, atrăgând atenţia că ele sunt necesare pentru o bună înţelegere a contextului cauzei.

”Nu se poate nega interesul din partea lui Negulescu de a obţine colaborarea lui Cosma Vlad, în obţinerea unor viitoare denunţuri, prin implicarea şi acuzarea acestuia în prezentul dosar”, subliniază PICCJ.

PICCJ solicita încetarea procesului penal pe prescripţie

Totodată, PICCJ solicita instanţei supreme să aplice Decizia 67 din 25 octombrie 2022 privind aplicarea deciziilor CCR privind prescripţia şi să dispună încetarea procesului penal, tocmai pe motiv de intervenţie a prescripţiei:

“Vă solicit admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi să pronunţaţi o nouă hotărâre legală şi temeinică prin care să constataţi că s-a făcut dovada săvârşirii tuturor infracţiunilor pentru care inculpatul Negulescu Mircea a fost trimis în judecată, bineînţeles, conform noii încadrări juridice dispuse în cursul judecăţii, iar în raport de data săvârşirii faptelor, ţinând cont de vinovăţia acestuia şi având în vedere Decizia nr. 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de de drept în materie penală, să dispuneţi încetarea procesului penal”.

Vlad Cosma scoate artileria grea

Apelul în dosarul lui Mircea Negulescu va începe luni, 16 ianuarie 2023, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul urmează să fie soluţionat de un Complet de 5 judecători format din Andrei Claudiu Rus (şeful Secţiei penale a ICCJ), Iulian Dragomir, Rodica Aida Popă, Oana Burnel şi Anca Alexandrescu.

În ceea ce-l priveşte pe Vlad Cosma, parte civilă în cauză şi victimă lui Mircea Negulescu, acesta va fi reprezentat de renumitul avocat Horia Miclescu, potrivit sursei citate.

articolul original.

Iohannis le cere magistraților să facă în așa fel încât să nu se ajungă la criză. Plecările din sistem vor afecta calitatea justiției, spune șefa ÎCCJ | AUDIO

5 January 2023 at 14:00
image

După ce a semnat, numai în ultimele luni, zeci de decrete de pensionări din Magistratură, preşedintele Klaus Iohannis ii roagă pe judecători și procurori să facă în așa fel încât să nu se ajungă la criză.

Plecările masive de anul trecut au lăsat unele instanțe chiar și cu câte un singur judecător care acum trebuie să judece zeci de dosare.

„Dumneavoastră vă revine sarcina gestionării rapide și echilibrate a carierei judecătorilor și a procurorilor pentru a evita o criză a sistemului judiciar. Societatea așteaptă transparență, integritate și profesionalism de la membrii sistemului judiciar.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/05ian-15-Iohannis-sa-nu-fie-criza.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Și la Înalta Curte de Casație și Justiție este criză de personal.

Plecările la pensie s-au accentuat mai ales după ce în spațiul public au apărut noi zvonuri cu privire la posibila recalculare a pensiilor magistraților, cele mai mari din sistemul public dar și cu privire la eventuala prelungire a activitătii celor din sistem, până să poată ieși la pensie.

Președinta Înaltei Curți, Corina Corbu:

„Perioada următoare va prezenta provocările ei și din perspectiva consolidării statului judecătorului și procurorului, inclusiv în componenta sa financiară. Avem deja preconizată o reformă a sistemului de pensii de serviciu, care a generat din păcate o emoție colectivă care ne afectează atât pe noi ca sistem judiciar cât și pe cetățenii României, în contextul în care ieșirea din sistem a mai multor colegi cu experiență și dovedită valoare profesională poate afecta, cel puțin pe termen scurt dacă nu și pe termen mediu, calitatea actului de justiție.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/05ian-15-Corina-Corbu-atentie-la-reforma-pensiilor.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Dosarul cu șină va deveni istorie. Legea care simplifică furnizarea de servicii publice a fost aprobată de președinte

articolul original.

Lovitură de imagine pentru partidul lui Ludovic Orban! Deputatul Gabriel Plăiașu a intrat în vizorul DNA, într-un dosar privind obținerea pe nedrept de fonduri europene

5 January 2023 at 17:15
image

Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis joi într-un comunicat de presă că deputatul Gabriel Plăiaşu, un aliat al președintelui formațiunii Forța Dreptei, Ludovic Orban, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, într-un dosar privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților PLĂIAȘU GABRIEL, la data faptei și în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, MATEI CONSTANTIN-MIHAI, la data faptei șef al Centrului Local Târgoviște din cadrul A.P.I.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, STELEA ȘTEFAN, la data faptei viceprimar al comunei Moțăieni județul Dâmbovița, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut faptul că inculpatul Matei Constantin-Mihai, în calitate de șef al Centrului Local Târgoviște din cadrul A.P.I.A., la instigarea inculpatului Plăiașu Gabriel, în calitate de lider local al unui partid politic și deputat în Parlamentul României, l-ar fi ajutat pe inculpatul Stelea Ștefan precum și pe alte persoane să obțină fonduri europene, deși cunoștea că aceștia nu îndeplineau condițiile legale.

Prin aceste demersuri, inculpații ar fi obținut pe nedrept fonduri europene nerambursabile în cuantum de 41.646 lei, această sumă fiindu-i remisă ulterior inculpatului Plăiașu Gabriel.

În concret, inculpatul Plăiașu Gabriel, în calitate de deputat în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în perioada 2010 – 2011, profitând de poziția sa politică și de relațiile personale, prin intermediul inculpatului Matei Constantin Mihai, ar fi creat un mecanism de fraudare a fondurilor europene acordate de A.P.I.A. Dâmbovița în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață în care ar fi capacitat în special susținători ai partidului, sumele astfel obținute fiindu-i remise în totalitate de aceștia.

Astfel, inculpatul Plăiașu Gabriel în cadrul unor întâlniri restrânse, desfășurate în perioada 20.04.2010 – 23.12.2011 în diferite locații din municipiul Târgoviște, la care participau oameni de încredere, membri din teritoriu ai partidului respectiv, în baza datelor pe care le deținea cu privire la acordarea fondurilor europene în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, i-ar fi determinat pe aceștia, fie să folosească înscrisuri false în baza cărora să solicite la A.P.I.A. acordarea de subvenții în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață (în cazul fermierului Stelea Ștefan și a altor persoane), fie să proceseze cererile de plată (în cazul șefului Centrului Local Târgoviște al A.P.I.A – inculpatul Matei Constantin – Mihai), astfel încât respectivele cereri depuse de persoanele menționate să fie aprobate, deși acestea nu îndeplineau cerințele legale și conțineau date nereale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva celor trei inculpați.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

articolul original.

Sediul ÎCCJ va fi consolidat și extins. Clădirea în care se află Înalta Curte este atât de aglomerată încât dosarele stau pe holuri, în cărucioare | AUDIO

4 January 2023 at 14:39
image

Pentru prima dată în ultimele decenii și după nenumărate solicitări ale președinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai înaltă instanță din România va fi consolidată și extinsă. Guvernul a acceptat să finanțeze cu aproape 100.000 de lei mărirea sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, din centrul Bucureștiului.

Deși aprobarea indicatorilor tehnici pentru investiție era pe ordionea de zi a primei ședințe de Guvern din acest an, Executivul a amânat adoptarea hotărârii, la cererea ministrului Dezvoltării.

Dar investiția se va face în următoarele 15 luni, prevede proiectul de hotărâre de guvern.

Înalta Curte de Casație și Justiție a României funcționează într-o clădire itorică din centrul Capitalei, iar instituția este atât de aglomerată încât multe dosare stau pe holuri, unele în cărucioare cu roți ce seamănă cu cele din supermarketuri.

Recent, la o ședință CSM, președinta Inaltei Curți, Corina Corbu, a explicat câte dosare se află pe rolul instanței:

„Cei care rămân trebuie să gestioneze în condiții de celeritate și calitate până la urmă cele aproape 10.000 de dosare care se află pe rolul Înaltei Curți azi.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2023/01/04ian-16-Corbu-resapata-mii-de-dosare-la-inalta-curte-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Clădirea va fi consolidată, inclusiv pentru a rezista mai bine unor cutremure, iar suprafața va fi extinsă cu aproape 8.000 de metri pătrati.

Compania Naţională de Investiţii va realiza extinderea celei mai importante instanțe.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Nicușor Dan acuză Inspectoratul de Stat în Construcții că nu își face treaba: „Nu funcționează de ani de zile și mai este și răuvoitor” | AUDIO

articolul original.

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, vine în delegație la București, în zilele în care este judecat pentru corupție. Astfel, politicianul primește diurnă și bani de drum pentru fiecare termen de judecată

29 December 2022 at 11:34

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a găsit o metodă prin care să-și poată deconta, din bani publici, deplasările pe care le face la București, pentru a fi prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde este judecat pentru luare de mită. În acest sens, în zilele în care trebuia să se prezinte la instanță, Alexe și-a organizat deplasări în Capitală, în interes de serviciu.

Trimis în judecată de procurorii DNA după ce a fost acuzat că a luat mită peste 20 de tone de tablă, Costel Alexe a avut primul termen de judecată în data de 4 octombrie. În aceeași zi, președintele Consiliului Județean Iași a postat pe Facebook o fotografie în care apărea la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Motivul vizitei a fost o întâlnire cu secretarul de stat Irinel Scrioșteanu. Cu toate că recunoaște faptul că dezvoltarea infrastructurii nu este treaba Consiliului Județean, Alexe scrie că „nu poate să nu fie preocupat și implicat activ în această problemă”.

Al doilea termen de judecată a fost fixat pentru data de 15 noiembrie. Și de această dată, Costel Alexe a găsit o cale pentru a-și justifica deplasarea. Acum, politicianul a trecut pe la Ministerul Educației, unde s-a fotografiat cu ministrul Ligia Deca și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu, după ce ar fi discutat cu aceștia despre „situația învățământului preuniversitar ieșean”.

Ultimul termen de judecată stabilit pentru anul acesta a avut loc la data de 13 decembrie. Ca și în celelalte cazuri, Alexe și-a găsit de lucru la o instituție publică, astfel ca deplasarea la proces să poată deveni o delegație în toată regula, cu decontarea combustibilului și diurna cuvenită.

De data aceasta, președintele Consiliului Județean Iași a mers la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, vizită care, la fel ca și în cazurile precedente, a fost consemnată pe pagina de Facebook a politicianului.

Cercetat de DNA într-un al doilea dosar

Costel Alexe a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat că „la data de  6 aprilie 2020, în calitate de ministru, ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)”.

Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede.

În 13 decembrie, Costel Alexe nu a fost doar la proces, ci și la Guvern

În 10 mai, DNA a anunțat că procurorii au început urmărirea penală împotriva președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, într-un al doilea dosar penal, în care este acuzat că ar fi numit fără respectarea legii un director interimar la Școala Populară de Arte „Titel Popovici” Iași.

CITEȘTE ȘI:

Ce spune Costel Alexe după ce DNA l-a acuzat că a primit șpagă 22 de tone de tablă

articolul original.

Reforma pensiilor speciale intră în linie dreaptă! Guvernul a adoptat legea de modificare a cadrului legal privind pensiile de serviciu

28 December 2022 at 16:45
image

Guvernul a adoptat proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate.

Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii.

Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

În acest sens, noile reglementări introduc criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, cu scopul de a redimensiona cuantumul acestora.

Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu se au în vedere venituri de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potențialilor beneficiari, similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

Pentru reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, s-a stabilit ca determinarea cuantumului pensiilor de serviciu să se facă pe baza unui procent ajustat față de cel aplicat în prezent, la baza de calcul

De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu și vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiție aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligați să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Legea adoptată aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Actul normativ prevede și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, s-a stabilit că piloții, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce privește stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituțiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.

articolul original.

Cum a supraviețuit judecătorul Cristi Dănileț după suspendarea din magistratură

13 December 2022 at 06:45
image

Judecătorul Cristi Danileţ a avut luni o primă reacţie după ce Instanţa supremă a anulat decizia CSM din decembrie 2021 prin care a fost exclus din magistratură, susţinând că a fost suspendat degeaba din funcţie, dar că nu se poate întoarce încă la locul de muncă.

Într-o postare pe Facebook, Danileţ spune că timp de un an a fost lăsat fără serviciu şi fără o sursă de venit, reuşind să se descurce cu banii strânşi de colegii lui judecători.

„Pe data de 13 decembrie 2021 eram sancţionat de CSM la modul cel mai drastic: pentru două filmuleţe ce ţin de viaţă privată postate pe TikTok am fost sancţionat cu excluderea. Din cele 6 sancţiuni aplicabile unui magistrat, mi s-a dat cea mai aspră. Deşi soluţia nu era definitivă, am fost imediat suspendat din funcţie: adică mi s-au luat dosarele penale (astfel că judecata a fost reluată de la zero de alţi judecători), am fost oprit să mai merg la serviciu şi am fost lăsat fără niciun fel de venituri (deşi am o mamă şi o fiică în întreţinere). Noroc cu bunii mei colegi care au făcut, lunar, chetă ca să mă pot descurca”, explică Danileţ.

El reclamă faptul că a fost nevoit să aştepte 6 luni motivarea de la CSM pentru a putea deschide o acţiune în justiţie şi atrage atenţia că peste câteva zile intră în vigoare o nouă lege privind statutul magistraţilor, iar fapte de genul celei imputate lui nu mai reprezintă abatere.

„Legea spune că CSM trebuie să motiveze soluţia în mod obligatoriu în 20 de zile. Am primit motivarea după…6 luni. Am declarat recurs, a venit vacanţa de vară, apoi în toamnă a fost primul termen de judecată, când mi-am angajat avocat, pe doamna Nicoleta Popescu, iar azi, 12 decembrie 2022, s-a judecat definitiv recursul. Completul de 5 judecători al ÎCCJ a decis că sancţiunea dată de CSM este greşită şi a schimbat-o în avertisment, adică cea mai puţin severă din cele şase sancţiuni posibile. Interesant, pe 16 decembrie 2022 intră în vigoare o nouă lege privind statutul magistraţilor: fapte de genul celei comise de mine şi pentru care am fost sancţionat, totuşi, nu vor mai fi abateri”, subliniază Danileţ.

Deşi a obţinut anularea excluderii, Danileţ spune că, deocamdată, nu se poate întoarce în magistratură, deoarece mai are două procese asemănătoare pe rolul instanţelor.

„Aşadar, am fost suspendat degeaba. Şi, totuşi, nu pot să mă întorc la locul de muncă, pentru că între timp CSM a mai dat două sancţiuni împotriva mea, tot cu excludere şi tot cu suspendare pe parcursul soluţionării recursului. Urmează recursurile şi acolo, după ce CSM mi-a comunicat cu mare întârziere motivarea soluţiilor”, încheie Danileţ.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat luni decizia CSM din decembrie 2021 prin care judecătorul Cristi Danileţ a fost exclus din magistratură pentru două postări pe TikTok.

Instanţa supremă a decis ca Danileţ să fie sancţionat doar cu “avertisment”.

„Admite recursul declarat de domnul judecător Dănileţ Vasilică-Cristi împotriva Hotărârii nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM în dosarul nr. 25/J/2021. Casează în parte Hotărârea nr. 28J din 13 decembrie 2021, pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM în dosarul nr. 25/J/2021. În baza art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător la Tribunalul Cluj sancţiunea disciplinară constând în “avertisment” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din aceeaşi lege. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

De menţionat că Danileţ mai are o decizie de excludere din magistratură din partea CSM, pronunţată în mai 2022, sub acuzaţia că face parte din două ONG-uri care au criticat partidele de la guvernare.

Pe 13 decembrie 2021, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj, pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare.

Este vorba de două postări pe reţeaua de socializare TikTok, despre care Danileţ susţine că nu au legătură cu justiţia, ci se referă la viaţa privată.

„Azi, s-a decis excluderea mea din magistratură de către CSM pentru două filmuleţe publicate anul trecut pe Tik Tok: într-unul tai gardul viu de acasă, în celălalt curăţ o piscină. Nu am făcut atunci nicio afirmaţie în legătură cu Justiţia şi imaginile nu au legătură cu profesia. Este fix viaţa mea privată, pentru care nu înţeleg să dau socoteală nimănui. Abaterea reţinută este ‘conduită prin care se aduce atingere imaginii Justiţiei’. Soluţia s-a luat cu majoritate de voturi, căci unii membri CSM au găsit că sunt reale neregulile invocate de mine referitoare la modul în care s-a realizat cercetarea de către Inspecţia Judiciară. Evident, voi formula recurs la ICCJ şi sunt sigur că se va remedia această soluţie”, spunea Danileţ, în decembrie 2021. 

articolul original.

Niculae Bădălău rămâne în arest. ICCJ i-a respins contestația. Decizie mai dură pentru cealaltă persoană cercetată în dosar

8 December 2022 at 16:22
By: -
image

Fostul senator PSD Niculae Bădălău rămâne în arest preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti, iar sentinţa este definitivă. Cealalată persoană cercetată în dosar, Elena Matache, a fost, de asemenea, arestată preventiv de magistraţii Curţii Supreme, după ce prima instanţă o plasase în arest la domiciliu.

ÎCCJ a decis, joi, să respingă, ca nefondată, contestaţia formulată de Niculae Bădălău împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2022 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală. 

De asemenea, magistraţii au mai decis să admită propunerea de arestare preventivă formulată de DNA cu privire la Elena Matache, cealaltă persoană cercetată în acest dosar. 

Decizia ÎCCJ este definitivă. 

Niculae Bădălău a fost arestat pentru 30 de zile, pe data de 28 noiembrie, de Curtea de Apel Bucureşti, iar decizia instanţei nu era definitivă. Cealaltă persoană cercetată în acest dosar, Elena Matache, a fost plasată în arest la domiliciu. 

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând din 27 noiembrie, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă, şi a unei persoane fizice, reprezentant al unei societăţi comerciale, pentru dare de mită.

Camera Deputaţilor şi Senatul au votat, luni, în plenul reunit, pentru revocarea lui Niculae Bădălău din funcţia de consilier al Curţii de Conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de audit. Hotărârea de revocare a fost adoptată cu 308 de voturi ”pentru” şi o abţinere.

articolul original.

1.162 de dosare DNA și DIICOT se vor închide ca urmare a deciziei ÎCCJ privind prescripția

14 November 2022 at 20:28

605 dosare DIICOT aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată vor fi afectate de decizia Curții Supreme privind modul de aplicare a hotărârilor Curţii Constituţionale a României (CCR) în ceea ce privește prescripția, arată un răspuns primit de Asociația Forumul Judecătorilor de la Ministerul Public, citat de G4Media.

În aceeași situație se află 557 de dosare instrumentate de DNA.

Dintre dosarele DIICOT, 288 sunt în faza de urmărire penală, iar alte 317 sunt în camera preliminară sau în faza de judecată. Ele cumulează un prejudiciu total, rezultat prin comiterea infracțiunilor, de peste un miliard de euro, scrie G4 Media.

La finele lunii octombrie, după publicarea deciziei ÎCCJ, și DNA a transmis că pot fi afectate de această decizie 557 de dosare, cu prejudiciu estimat la 1,2 miliarde euro. Printre numele grele de inculpați care pot scăpa de condamnare sau de acuzaţii, în urma prescrierii faptelor, se numără Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu sau Mihai Chirica, dar lista este mult mai lungă. Prejudiciul cumulat din dosarele DIICOT și DNA, 1.162 la număr, este de peste 2,2 miliarde de euro.

Instanța Supremă a statuat, la finalul lunii octombrie, că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile. Conform acestora, Înalta Curte a stabilit că cel puțin din 2018 până în iunie 2022 nu a existat în Codul Penal posibilitatea întreruperii termenului de prescripție, ceea ce duce la închiderea multor dosare.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Fostul judecător Dărăban pierde la ÎCCJ procesul pentru anularea interceptărilor SRI

31 October 2022 at 04:00

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis să respingă acțiunea fostului președinte al Tribunalului Sălaj, Patrițiu Dărăban. El a contestat o decizie a Curții de Apel Cluj prin care judecătorul Luminița Firicel a menținut legalitatea interceptărilor făcute de SRI în tandem cu procurorii DNA. Interceptările respective au stat la baza dosarului de corupție în care Dărăban a fost judecat și achitat după ce majoritatea probelor au fost anulate de judecătorii clujeni. Procurorii l-au acuzat pe Dărăban că a primit mită, printre altele, și un porc… mistreț! Din dosarul penal a făcut parte și fratele lui Lucian Bode, ministrul de Interne, dar procurorii i-au pierdut urma prin ”munții” de probe.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis să mențină legalitatea interceptărilor realizate de SRI și procurorii anticorupție în dosarul în care fostul președinte al Tribunalului Sălaj, judecătorul Patrițiu Dărăban, a fost judecat pentru mită.

”Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul Dărăban Patriţiu împotriva încheierii penale nr.102 din data de 03 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori, în dosarul nr. 928/33/2021*. Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2022”, arată soluția pe scurt a ÎCCJ.

Dosarul lui Dărăban a ajuns la Instanța Supremă după ce el a contestat soluția dată de Luminița Firicel, de la Curtea de Apel Cluj.  Magistratul clujean i-a respins cererea lui Dărăban ca fiind ”lipsită de interes”.

În cazul în care ÎCCJ nu menținea decizia instanței clujene, Dărăban urma să ceară daune morale pentru că structurile de cercetare nu i-au respectat viața personală. În cadrul procesului, Dărăban a cerut declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională și constatarea atingerilor aduse dreptului la un proces echitabil ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţionale. El spune că prin supravegherile care l-au vizat pe el și ceilalți inculpați din dosarul de corupție nu i-a fost respectat dreptul vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. În final, el cerea obligarea Statului Român la plata despăgubirilor pentru faptul că procurorii s-au băgat în viața lui liniștită de ”arbitru” al dreptății.

Judecătorul a refuzat să constate a doua oară nelegalitatea interceptărilor SRI

În principiu, potrivit motivării judecătorești emise de judecătorul Firicel, s-a ajuns la concluzia că ”petentul nu justifică un interes actual de a obţine o nouă statuare asupra nulităţii interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională, la dispoziţia organului de urmărire penală necompetent material, acesta fiind deja dispusă în cauză prin încheierea de cameră preliminară rămasă definitivă”.

Practic, Dărăban a avut pretenția ca instanțele să constate, pentru a doua oară, faptul că interceptările SRI au fost făcute nelegal.

”În cauză se constată lipsa de interes a petentului Dărăban Patrițiu de a obţine o nouă statuare asupra nelegalităţii interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională, derivată din efectele asociate autorităţii de lucru judecat de care beneficiază Încheierea penală nr. #/26.11.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Cluj prin s-a constatat definitive, la un moment anterior promovării prezentei acţiuni în justiţie,  nulitatea absolută a tuturor probelor şi mijloacelor de probă întocmite, dispuse şi autorizate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Biroul Teritorial Sălaj în dosarul nr. 67/D/P/2015 al acestei unităţi de parchet.

Pentru toate aceste considerente, excepţia lipsei de interes  invocată de reprezentantul Ministerului Public apare ca fiind fondată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii ca lipsită de interes a cererii formulate de petentul Dărăban Patrițiu potrivit dispozitivului”, se arată în motivarea judecătorească.

Cum din corupt devii curat ca lacrima

În dosarul de corupție au fost trimiși în judecată afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, fiica acestuia din urmă, Ioana Malvina Pop-Galiş, lichidatorii Sorin Cosma şi Răzvan Traian Zăvăleanu, colaboratoarea celui din urmă, Ramona Fărăianu, poliţiştii Marius Felician Fărcaş şi Gheorghe Vasile Zaha, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, omul de afaceri Dumitru Ardelean, judecătorul Patriţiu Dărăban, fratele acestuia, Ionel Dărăban, şi finul lui Galiş, Petru Daniel Pop. De asemenea, din dosarul de cercetare penală a făcut parte și Dumitru Bode, fratele ministrului MAI, Lucian Bode, însă, fratele ministrului nu a mai fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă.

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situația atipică în care nici un judecător al acestei instanțe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toți judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezervă Nicolae Chiș, căruia i-a fost repartizat dosarul, a ajuns din judecător martor în alt proces.

Magistrații au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” și au retrimis dosarul la DIICOT.  După ce neregulile au fost remediate, judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecății”, precum și art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.

Cine a pus cruce probelor DIICOT

În 2018, în cadrul dosarului de corupție, judecătorul Gheorghe-Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj, a dispus anularea rechizitoriului făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosarul în care erau vizați mai mulți oameni de afaceri, polițiști și un judecător.

”Admite excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Constată nulitatea absolută a rechizitoriului din 20 decembrie 2017 emis în dosarul nr. 67/D/P/2015, a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, a probelor şi a mijloacelor de probă întocmite, dispuse şi autorizate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Dispune excluderea şi eliminarea de la dosar a tuturor probelor şi mijloacelor de probă. Dispune restituirea cauzei la procuror”, arată o parte din soluția pe scurt emisă în 2018.

În virtutea anulării interceptărilor și a constatării că ele au fost făcute nelegal, acum judecătorul Dărăban încearcă să obțină despăgubiri.

Răzvan Robu

articolul original.

Întrebare pentru DNA: De ce procurorii săi nu au fost capabili să finalizeze urmărirea penală în 10 ani de la momentul sesizării?

29 October 2022 at 12:53
image

DNA se plânge (victimizant) că aplicarea Deciziilor CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022, respectiv a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale „va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată”, dintre aceste cauze 190 fiind „aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)”.

Ceea ce NU spune însă DNA este de ce procurorii săi nu au fost capabili să instrumenteze și să finalizeze urmărirea penală în termen de 8 sau de 10 ani de la momentul sesizării acestei structuri specializate a Ministerului Public, în condițiile obiective în care, pentru majoritatea infracțiunilor care sunt de competența DNA (infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE) termenele de prescripție a răspunderii penale sunt între 8 și 10 ani.

Ceea ce nu recunoaște DNA este culpa sa evidentă și determinantă (NU este nici vina CCR., nici vina ÎCCJ, nici vina legiuitorului, nici a societății civile, etc.) în desfășurarea procedurilor judiciare penale tocmai ca urmare a inactivității/activității ineficiente a procurorilor săi (care NU supraveghează activitatea de urmărire penală, ci o efectuează în mod obligatoriu, în virtutea legii)!

Ceea ce uită, deopotrivă, DNA este că, potrivit prevederilor art. 8 C.Proc.Pen., „organele judiciare au OBLIGAȚIA de a desfășura urmărirea penală (…) astfel încât să fie constatate LA TIMP și în mod complet faptele care constituie infracțiuni (…), iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un TERMEN REZONABIL.”

În jurisprundența CEDO (a se vedea cauza BOTTAZZI contra Italiei, Hotărârea din 28 iulie 1999, parag. 22), s-a statuat că dreptul la desfășurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil are ca scop PROTEJAREA tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală (indiferent dacă aceste persoane sunt sau nu în stare de arest preventiv) contra LENTORII EXCESIVE a procedurii, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a INCERTITUDINII cu privire la soarta celui acuzat. Această garanție urmărește să asigure că justiția este administrată FĂRĂ ÎNTÂRZIERI care i-ar afecta credibilitatea sau însăși eficiența.

PS: Jurisprudența CEDO evidențiază că depășirea termenului rezonabil al procedurilor este unul dintre cele mai frecvente capete de cerere invocate de reclamanți – aproximativ 40% dintre cauzele aflate pe rolul instanței europene.

CONTEXT

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă referitoare la impactul aplicării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prescripția răspunderii penale, potrivit unui comunicat de presă remis vineri, 28 octombrie.

În urma analizei DNA, a rezultat că decizia de interpretare a Înaltei Curți, care nu face decât să întărească ceea ce era evident- pentru cei alfabetizați juridic-încă de la decizia Curții Constituționale din 2018, va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.

Potrivit sursei citate, în aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

„Situația detaliată se prezintă astfel:
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):
 190 dosare;
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro;

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii:
– 367 dosare;
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro.

În legătură cu această situație, DNA face următoarele precizări:

În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).

Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ÎCCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată etc).

Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ÎCCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene.”, se arată în comunicatul DNA.

articolul original.

ÎCCJ constată „excesul de putere” al fostului procuror general Augustin Lazăr. Va răspunde în solidar cu procurorii CSM pentru despăgubirile câștigate de Oana Schmidt-Hăineală

11 October 2022 at 12:01

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins la 5 octombrie recursul Consiliului Superior al Magistraturii împotriva hotărârii Curții de Apel București prin care procurorului Oana Schmidt-Hăineală i-au fost acordate daune materiale și morale pentru încetarea abuzivă a detașării la Ministerul Justiției. Atât procurorii din CSM, care au luat decizia, cât și fostul procuror general Augustin Lazăr, cel care a propus încetarea detașării în contextul scandalului OUG 13/2017, sunt buni de plată, informează siteul știripesurse.

Decizia definitivă privind acordarea de daune morale și materiale către Oana Schmidt-Hăineală a fost luată de judecătorii Emilia Claudia Vișoiu, Adriana Elena Gherasim și Vasile Bîcu de la Înalta Curte. Practic, cei trei au confirmat sentința nr 3350 pronunțată în 13 iulie 2018 dată de judecătorul Victor Hortolomei de la Curtea de Apel București.

Istoric

În 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13, care modifica unele articole din Codul Penal, inclusiv cel referitor la abuzul în serviciu. Actul normativ fusese redactat la Ministerul Justiției condus de Florin Iordache.

Oana Schmidt-Hăineală, secretar de stat în Ministerul Justiției la momentul redactării OUG 13, a fost chemată la sediul Direcției Naționale Anticorupție, în București, marți, 7 februarie 2017, după ce Direcția a deschis un dosar pentru adoptarea acestui act normativ. Câteva săptămâni mai târziu, pentru o parte din fapte, DNA clasa cauza, iar pentru altele, își declina competența către Parchetul general. În iunie 2017 și acest parchet clasa dosarul acuzațiilor din lipsă de probe. Foto Octav Ganea, Inquam Photos

Pe fondul scandalului politic și al protestelor de stradă, procurorul general Augustin Lazăr a cerut CSM încetarea detaşării Oanei Schmidt-Hăineală şi a lui Constantin Sima la Ministerul Justiţiei, unde aceştia erau secretari de stat. Secţia de procurori a CSM a admis solicitarea procurorului general, iar plenul CSM a respins contestaţia formulată de Oana Schmidt-Hăineală.

În decembrie 2017, ÎCCJ a anulat actul administrativ de încetare a detașării și Oana Hăineală a revenit în postura de magistrat detașat la Ministerul Justiției.

Oana Hăineală a solicitat daune materiale, constând în diferențe salariale pentru cele 11 luni în care detașarea i-a fost revocată abuziv, dar și daune morale. Prin sentința civila nr. 3350/13.07.2018 a Curții de Apel București, definitivă prin Decizia nr. 4402/05.10.2022, a ÎCCJ, procurorul a primit daune materiale în valoare de 19.777,74 de lei și daune morale de 10.000 de lei, la care se adaugă cheltuielile de judecată.

Ca o consecință a acestor hotărâri, Curtea de Conturi va trebui să înregistreze ca prejudiciu sumele de bani pe care Oana Hăineală le va primi de la Consiliul Superior al Magistraturii. O astfel de pagubă va trebui reparată de cei vinovați. Fiind vorba despre o decizie administrativă (Secția pentru procurori a CSM a acționat ca organ administrativ, nu ca instanță de judecată, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor disciplinare), deci nu de o decizie a unei instanțe de judecată, procurorii care au luat decizia și procurorul general Augustin Lazăr, care a făcut propunerea, vor răspunde în solidar.

În motivarea hotărârii Curții de Apel Bucureștoi, menținută de ÎCCJ, se arată că „emiterea actelor nelegale de către pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anulate prin Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție determină răspunderea administrativ patrimonială a pârâtului pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat reclamantei”.

„Instanța de judecată urmează a constata întrunirea cumulativă a cerințelor privind angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a pârâtului pentru emiterea actelor administrative nelegale prin care a fost dispusă cu exces de putere încetarea detașării reclamantei la Ministerul Justiției, în raport de efectele produse de actele administrative nelegale, care au fost anulate ulterior în mod definitiv prin Decizia pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție este conturat și determinat prejudiciul suferit de către reclamantă, atât sub aspectul prejudiciului materiale determinat de drepturile salariale de care reclamanta ar fi beneficiat, cât și a prejudiciului moral creat prin lezarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate, reputație și stabilitate în exercitarea carierei de magistrat”, se arată în motivarea consultată de STIRIPESUSE.RO.

Curtea de Apel București amintește că atât prin Hotărârea nr. 257/21.03.2017, cât și prin Hotărârea nr. 51/03.02.2017, Consiliul Superior al Magistraturii „și-a atribuit în mod abuziv competențe din oficiu în procedura de încetare a unei detașări, cu eludarea gravă a prevederilor legale aplicabile, procedând la o interpretare proprie, arbitrară a textului normativ”. „Pârâtul, prin atribuirea ilicită a unor competențe în situația încetării detașării, fără bază legală, a realizat o deturnare a reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o interpretare și aplicare eronată a acestora”, mai arată instanța.

Potrivit CAB, în susținerea gravității faptei ilicite săvârșite de CSM sunt relevante aspectele reținute de Curtea Constituțională a României, care consolidează aplicarea principiului simetriei actelor asministrative. Astfel, prin raportare la prevederile legale aplicabile, încetarea detașării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă trebuie să aibă loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituției la care este detașat.

Încetarea detașării de către pârât din oficiu la solicitarea procurorului general cu încălcarea gravă a prevederilor legale și constituționale aplicabile a produs un puternic impact mediatic și a determinat lezarea imaginii și reputației profesionale. Prin Declarațiile publice asumate atât de către pârât cât și de alți membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv membri de drept, s-a realizat o discreditare evidentă a reclamantei. (…)

Încetarea abuzivă a a detașării prin acte nelegale anulate ulterior de către instanța de contencios administrativ a determinat afectarea unui ansamblu de drepturi garantate reclamantei, determinând perceperea reclamantei într-o imagine negativă, precum și o desconsiderare a pregătirii și experienței reclamantei. Pârâtul avea obligația de a realiza aplicarea prevederilor legale și nu de a proceda la interpretări care să determine un prejudiu grav reclamantei”, mai arată instanța.

De asemenea, în determinarea prejudiciului moral cauzat reclamantei, instanța arată că „trebuie luate în considerare aspecte precum: durata în care actele nelegale și-au produs efectele, respectiv o perioadă de 11 luni de la data încetării abuzive a detașării și până la data anulării actelor nelegale de către instanța de contencios, consecințele negative suferite de către reclamantă atât la nivel profesional, dar și personal, importanța cu care au fost percepute consecințele negative suferite de către reclamantă, cu atât mai mult cu cât a fost determinată o lezare a drepturilor fundamentale garantate procurorului, cu un puternic impact asupra carierei reclamantei”.

Procurorii din CSM nu sunt la prima abatere. Pe lângă încetarea abuzivă a detașării Oanei Hăineală, Secția pentru procurori a CSM a decis în trecut modificarea regulamentului de recrutare a inspectorilor judiciari, constatată ca fiind nelegală de Curtea de Apel Bucureşti, și eliminarea unor constatări din raportul întocmit de Inspecția Judiciară în urma controlului la DNA.

La 31 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate Inspecției Judiciare şi a decis că eliminarea din raport a unor prevederi nefavorabile conducerii DNA s-a făcut ilegal, prin exces de putere şi rea-credinţă. Judecătorii CAB scriu în motivare că procurorii CSM se fac vinovaţi de rea-credinţă. Reaua-credinţă este, potrivit Legii 303/2004, abatere disciplinară, faptă de competenţa Inspecţiei Judiciare, inclusiv când este vorba despre membrii CSM. 

articolul original.

EXCLUSIV! Cum s-a ales Alexandru Uiuiu cu eticheta de colaborator al Securității! Instanța a cântat în struna CNSAS (2)

29 August 2022 at 06:30

Așa cum am anunțat în ediția de săptămâna trecută, continuăm să vă prezentăm cazul lui Alexandru Uiuiu, fostul director al Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, care și-a pierdut funcția după ce instanța a decis că ar fi fost colaborator al securității. Nimic din documentele CNSAS nu indică, așa cum spune legea, că este așa, însă instanțele de judecată nu au ținut seamă de asta, ba mai mult, toate probele pe care Uiuiu le-a depus la dosar i-au fost respinse, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Din toată povestea asta, rămâne o singură întrebare pentru care nu există vreun răspuns, nici măcar în ziua de azi: Cine a anunțat Securitatea că în camera nr.35 din Căminul studențesc Avram Iancu a fost ars portretul lui Ceaușescu?

Reamintim că totul a început într-o seară din luna martie 1984, când Alexandru Uiuiu, student în anul II la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a dat foc în camera de cămin unui portret al lui Nicolae Ceaușescu. Alături de el, în cameră se mai aflau alți 7 studenți.

Atunci aveam să realizăm că există Securitatea

Un alt coleg de cameră și facultate al lui Alexandru Uiuiu, care a fost dispus să-i vină în sprijin în instanță, dar a cărui declarație nu a fost luată în seamă, este Horia Moldovan.

“Am fost coleg de facultate, an și cămin cu Ionel Alexandru Uiuiu între anii 1982 – 1986. În camera din căminul Avram Iancu eram cazați opt studenți, patru de anul II și patru de anul III. În anul II de facultate, într-o seară din iarna lui 1984, a avut loc în camera de cămin o întâmplare, care având în vedere consecințele ce au urmat, avea să mă afecteze profund, pe mine și colegii de cameră.

Tocmai în acea iarnă friguroasă, câinoasă, care venea să acutizeze starea de disperare și deprimare ce cuprinsese pe oameni datorită lipsurilor de tot felul, cozilor la alimente, frigului, fricii și disperării, a ales Ceaușescu să-și înlocuiască tabloul din instituții cu unul care, făcut după toate regulile publicitare, contrasta dur cu realitatea sumbră. Cuprins de o revoltă surdă, am cumpărat tabloul de la librăria Coșbuc și l-am dus la cămin. L-am afișat deasupra patului meu și cu o evidentă ironie am avertizat colegii să nu se atingă de el/ A fost de fapt semnalul care a declanșat nebunia. Toată frustrarea, neputința acumulată, revolta s-a năpustit asupra acestui tablou. Fiecare după temperamentul și personalitatea sa a participat la acest linșaj. Ionel (n.r. – Alexandru Ionel Uiuiu), amestec de umor, ironie și aciditate l-a caricaturizat făcându-i mustăți «a la Hitler», Tibi, fire mai frustă, l-a mânjit cu dulceață, Alin Nemecz aflat încă în zodia ludicului a venit cu ideea să-l ardem și să punem cenușa în borcane, de unde dacă luăm când mergem la examen o să ne aducă noroc. Nelu Cioloș, mai comod stând pe pat și fumând i-a dat foc. De dus, făcut sul se pare că tot Ionel Uiuiu l-a dus.

A doua zi, cât și în zilele următoare, ne-am văzut fiecare de treburile noastre. Trecuse o bună bucată de vreme și ocupați cu examenele parțiale și altele, am uitat cu totul de întâmplarea cu tabloul. Brutal, avea să ne aducă aminte într-o zi securitatea. Atunci aveam să realizăm că există Securitatea și aceasta este în toți și în toate. Atunci au început interogatoriile repetate la ceas de noapte și în săli obscure, amenințările, umilințele. Mă refer la mine, căci cu ceilalți colegi nu mai puteam comunica. Nu mai eram opt în cameră, eram opt în opt celule, Eu, probabil că și ceilalți, a, experimentat frica animalică, degradantă, anxietatea și depresia. Au fost târâți în această mlaștină și tata și frații. M-am îmbolnăvit și am fost operat pe inimă.

Noroc că a venit «revoluția». A luat ființă un institute care studiază arhivele securității. Se caută informatorii, colaboratorii cu securiștii. Securiștii, nu. S-au pus lucrurile în ordine. Eu am ieșit la pensie cu o pensie de mizerie, sub 2000, după 49 de ani de învățământ și cotizare, iar colonelul de securitate care ne-a terorizat și distrus oare ce pensie are”, a scris în declarația dată în fața notarului, fostul coleg al lui Alexandru Uiuiu, care a ajuns și la dosarul din instanță, declarație care nu a fost luată în seamă.

Neluat în seamă la ÎCCJ

Neluate în seamă în acest proces purtat de Uiuiu au fost mai multe aspecte, iar acest lucru reiese din recursul depus la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde bistrițeanul nu a avut mai mult succes.

“Referitor la pretinsa aplicare de către instituția intimată a considerentelor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.672/2012, nu se pot avea în vedere de către instanța de control referitor la niște înscrisuri care, pe de o parte, nu au fost invocate ca probe, cu explicații punctuale referitoare la vreo pretinsă delațiune și în ce constă aceasta, iar pe de altă parte, nu au fost analizate și reținute de către instanța de fond în fundamentarea soluției sale!

Pe de altă parte, intimata omite în mod voit să analizeze și să combată, argumentat, susținerile subsemnatului din motivarea recursului, prin care am arătat, referitor la statuarea instanței de fond în sensul că persoanele vizate de legiuitor ca având calitatea de colaborator, ar fi putut și ar fi fost obligate să menajeze interesele celor denunțați, «pentru a nu încălca principiile unei societăți democratice (??? – subl.ns.) și drepturile fundamentale ale omului».

Această statuare a instanței de fond întărește, odată în plus, convingerea necunoașterii grave a contextului istoric și socio-politic de la acel moment (societate democratică în Republica Socialistă România a anilor ’80??), aspect peste care și instituția intimată trece cu foarte multă ușurință, practic ignorându-l, pentru a-și justifica pretinsa temeinicie a acțiunii introductive”, arată Alexandru Uiuiu în recursul înaintat ÎCCJ.

El a explicat și de ce așa-zisele note de la securitate nu pot fi considerate de natură a atrage consecințe negative asupra acelor persoane indicate.

„Cât privește cea de-a doua condiție de fond referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale, invocată de către intimată, am dezvoltat pe larg, în motivarea recursului, argumentele pentru care nu se poate reține o atare conduită în sarcina subsemnatului.

Motivarea instanței de fond în sensul că informațiile furnizate de către subsemnatul «puteau fi considerate în mod rezonabil a fi potrivnice regimului totalitar comunist, apte a genera îngrădirea dreptului la viață privată și libertății de exprimare… de natură a atrage consecințe negative asupra acelor persoane indicate» constituie practic o adăugare la lege, iar nu o interpretare a ei, ci de-a dreptul o răstălmăcire care să justifice soluția adoptată.

Dispozițiile legii sunt de natură imperativă și neechivoce, legiuitorul făcând vorbire despre activități și atitudini potrivnice, iar nu care «puteau fi» considerate ca atare, precum și care «au vizat» îngrădirea drepturilor și libertăților, nicidecum «apte» de a avea atari consecințe, astfel cum am arătat în motivarea recursului.

Vizarea îngrădirii drepturilor și libertăților altei persoane prin activitatea pretins efectuată trebuie a fi dovedită, cu arătarea exactă a rezultatului efectiv al acțiunii de «îngrădire» și a persoanei afectată de această «îngrădire», întrucât legiuitorul nu instituie o prezumție legală de producere a unui astfel de rezultat, contrar susținerilor intimatei.

Or, un atare rezultat nu a fost relevat de către reclamantă și nici de către instanța de fond, în motivarea soluției sale.

Așa cum am arătat în motivarea recursului, din întreg cuprinsul sentinței se poate lesne observa insistența cu care instanța de fond a încercat să dovedească în cauză pretinsa mea calitate de colaborator al Securității, printr-o analiză nu doar partinică, dar și excedând legii, a unei părți din materialul din dosarul depus de reclamantă, iar aceasta în contextul în care instanța nu cunoaște sau omite voit  împrejurările reale și concrete specifice epocii faptelor.

Dar și conduita intimatei care, într-o voită omisiune a invocării unor momente istorice caracteristice epocii pretinselor fapte de delațiune, încearcă să justifice calitatea mea de colaborator al Securității, făcând în recurs analiza unor înscrisuri pe care nu le-a invocat la fond și pe care instanța de fond nu le-a reținut în considerentele soluției sale!

Onorată Înaltă Curte, vă rugăm să constatați, din analizarea evenimentelor astfel cum ele au avut loc efectiv la acel moment și în contextul socio-politic real de la epoca faptelor, că nu se poate reține, sub nicio formă, că aș fi fost un susținător al regimului comunist instituit de Nicolae Ceaușescu și că am avut vreodată intenția ca, în sprijinirea acestui regim totalitar, în mod liber și voit, să aduc atingere în vreun fel drepturilor și libertăților vreunuia dintre concetățenii mei.

Dimpotrivă, prin actele mele care au precedat pretinsei racolări, respectiv incendierea portretului dictatorului, săvârșite în perioada studenției, acte de care lucrătorii Securității s-au folosit pentru a mă constrânge, mi-am exprimat în mod clar dezaprobarea și opoziția față de regimul comunist.

Soluția instanței de fond, bazată pe presupuneri neconforme cu realitatea și adăugări la lege, este netemeinică și nelegală, motiv pentru care se impune casarea acesteia, sens în care vă rugăm să admiteți recursul”, a mai notat Uiuiu în document.

A cerut insistent dosarul său de urmărit! CNSAS a făcut ureche șută

Fostul director al DJC a subliniat și faptul că a cerut de la CNSAS dosarul său de urmărit, însă fără succes, fiindu-i și astfel îngrădit dreptul la apărare.

“Prin recursul nostru, am arătat că insistăm în cererea formulată la fondul cauzei, de a se pune în vedere reclamantei-intimată să depună la dosar o copie integrală a dosarului de urmărit al subsemnatului, care se află în evidențele sale.

Subsemnatul am făcut demersuri pentru a verifica existența acestui dosar, solicitând instituției CNSAS să mi-l pună la dispoziție, în repetate rânduri (cererea subsemantului din data de 30.10.2018, la care am revenit din lipsă de răspuns cu cererea din data de 18.12.2018).

Mi s-a confirmat înregistrarea cererii mele din 30.10.2018 prin Adresa nr.P1842/18 din 19.11.2018, precum și înregistrarea celei de-a doua cereri sub nr.P1842/18 din 28.12.2018.

Urmare a demersurilor mele, la data de 05.04.2019 am studiat doar „dosarul personal” care mă vizează și constituie anexa la acțiunea în constatare, procedură care îmi dă motive întemeiate să apreciez că intimata îmi folosește dosarul de urmărit în mod evident partinic, pentru a-și susține acuzarea mea că aș fi fost colaborator și astfel nu îmi dă posibilitatea să îmi exercit dreptul fundamental la apărare în prezentul dosar, folosindu-se doar de acte pretins acuzatoare.

Or, în contextul în care, nu am nicio posibilitate de a ajunge efectiv și direct în posesia unor documente din dosarul de urmărit, care să dovedească contextul real în care am fost obligat să dau notele în cauză, amenințat cu exmatricularea din facultate ca urmare a  incendierii portretului lui Nicolae Ceaușecu în camera de cămin, dat fiind refuzul nejustificat al instituției intimate de a îmi remite copii de pe dosarul integral de urmărit, singura soluție de a da eficiență reală dreptului meu la apărare, este ca Onorata Înaltă Curte  să dispună, în considerarea prevederilor art.293 C.pr.civ., asupra obligării intimatei de a trimite la dosarul cauzei copii de pe întreg dosarul de urmărit, cu numerotarea acestora și arătarea numărului de file conținute.

Iar în măsura în care intimata nu va da curs solicitării mele legitime și dispoziției Înaltei Curți, vă rugăm să faceți aplicarea prevederilor art.295 teza ultimă C.pr.civ.

Arătăm faptul că, cu ocazia studierii dosarului care mi s-a pus la dispoziție la data de 05.04.2019, am insistat în a mi se elibera copii de la dosarul de urmărit, cerere la care am revenit și ulterior, întrucât nu am primit răspuns în vreun fel, prin cererile pe care le-am depus în datele de 06.05.2019 și respectiv 14.06.2019.

Am făcut cunoscută instituției intimată intenția mea de a folosi, în probațiune, în fața instanței învestită cu soluționarea acțiunii în constatare care formează obiectul prezentului dosar, dosarul meu de urmărit, însă nici până la această dată nu am intrat în posesia acestuia, deși demersurile mele datează de peste 8 luni!

Onorată Înaltă Curte, apreciem că cererea subsemnatului este mai mult decât legitimă, în raport de motivele pe care le-am dezvoltat în apărare, atât prin întâmpinare la fond cât și prin recurs, dat fiind conduita abuzivă instituțională manifestată de către intimată, pe care am dezvoltat-o ca atare în conținutul acelorași acte procedurale.

Iar admiterea ei este de natură a-mi permite, în ceea ce mă privește, să-mi exercit efectiv dreptul la apărare, consacrat ca atare de Codul de procedură civilă și de garanțiile constituționale, și totodată de a restabili „echilibrul armelor” consacrat de prevederile art.6 paragraful I din Convenția europeană referitoare la dreptul la un proces echitabil”, a scris Alexandru Uiuiu în documentul de recurs.

Deși a deținut funcții și a candidat în campaniile electorale, până în 2016 nu a existat niciun document

Un alt aspect interesant reiese dintr-o adresă pe care fostul director DJC BN a trimis-o în mai 2021, ministrului Culturii de la acea vreme, Bogdan Gheorghiu, care i-a solicitat lui Uiuiu o serie de documente depuse la dosarele din instanță.

“Pentru toate funcțiile și candidaturile am depus declarații și am cerut informații despre statutul meu în raport cu vechea Securitate. Nu exista nici un dosar, nu am primit nici o informație în acest sens. În 2016 a apărut acest dosar – precizez că la putere era «Domnul Dragnea» care tocmai subordona justiția politic. Deși CNSAS a făcut acțiunea în 2016 ea a fost instrumentată abia în anul 2019. Procesul a durat mai bine de doi ani cu termen de amânare și recurs și motivarea ultimei sentințe a venit la 11 luni după pronunțarea sentinței la recurs.

(Va urma)

articolul original.
  • There are no more articles
❌