ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 4 February 2023Ultimele Stiri

Două baloane de spionaj ale Chinei, descoperite în timp ce survolau deasupra Americii. Antony Blinken și-a amânat vizita de la Beijing

4 February 2023 at 07:03
image

Pentagonul a transmis vineri seară că două baloane de spionaj aparținând China au fost descoperite pe cerul american. Primul a intrat în spațiu aerian al SUA și al doilea deasupra Americii Latine.

Nu se știe exact unde se află balonul deasupra Americii Latine – dar un oficial american a precizat CNN că nu pare să se îndrepte în prezent spre Statele Unite.

„Avem informaţii despre un balon care tranzitează America Latină. Acum evaluăm că este un alt balon de supraveghere chinezesc”, a declarat secretarul de presă generalul Patrick Ryder, pentru CNN.

Scandalul nu a fost fără urmări

Scandalul politic provocat deja de primul balon, cei care plutește deasupra SUA, nu a fost fără urmări.

Incidentul nu doar că a amânat în ultimul moment o vizită planificată la Beijing a diplomatului american cu rangul cel mai înalt, ci ameninţă, de asemenea, să dea peste cap încercările ambelor ţări de a stabiliza o relaţie din ce în ce mai precară, comentează Reuters.

Reacţia din Statele Unite la ceea ce pare a fi o misiune de spionaj inoportună va avea consecinţe persistente asupra eforturilor de stabilizare a relaţiilor – deja aflate aproape de minime istorice.

Unii congresmeni americani cer preşedintelui Joe Biden, un democrat, să ceară socoteală Chinei pentru ceea ce oficialii numesc o încălcare inacceptabilă a suveranităţii SUA.

„Odată ce am depistat balonul, guvernul american a acţionat imediat pentru a se proteja împotriva colectării de informaţii sensibile”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă. „Am comunicat cu guvernul Republicii Populare Chineze (RPC) direct, prin mai multe canale, cu privire la această problemă. Membrii echipei mele s-au consultat cu partenerii noştri din alte agenţii şi din Congres. De asemenea, ne-am implicat aliaţii şi partenerii noştri apropiaţi pentru a-i informa cu privire la prezenţa balonului de supraveghere în spaţiul nostru aerian”, a detaliat Antony Blinken.

„Un act iresponsabil”

Secretarul american de Stat a declarat că i-a transmis vineri dimineaţă directorului Biroului Central pentru afaceri externe al Partidului Comunist Chinezi, Wang Yi, diplomatul chinez cu rangul cel mai înalt, că survolul balonului este un “act iresponsabil” şi o “încălcare clară a suveranităţii SUA” şi a dreptului internaţional.

Blinken a precizat că intenţionează să viziteze Beijingul “atunci când condiţiile o vor permite”.

„Lumea se aşteaptă ca Statele Unite şi China să-şi gestioneze relaţia în mod responsabil. Statele Unite vor continua să acţioneze într-un mod care să reflecte această responsabilitate. Ne aşteptăm ca omologii noştri din RPC să facă acelaşi lucru”, a adăugat el.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

România primește gaze azere. Reacția lui Iohannis, după discuțiile cu omologul său din Azerbaidjan 

2 February 2023 at 17:14
image

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat, joi, că prin semnarea unui nou contract între Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale vor fi folosite toate oportunităţile din România pentru a exporta gazul azer şi pe alte pieţe europene.

„Intrăm într-o nouă fază. Luna trecută, în Bucureşti, a fost semnat un acord pentru a livra gazul azer către România. Ne vom adresa şi altor pieţe europene prin intermediul dumneavoastră şi vom folosi toate aceste oportunităţi din România pentru a exporta gazul din Azerbaidjan şi mai departe”, a afirmat preşedintele azer, după întrevederea cu preşedintele român, Klaus Iohannis, care a anunţat că vineri va fi semnat un nou contract între societăţile Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că în urmă cu doi a fost pus în funcţiune ultimul segment din Coridorul Sudic de Gaze şi că anul trecut a fost semnat Parteneriatul strategic cu UE în ceea ce priveşte gazele naturale.

„Vom mări volumele de export, aceasta este prioritatea noastră”, a mai declarat preşedintele azer.

La rândul său, președintele Iohannis a vorbit despre proiectele comune cu Azerbaidjan.

,,Am reiterat astăzi deschiderea și interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre țările noastre, precum și pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional.

Am agreat să susținem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerț, dar și transporturi, investiții, digitalizare, agricultură, foarte important, educație și cultură.

Am mulțumit domnului Președinte Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023, deci de acum câteva zile.

Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naționale – Romgaz și Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

Atât Coridorul Sudic de Gaze, cât și viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susținute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securității energetice a Uniunii Europene, în ansamblul său.

În discuțiile cu domnul Președinte Aliyev, am convenit să dezvoltăm în continuare și alte proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.

România și Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea și inițiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar și Asia Centrală. Cum am discutat și la București, cele două țări asigură și vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud.”, se arată în comunicatul administrației

articolul original.

România, pe ultimul loc în UE la democrație. Ce țări se află în fruntea clasamentului

2 February 2023 at 10:11
image

Potrivit grupului britanic The Economist, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană și pe poziția 62 în lume la capitolul democrație.

Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democraţii deficitare şi democraţii depline.

Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru.

Statele nordice, plus Franţa, Spania şi Germania se încadrează la „democraţii depline”.

În clasamentul general, care cuprinde 167 de ţări, România ocupă locul 62, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04).

Austria ocupă locul 20

Moldova, care în 2021 era aleasă drept „ţara anului” de „The Economist”, pentru că îşi îmbunătăţise cel mai mult imaginea, ocupă în clasamentul democraţiilor un meritoiu loc 69, cu scorul de 6,23.

În Europa există şase ţări cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) şi Armenia (locul 82, scor 5,63).

Rusia este ţara în care nivelul democraţiei a scăzut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de ţări, mai jos decât state precum Burkina Faso şi Haiti, potrivit Indexului democraţiei. Se încadrează, evident, la „regimuri autoritare”.

În urma invaziei din Ucraina, indicele de democraţie al Rusiei a înregistrat cea mai mare scădere în 2022, coborând cu 22 de locuri în clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare şi analiză a The Economist (EIU).

Războiul din Ucraina „a scos la iveală diviziunile dintre democraţiile dezvoltate care susţin Ucraina şi multe ţări în curs de dezvoltare care au ales să nu ia atitudine”, se arată în studiu.

În rândul „regimurilor autoritare„ figurează ţări precum Haiti, „care pare să se afle într-o stare de disoluţie internă” (locul 135, coborâre de 16 locuri) şi Burkina Faso (locul 127, coborâre de 16 locuri), unde „o insurecţie islamistă a făcut ca statul să piardă controlul asupra unei părţi a teritoriului”.

Topul celor mai „pline” democrații

În schimb, Thailanda a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere a indicelui democratic, urcând 17 poziţii şi ajungând pe locul 55 în clasament (scor 6,67), înaintea României.

Ridicarea restricţiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunătăţit scorurile multor ţări, inclusiv ale Franţei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 poziţii, scor 8.07) şi Chile (locul 19, în urcare cu 6 poziţii, scor 8,22), care revine în grupul „democraţiilor depline”.

La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care şi-a îmbunătăţit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 ţări ale clasamentului se află, de altfel, în Europa de Vest.

„America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est şi Africa Subsahariană au stagnat, iar America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au suferit scăderi”, arată analiza EIU.

SUA, doar pe locul 30

Statele Unite ocupă locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.

La nivel global, indicele democraţiei 2022 a crescut infim, de la 5,28 în 2021 la 5,29 în 2022. Aceasta reprezintă o stabilizare, după o scădere de 0,09 puncte procentuale anul trecut.

Dar, la fel ca în 2021, mai puţin de jumătate din populaţia lumii trăia într-o democraţie (45,3 la sută) în 2022 şi doar 8 la sută într-o “democraţie deplină”, într-un clasament condus în continuare de Norvegia şi unde Afganistanul se află pe ultimul loc.

Mai mult de o treime din populaţia lumii (36,9 la sută) trăieşte sub „regimuri autoritare”.

articolul original.

Scandal în Guvern. Florian Lixandru îl acuză pe ministrul Educației că i-a retras atribuțiile în baza unui delict de opinie

1 February 2023 at 11:34

Este scandal în Guvernul României! Florian Lixandru îl acuză pe ministrul Educației, Ligia Deca, că i-a retras atribuțiile în baza unui delict de opinie.

PSD urmează să propună în Coaliție ca termenul pentru adoptarea legilor educației să nu fie grabit, fiind destul timp pentru dezbatere și adoptare până în martie 2024, în condițiile în care Deca și PNL, prin premierul Ciucă, insistă ca proiectele să fie aprobate de Guvern rapid și trimise în Parlament luna aceasta, iar în martie 2023 să fie deja în vigoare.

Lixandru a șters postarea

Lixandru este secretar de stat din partea PSD și scrisese pe Facebook mai multe critici la adresa proiectelor de legi ale Educației.

„Ceea ce ne dorim cu toții este o dezbatere reală! Pentru un delict de opinie, azi mi s-au retras atribuțiile….”, scrie Lixandru, după ce Ligia Deca a semnat un ordin de ministru prin care toate atribuțiile delegate îi sunt retrase.

Lixandru a șters postarea critică, în primă fază, miercuri dimineață, după care la scurt timp după publicarea de către Edupedu.ro a informațiilor conform cărora i-au fost retrase atribuțiile lelegate, acesta a republicat conținutul critic la adrea proiectelor de legi în varianta Deca.

Sursa: Edupedu

Ce spunea pe Facebook Florian Lixandru:

„Perspectiva PSD asupra Legilor Educației este ca sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!

PSD va pune în discuția Coaliției stabilirea unui calendar extins de analiză publică și adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educației are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci și cele privind Legea Educației, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024.

PSD are 4 obiective esențiale, strategice, de mare importanță pentru copii și părinți, în privința proiectelor Legilor Educației;

1) Acces neîngrădit la educație pentru toți copiii;

2) Combaterea abandonului școlar;

3) Importanța pregătirii viitoarei forțe de muncă, respectiv calificarea în funcție de cerințele pieței muncii

4) Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege concepute de ministerul Educației a evidențiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Admiterea în liceu; PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educație de calitate; este cel puțin discutabil dacă liceele să aibă dreptul să-și organizeze propriile admiteri, pentru că ar crește riscul practicii neloiale a meditațiilor și al corupției.

Probele de bacalaureat: PSD privește cu multă rezervă înmulțirea probelor de examen, așa cum e propusă în proiect.

Eliminarea specializării învățător/învățătoare din cadru liceelor pedagogice și modificarea formării învățătorilor; nu e o soluție, mai ales în condițiile lipsei acute de profesori dedicați.

Învățământul special care, după opinia noastră, ar trebui să țină cont inclusiv de realitatea bazei materiale școlare.

Nu în ultimul rând, Legea Educației trebuie să cuprindă și prevederi în ceea ce-i privește pe copii din diaspora. Dacă tot vrem să se întoarcă românii acasă trebuie să găsim soluțiile corecte pentru integrarea copiilor născuți și crescuți în diaspora.

Au fost mult prea multe modificări ale Legii Educației, fără efectul scontat. Doar în ultimii 11 ani, Legea Educației a suferit 112!!! modificări

PSD insistă ca de această dată să fie o dezbatere temeinică! România poate aloca anul 2023 pentru a analiza cu întreaga societate (factorii interesați din educație, sindicate, dar și cu părinții și asociațiile de elevi) pachetul legilor educației și apoi pentru a le dezbate și adopta în Parlament până la trimiterea cererii de plată 5, adică până cel târziu martie 2024”.

articolul original.

Drulă: Nicuşor Dan nu beneficiază de un cec în alb, dar nu dorim să redăm Capitala pe mâna Gabrielei Firea

31 January 2023 at 16:22
image

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a declarat, marţi, că i-a cerut primarului Capitalei, Nicuşor Dan, să ia măsuri „ferme” în privinţa câinilor fără stăpân, după ce o femeie a murit în Sectorul 6, adăugând că USR nu doreşte, pe de altă parte, ca Bucureştiul „să intre din nou pe mâna Gabrielei Firea”, relatează Agerpres.

„USR l-a susţinut pe independentul Nicuşor Dan într-o coaliţie în 2020, împreună cu PNL. În continuare, această coaliţie există în Bucureşti, e o majoritate care funcţionează. Bineînţeles, domnul Nicuşor Dan nu are un cec în alb de la noi şi aşteptăm performanţe administrative. Cât despre chestiunea respectivă, este un caz absolut tragic, care nu trebuie să se mai întâmple vreodată, nici în Bucureşti, nici în alt oraş al României, şi, într-adevăr, i-am cerut să ia măsuri ferme pentru ceea ce ţine de responsabilitatea dumnealui, astfel încât să nu mai avem această problemă, să nu mai avem câini pe stradă fără stăpân”, a afirmat liderul USR, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă există posibilitatea ca USR să-i retragă sprijinul politic lui Nicuşor Dan sau consilierii municipali să nu-i mai susţină proiectele edilului, Cătălin Drulă a arătat că acesta nu beneficiază de „un cec în alb”, dar nici nu trebuie uitat în ce stare a preluat acesta Capitala.

„Nu este un cec în alb, dar, pe de altă parte, nu trebuie să uităm în ce stare şi în ce hal a preluat guvernarea Bucureştiului şi ce eforturi au trebuit depuse numai pentru a asana minim financiar. Sunt proiecte în derulare şi noi nu ne dorim să dăm Capitala pe mâna Gabrielei Firea din nou şi să trebuiască în acest oraş să continue tragedia şi altcineva să vină din nou să trebuiască să repare după mafia Firea – Pandele”, a susţinut liderul USR.

În ceea ce priveşte viitoarele alegeri locale, Cătălin Drulă a arătat ca actuala coaliţie este funcţională la Bucureşti, sprijinul pentru Nicuşor Dan nefiind retras, iar „şeful PNL Bucureşti şi-a făcut o carieră politică din lupta împotriva Gabrielei Firea şi din a scăpa Bucureştiul de Gabriela Firea”.

„Ce pot să vă asigur este că USR va face tot ce este necesar pentru ca Bucureştiul să nu ajungă pe mâna Gabrielei Firea din nou. (…) Mă îngrijorează anul 2024, ne luptăm să nu lăsăm ţara pe mâna PNL-iştilor şi a PSD-iştilor, a lui Ciolacu şi a lui Iohannis, care împart această ţară pe nivele de sus în jos, ca pe o pradă. Vom crea acea alternativă de opoziţie pentru 2024 de guvernare onestă care să le dea din nou românilor speranţa că se poate altfel”, a adăugat el.

articolul original.

Fiul lui Victor Piţurcă, reţinut de DNA. Procurorii cer arestarea pentru 30 de zile

31 January 2023 at 14:49
image

Alexandru Piţurcă, fiul lui Victor Pițurcă, a fost reținut, marți, după mai multe ore de audieri la DNA, în dosarul achiziţiilor de măşti neconforme din pandemie.

Totodată, procurorii cer arestarea pentru 30 de zile atât în cazul directorului general al Romarm, Gabriel Ţuţu, cât şi pentru fiul lui Piţurcă, anunţă DNA, precizând că în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 31 ianuarie 2023, a unui inculpat, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă”, precizează DNA, referindu-se la fiul selecţionerului Victor Piţurcă, Alexandru.

Alexandru Pițurcă ar fi acceptat condițiile lui Țuțu

Conform DNA, acesta ar fi acceptat condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu. „Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de inculpatul Ţuţu Gabriel (descrise în comunicatul anterior) în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte şi societatea administrată de inculpat.

De asemenea, inculpatul Ţuţu Gabriel ar mai fi promis că îi va determina pe aceiaşi funcţionari să efectueze recepţia produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme şi să achite la timp facturile emise în acest sens”, informează DNA.

Prețul traficului de influență

DNA reaminteşte că Ţuţu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei, reprezentând preţul traficului de influenţă.

„Dosarul cauzei privind pe inculpatul faţă de care a fost dispusă măsura preventivă a reţinerii şi pe inculpatul Ţuţu Gabriel va fi înaintat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”, precizează DNA.

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Procurorii DNA au anunţat luni că au dispus reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Ţuţu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de: abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; trafic de influenţă în formă continuată; fals intelectual, precum şi a lui Piţurcă.

Victor Pițurcă a fost eliberat

Piţurcă a fost pus în libertate marţi, fiind şi el audiat în două rânduri la DNA în cursul zilei. La ieşirea din arest, fostul selecţioner a declarat: ”Nu am nicio treabă cu această afacere”.

În ordonanţa de reţinere se arată că, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Ţuţu ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Piţurcă. ”în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică (ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie)”.

„Prin demersurile menţionate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menţionate mai sus, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)”, au precizat procurorii DNA.

Potrivit acestora, într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.

”În schimbul acestor „servicii” suspectul Ţuţu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat mai sus, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a mai transmis DNA.

DNA urmărește și alte persoane în dosarul măștilor

Instituţia a precizat că se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Libertatea scria în urmă cu un an că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă. Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.

articolul original.

10 țări din Europa care sunt mai sărace decât România

31 January 2023 at 07:51

Economia colectivă a Europei este una dintre primele trei din lume, alături de Statele Unite și China (ordinea exactă se schimbă în funcție de statistica specifică comparată). Mai multe țări europene sunt în mod individual foarte bogate și se numără printre cele mai bogate din lume. De exemplu, Germania are a patra cea mai mare economie din lume. Cu toate acestea, prosperitatea economică în Europa variază semnificativ între țări. Țările din Europa de Est, în special cele care au fost afectate semnificativ de căderea Uniunii Sovietice, tind să fie astăzi cele mai sărace.

Cum se măsoară bogăția unei națiuni

Produsul Intern Brut (PIB) este una dintre cele mai importante măsurători utilizate pentru a cuantifica bogăția economică a unei întregi națiuni. Acesta este adesea completat de Venitul Național Brut (VNB) pe cap de locuitor, care oferă o mai bună indicație a modului în care se descurcă cetățenii națiunii respective. Conform World Population Review, România are un VNB pe cap de locuitor de 12.570 de dolari, ceea ce înseamnă că se situează peste alte zece state din Europa

Top 10 cele mai sărace țări din Europa (până în 2020 VNB pe cap de locuitor, metoda Atlas, USD actual)*
1, Ucraina – 3.540 USD
2. Georgia – 4.290 USD
3. Kosovo (recunoscut parțial) – 4.440 USD
4. Moldova – 4.570 USD
5. Albania – 5.210 USD
6. Macedonia de Nord – 5.720 USD
7. Bosnia și Herțegovina – 6.090 USD
8. Belarus – 6.330 USD
9. Serbia – 7.400 USD
10. Muntenegru – 7.900 USD
*Dacă sunt considerate țări europene și nu țări asiatice, țările transcontinentale Armenia (4.220 USD) și Azerbaidjan (4.450 USD) ar apărea, de asemenea, pe lista de mai sus.

1. Ucraina

Cu un VNB pe cap de locuitor de 3.540 USD, Ucraina este cea mai săracă țară din Europa din 2020, situație consemnată înainte de declanșarea războiului cu Federația Rusă. Ucraina avea cândva a doua cea mai mare economie din URSS. Cu toate acestea, atunci când URSS s-a prăbușit, Ucraina a avut dificultăți în trecerea la o economie de piață, ceea ce a trimis o mare parte a populației în sărăcie. Unele dintre problemele permanente ale Ucrainei care contribuie la sărăcia sa sunt corupția guvernamentală, agresiunea rusă (în special confiscarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014) și infrastructura slabă. .

2. Georgia

Georgia a înregistrat un VNB pe cap de locuitor de 4.290 USD în 2020, mai mic decât orice țară europeană, cu excepția Ucrainei. Situat geografic între Rusia, Turcia, Armenia și Marea Neagră, acest fost membru al URSS trece prin vremuri dificile. Cu toate acestea, viitorul său pare strălucitor. Datorită îmbunătățirilor, inclusiv reformelor bancare substanțiale, reducerii corupției și investițiilor guvernamentale mari în educație, economia Georgiei și scorul său la Indicele Dezvoltării Umane (IDU) sunt ambele în creștere.

3. Kosovo

Presupunând, de dragul conversației, că este o țară suverană și nu un teritoriu sârb independent, Kosovo a avut un VNB pe cap de locuitor de 4.440 USD în 2020, făcându-l a treia cea mai săracă țară din Europa. Kosovo este un stat parțial recunoscut care s-a declarat independent de Serbia în 2008. Aproximativ 30% din populația Kosovo câștigă un venit care scade sub pragul sărăciei, ceea ce înseamnă că aproximativ 550.000 de oameni trăiesc în sărăcie. În plus, Kosovo are o rată a șomajului extrem de ridicată de 34,8% din 2016, majoritatea familiilor câștigând mai puțin de 500 de euro pe lună. România nu recunoaște Kosovo ca stat independent.

4. Moldova

Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu un VNB pe cap de locuitor de 4.570 USD în 2020. Fostă parte a URSS, Moldova s-a confruntat cu instabilitate politică, declin economic, obstacole comerciale și alte greutăți în urma prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. Factori care contribuie la sărăcia din țară includ lipsa industrializării pe scară largă, insecuritatea alimentară, colapsul economic în timpul tranziției către o economie de piață și erorile în politica socială, printre altele. În ciuda luptelor sale recente, Moldova face progrese, procentul populației care trăiește sub pragul național de sărăcie scăzând de la 30,2% la 9,6% între 2006 și 2015.

5. Albania

Albania are un VNB pe cap de locuitor de 5.210 USD. După dezintegrarea URSS în anii 1990, Albania a trecut de la o economie socialistă la o economie de piață capitalistă. Deși este a cincea cea mai săracă țară din Europa, economia sa se îmbunătățește continuu. Acest lucru se datorează în mare parte resurselor naturale bogate ale Albaniei, cum ar fi petrolul, gazele naturale și mineralele, inclusiv fierul, cărbunele și calcarul.

6. Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este a șasea cea mai săracă țară din Europa. După ce și-a câștigat independența în 1991, Macedonia de Nord a suferit schimbări economice dramatice și și-a îmbunătățit treptat economia. Comerțul reprezintă aproximativ 90% din PIB-ul țării. În ciuda politicilor implementate cu succes de guvern, Macedonia de Nord are încă o rată ridicată a șomajului de aproximativ 16,6%. La cel mai mare nivel, rata șomajului a fost de 38,7%. VNB pe cap de locuitor al Macedoniei de Nord a fost de 5.720 USD în 2020.

7. Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina a avut un VNB pe cap de locuitor în 2020 de 6.090 USD. Țara se luptă încă să se reconstruiască din propriul său război pentru independență față de Iugoslavia, care a început la începutul anului 1992 și a durat până în decembrie 1995. Războiul și curățarea etnică însoțitoare au făcut ravagii asupra oamenilor, infrastructurii și economiei țării. Când luptele au încetat, victimele au fost atât de mari încât una din patru gospodării ajunsese să fie condusă de femei. Acest lucru a pus multe familii într-un dezavantaj, deoarece femeile reprezintă un procent mai mic din forța de muncă din Bosnia și Herțegovina și sunt adesea plătite mai puțin decât bărbații. Drept urmare, multe familii au căzut în sărăcie.

8. Belarus

Ca și alte foste republici sovietice, Belarus s-a confruntat cu probleme economice în urma dezintegrarii URSS. În anii anteriori, Belarus avea o economie puternică și unul dintre cele mai înalte standarde de viață dintre republicile sovietice. În anii următori, Belarus sa confruntat cu dificultăți economice până în 1996, când economia a început să se redreseze. Între 2006 și 2011, când multe țări din Europa au resimțit efectele recesiunii, cheltuielile Belarusului în rândul celor 40% din populație de mai jos au crescut. VNB-ul pe cap de locuitor al țării în 2020 este de 6.330 USD.

9. Serbia

VNB pe cap de locuitor al Serbiei pentru 2020 este de 7.400 USD. La începutul anilor 2000, Serbia a cunoscut opt ​​ani de creștere economică până la recesiunea globală din 2008. Economia Serbiei a intrat în recesiune în 2009, provocând o rată de creștere negativă de -3% în 2009 și -1,5% în 2012, ceea ce a cauzat datoria publică să se dubleze la 63,8% din PIB. Aproximativ 25% dintre sârbi sunt săraci. Cu toate acestea, industriile precum producția de alimente și energie sunt puternice, iar situația economică a Serbiei continuă să se îmbunătățească.

10. Muntenegru

VNB pe cap de locuitor al Muntenegrului este de 7.900 USD. Economia Muntenegrului este mică și se bazează în mare măsură pe industriile energetice. Expansiunea urbană și defrișările au erodat resursele naturale ale țării, făcând-o vulnerabilă la epuizarea resurselor. În plus, discriminarea de gen și vârstă provoacă diferențe mari de venituri, în special pentru femei. Persoanele strămutate interne și refugiații reprezintă aproximativ 50.000 din populație. Aceștia sunt printre cei mai săraci din țară, cu o rată a sărăciei care este de aproximativ șase ori mai mare decât rata medie națională a sărăciei de 8,6%.

Cum s-au redresat economiile Europei după primul și al doilea război mondial

Primul și al doilea război mondial au afectat majoritatea economiilor europene. În timpul Războiului Rece de după cel de-al Doilea Război Mondial, s-au format două coaliții diferite pentru a reconstrui Europa și a-i consolida sănătatea economică. Mai multe state din Europa Centrală și de Est s-au reunit sub controlul Uniunii Sovietice, formând COMECON (Consiliul pentru Asistență Economică Reciprocă). Între timp, țările din vestul Europei au acceptat ajutorul Statelor Unite sub forma Programului European de Recuperare (ERP), numit și Planul Marshall, și și-au legat economiile între ele prin diverse alianțe comerciale și economice.

Aceste alianțe au inclus Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC) din 1948, care avea să evolueze în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de astăzi și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), unul dintre strămoșii actualei. Uniunea Europeană (UE). Aceste alianțe au ajutat țările vest-europene să-și îmbunătățească rapid economiile, în timp ce multe țări COMECON încă s-au luptat.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, multe țări din fostele COMECON au aderat treptat la Uniunea Europeană (deși mai multe se luptă încă cu niveluri ridicate de sărăcie):

  • Germania de Est în 1990
  • Estonia , Letonia , Lituania , Republica Cehă , Ungaria , Polonia , Slovacia și Slovenia în 2004
  • Bulgaria și România în 2007
  • Croația în 2013.
Sursa: World Population Review
articolul original.

Câți oameni mai locuiesc peste Prut? Populația Republicii Moldova a fost calculată, în premieră, după o nouă metodologie

30 January 2023 at 06:09
image

Numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova este de 2,6 milioane. Este pentru prima dată când populația R. Moldova a fost calculată după o nouă metodologie, informează Agenția Națiunilor Unite pentru drepturile și sănătatea reproductivă din Moldova (UNFPA Moldova), trasmite Ziarul de Gardă.

Calcularea numărului revizuit al populației atât la nivel național, cât și local a fost realizată de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova cu susținerea UNFPA Moldova și Swiss Cooperation in Moldova.

Este pentru prima oară după 30 de ani când se cunoaște numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova, potrivit UNFPA. Acest lucru se datorează adoptării metodologiei internaționale de calcul al populației cu reședința obișnuită, dar și faptului că a fost calculat numărul persoanelor care pleacă și revin în țară.

Programul de țară al UNFPA pentru anii 2018-2022 este documentul strategic al organizației semnat cu Guvernul Republicii Moldova în baza căruia se oferă asistență tehnică și financiară în procesul de dezvoltare a țării. Actualul Program de Țară se desfășoară între anii 2023-2027.

articolul original.

În 2023 se așteaptă scăderi masive la prețurile apartamentelor

29 January 2023 at 15:29
image

Anul 2022 a fost perceput ca un an al scumpirilor pe piaţa rezidenţială, iar printre dificultăţile imobiliare întâlnite de cei aflaţi în căutarea unei locuinţe, pe lângă creşterile de preţ, s-au regăsit şi ratele dobânzilor şi tarifele la utilităţi, scrie stiripesurse.ro.

Agenţii imobiliari şi potenţialii cumpărători de locuinţe se aşteaptă la o scădere a preţurilor locuinţelor în 2023, în vreme ce pentru dobânzile la creditele ipotecare estimările sunt mai degrabă de creştere, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro împreună cu OLX.

Întrebaţi cum se aşteaptă să evolueze preţurile locuinţelor de vânzare în 2023, utilizatorii Storia.ro şi OLX se aşteaptă ca preţurile să scadă semnificativ (35%), uşor (24%) sau să stagneze (14%), în timp ce respondenţii din agenţii imobiliare se aşteaptă în mai mare măsură ca preţurile să scadă uşor (42%) sau să stagneze (26%) şi în mai mică măsură să scadă semnificativ (16%), arată sondajul.

Respondenţii privaţi preconizează aşadar scăderi mai mari comparativ cu agenţii imobiliari. Balanţa înclină însă invers când vine vorba de dobânzi, 14% dintre agenţi aşteptându-se la creşteri majore, faţă de 21% dintre potenţialii proprietari.

Articolul integral pe stiripesurse.ro

articolul original.

Prima ninsoare: 18 judeţe afectate, 30.000 de case fără curent duminică dimineaţă

29 January 2023 at 09:26
image

Pompierii au intervenit, în ultimele 24 de ore, în 123 de localităţi din 18 judeţe şi în municipiul Bucureşti, unde s-au produs efecte ale ninsorilor, viscolului şi vântului puternic. Aproape 30.000 de consumatori nu au, duminică, electricitate, astfel de probleme fiind înregistrate în şapte judeţe.

”În urma manifestării fenomenelor meteorologice caracterizate prin viscol, ninsori abundente şi vânt puternic, în ultimele 24 de ore (28 ianuarie, ora 07 – 29 ianuarie, ora 07), s-au înregistrat efecte în 123 localităţi din 18 judeţe (AG, BC, BR, BZ, CL, CT, DB, DJ, GL, GR, HD, IF, PH, TR, TL, VL, VS şi VN) şi municipiul Bucureşti. Pompierii împreună cu celelalte structuri şi autorităţi implicate în gestionarea situaţiilor generate de vremea rea au intervenit pentru deblocarea mai multor autovehicule blocate în zăpadă, pentru degajarea a 83 copaci şi 15 stâlpi de electricitate, fiind avariate 24 autoturisme, 1 anexă gospodărească şi acoperişul unui bloc de locuinţe, cât şi pentru evacuarea apei din 1 beci, 1 stradă şi 1 drum judeţean (DJ 713/DJ)”, a anunţat, duminică, Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă (IGSU).

Astfel, în judeţele Buzău, Vrancea, Brăila, Galaţi, pompierii salvatori au acţionat pentru preluarea a 4 gravide, blocate în autoturisme şi transportarea acestora, în condiţii de siguranţă, la cele mai apropiate unităţi sanitare pentru îngrijiri medicale de specialitate, precum şi pentru preluarea altor 2 persoane care necesitau dializă.

În ceea ce priveşte traficul rutier, 9 drumuri naţionale şi 44 drumuri judeţene sunt blocate din cauza zăpezii.

Duminică se intervine în judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Tulcea, Vaslui şi Vrancea pentru degajarea zăpezii de pe carosabil şi deblocarea autovehiculelor rămase blocate în zăpadă.

Din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică se înregistrează întreruperi în 122 de localităţi din 7 judeţe (AG, BR, BZ, DB, GL, PH şi VN) fiind afectaţi 29.389 consumatori, însă echipe specializate se află în teren pentru remedierea situaţiei în cel mai scurt timp şi revenirea la starea de normalitate.

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă cauzate de manifestarea fenomenelor meteo periculoase, au intervenit forţe ale Ministerului Afacerilor Interne (pompieri, poliţişti, jandarmi), ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi personal specializat din cadrul Administraţiei Drumurilor.

articolul original.

UE pare să fi învăţat lecţia energiei ieftine. O schimbare fundamentală

29 January 2023 at 04:55
image

Producţia de electricitate din surse de energie regenerabilă în Uniunea Europeană a crescut, în termeni absoluţi, cu aproape 5% în 2021 față de 2020, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Și consumul brut de electricitate s-a majorat, în principal în urma redresării economiei după ridicarea restricţiilor. Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate a crescut cu doar 0,1 puncte procentuale (pp), de la 37,4% în 2020 la 37,5% în 2021. Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (37% şi, respectiv, 32%), restul de o treime provenind de la energia solară (15%), biocombustibili solizi (7%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Sursa cu cea mai rapidă creştere a fost energia solară, care în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. În 2021, mai mult de trei sferturi din consumul brut de electricitate din Austria (76,2%) şi Suedia (75,7%) era generat din surse regenerabile. Aceste state membre UE sunt urmate de Danemarca (62,6%), Portugalia (58,4%), Croaţia (53,5%), Letonia (51,3%), Spania (45,9%), Germania (43,7%) şi România (42,4%). La polul opus, cea mai scăzută pondere a electricităţii din surse de energie regenerabilă a fost în Malta (9,7%), Ungaria (13,7%), Luxemburg (14,2%), Cehia (14,5%) şi Cipru (14,8%).

articolul original.

Cod galben de vreme rea în mai multe judeţe, până duminică dimineaţă

28 January 2023 at 14:01
image

Meteorologii au actualizat, sâmbătă, avertizarea de vreme rea şi anunţă că judeţele Vrancea, Buzău şi zona de munte a judeţelor Prahova, Dâmboviţa şi Argeş ies de sub codul portocaliu. În mai multe judeţe, însă, se menţine codul galben de ninsori moderate cantitativ şi viscol.

Potrivit ANM, de la ora 14.00, judeţele Vrancea, Buzău şi zona de munte a judeţelor Prahova, Dâmboviţa şi Argeş ies de sub incidenţa codului portocaliu de ninsori.

Iniţial, avertizarea era valabilă până duminică, la ora 10.00.

Cu toate acestea, ANM anunţă că în mai multe judeţe, dar şi în Bucureşti, rămâne cod galben, până duminică dimineaţă.

”În Dobrogea, estul Munteniei, jumătatea sudică a Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură va continua să ningă (se vor acumula în general 15…20 l/mp) şi să se depună strat de zăpadă. În aceste zone vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze în general de 45…55 km/h, viscolind ninsoarea, local troienind zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii. În restul zonei atenţionate din Muntenia (judeţele Prahova, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti) va ninge moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări în general de 30…35 km/h”, a transmis ANM.

Potrivit meteorologilor, duminică (29 ianuarie) vor mai fi intensificări ale vântului local în estul ţării unde zăpada va fi spulberată, iar vizibilitatea scăzută.

articolul original.

Franța ne susține. Olanda, la fel. Ce ne lipsește?

28 January 2023 at 05:59
image

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, vineri, la Bucureşti, o întrevedere bilaterală cu ministrul pentru Europa şi afaceri externe al Republicii Franceze, Catherine Colonna, în contextul vizitei efectuate în România, împreună cu omologul olandez, Wopke Hoekstra, la invitaţia şefului diplomaţiei române. Ministrul francez a reconfirmat ferm sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri seară, de MAE, programul vizitei a inclus o deplasare a celor trei miniştri la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, precum şi o rundă de consultări politice în format trilateral.

”În cadrul discuţiilor dintre ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul francez de externe, au fost abordate atât aspectele prioritare ale agendei bilaterale, cât şi teme de actualitate la nivel european şi internaţional. Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-franceze şi dinamismul recent al dialogului politic şi a evocat aniversarea, la 4 februarie 2023, a 15 ani de la semnarea Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, declaraţie actualizată în noiembrie 2018 de către Preşedintele României Klaus Iohannis şi Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron”, a transmis MAE.

Potrivit instituţiei, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa cooperării economice bilaterale, cu accent pe tendinţa ascendentă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi pe consolidarea componentei investiţionale atât în România, cât şi în Franţa.

”Cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, şeful diplomaţiei române a mulţumit omologului francez pentru susţinerea activă a Franţei în vederea atingerii acestui obiectiv şi a subliniat necesitatea găsirii unei soluţii constructive pentru deblocarea situaţiei în cel mai scurt timp (…) Ministrul francez a reconfirmat ferm sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp şi disponibilitatea de a susţine activ eforturile României”, se mai aratăm în comunicat.

Potrivit ministerului, referitor la agenda de securitate, ministrul român de externe a reiterat aprecierea României pentru contribuţia franceză la consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin asumarea rolului de naţiune-cadru a Grupului de luptă al NATO prezent în România.

Totodată, a subliniat importanţa consolidării dialogului bilateral pe componenta de securitate, în vederea facilitării coordonării şi promovării obiectivelor comune.

”Cei doi miniştri au discutat despre Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, format iniţiat de România, Franţa şi Germania şi co-prezidat de miniştrii afacerilor externe din cele trei state, apreciind rezultatele celei de-a treia conferinţe ministeriale desfăşurate la Paris şi subliniind importanţa coordonării cu privire la cea de-a patra conferinţă ce va fi găzduită de Republica Moldova. De asemenea, au discutat despre pregătirea substanţei celei de-a doua reuniuni a Comunităţii Politice Europene, care va avea loc la Chişinău, la 1 iunie, precum şi despre necesitatea  organizării unui nou Summit al Parteneriatului Estic până la finalul preşedinţiei suedeze”, a mai transmis MAE.

articolul original.

Mină marină, descoperită pe plajă la Sfântu Gheorghe. Militarii își pun viața în pericol pentru a o neutraliza. VIDEO

26 January 2023 at 13:37
image

Polițiștii Gărzii de Coastă au găsit, în timpul unei misiuni de rutină, o mină marină, pe o plajă din zona localității Sfântu Gheorghe. Militari din Forţele Navale intervin pentru neutralizarea acesteia.

„Militarii din Forţele Navale Române execută, joi, o misiune cu grad ridicat de risc pentru neutralizarea unei mine marine care a eşuat pe plaja din Sfântu Gheorghe. Mina a fost descoperită de către poliţiştii de frontieră de la Garda de Coastă, în timpul unei misiuni de supraveghere a ţărmului din Delta Dunării”, au transmis Forţele Navale.

Intervenția este făcut de militari specializați să distrugă echipament explozibil

Totodată, Forțele Navale mai transmit că, potrivit procedurilor operaţionale, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Mihai Panait, a ordonat ca intervenţia să fie executată de către echipa EOD, specializată în distrugerea dispozitivelor explozive, care se află în serviciul de luptă permanent la Divizionul 175 Nave Scafandri, împreună cu echipa EOD din serviciul de luptă permanent de la Regimentul 307 Infanterie Marină din Babadag.

Forţele Navale au menţionat că misiunea se află în curs de desfăşurare, militarii EOD au început deplasarea, din garnizoanele Constanţa şi, respectiv, Babadag, în jurul orelor 13.15-13.30, spre locaţia indicată de poliţiştii de frontieră.

Mina marină, descoperită din întâmplare

Știre inițială – Garda de Coastă a transmis că scafandri şi poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în timpul unei misiuni specifice, au observat un obiect plutitor suspect, aproape de o plajă din zona localităţii Sfântul Gheorghe.

„Aceştia au procedat la monitorizarea cu atenţie a obiectului, ocazie cu care, în urma observării în detaliu, s-a constatat faptul ca este o mină marină, aflată in derivă uşoară, la ţărm. Conform procedurilor specifice, poliţiştii de frontieră au instituit o zonă de siguranţă, şi asigură securitatea perimetrală, fiind totodată informate autorităţile naţionale cu atribuţii in domeniu. Activitatea este în desfăşurare”, a anunţat Garda de Coastă.

articolul original.

Ironia sorții. O haită de câini și-a făcut apariția în fața capelei unde a fost depusă Ana Oros. ASPA a fost sesizată. VIDEO

26 January 2023 at 09:11
image

Cine s-ar fi gândit la asta. Ana Oros, femeia care a fost atacată și ucisă de câini, în zona Lacul Morii din Capitală, nu scapă de maidanezi nici după moarte.

O haită de câini, care par periculoși, și-au făcut apariția la capela unde a fost depus trupul neînsuflețit al Anei Oros. Poliția locală Sector 6 a chemat ASPA pentru a lua câinii, conform Antena 3.

Între timp, la capelă vin cunoscuți ai Anei, pentru a-i aduce un ultim omagiu. În cursul acestei seri, trupul neînsufleţit al Anei Oros va fi dus la Baia Mare, acolo unde ea va fi înmormântată sâmbătă.

De la momentul tragediei, autoritățile responsabile de rezolvarea problemei câinilor fără stăpân – ASPA și Primăria Sectorului 6, care are în subordine Poliția Locală – și-au pasat reponsabilitatea.

Cine era Ana Oros și ce spunea despre atacul din 2022

Ana Oros era activist de mediu. Iubea natura și sportul și era implicată în mai multe proiecte care promovau un stil de viață sănătos și frumusețile naturii care aveau nevoie de protecție.

S-a născut la Baia Mare și locuia în București. A lucrat ca inginer de mediu la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării și era angajată ca expert la Primăria Capitalei. Era membru activ al Alpin Club Pro-Mont București, o asociație care are ca scop promovarea sporturilor montane.

articolul original.

Elon Musk are datorii de 3 miliarde de dolari după preluarea Twitter

26 January 2023 at 04:53
image

Echipa lui Elon Musk a explorat atragerea a 3 miliarde de dolari pentru a plăti o parte din datoriile de 13 miliarde de dolari contractate pentru preluarea Twitter, a relatat miercuri Wall Street Journal, citând persoane familiare cu chestiunea, transmite Reuters.

Reprezentanţii lui Musk au discutat, în decembrie, despre vânzarea de noi acţiuni Twitter de până la 3 miliarde de dolari.

Twitter nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters.

Răspunzând la o întrebare dacă articolul WSJ a fost corect, Musk a spus ”nu” într-un tweet.

Şeful Tesla a împrumutat 13 miliarde de dolari pentru a încheia achiziţia Twitter în octombrie, de la un sindicat de bănci, care include Morgan Stanley şi Bank of America.

Echipa lui Musk le-a spus oamenilor familiarizaţi cu finanţele companiei că o majorare de capital, dacă ar avea succes, ar putea fi folosită pentru a plăti o parte negarantată a datoriei care poartă cea mai mare rată a dobânzii din pachetul de împrumut pentru Twitter, de 13 miliarde de dolari, a arătat articolul publicat de WSJ.

articolul original.

Ciprian Ciucu aruncă vina pe ASPA, după moartea femeii sfâșiate de câini: „Cine are interesul?”

25 January 2023 at 14:54
image

Ciprian Ciucu, primarul din Sectorul 6 al Capitalei, pe teritoriul căruia Ana Oros și-a găsit sfârșitul sfâșiată de câini, că, din punctul său de vedere, instituția nu a respectat obligațiile legale.

Edilul a mai acuzat că a fost redusă şi subfinanţată activitatea de capturare a ASPA, bugetul ASPA fiind de 10 milioane lei în 2021, iar anul trecut de 17 milioane, bani folosiţi pentru alte activităţi, cum ar fi târguri de animale care să încurajeze adopţia acestora.

El a vorbit despre o reducere a numărului de angajaţi ai instituţiei, de la 90 de angajaţi în anul 2013, la 15 angajaţi care alcătuiau echipajele de prinzători, începând din anii 2017-2018, în prezent fiind 13 persoane.

Redăm mai jos declaraţiile primarului Sectorului 6 Ciprian Ciucu:

„Aş vrea să încep cu un scurt istoric, cum s-a ajuns aici şi vă voi prezenta şi soluţiile pe care le-am identificat pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple niciodată. Cine e responsabil legal cu strângerea câinilor maidanezi penttru tot Bucureştiul?

Evident că ASPA. Astfel vorbim despre o instituţie înfiinţată special cu acest scop, deţinând bugete şi angajaţi speciali pentru acest scop. ASPA are buget şi angajaţi pentru managementul câinilor fără stăpân.

În 1996 s-a înfiinţat Serviciul de Ecarisaj în subordinea PMB. În 2001 a fost decis ca acest Serviciu să se ducă la sectoare. Din 2003 şi până acum, ASPA a funcţionat şi şi-a derulat activitatea exclusiv sub subordinea CGMB. În 2006 un japonez a fost ucis de câini.

Serviciul a funcţionat extrem de prost la nivelul CGMB până în 2013. Atunci se estima că ar fi 65.000 de maidanezi pe străzi.

De la 90 de angajați în 2013 au ajuns azi la 13

După moartea lui Ionuţ a fost modificată legislaţia şi capacitatea ASPA a fost crescută. De abia din 2013 a crescut capacitatea ASPA care funcţiona cu 90 de angajaţi dedicaţi prinderii animalelor de pe spaţiul public. Aproximativ 54.000 de câini prinşi până în 2017, din care 30.000 au fost eutanasiaţi, iar 24.000 adoptaţi.

Apoi a survenit o schimbare fundamentală de abordare la nivelul ASPA. Începând cu anii 2017-2018 s-a schimbat abordarea, echipajele de prinzători fiind reduse drastic, undeva la 15 oameni, azi mai fiind 13 angajaţi la ASPA.

A fost oprită eutanasierea, ceea ce a pus o presiune extraordinară pe bugetul ASPA, vorbim de perioada 2017-2018. În 2019 au fost prinşii 2.500 de câini, în 2021 undeva 3.200 de câini, în 2022 undeva la 1.500 de câini, foarte puţini. După schimbarea politică din 2020 ASPA a continuat această politică, ceea ce a dus la reapariţia câinilor pe domeniul public.

ASPA şi-a redus programul de lucru

În mod iresponsabil, ASPA şi-a redus programul de lucru, nu acţionează în week-end şi de sărbători. În februarie 2021, doamna Diana Pungă, city manager al PMB a fost delegată să coordoneze activitatea ASPA.

Din 2017 s-a schimbat fundamental modul de operare al acestui serviciu şi a fost menţinut şi accentuat din 2021 şi până astăzi. Coordonatorul echipelor de prinzători a fost înlăturat.

Din punctul meu de vedere conducerea ASPA nu şi-a îndeplinit obiectivele legale. Nu a realizat nici măcar un recensământ. Au avut 3 ani la rând posiblitatea să facă recensământul animalelor, ceea ce ar fi furnizat temeinic PMB şi Poliţiei Locale numărul animalelor.

Dar unde s-au dus banii ASPA

Activitatea de capturare a fost subfinanţată prin dispoziţii ale celor responsabili. Prin comparaţie, în 2014, ASPA avea buget de 10 milioane, iar în 2022, ASPA a avut buget de 17 milioane lei şi s-a concentrat pe alte activităţi, cum ar fi târguri de animale.

Resursele au fost mutate de pe capturare pe prevenţie, adopţie. Acţiunea s-a mutat de pe partea de capturare pe partea de cazare, hrană, sterlizare şi s-a înhibat capturarea. Condiţiile de adăpost sunt groaznice din cauza supraaglomerării.

Întrebarea este cine are interesul ca ASPA să ţină un număr mare de câini din adăposturi? Cine face bani din această afacere?

Am luat măsuri în ultimii 2 ani. A fost o singură adresă în care ASPA acuza că Poliţia Locală nu a acordat sprijin. În rest am ajutat. Este cum ai acuza Poliţia Locală Sector 6 de problemele de termoficare pentru că nu a mutat o maşină pentru o intervenţie. În 2023 am trimis 96 de sesizări pentru ASPA, la 74 nu a răspuns.

Nu ai cum să răspunzi când ai 13 hingheri într-un oraş ca Bucureştiul. Acuzaţia că noi nu sprijinim ASPA este complet nefondată. Pe 14 ianuarie, chiar cu o săptămâna înainte de atac, am anunţat ASPA că o haită de 10 câini este acolo. Avem înregistrări din dispecerat. Nu a venit nimeni până la atacul de pe 20 ianuarie. ASPA nu a reacţionat”.

articolul original.

Cifrele unei morți parcă anunțate. ASPA nu a ajuns nici la 10% dintre sesizările de ridicare a câinilor fără stăpân

24 January 2023 at 14:00
image

Potrivit unui raport al Poliţiei Locale Sector 6, de la începutul anului 2023, din cele 83 de sesizări trimise către ASPA pentru ridicarea câinilor identificaţi, prinzătorii au sosit doar la 7 dintre ele, informează Primăria Sectorului 6.

Chiar și după moartea Anei Oros, femeia sfâșiată de câini în timp ce alerga în zona Lacul Morii, astăzi, la locul tragediei, la ora 9.00, pe câmp erau încă maidanezi. Poliţiştii locali au sesizat ASPA prin dispecerat.

Doi ani irosiți degeaba

Primăria mai spune că din 2019, ASPA avea doi ani să organizeze Recensământul câinilor fără stăpân şi era obligatoriu să fie gata în doi ani, adică în 2022.

„Potrivit raportul Poliţiei Locale Sector 6, de la începutul anului şi până în prezent, din cele 83 de sesizări trimise către ASPA pentru ridicarea câinilor identificaţi, prinzătorii au sosit doar la 7 dintre ele. Astăzi, la locul tragediei, la ora 9.00, pe câmp erau încă maidanezi. Poliţiştii locali Sector 6 i-au fotografiat şi au sesizat ASPA prin dispecerat”, precizează primăria Sector 6.

ASPA a avut 2 ani să organizeze recensământul câinilor

Primăria Sector 6 afirmă că din 2019, ASPA avea doi ani să organizeze Recensământul câinilor fără stăpân şi era obligatoriu să fie gata în doi ani, adică în 2022, potrivit HCGMB.

ASPA preciza luni într-o postare intitulată Precizări legislative, că în cursul anului 2022, a capturat de pe raza Municipiului Bucureşti aproximativ 1700 de câini, iar cei mai mulţi de pe raza Sectorului 6, respectiv 381.

Totodată, instituţia mai arăta că rolul său este de a captura câinii fără stăpân de pe domeniul public, în timp ce poliţiile locale şi poliţia naţională pot verifica dacă animalele sunt sterilizate şi microcipate, dacă sunt ţinute pe proprietăţi private îngrădite corespunzător, în aşa fel încât acestea să nu aibă acces să iasă pe domeniul public.

articolul original.

Mai vine iarna? Cum va fi vremea în următoarea perioadă

24 January 2023 at 07:11
image

Agenția Națională de Meteorologie (ANM) anunță că în următoarele două săptămâni se vor înregistra temperaturi medii peste cele normale, urmând ca vremea să se strice.

Așadar, în săptămâna 13 – 20 februarie, temperaturile urmează să fie apropiate de cele obişnuite pentru această perioadă.

Săptămâna 23.01.2023 – 30.01.2023

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sudestice, dar şi deficitar în cele intracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 30.01.2023 – 06.02.2023

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. Excepţie vor face zonele montane, unde valorile termice vor fi apropiate de cele specifice.

Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile extracarpatice, dar şi local excedentare în zona Carpaţilor Occidentali şi în nordul Carpaţilor Orientali, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 06.02.2023 – 13.02.2023

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această periaodă, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile extracarpatice.

Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile nordice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 13.02.2023 – 20.02.2023

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor avea o tendinţă deficitară în cea mai mare parte a ţării.

articolul original.
❌