Ziua 289 de război a venit cu un nou discurs al lui Vladimir Putin în care acuză Occidentul că amplifică deliberat haosul și dorește extinderea conflictului peste granițele Ucrainei, pentru „a-și menține cu orice preț dominația”.

De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe a făcut un apel la liderii lumii să nu se mai teamă de consecințele prăbușirii Rusiei și să accepte că țara condusă de Putin nu va fi niciodată un membru normal al comunității internaționale. „Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia”, transmite Dmitro Kuleba.

De la Bruxelles, Comisia Europeană pregătește noi sancțiuni menite să blocheze dezvoltarea industrială a Rusiei, în timp ce Washingtonul are un nou pachet de ajutor militar, ce va include și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.

Asta în timp ce Duma de Stat de la Moscova vrea să crească pedepsele pentru sabotaj, până la închisoare pe viață.

Situația pe front

• Atac masiv asupra Hersonului - Rușii au bombardat de 68 de ori într-o singură zi regiunile pe care le-au pierdut în fața ucrainenilor din Herson. 8 civili au fost răniți după ce au fost țintite și mai multe blocuri. Totodată, au fost avariate pediatria și morga de la spitalul din Herson.
• 8 copii orfani din cauza minelor - În regiunea Jitomir, un cuplu căsătorit a murit după ce mașina în care călătoreau a trecut peste o mină și a explodat. Ei au lăsat orfani 8 copii minori.
• Putin vorbește de extinderea războiului - Vladimir Putin a susținut un discurs, în fața miniștrilor Apărării din statele SCO și CIS care s-au reunit la Moscova, în care a vorbit și despre războiul din Ucraina: „Potențiala extindere a conflictului în lume crește din cauza încercărilor Vestului de a-și menține cu orice preț dominația. Vestul va amplifica deliberat haosul și va agrava situația la nivel internațional. Vestul a transformat Ucraina într-o colonie și folosește civilii drept carne de tun”.
• Lăsați Rusia să se prăbușească! - Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acordat un interviu Wall Street Journal în care cere Vestului să nu se teamă de colapsul Rusiei și insistă că Ucraina are tot dreptul să atace ținte de pe teritoriul rus: „Cer lumii să nu se teamă de colapsul Rusiei. Dacă roata istoriei începe să se învârte, nimeni nu o poate opri. În loc să se gândească cum să ajute Rusia să supraviețuiască și să devină un membru normal al comunității internaționale, este timpul să accepte că Rusia nu poate fi un astfel de membru. Lumea nu se va prăbuși odată cu Rusia. Va fi distrusă de cetățenii ei, așa cum s-a întâmplat și cu Imperiul Rus”.
• Violențe la Zaporojie - Ucraina a acuzat Rusia că ţine în detenţie doi angajaţi ai centralei nucleare Zaporojie: „Armata rusă a dat buzna joi în locaţiile unde se află Departamentul pentru programe sociale al centralei şi, în prezenţa altor angajaţi, l-a lovit violent pe şeful departamentului, Oleksii Trubenkov, şi pe adjunctul lui, Iuri Androsov. După această bătaie violentă, ruşii i-au scos din clădire şi i-au dus într-o direcţie necunoscută".
• Noi drone kamikaze pentru ruși - Ministerul britanic al Apărării a anunţat, vineri, că Rusia a primit probabil o reaprovizionare cu drone iraniene de tip Shahed-131 şi 136, existând informaţii că au fost atacuri cu aceste dispozitive după o pauză de trei săptămâni. Și oficialii ucraineni anunțaseră că s-au folosit miercuri drone kamikaze de fabricaţie iraniană pentru atacuri în regiunile Zaporojie şi Dnipropetrovsk.

Sancțiuni și diplomație

• Noi sancțiuni europene - Comisia Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni și dorește, printre altele, să limiteze dezvoltarea industrială a Rusiei, blocând bunurile care ar putea să contribuie la îmbunătățirea tehnologiilor din sectoarele de apărare și securitate. Printre aceste bunuri s-ar regăsi laptopurile, hard drive-urile, camerele foto sau lentilele, potrivit Politico.
• Sancțiuni pentru amanta lui Șoigu - Elena Kaminskas, cea care este considerată mama copiilor ilegitimi ai lui Serghei Șoigu, a primit interdicție de a intra în Schengen pentru 3 ani și i-a fost anulat pentru 5 ani și permisul de rezidență în Lituania.
• Oligarhii fentează sancțiunile - Iahtul Aldabara, estimat la aproximativ 1 milion de euro și deținut de miliardarul rus Dmitri Mazepin, a putut părăsi fără probleme Sardinia, deși nava era reținută conform sancțiunilor europene. Detalii AICI
• HIMARS și Humvee pentru Ucraina - SUA urmează să livreze Ucrainei o nouă tranșă de ajutor militar în valoare de 275 de milioane de dolari, care este de așteptat să includă și rachete HIMARS, generatoare și Humvee-uri.
• Teroarea diplomatică continuă - Mai mulți cetățeni din Germania au primit scrisori atribuite fals Consulatului General al Ucrainei în Dusseldorf, în care li se propunea să se alăture Legiunii Străine în Ucraina: „E doar o altă etapă a campaniei inamicului de dezinformare, menită să discrediteze diplomația ucraineană și să slăbească sprijinul pentru Ucraina acordat de Germania și cetățenii săi”.
• Sancțiuni pentru Rusia și China - Statele Unite intenţionează să impună vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei şi Chinei, au declarat joi pentru Reuters doi oficiali americani, care au precizat că Moscova va fi pedepsită pentru folosirea dronelor iraniene în Ucraina, în timp ce Chinei i se reproşează că pescuieşte ilegal în Pacific.

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Steagul Ucrainei nu e ofensă pentru ruși - Autoritățile judiciare din St Petersburg au transmis procurorului general al Rusiei o solicitare în care au cerut să le fie lămurit dacă afișarea steagului Ucrainei este sau nu un act de „discreditare a forțelor armate ruse”. „Afișarea steagului Ucrainei sau a culorilor galben și albastru nu constituie în sine o ofensă. Dar încadrarea faptelor depinde de toate circumstanțele cazului”, e răspunsul primit.
• Închisoare pe viață pentru sabotaj - Deputații Dumei de Stat din Rusia au depus un proiect de lege care prevede pedepse mărite, până la închisoarea pe viață, pentru sabotaj.
• Femeile care se opun războiului, hărțuite - În regiunea rusă Samara, activiste din „Consiliul Mamelor și Soțiilor” au fost oprite în trafic sub pretextul unui control de droguri și reținute.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a chemat de urgenţă în ţară, pentru consultări, pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.

Ministerul susţine că, ”potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat.”

Practic, astfel îşi exprimă MAE diplomatic supărarea faţă de veto-ul Austriei care ne ţine afară din Schengen.

Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim, adaugă MAE.

Decizia vine după ce ieri Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadoarei Austria la Bucureşti, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.

Ce a făcut Hurezeanu pentru Schengen

Amintim că zilele trecute ambasadorul Hurezeanu a anunţat că a transmis o scrisoare președintelui austriac Alexander Van der Bellen, despre care spune că e „un strigăt de ajutor, care nu trebuie înțeles ca o reclamație sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări față de riscul unei rupturi a apreciatei tradiții austriece în diplomație și comunicare, care periclitează coexistența noastră constructivă de până acum”.

„În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră țară, mă simt obligat să vă transmit consternarea și îngrijorarea care mă cuprind față de încercările derutante de a crea, în spațiul public, impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și creșterea presiunii migrației ilegale în Republica Austria, dar și față de posibilele consecințe politice și sociale ale menținerii acestei schimbări de atitudine. (…)

Susținerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relației noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susținere va fi retrasă.

În aceste împrejurări mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit și extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice. (...)

Extinderea spațiului Schengen prin aderarea țării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârșit recunoscut și în mod formal”, arăta Hurezeanu în lunga scrisoare adresată președintelui austriac.

Austria ne-a lăsat pe afară

Joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.

În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.

Momente dificile pentru o familie din Bistrița. În urmă cu trei luni de zile, Marin Rus, tată a trei copii, a plecat să lucreze la un hotel din Germania pentru a-și ajuta familia, iar de vineri nu se mai știe nimic despre el.

„A lucrat la o firmă și acum la un hotel din Nürnberg. Eu am rămas acasă cu cei doi copii – o fată de 17 ani și un băiețel de 12 ani. Și mai avem o fată, de 23 de ani, din prima lui căsătorie, că soția i-a murit. Vineri seara am vorbit cu el și a zis că așteaptă să îi dea banii și vine acasă că îi e dor de noi”, a povestit, pentru Bistrițeanul.ro, Nadia, soția lui Marin.

De vineri seara, însă, nimeni nu a mai auzit de el. Nu s-a prezentat nici la microbuzul care luni ar fi trebuit să îl aducă acasă.

„A fost și ginerele meu acolo. Dar el a venit acasă. Și fata a vorbit cu șoferul care l-a adus pe ginere să-l ia și pe Marin să-l aducă acasă. Numai că luni, la 14.30, când șoferul a trecut pe acolo să-l ia, i s-a spus că Marin nu mai e, că a plecat. Am înțeles că au fost ceva certuri, a băut cu un prieten, apoi și-a făcut bagajele și a plecat, dar nimeni nu știe unde!”, a explicat Nadia.

Femeia a fost inclusiv la poliție și a sesizat dispariția.

„Mi-au spus că au anunțat poliția din Germania și acuma așteptăm. Să aflăm ceva despre el. Poate este arestat, poate e bolnav – că punem răul înainte. Dar măcar să știm unde e, să aflăm ceva de el!”, a concluzionat Nadia.

Reprezentanții IPJ BN au confirmat pentru publicația citată că s-a dispus căutarea la nivel național și internațional a bistrițeanului. Cine poate oferi informații despre Marin este rugat să anunțe Poliția.

Citește și: Daniel Suciu: Poveștile cu imigrația, o poveste de fentă pentru proști! Răule împărat, mai devreme sau târziu, ca-n istorie, roata se va învârti!

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

În ziua 288 de război, cancelarul german Olaf Scholz spune că riscul ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare în Ucraina a scăzut.

Acest lucru este un efect al presiunilor internaționale, mai spune Scholz, precizând în context că un război între Rusia și NATO nu ar fi în beneficiul nimănui. Declarațiile lui vin după ce Putin a vorbit iar despre condițiile în care ar lansa un atac nuclear.

Însă ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, a declarat joi că Moscova va respecta moratoriul privind desfășurarea de forțe nucleare cu rază intermediară de acțiune în Europa, atâta timp cât SUA nu vor desfășura astfel de arme în Europa sau Asia.

Pe de altă parte, Rusia o eliberează pe baschetbalista din SUA Brittney Griner, într-un schimb de deţinuţi, cu traficantul de armament Viktor Bout, încarcerat în America de 12 ani. Schimbul a fost aprobat de Vladimir Putin.

Între timp, atacurile rușilor continuă. 10 persoane au murit și multe altele au fost rănite după ce orașul Kurakhove, din estul Ucrainei, a fost bombardat.

Totodată, forţele ruse au tras peste 1.000 de rachete care au vizat reţeaua electrică a Ucrainei, care încă funcţionează în ciuda unor pagube majore.

Iar Vladimir Putin a asigurat că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, ca represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii.

Mișcări pe front

• 1.000 de atacuri asupra reţelei electrice - Forţele ruse au tras peste 1.000 de rachete care au vizat reţeaua electrică a Ucrainei, care încă funcţionează în ciuda unor pagube majore, a declarat Volodimir Kudritski, directorul executiv al operatorului de reţea Ukrenergo.
• Putin spune că nu el a tras primul - Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat, joi, că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, ca represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. ''Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.red)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?'', a spus Putin, la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi.
• 10 morți în estul Ucrainei - Bombardamentele rusești au ucis 10 persoane și au rănit multe altele ieri în orașul Kurakhove, a declarat președintele Volodimir Zelenski, care a descris atacul asupra orașului ca fiind "foarte feroce și absolut calculat".
• Marina rusă a doborât o dronă ucraineană deasupra Mării Negre, a a anunțat guvernatorul din Sevastopol, cel mai mare oraș din peninsula anexată Crimeea.
• Rusia a anunţat că trupele sale iau parte la exerciţii tactice în Belarus. Belarus a afirmat că nu se va implica direct în războiul din Ucraina, însă preşedintele Aleksandr Lukaşenko ordonase mai demult desfăşurarea trupelor sale alături de cele ruse lângă frontiera cu Ucraina, invocând ameninţări din partea Kievului şi Occidentului.
• Riscul ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare în Ucraina a scăzut, declară cancelarul german Olaf Scholz, într-un interviu publicat joi. Acest lucru este un efect al presiunilor internaționale, mai spune Scholz, precizând în context că un război între Rusia și NATO nu ar fi în beneficiul nimănui.
• Forţele ruse sunt hotărâte să recucerească părţi din sudul şi estul Ucrainei despre care Rusia susţine că îi aparţin, a anunțat Kremlinul, precizând că anexarea de noi teritorii e exclusă. „Demilitarizarea și denazificarea rămân printre principalele noastre obiective. Anexarea de noi teritorii este exclusă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
• Peste 93.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, conform statisticilor ucrainene. Numai în ultimele ore au fost omorâți 340 de militari ruși.
• Noi amenințări nucleare - Ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, a declarat joi că Moscova va respecta moratoriul privind desfășurarea de forțe nucleare cu rază intermediară de acțiune în Europa, atâta timp cât SUA nu vor desfășura astfel de arme în Europa sau Asia. „Moratoriul este încă în vigoare, dar dacă astfel de arme sunt desfășurate de Statele Unite pe teritoriul european sau asiatic, abordarea noastră nu poate rămâne neschimbată", a declarat Riabkov.
• 200 de tancuri T-90M au fost trimise către luptătorii separatişti din regiunea Lugansk, al căror blindaj, susţine Moscova, rezistă la rachete antitanc, inclusiv la rachetele americane Javelin. Imaginile difuzate de canalul de televiziune rusesc NTV arată o coloană lungă a acestor vehicule blindate care părăsesc fabrica Uralvagonzavod, din oraşul Nijni Taghil, din centrul Rusiei.
• Spioni prinşi la Odesa - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reţinut un cuplu căsătorit suspectat de spionaj în favoarea Rusiei în oraşul Odesa de la Marea Neagră. SBU acuză cuplul că a colectat informaţii secrete pentru Rusia despre locurile pentru posibile desfăşurări militare şi despre mişcarea unităţilor de apărare antiaeriană. Cei doi sunt suspectaţi că erau ofiţeri ai serviciului secret al armatei ruse care plănuiau să creeze o reţea de agenţi în sudul Ucrainei.

Alte informații relevante

• Schimb de deţinuţi celebri - Rusia o eliberează pe baschetbalista din SUA Brittney Griner într-un schimb de deţinuţi cu traficantul de armament Viktor Bout, încarcerat în America de 12 ani. Schimbul a fost aprobat de către preşedintele rus Vladimir Putin recent. Griner a fost reţinută pe un aeroport, la Moscova, în februarie, acuzată de faptul că avea ulei de canabis asupra sa, iar în octombrie a fost încarcerată într-o colonie penitenciară. Detalii AICI
• Victoria Ucrainei într-un proces cu Rusia - Preşedintele Zelenski a anunţat o victorie obţinută de Banca de Economii de Stat a Ucrainei, într-un proces început în 2015 împotriva Rusiei vizând proprietăţi confiscate în Crimeea. Detalii AICI
• Ucraineni în România - Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România a trecut de 3 milioane, conform datelor transmise joi de Poliţia de Frontieră, care precizează că este luată în calcul şi perioada pre-conflict, începând din 10 februarie.
• Arca lui Noe - Vladimir Putin plănuiește să fugă din Rusia, dacă va pierde războiul din Ucraina şi să se ducă în… Venezuela. Informația a fost dezvăluită de un fost angajat al Kremlinului însărcinat cu scrierea discursurilor președintelui rus. Detalii AICI

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de condamnaţii în dosarul Colectiv, printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone.

Acestea urmează să fie judecate pe data de 22 februarie 2023. Instanţa a respins cererile de suspendare a executării pedepsei pentru inculpați. Decizia magistraţilor este definitivă. 

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat în luna mai a acestui an, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, în condiţiile în care condamnarea în primă instanţă a fost de 8 ani şi 6 luni de închisoare.

Au mai fost condamnaţi:

• George Alin Anastasescu, patron al clubului Colectiv - 11 ani si 8 luni de închisoare,
• Costin Mincu, patron al clubului Colectiv - 8 ani de închisoare,
• Paul Cătălin Gancea, patron al clubului Colectiv - 6 ani şi 4 luni de închisoare,
• Pirotehnistul Viorel Zaharia - 6 ani şi 10 luni de închisoare,
• Pirotehnistul Marian Moise- 6 ani şi 10 luni închisoare,
• Pompierul Antonina Radu - 8 ani şi 8 luni închisoare,
• Pompierul George Petrică Matei - 8 ani şi 8 luni închisoare,
• Cristian Mihai Niţă, reprezentant al firmei de artificii - 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul "Mantras of War". La ora 22.32, în timpul concertului, a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul s-a extins rapid în câteva secunde.

În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la 11 spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. Bilanţul - 64 de morţi.

Patru ucraineni, trei bărbaţi şi o femeie, care au trecut frontiera prin Munţii Maramureşului, s-au rătăcit miercuri din cauza condiţiilor meteo şi a terenului extrem de accidentat.

După mai multe ore de căutări, cei patru au fost recuperați noaptea trecută și transportați la spital. Unul dintre ei a murit.

"Două dintre persoane, a căror stare era mai puternic alterată, au fost transportate la spitalul din Vişeu de Sus cu ambulanţa. Celelalte două au fost transportate cu o altă ambulanţă la spitalul din Sighetu Marmaţiei.

În ciuda tuturor eforturilor depuse de echipele de salvatori, in jurul orei 05.30, am fost informaţi de către unitatea sanitară că unul dintre cetăţenii ucraineni a decedat", a spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei, Oana Pârcălab.

În momentul preluării celor patru persoane de la o altitudine de 1.400 de metri, una dintre acestea se afla în şoc hipotermic.

De asemenea, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont, Dan Benga, a precizat că cetăţeanul ucrainean a fost descoperit în şoc hipotermic sever.

"S-au efectuat inclusiv manevre de resuscitare, dar din păcate nu a răspuns manevrelor. Acesta fost predat echipajelor medicale venite în sprijin", a spus Dan Benga.

În zona unde se aflau cei patru ucraineni stratul de zăpadă era de aproximativ 80 de centimetri.

Preşedintele din Peru, Pedro Castillo, a fost demis şi arestat miercuri, iar vicepreşedintele Dina Boluarte a preluat şefia ţării, într-o zi plină de răsturnări de situaţie.

Cea de-a treia procedură de demitere l-a învins pe cel care s-a opus până la final prin anunţarea dizolvării Parlamentului care încerca să-l doboare, comentează AFP.

Intrat în funcţie în iulie 2021, Pedro Castillo, 53 de ani, a fost "plasat în stare de arest", a anunţat procurorul Marita Barreto, după publicarea de către administraţia judiciară a unor imagini înfăţişându-l pe fostul şef al statului aşezat într-un fotoliu şi înconjurat de procurori şi poliţişti.

O sursa judiciară a precizat pentru AFP că o anchetă pentru "răzvrătire", după încercarea sa de a dizolva Parlamentul, a fost deschisă împotriva lui Castillo, care a condus ţara doar 17 luni.

Aceasta se adaugă celorlalte şase anchete pentru corupţie sau trafic de influenţă care îl vizează, de care sunt acuzaţi şi membri ai familiei sale şi anturajului său politic.

Demiterea sa pentru "incapacitate morală", transmisă în direct la televiziune, a fost aprobată de 101 dintre cei 130 de parlamentari, dintre care 80 din Opoziţie.

Într-un efort de ultim moment pentru a încerca din nou să scape de demitere, fostul preşedinte a anunţat dizolvarea Parlamentului cu doar câteva ore înainte ca acesta să se reunească pentru a dezbate soarta lui.

El a mai anunţat instalarea unui "guvern de urgenţă excepţional" și dorinţa de a "convoca în cel mai scurt timp un nou Congres dotat cu puteri constituante pentru a redacta o nouă Constituţie". O manevră fără sprijin şi deci fără efect, calificată rapid drept "lovitură de stat".

În cursul unei ceremonii de învestitură în faţa Parlamentului, când a devenit prima femeie preşedinte din Peru, Dina Boluarte a repetat, de asemenea, că a avut loc o tentativă de lovitură de stat promovată de Pedro Castillo, care nu a găsit niciun ecou nici în instituţiile democraţiei, nici în stradă.

Sute de manifestanţi s-au adunat paşnic în faţa Parlamentului.

Vești importante! Potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților, persoanele cu handicap vor beneficia anual de bani de la stat sub forma unor tichete de valoare, pentru recuperare sau reabilitare. Acestea vor fi acordate la recomandarea medicului de familie sau specialist.

Măsurile se regăsesc într-un proiect de lege privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării. Inițial, propunerile se regăseau în alt proiect de lege care a fost respins tot astăzi, deoarece prevederile au fost incluse în proiectul (mai complex) care a trecut de votul deputaților.

După ce proiectul va fi promulgat și publicat în Monitorul Oficial, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap va prevede că persoanele cu dizabilități vor putea primi, în fiecare an, 12 tichete, dacă au un handicap grav, sau șase tichete, dacă au un handicap accentuat. Tichetele vor putea fi folosite pentru recuperare sau reabilitate prin terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcție de diagnosticul principal și de fiecare dizabilitate.

Aceste tichete se vor acorda la recomandarea medicului de familie sau a celui specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap.

Valoarea tichetelor va fi stabilită și actualizată anual, prin hotărâre de Guvern, și va fi suportată integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care aparține persoana cu handicap sau din fonduri externe nerambursabile.

Acest lucru este necesar, spunea inițiatorii proiectului din care au fost preluate măsurile, pentru operaționalizarea unei prevederi deja existente în această Lege a drepturilor persoanelor cu handicap, respectiv cea care obligă autoritățile publice să dezvolte programe care să includă și să recunoască sportul ca mijloc de recuperare.

Metodologia de acordare, utilizare și decontare a tichetelor va trebui aprobată, prin ordin comun al ministrului sănătății și a celui al muncii, în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestui proiect de lege. Acest lucru înseamnă, în cel mai optimist scenariu și dacă Guvernul stabilește valoarea tichetului, că abia după luna martie vor putea fi acordate aceste beneficii.

Atenție! Prevederile proiectului de lege nu se aplică momentan. El trebuie să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Abia după ce va fi stabilită valoarea tichetelor și vor fi oficializate normele de acordare, aceste tichete vor putea fi primite de persoanele cu handicap, conform avocatnet.ro

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că plicuri suspecte primite la Ambasada Ucrainei din București conțineau fragmente de țesuturi organice.

„În urma primelor analize de laborator, s-a constatat că în plicuri nu se află conținut de interes pirotehnic și nici alte substanțe periculoase. Menționăm că analizele specifice au arătat că plicurile conțin fragmente de țesuturi organice, iar pentru stabilirea provenienței acestora este necesară o analiză suplimentară pe care o vor efectua instituțiile abilitate ale statului. Pe componenta prevăzută de atribuțiile legale pe care le are SRI, verificările întreprinse de noi s-au finalizat”, a informat SRI.

Despre aceste scrisori-capcană trimise ambasadelor ucrainene din Europa a dat detalii astăzi și ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba. Acesta a scris pe Facebook că 31 de misiuni ucrainene din 15 ţări au primit astfel de pachete, în ceea ce el a numit o „campanie de teroare împotriva diplomaţilor ucraineni”.

Coletele purtau adresa reprezentanţei auto Tesla din oraşul german Sindelfingen şi majoritatea au fost expediate din oficiile poştale fără supraveghere video.

Ucraina, care a fost invadată de Rusia, a anunţat săptămâna trecută că „pachete sângeroase” conţinând ochi de animale au fost trimise la unele dintre misiunile sale din Europa, la scurt timp după ce o scrisoare-capcană a detonat la ambasada sa din Spania. De asemenea, poliţia a dezamorsat alte bombe, printre care unele trimise premierului spaniol, Pedro Sanchez.

„Infractorii au luat şi măsuri pentru a nu lăsa urme ale ADN-ului lor pe pachete. Acest lucru, în special, indică nivelul profesional de implementare”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene.

Autorităţile germane şi reprezentanţa producătorului de maşini electrice Tesla din Sindelfingen, din sudul Germaniei, nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters privind oferirea unor declaraţii pe acest subiect.

Lucrătorii de la frontieră din Marea Britanie anunță o grevă majoră de Crăciun. Se anunță aglomerație în marile aeroporturi britanice, iar The Telegraph estimează chiar anularea mai multor zboruri.

Angajații de la frontiera aeroporturilor și porturilor britanice vor intra în grevă la date cheie din decembrie, în timp ce sindicatul cere guvernului să revină la masa negocierilor.

Aproximativ 15.000 de membri ai sindicatului PCS (sindicatul funcționarilor publici - n.red.) au votat luna trecută în favoarea grevei, în cadrul unei dispute privind salariile, pensiile, locurile de muncă și disponibilizările, relatează AFP.

Sindicatul a confirmat miercuri că membrii săi vor ieși în stradă în perioada 23-26 decembrie și din nou în perioada 28-31 decembrie.

Acțiunea va avea loc în șase aeroporturi din Marea Britanie - Birmingham, Cardiff, Gatwick, Glasgow, Heathrow (terminalele 2-5) și Manchester - precum și în portul Newhaven.

Mark Serwotka, secretarul general al sindicatului PCS, a declarat că grevele vor avea un „efect major" asupra persoanelor care folosesc serviciile publice din Marea Britanie.

Acțiunea va avea loc în contextul în care s-au anunțat deja greve la trenuri și autobuze în perioada premergătoare Crăciunului.

„Am încercat de luni de zile să negociem, dar am fost ignorați", a declarat el în cadrul unei conferințe de presă la Londra. „Nu a fost pus la dispoziție sau pus pe masă niciun ban".

Marți, doi reprezentanți ai aviației au declarat la seminarul Abta's Travel Matters că pasagerii ar trebui să se aștepte la aglomerație, dar sistemul va rezista. Cu toate acestea, The Telegraph - citând „un șef de aeroport" - a declarat că cel mai probabil vor fi curse anulate.

CSM Slatina a anunțat primul transfer al iernii! Oltenii l-au legitimat pe atacantul ucrainean Mykhaylo Plokhotnyuk, în vârstă de 23 de ani, care zilele trecute s-a despărțit de o altă formație din Liga 2, Politehnica Iași.

CSM Slatina l-a luat pe Mykhaylo Plokhotnyuk, fost la Poli Iași

O mutare intuită la CSM Slatina, care a avut probleme mari pe faza de atac în ultimele meciuri din campionat, în care a marcat puține goluri. Conducerea și stafful tehnic condus de Daniel Oprescu au decis să îl aducă pe Mykhaylo Plokhotnyuk, autorul a două goluri în Liga 2, în 11 meciuri, în tricoul formației Poli Iași.

CSM Slatina nu a precizat durata contractului cu fotbalistul născut la Odesa.

”Echipa noastră a realizat primul transfer al iernii în compartimentul ofensiv. Atacantul ucrainean Mykhaylo Plokhotnyuk, care a evoluat pentru Politehnica Iaşi, a ajuns la un acord cu echipa noastră.

Mykhaylo Plokhotnyuk are 23 de ani şi a jucat, înainte de izbucnirea războiului în ţara sa, pentru echipa din prima ligă, FK Inhulets Petrove.

Mykhaylo Plokhotnyuk  a efectuat junioratul la Dinamo Kiev și Cernomoreț Odessa și are selecții la naționalele Under 17 și Under 18 ale Ucrainei. Bun venit, Mykhaylo Plokhotnyuk!”, a anunțat formația CSM Slatina, pe pagina de Facebook.

Mykhaylo Plokhotnyuk a venit în ianuarie în România, la Poli Iași

Plokhotnyuk a ajuns la Poli Iași de la echipa de prima ligă ucraineană FK Inhulets’ Petrove, la care evolua din 2020. Atacantul ucrainean a făcut junioratul la Dinamo Kiev și Cernomoreț Odessa și are selecții la naționalele Under 17 și Under 18 ale Ucrainei, între anii 2014 și 2016.

La nivelul echipelor de seniori, înainte de venirea în România, în Liga 2, Plokhotnyuk a mai jucat pentru formația a doua a clubului Cernomoreț Odessa.

CSM Slatina a terminat anul pe locul 11 în Liga 2

CSM Slatina e pe locul 11 în clasamentul Ligii 2 după 16 meciuri, cu 22 de puncte, la un punct de locul 10, FC Brașov. Distanța dintre formația lui Daniel Oprescu și locul 6, care duce în play-off, e de patru puncte în acest moment. Poziția respectivă e ocupată acum de Gloria Buzău.

În 2023, în sezonul regular, CSM Slatina le va mai întâlni pe SC Oțelul (acasă), Viitorul Pandurii (deplasare) și Unirea Dej (acasă).

În ultima rundă din Liga 2 din 2022, a 16-a, CSM Slatina a făcut remiză cu Progresul Spartac, 1-1. Iată ce spunea Daniel Oprescu după confruntarea care a avut loc la Buftea:

”Atunci când joci cu o echipă care este sub tine în clasament şi rămâne o contracandidată la menţinere, la fel ca şi tine, e important să menţii distanţa. Uitaţi-vă la rezultatele de astăzi (n.r. – sâmbătă). Şelimbăr a bătut Miercurea Ciuc etapa trecută, iar acum Dumbrăviţa a câştigat, pe terenul ei, de o manieră categorică. Fiecare punct este foarte important în economia clasamentului.

Noi suntem realişti, am ştiut de la început că nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, că am putea juca în play-off. Obiectivul nostru este să ne salvăm de la retrogradare. Se putea, bineînţeles, şi mai bine.

Sunt nemulţumit că astăzi am primit gol dintr-o fază fixă, ne doream să rămânem echipa cu cele mai puţin goluri primite”.

CSM Slatina, puține goluri marcate în ultimele meciuri de Liga 2

În ultimele cinci meciuri din Liga 2, în care nu a reușit să câștige, CSM Slatina a obținut doar patru puncte. În acest timp a marcat un gol, cu Progresul Spartac. De altfel, în cele 16 meciuri din campionat, CSM Slatina a marcat mai mult de două goluri în doar două partide.

A înscris de trei ori în confruntările cu Concordia Chiajna, din prima etapă, scor 3-0, și în duelul cu Ripensia, din runda a 6-a, tot 3-0.

Foto: CSM Slatina

O grupare teroristă ar fi planificat o lovitură de stat în Germania. 25 de persoane au fost arestate. Gruparea ar fi încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr.

Organele de anchetă au destructurat o grupare teroristă acuzată că planifică de minimum un an o lovitură de stat în Germania. În zorii zilei de miercuri, au fost arestaţi 22 de prezumtivi membri ai grupării, precum şi trei prezumtivi susţinători, a comunicat Procuratura Federală din Karlsruhe.

Concomitent, în 11 landuri federale au fost percheziţionate mai bine de 130 de imobile, locuinţe şi birouri. Potrivit Procuraturii Federale, persoanele arestate sunt aşa-numiţi "Reichsbürger", care nu recunosc legitimitatea Republicii Federale Germania.

Arestările au avut loc în diferite localităţi din landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Berlin, Hessa, Saxonia Inferioară şi Turingia.

De asemenea, un suspect a fost arestat în Austria, la Kitzbühl, şi un altul în Italia, la Perugia.

Percheziţii au fost efectuate şi în landurile Brandenburg, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi în Saarland. Potrivit Procuraturii Federale, aceste percheziţii au vizat alţi 27 de învinuiţi.

"Heinrich XIII P. R." este principalul suspect

Potrivit Procuraturii Federale, gruparea a încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr. Ea şi-a format un "braţ militar" şi un consiliu, condus de "Heinrich XIII P. R."

Acesta este, potrivit mass media, un nobil din Frankfurt am Main, întreprinzător în branşa imobiliară, care deţine un castel de vânătoare în localitatea Bad Lobenstein din landul Turingia.

Potrivit Procuraturii Federale, un alt lider al grupării este Rüdiger v. P., fost comandant al unor trupe de paraşutişti, după cum informează presa.

Pe acuzaţi îi uneşte "o profundă respingere a instituţiilor de stat şi a ordinii constituţionale, libere şi democratice, a Republicii Federale Germania", mai precizează Procuratura Federală.

Pentru împlinirea planurilor pe care le-au pus la cale, ei ar fi fost dispuşi să recurgă la mijloace militare, violenţă împotriva unor reprezentanţi ai statului şi chiar să comită crime. 

Rusia, ca principal partener de discuţii

Potrivit Procuraturii Federale, gruparea plănuia alcătuirea unui guvern interimar, care trebuia, "potrivit narativului clasic al Reichsbürger-ilor", să negocieze cu puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial noua ordine de stat în Germania.

Din perspectiva grupării, partenerul central de discuţii nu putea fi decât Federaţia Rusă.

"Heinrich XIII P. R." ar fi intrat deja în contact cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse în Germania. Dar, "potrivit cercetărilor de până acum, nu există indicii că partenerii săi de discuţii ar fi reacţionat pozitiv la planurile sale", a mai comunicat Procuratura Federală.

Vestea despărțirii Politehnicii Iași de atacantul Mykhaylo Plokhotnyuk i-a surprins pe mulți suporteri ai echipei.

Deși anticipată, în condițiile în care antrenorul Leo Grozavu a mizat tot mai puțin pe serviciile ucraineanului, care devenise a treia soluție în atac, plecarea din Copou a atacantului de 23 de ani este regretată de majoritatea fanilor trupei moldovene.

Plokhotnyuk, poate cel mai iubit jucător străin din lot

Asta pentru că atacantul venit în Copou la începutul anului a fost unul dintre jucătorii cu o atitudine foarte bună la fiecare meci.

Chiar dacă nu a marcat numărul așteptat de goluri, ”Mișa”, așa cum îl alintă suporterii, a intrat în inimile fanilor în special pentru determinarea cu care a intrat pe teren de fiecare dată.

Mykhaylo Plokhotnyuk: ”Nu am simțit încredere din partea antrenorului”

La o zi după despărțirea de Poli Iași, atacantul ucrainean a explicat pentru Liga2.ro motivul pentru care a plecat din Copou. Acesta spune că nu a simțit încredere din partea antrenorului Leo Grozavu, motiv pentru care a fost de acord să se despartă de Poli fără pretenții.

”În primul rând, vreau să mulțumesc clubului Politehnica Iași, dar și suporterilor din Copou. A fost o experiență uimitoare pentru mine! Am dat tot ce am putut în acest an, am fost pregătit să muncesc, să am o atitudine bună, dar cu toate acestea nu am simțit încredere din partea antrenorului Leo Grozavu, luna trecută. Și nici măcar nu am avut o întâlnire pentru a discuta despre situația mea. De aceea am decis să vorbesc cu conducerea clubului despre rezilierea contractului. A fost o decizie comună de a ne despărți. Am fost supărat și nu am fost de acord cu multe decizii. De aceea, consider că asta e cea mai bună hotărâre și pentru mine, și pentru club”, a declarat Mykhaylo Plokhotnyuk.

”Să cheltuiesc bani publici, să-mi iau salariul și să stau prin tribună nu este drumul meu”

Acesta spune că a preferat să plece decât să stea rezervă sau în tribune și să-și primească salariul în continuare. O atitudine mai rar întâlnită la jucătorii străini, pe care oficialii din Copou au apreciat-o.

”Vreau să fiu sincer și să mă bucur de fotbal. Să cheltuiesc bani publici, să-mi iau salariul și să stau prin tribună nu este drumul meu. Sincer să fiu, în tot anul m-am gândit la promovare, pentru că Poli este un club mare, cu tradiție și merită să joace în elită. Dar am luat această decizie pentru cariera mea. Vreau să joc mai multe minute și să dau tot ce pot în fiecare zi. Nu știu încă ce voi face. Am puține opțiuni pentru viitor, dar vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare”, a completat ”Mișa”, pentru Liga2.ro.

Mesaj de dragoste pentru suporterii clubului din Copou

Vârful ucrainean a mai spus că nu se aștepta să intre atât de rapid la inimile suporterilor Politehnicii Iași. Și le-a transmis acestora un mesaj special.

”Vreau să spun din nou că atmosfera și suporterii sunt super la Iași. Poate într-o zi mă voi întoarce la Iași, îmi doresc acest lucru. Când am semnat contractul cu Poli, nu credeam că după doar câteva luni atât de mulți suporteri vor fi cu adevărat prietenoși cu mine. Vă mulțumesc mult, băieți! Vă doresc tot binele și Politehnicii Iași, mult succes, să ajungă în Liga 1. Crăciun fericit tuturor suporterilor Politehnicii!”, a fost mesajul transmis de Mykhaylo Plokhotnyuk.

6 goluri marcate pentru Politehnica Iași în campionat și în Cupa României

Venit la Iași în luna ianuarie a acestui an, de la echipa ucraineană de primă ligă FK Inhulets’ Petrove, după izbucnirea războiului din țara sa, Mykhaylo Plokhotnyuk a marcat 5 goluri în 21 de meciuri de Liga 2 pentru Poli Iași. Are un gol înscris și în Cupa României, în jocul cu Știința Miroslava din această ediție a competiției.

În acest sezon, vârful ucrainean a înscris două goluri în 12 jocuri în care a fost folosit din totalul de 16, în partidele cu Steaua (scor 1-2) și Minaur Baia Mare (scor 2-0).

Dublă reușită chiar de ziua sa, în stagiunea trecută

Plokhotnyuk a reușit o dublă pentru Poli Iași chiar în ziua în care a împlinit 23 de ani, pe 12 martie, în partida de pe teren propriu cu Astra, din sezonul trecut, câștigată cu scorul de 3-1.

Atacantul ucrainean a făcut junioratul la Dinamo Kiev și Cernomoreț Odessa și are selecții la naționalele Under 17 și Under 18 ale Ucrainei, între anii 2014 și 2016.

”Am primit foarte multe mesaje de felicitare de la suporteri, colegi, staff, primarul orașului, jurnaliști. Colegii mi-au oferit un tort în vestiar, mi-au cântat La Mulți Ani, a fost una dintre cele mai frumoase aniversări pentru mine. A fost foarte frumos. Sunt impresionat și de sprijinul suporterilor din sectorul nostru. Sigur, familia și prietenii mei din Ucraina mi-au trimis multe mesaje frumoase și îmi doresc și ei un cer liniștit. Asta le doresc și eu lor! Ucraina se află într-o situație grea nu pot uita asta”, spunea, la acel moment, atacantul ucrainean, care trecea printr-o perioadă foarte grea din punct de vedere emoțional, ținând cont de ceea ce se întâmpla în țara sa.

Foto: Dragoș Pășcăneanu (Mediafax Foto) și Răzvan Păsărică (Sport Pictures)

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care le dă puteri sporite polițiștilor locali, astfel încât aceștia să le poată cere șoferilor care încalcă regulile de circulație documentele.

Proiectul a fost adoptat luna trecută de Camera Deputaților cu 177 de voturi pentru, 27 împotrivă și 35 de abțineri.

Au votat pentru toți deputații PSD și PNL prezenți, 34 din 35 de deputați USR și toți reprezentanții minorităților naționale. Un deputat USR și toți cei de la AUR s-au abținut, în timp ce de la UDMR toată lumea a votat împotrivă. În rândul deputaților neafiliați, doar 2 au votat pentru, în timp ce 12 s-au abținut și tot atâția au fost împotrivă.

Potrivit unui amendament introdus în cadrul dezbaterilor deputaților din Comisia pentru Transport și Infrastructură, șoferii vor avea obligația să prezinte „poliției rutiere sau poliției locale datele de identificare”, altfel vor primi amendă ce poate ajunge până la 2.900 de lei în cazul mașinilor personale și până la 14.500 de lei în cazul celor înmatriculate pe numele unei firme.

Până acum, polițiștii locali puteau amenda un șofer care, de exemplu, a parcat neregulamentar, doar dacă îl prindeau în flagrant. Altfel, un polițist local nu putea contacta proprietarul autoturismului pentru a afla identitatea șoferului.

Ziua 287 de război a debutat cu atacuri ale rușilor în mai multe zone din Ucraina. Trei persoane au fost rănite, inclusiv o fată de 15 ani, după ce regiunea Zaporojie a fost lovită cu drone și rachete.

Au fost lansate 8 drone și în Dnipropetrovsk, dar apărarea antiaeriană a Ucrainei le-a doborât.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat că trupele ruse au început să-și extindă pozițiile defensive de-a lungul frontierei cu Ucraina și în interiorul regiunii Belgorod.

Iar secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a avertizat că Rusia ar putea căuta o falsă ieșire din războiul din Ucraina, care nu ar produce o pace durabilă și ar permite trupelor ruse să se regrupeze și să atace din nou Ucraina.

Și după ce mulți soldați s-au plâns că sunt trimiși pe front fără echipamentul necesar, în multe orașe din Rusia nu se vor organiza festivități de Anul Nou. Fondurile vor fi redirecționate spre operațiunile militare ale armatei în Ucraina.

Mișcări pe front

• Atac cu drone și rachete în Zaporojie - Forțele ruse au lovit regiunea Zaporojie cu drone și rachete noaptea trecută. Trei persoane au fost rănite în atac, inclusiv o fată de 15 ani.
• Drone rusești doborâte - Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât 8 drone lansate de ruși în regiunea Dnipropetrovsk. Nu au fost raportate victime.
• Accident mortal în Doneţk - 16 persoane au murit în urma coliziunii dintre un camion care transporta militari ruși și un microbuz, pe o autostradă din regiunea Donețk.
• Trupele ruse au început să-și extindă pozițiile defensive de-a lungul frontierei cu Ucraina și în interiorul regiunii Belgorod. În plus, guvernatorul din Belgorod a anunțat că înființează unități locale de autoapărare, se arată în evaluarea zilnică a Ministerului britanic al Apărării.
• Putin vorbește iar de arme nucleare - Preşedintele Vladimir Putin a vorbit iar despre condițiile în care ar lansa un atac nuclear: „Noi considerăm armele de distrugere în masă, armele nucleare, drept mijloc de apărare. Conceptul utilizării lor este construit în jurul a ceea ce este numit atac de ripostă, dacă suntem atacaţi, atacăm ca ripostă".
• SUA spun că e iresponsabil - SUA au calificat drept "iresponsabile" afirmaţiile făcute "cu uşurinţă" de către preşedintele rus Vladimir Putin, care a relativizat miercuri riscul recurgerii la armă nucleară în conflictul din Ucraina.
• Rusia ar putea căuta o falsă ieșire din războiul din Ucraina, care nu ar produce o pace durabilă și ar permite trupelor ruse să se regrupeze și să atace din nou Ucraina, a avertizat secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken.
• Belarus intenționează să deplaseze echipamente militare și forțe de securitate în ceea ce spune că sunt teste privind răspunsul său la posibile acte de terorism. „În această perioadă, este planificată mutarea echipamentelor militare și a personalului forțelor naționale de securitate", a anunțat consiliul de securitate al țării.
• Kremlinul promite să se răzbune, după ce în trei baze aeriene ruseşti au fost loc explozii începând de luni. Armata ucraineană nu a revendicat deocamdată oficial niciunul dintre aceste atacuri, dar Kremlinul spune că ar fi vorba despre atacuri ucrainene cu drone. "Represaliile nu vor întârzia să apară", a ameninţat Aleksandr Makogonov, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Franţa.
• Putin vede rezultate semnificative - Referindu-se la conflictul din Ucraina, Putin a afirmat că operaţiunea de anexare a teritoriilor ucrainene este „un proces îndelungat", subliniind însă că Rusia înregistrează „rezultate semnificative".
• Iarnă apocaliptică - Primarul Kievului a avertizat miercuri cu privire la un scenariu "apocalptic" pentru capitala ucraineană în această iarnă dacă vor continua atacurile aeriene rusești. Deși nu este nevoie ca oamenii să plece acum, ar trebui să fie pregătiți să facă acest lucru: „Kievul ar putea pierde alimentarea cu energie electrică, apă și căldură. Ar putea veni apocalipsa, ca în filmele de la Hollywood, când nu este posibil să trăiești în case având în vedere temperatura scăzută".
• 14 drone iraniene doborâte - Armata ucraineană susține că în cursul nopții a doborât 14 drone fabricate în Iran și folosite de ruși pentru a ataca ținte din Ucraina. „În cursul zilei trecute, trupele noastre au doborât 14 drone Shahed 136, 1 Orlan și alte 2 drone pe care nu le-am identificat încă", se afirmă armata ucraineană.
• Putin își ascunde bombardierele - Vladimir Putin își ascunde flota de bombardiere strategice Tu-95, după atacurile care au avut loc la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov. Loviturile par să-l fi speriat pe Putin, care a ordonat trupelor sale să ascundă rapid 6 dintre avioanele sale Tu-95, potrivit unor imagini din satelit prezentate de Schemes. Detalii AICI
• Rusia mai cumpără drone - Rusia a comandat sute de drone şi rachete balistice din Iran, potrivit unei surse diplomatice de la Naţiunile Unite. ''Ştim că Iranul intenţionează să-şi sporească, în cantităţi semnificative, livrările de vehicule aeriene fără pilot şi de rachete către Rusia'', a declarat sursa, sub rezerva anonimatului.
• Statuia lui Pușkin ajunge la câini - Oraşul ucrainean Dnipro va demonta monumentele dedicate unor personalităţi ruse şi sovietice şi le va transporta la adăpostul municipal de câini, a informat primarul localităţii, Boris Filatov. Într-o postare pe Facebook, Filatov a anunţat decizia comitetului executiv al consiliului municipal care, fără să mai aştepte o hotărâre a Ministerului Culturii din Ucraina, va retrage monumentele scriitorilor Aleksandr Puşkin, Mihail Lomonosov şi Maxim Gorki, între alte statui care înfăţişează personalităţi ruse şi sovietice.

Alte informații relevante:

• Sisteme Patriot în Polonia - Polonia a anunţat că va accepta pe teritoriul său sistemele de apărare antiaeriană Patriot oferite de Germania, după ce Varşovia sugerase anterior ca acestea să fie trimise în Ucraina. Detalii AICI
• Ecocid în Marea Neagră - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat miercuri un „ecocid'' după ce a fost raportată moartea a mii de delfini în Marea Neagră, un fenomen care ar fi legat în mod direct, potrivit liderului ucrainean, de efectele invaziei ruse în Ucraina asupra mediului marin: „Mii de delfini morţi au eşuat pe ţărmurile Mării Negre''.
• Fără festivități de Anul Nou în Rusia - Mai multe orașe din Rusia nu vor organiza festivități de Anul Nou și redirecționează fondurile spre operațiunile militare ale armatei în Ucraina. Mulți soldați ruși s-au plâns că sunt trimiși pe front fără echipamentul necesar. Detalii AICI
• SUA au decis să ofere Ucrainei cel puțin 800 de milioane de dolari în asistență suplimentară pentru securitate anul viitor.
• Ajutor din Germania pentru strămutaţi - Ministrul de Finanțe al Ucrainei, Serghei Marchenko, a semnat un acord cu banca germană de dezvoltare KfW pentru un grant în valoare de 200 de milioane de euro, care ar trebui să fie folosit pentru a sprijini persoanele strămutate în interiorul țării. În total, 13,6 milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza războiului și aproximativ jumătate dintre ei și-au găsit un loc sigur tot în Ucraina.
• Rusia încearcă să îngheţe luptele din Ucraina pe timpul iernii, pentru a-şi întări forţele în vederea unui nou asalt în primăvară, a declarat miercuri şeful NATO, Jens Stoltenberg: "Ce vedem acum este că Rusia încearcă să impună un fel de îngheţare a acestui război, cel puţin pentru o perioadă scurtă, pentru a se putea regrupa, repara, recupera şi apoi pentru a încerca o ofensivă mai mare în primăvară. Membrii NATO continuă să furnizeze Ucrainei arme şi sprijin "fără precedent", în ciuda îngrijorărilor privind o eventuală epuizare a stocurilor Occidentului.
• Sancțiuni pentru cine ajută Rusia: Casa Albă a pus pe lista neagră o serie de companii pentru că au ajutat armata rusă, activitățile nucleare ale Pakistanului sau pentru că au aprovizionat o companie iraniană de electronice. Sunt companii cu sediul în Letonia, Pakistan, Rusia, Singapore și Elveția.

China a anunţat miercuri o relaxare generală a restricţiilor sanitare împotriva Covid-19, autorizând unele cazuri pozitive să stea în carantină la domiciliu şi reducând recurgerea la teste PCR generalizate.

Potrivit noilor instrucţiuni dezvăluite de Comisia Naţională de Sănătate (NHC, cu valoare de minister), „persoanele infectate asimptomatice şi cazurile uşoare care pot fi izolate la domiciliu vor fi izolate astfel de manieră generală”, informează AFP.

Aceasta este o schimbare radicală în raport cu norma în vigoare de aproape trei ani, care cerea ca orice caz pozitiv să fie plasat într-un centru de carantină.

De asemenea, China „va reduce şi mai mult anvergura testelor (de detectare) de acid nucleic, precum şi frecvenţa lor”, în condiţiile în care până acum le cerea locuitorilor să se testeze de mai multe ori pe săptămână pentru a putea accede în orice loc public.

O altă noutate anunţată miercuri prevede că de acum încolo vor fi posibile deplasări dintr-o provincie chineză în alta fără a prezenta un test PCR negativ vechi de cel mult 48 de ore şi niciun test nu va fi solicitat nici la sosire.

Acest anunţ intervine la câteva ore după publicarea oficială de noi cifre îngrijorătoare pentru a doua economie mondială: în noiembrie, exporturile şi importurile Chinei s-au prăbuşit, sub efectul combinat al politicii sale de „zero Covid” şi al unei cereri anemice.

Această relaxare la nivel naţional a restricţiilor, care vine după relaxările anunţate în ultimele zile de mai multe oraşe şi provincii chineze, este de asemenea decretată la zece zile după declanşarea unui val de manifestaţii.

În circa zece oraşe din China, manifestanţi, majoritatea tineri, au protestat la adresa politicii sanitare aspre, unii cerând chiar demisia preşedintelui Xi Jinping.

Peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armata română în primele 9 luni ale anului, număr dublu faţă de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000) şi de 4 ori mai mare comparativ cu situaţia de pe parcursul anului 2020 (circa 500).

Armata română înregistra la începutul anului 73.350 de militari activi şi 50.000 de rezervişti.

″Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina. Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 faţă de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500 (de fapt la mai puţin de jumătate, la aceste cifre – n.red.), în condiţiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal″, se arată într-un document oficial, citat de Profit.ro.

În plus, conform sursei citate, între 25% şi 35% dintre candidaţi nu îndeplinesc cerinţele minime ale mediului militar.

În document, situaţia este explicată prin oferta pentru mult mai atractivă a mediului privat, care a determinat ca tinerii militari, mai ales ofiţerii ingineri şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, să părăsească sistemul militar, ”în special din motive pecuniare”.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.