ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Hidroelectrica a încheiat primele nouă luni cu un profit de 3,5 miliarde lei

15 November 2022 at 09:33
Sursa foto: Maior Army

Compania de stat Hidroelectrica a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit de 3,5 miliarde de lei, cu 37,4% mai mare decât anul trecut.

Astfel, Hidroelectrica a produs în primele nouă luni ale anului 10,6 TWh de energie electrică, din care 10 TWh din producție proprie, în scădere cu circa 25% față de primele nouă luni din 2021.

În schimb, prețul mediu de vânzare a fost de 590,5 lei/MWh, o creștere de 93,3% față de anul trecut, când prețul mediu era de numai 305,4 lei/MWh.

Drept urmare, veniturile realizate de Hidroelectrica în perioada ianuarie-septembrie 2022 s-au ridicat la 6,88 miliarde lei, o creștere de 46,8% comparativ cu cele 4,68 miliarde lei realizate în perioada ianuarie-septembrie 2021.

Astfel, și profitul net s-a majorat cu 37,4%, la 3,52 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2022, de la 2,56 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2021.

Pe bază consolidată, compania a înregistrat venituri totale de 6,48 miliarde lei, în creștere cu 68,9% față de aceeași perioadă a anului precedent și un profit net de 3,08 miliarde lei, în creștere cu 113,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Conform conducerii, pe parcursul perioadei de nouă luni încheiate la 30 septembrie 2022, Hidroelectrica la nivelul situațiilor financiare individuale a plătit un impozit pe venitul suplimentar de 412,9 milioane lei și a înregistrat un cost cu apa uzinată de 340,2 milioane lei, în scădere cu 23,2% față de perioada similară din 2021, ca urmare a volumului mai mic de energie electrică produsă. La sfârșitul lunii septembrie 2022 lichiditățile companiei erau de 3,38 miliarde lei.

La aceeași dată valoarea datoriei totale purtătoare de dobânzi a fost de 508,4 milioane lei, comparativ cu 613,5 milioane lei la sfârșitul lunii septembrie 2021. În cursul perioadei, fluxurile de numerar operaționale au fost de 3,42 miliarde lei comparativ cu 3,04 miliarde lei în perioada similară din 2021. Investițiile companiei pentru primele nouă luni din 2022 au fost de 129,2 milioane lei, comparativ cu 695,2 milioane în perioada similară din 2021 (din care 635,2 milioane lei aferente achiziției parcului eolian Crucea), scrie economedia.ro.

Citește și: ADI Deșeuri BN: Miercuri se colectează deșeurile reciclabile din sticlă de pe raza municipiului Bistrița și localitățile componente

articolul original.

Profituri uriașe pentru perlele statului român

15 November 2022 at 09:11

Producătorul de curent Hidroelectrica și cel de gaze naturale Romgaz, companii controlate de statul român prin Ministerul Energiei, au raportat la nouă luni creșteri masive de profit ca urmare a saltului prețurilor energiei. Astfel, Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din țară, a consemnat un câștig net mai mare cu 37.4% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară a lui 2021, de la 2,56 miliarde de lei la 3,52 miliarde de lei. Acest salt a fost posibil după ce prețurile de vânzare ale curentului s-au dublat, în condițiile în care producția Hidroelectrica a scăzut cu un sfert din cauza secetei din acest an. Și veniturile au crescut la compania de stat, la 6,88 miliarde de lei, cu 46,8% mai mari decât în ianuarie-septembrie 2021.

Seceta a dăunat vânzărilor, care au scăzut cu 24,5%, însă creșterea prețurilor a compensat acest neajuns.

Cealaltă perlă a statului român, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din țară, a raportat pentru primele nouă luni ale anului, un profit net de 2,23 miliarde de lei, în creștere cu 93%, la o cifră de afaceri triplă și la o producție de gaze practic neschimbată. Profitul net la nouă luni a fost cu 93% mai mare (2,23 miliarde de lei), cifra de afaceri a fost cu 209% mai mare (10,8 miliarde de lei), indicatorul EBIT a fost cu 93% mai mare (2,52 miliarde de lei), potrivit datelor companiei transmise Bursei de Valori București. “În primele 9 luni ale anului 2022, Romgaz a produs un volum de 3,68 miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu 19 mil.mc (-0,5%) mai puţin decât în aceeaşi perioadă din anul 2021. Nivelul producţiei de gaze naturale înregistrat în primele 9 luni ale anului 2022 a fost influenţat de: implementarea de măsuri pentru optimizarea exploatării zăcămintelor de gaze naturale, continuarea şi extinderea proiectelor de reabilitare a principalelor zăcăminte mature de gaze,efectuarea de programe de reparaţii şi intervenţii la sondele cu productivitate scăzută sau inactive, finalizarea unor lucrări de investiţii pentru extinderea infrastructurii productive şi conectarea de noi sonde la această infrastructură”, arată compania.

articolul original.

Hidroelectrica nu va emite facturi şi nu va face contracte noi o perioadă. Precizările companiei

29 October 2022 at 13:40
By: -
image

Clienţii Hidroelectrica nu vor primi factura la curent în următoarele două săptămâni. De asemenea, în intervalul 27 octombrie-10 noiembrie, compania nu va semna noi contracte de furnizare de energie electrică, deoarece lucrează la îmbunătățirea sistemelor informatice, se precizează într-o informare transmisă clienţilor.

„Vă informăm că în perioada următoare SPEEH Hidroelectrica va desfășura ample operațiuni de implementare a unor noi softuri și de migrare a bazelor de date, care vor întrerupe temporar procesul de facturare, înregistrarea solicitărilor și reclamațiilor, precum și răspunsurile la cererile care se află în curs de procesare. Intervalul de derulare a acestor procese va fi 27.10.2022-10.11.2022”, se arată în documentul primit de clienţi.

Compania mai menţionează că activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura că şi până acum conform programului afișat pe site-ul companiei, însă dosarele depuse în următoarele două săptămâni pentru contractarea serviciului de furnizare a energiei electrice vor fi procesate după 10 noiembrie.

În septembrie, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, declara că societatea se confruntă, în ultima perioadă, cu foarte multe cereri noi, ajungându-se la un număr triplu de clienţi (300.000) faţă de anul trecut şi rezultând o presiune foarte mare pe infrastructura software. Era vorba de circa 5.000 de clienți noi pe zi.

articolul original.

Rătăciţi în tradiţie: Caii verzi zburdă la Hidroelectrica

26 October 2022 at 15:30
image

De la o zi la alta, veştile despre ce şi cum face şi ce mai plănuieşte Perla Coroanei economiei naţionale devin simple cioturi contrariante de informaţii. Nu le scutură nimeni, nu se cer detalii. De sub aparenţa unor preocupări  bine jucate în spaţiul public cam de aceleaşi personaje, se văd însă colţii interdicţiei de-a acorda perlei o justă atenţie. Societatea de producere a energiei electrice în hidrocentrale Hidroelectrica S.A. îşi permite să fie stat în stat, în ciuda faptului că nu aparţine celor 7din Consiliul de Supraveghere, cu atât mai puţin celor 5 din Directorat. La rigoare, capitalul social al Hidroelectrica este deţinut de statul român prin Ministerul Energiei (în proporţie de 80,056099782%) şi de Fondul Proprietatea S.A. (19,943900218%). Nu este un secret că există şi un stat în… statul în stat. Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom se numeşte şi administrează Fondul Proprietatea prin filiala din România. Despre deturnarea Fondului Proprietatea de la scopul iniţial, culisele de la Templeton şi cum îşi fac de cap în România au curs valuri de dezvăluiri şocante. Scurse au rămas.

Ultima ispravă de proporţii a Hidroelectrica e gata uitată. Cum pe la Capitală nimeni nu întreabă, nimeni nu simte vreo apăsare să ofere informaţii din proprie iniţiativă. Pe scurt, ca jucător nou pe piaţa de furnizare a energiei electrice, cu accent pe consumatorii casnici, compania anunţase pompos trecerea de la intenţie la decizia strategică de preluare a unui jucător vechi, cu o cotă de piaţă de luat în seamă, CEZ Vânzare. Nu era nimic surprinzător în această achiziţie. În plus, nu este un secret că Hidroelectrica stă undeva între prost şi foarte prost în privinţa unei platforme de gestionare a furnizării de energiei electrică. În condiţiile în care piaţa furnizării este cel mai lovit sector al domeniului energetic, din cauza reglementărilor aberante, cu inconfundabil specific românesc, preluarea CEZ Vânzare părea o simplă chestiune de timp. A intervenit o amânare, api decizia de renunţare la tranzacţie. Când auzi unul dintre motivele invocate,  te umflă râsul cu strigături. Cică se tem de instabilitatea legislativă din piaţa energiei. Aşa cum subliniază Ziarul Finaciar (vezi aici), vorbim de un „lucru paradoxal în contextul în care Hidroelectrica este o companie de stat, iar statul însuşi face legislaţia în domeniul energetic, fiind direct responsabil de haosul în care se află domeniul de la începutul anului”. Serios? Când şi-au dat seama?

Accesul la Bogdan Nicolae Badea, preşedintele Directoratului, e tot mai dificil. Ca dovadă ilustrativă stă episodul recent cu anunţarea iresponsabilă a fisurării barajului de la Bicaz. Lămuririle liniştitoare de la Hidroelectrica, deşi era obligatoriu să vina aproape instantaneu, au apărut după interminabile ore de aşteptare, că nu văzuse Excelenţa Sa textul. Aşa că poate ne răspunde cineva mai presus de dânsul. De exemplu, Ioana Andreea Lambru, preşedinte al Consiliului de Supraveghere. Dacă numele sună cunoscut, nu vă înşelaţi. E acelaşi personaj din savuroasa scenetă cu sex pe canapeaua lui Crin Antonescu, din urmă cu mulţi ani de zile. Personajul are şi un CV de toată comedia, şi un mandat de 4 ani ca supraveghetoare, începând cu 5 februarie 2019.

Nu are rost să ne facem iluzii. Nu aflăm nimic. Cum n-am aflat explicaţii nici despre porcăria cu respingerea furnizării de energie electrică pentru micii întreprizări, în ciuda faptului că oferta pentru Clienţi Business tronează pe site. Cum, la scară mai mare, nimeni răspunde cinstit la întrebările legitime, multe din registrul siguranţei naţionale, legate de afacerea cu listarea cotită la bursă a companiei via acţiunile operate de Templeton, afacere între timp ancorată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Apropo de bursă, cum vine socoteala cu listarea unei firme care deţine în proporţie de 100% o firmă în insolvenţă? Liniştea-i profund de profundă. În paranteză fie spus, firma în insolvenţă e una viabilă, esenţială pentru siguranţa Sistemului Energetic Naţional. Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A. e numele ei. Iar Hidroelectrica avea la îndemână soluţia majorării de capital, dar nu n-a vrut şi nu vrea. Neoficial nu îi lasă, aţi ghicit, Templeton. Important e că aveau de unde. E suficient să reţineţi numai că, în primul semestru din 2022, Hidroelectrica a avut venituri de 4,7 miliarde lei (+ 48% faţă de S1 2021), cu un profit net total nedrept de 2,6 miliarde lei (+55%). „Nedrept” e un cuvânt paşnic căci, în realitate, vorbim de jefuirea noastră de către stat. E acel stat denunţat de Remus Borza, în epoca insolvenţei Hidroelectrica şi a luptei cu prematur uitaţii „băieţi deştepţi”, drept „cel mai deştept băiat din Energie”. Abia aşa înţelegem cum obţii asemenea rezultate financiare, deşi vinzi de 30% mai puţină energie. Jaful din preţ vine, iar poveştile alea cu bursa de energie să le ţină ministrul Virgil Popescu pentru el, pentru cine l-a pus şi mai ales pentru cine-l susţine. Mare minune că Hidroelectrica n-a forţat un pic afacerea, că obţinea în 6 luni tot profitul net de la 31 decembrie 2021, respectiv 3,020 miliarde lei.

Când te uiţi la atâta bănet, normal e să te uiţi şi spre lucrările finanţate de companie în propria-i curte. La scară naţională subiectul e unul tabu. Atunci, te-ai aştepta ca mărimile politico-administrative dintr-un judeţ cu obiective hidroenergetice esenţiale să se uite în curtea lor. La Neamţ, de pildă, nu e cazul. Aţi auzit, aţi citit pe undeva că Romelectro a denunţat vestitul contract de retehnologizare de la CHE Stejaru? O să citiţi. Aici. Nu de alta, dar se apropie termenul de 7 ani pentru finalizarea lucrărilor. Se va vedea că la Hidroelectrica nu-i ca prin alte companii naţionale şi afaceri naţionale, unde se umbă după cai verzi pe pereţi – e pe dos, zburdă caii verzi.

Viorel COSMA

articolul original.

Elena Udrea va scăpa de dosarul Hidrolectrica și de cel privind finanțarea campaniei electorale a lui Băsescu

25 October 2022 at 12:10
image

Elena Udrea și Ioana Băsescu se află printre numele celebre care ar scăpa de dosare penale, prin prescrierea faptelor, în urma deciziei luate marți de instanța supremă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind prescripția. Udrea, aflată în penitenciar, ar urma să scape de dosarul Hidrolectrica și de cel privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, spune Silvia Uscov, avocata acesteia.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.

Decizia va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete – inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor. Vor fi vizate dosare cu infracțiuni de drept comun, dar și dosare de corupție cu nume celebre.

Elena Udrea scapă de dosarul Hidrolectrica și de cel privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Băsescu

În baza deciziei de marți a ICCJ, Elena Udrea ar scăpa de dosarul Hidrolectrica și de cel privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, a declarat pentru HotNews.ro Silvia Uscov, avocata Elenei Udrea. De asemenea, va scăpa și Ioana Băsecu, condamnată și ea în primă instanță în dosarul finanțării campaniei electorale.

În dosarul Hidroelectrica ar trebui să se dispună încetarea procesului penal și, de asemenea, în dosarul privind finanțarea campaniei electorale dacă se aplică deciziile CCR și hotărârea ICCJ de astăzi, toate faptele sunt prescrise, a explicat avocata.

Decizia ICCJ nu are însă niciun efect asupra dosarului Gala Bute, în care Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare.

După decizia definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute, Udrea a încercat să fugă din țară și a fost prinsă în Bulgaria, unde a stat în arest timp de peste două luni, timp în care s-a derulat procesul de extrădare. Ea a fost adusă în 16 iunie în România și a fost încarcerată la Penitenciarul Târgșor pentru a executa pedeapsa de 6 ani de închisoare.

Dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009

În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

În acest dosar, Elena Udrea a primit mai multe pedepse cu închisoarea între 3 şi 6 ani pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani de închisoare, a fost adăugat un spor. Astfel, în final a rezultat o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.

Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani de închisoare cu executare.

Dan Andronic a fost achitat pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Este singurul inculpat în acest dosar în cazul căruia instanța a dispus achitarea.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce Elena Udrea în dosarul campaniei electorale a alegerilor din 2009

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017 pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

“În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

“Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a lui Traian Băsescu, spuneau procurorii.

Dosarul Hidroelectrica

Pe rolul Curții de Apel București, Elena Udrea are și dosarul în care a fost trimisă în judecată de DNA în urmă cu 5 ani pentru că ar fi acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la “băiatul deștept” Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica.

Acest dosar este rejudecat. În iulie 2020, instanța supremă a decis că procesul Hidroelectrica, în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influență și de spălare a banilor, iar Dan Andronic de mărturie mincinoasă, poate începe. Primul termen al acestui proces de la Curtea de Apel București a fost în octombrie 2021, când Udrea a mers la instanță, dar nu a intrat în sală, pe motiv că nu este vaccinată anti-COVID.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce Elenei Udrea în dosarul Hidolectrica

Elena Udrea și Dan Andronic au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în decembrie 2017, în dosarul în care fostul ministru al Dezvoltării este acuzată că a acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la “băiatul deștept” Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica.

Procurorii susțin că Elena Udrea “a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 de dolari pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA”. Este vorba de Bogdan Buzăianu, considerat cel mai puternic “băiat deștept” din energie.

Din această sumă, Udrea ar fi primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, și o creanță de 900.000 de euro, respectiv “o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații”. Dan Andronic era patronul Evenimentului Zilei.

Potrivit procurorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media – Evenimentul Zilei, n.r.), Elena Udrea “a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe”.

articolul original.

Europarlamentarul Rareș Bogdan pune ‘presiune’ pe companiile de pe piața energiei: Rezolvați problema, nu vă bateți joc!

14 October 2022 at 20:45
image

Prim-vicepreşedintele și europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, a transmis vineri seara la Realitatea Plus că firmele care furnizează energie electrică ar trebui să trimită facturile la timp consumatorilor, precizând că nu se află într-un stat fără câini, fie că sunt multinaţionale, fie că sunt companii românești. Liderul PNL le spune clar și răspicat, să rezolve problema, fără să își bată joc.

”Ar trebui în primul rând ca ANRE împreună cu Ministerul Energiei să pună presiune pe furnizori, distribuitori, ca aceştia să angajeze, dacă e cazul, oameni mai mulţi şi să rezolve această problemă (a emiterii facturilor la timp – n.r.)”, a afirmat Rareş Bogdan, vineri seară, la Realitatea Plus.

El a dat exemplul companiei Hidroelectrica, în cazul căreia s-a înregistrat o majorare a portofoliului de clienţi, dar care nu reuşeşte să emită facturi la zi, clienţii aşteptând luni pentru a le primi.

”Hidroelectrica să treacă imediat la angajarea de oameni pentru a procesa aceste date şi pentru ca oamenii să primească lunar facturile! Dar aici, vedeţi… eu nu vreau să vin să pun presiune suplimentară. În cazul în care nu reuşim nici măcar atâta să rezolvăm, înseamnă că statul român este un stat slab. Când ai o majoritate de 70%, când ai preşedinte, premier, când ai Parlament şi când ai Guvern şi ai toată forţa politică şi determinarea necesară să faci lucruri, pui presiune pe jucătorii din piaţă şi le explici foarte clar: nu sunteţi într-un stat fără câini, băieţi, fie că sunteţi multinaţionale, fie că sunteţi companie românească! Rezolvaţi problema, nu vă bateţi joc!”, a spus politicianul.

”În România, funcţionarii publici şi cei cimentaţi în companiile de stat sunt uneori mai puternici decât cei din politic. Iar cei din politic de foarte mule ori nu înţeleg că puterea e la noi. De foarte multe ori, oamenii nu pricep o chestiune – eu le tot explic, şi culmea că mă înţeleg şi unii din PNL şi unii din PSD, şi unii din UDMR de multe ori, alteori sunt mai puţini care mă înţeleg – dom-le, puterea e la noi, orice nu va ieşi în România sau orice va merge prost, noi vom deconta. Nu va deconta şeful de la Romgaz, nu va deconta şeful de la ANRE, de la ANRM, şeful de la Hidroelectrica sau de la Nuclearelectrica sau de la Transgaz, cei care vor deconta sunt oamenii politici”, a mărturisit eurodeputatul, conform news.ro

articolul original.

Hidroelectrica vinde Republicii Moldova energie cu 200 de lei/MW mai mult față de cât plătește un consumator român, spune Virgil Popescu| AUDIO

14 October 2022 at 12:56
image

Hidroelectrica a început să furnizeze Republicii Moldova energie electrică. Prețul nu este unui deloc mic, potrivit ministrului Energiei. Virgil Popescu spune că  persoanele fizice din țara noastră pot beneficia de un preț de 255 de lei net pe Megawatt pe oră față de 450 de lei cât vor plăti cetățenii din Moldova. 

Prezent la Termocentrala Rovinari din județul Gorj, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a comunicat că prețul Megawatului pe oră de 90 de euro, respectiv 450 de lei, pentru furnizarea de către Hidroelectrica a energiei electrice în Republica Moldova, nu este mai mic decât în România.

Virgil Popescu, ministrul energiei, spune că prețul în România „pentru persoane fizice este de 255 de lei la Hidroelectrica, atâta este, vorbim de prețul net al energiei electrice”

De noaptea trecută, Hidroelectrica şi compania Energocom desemnată de Guvernul din Republica Moldova au început furnizare a 100 MW energie electrică.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova a lansat recent și o rugăminte către populație și anume de a economisi pe cât posibil energie:

„Astăzi vin cu o rugăminte foarte mare la voi – să ne străduim să economisim energia electrică în următoarea perioadă, mai ales între orele 07:00 – 10:00 și 18:00 – 23:00. De ce este atât de important? Pentru că economisirea ne va permite să avem energie electrică fără a fi nevoiți să intervenim în activitățile zilnice. Acest lucru este esențial până găsim soluții potrivite sub aspect financiar”.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/10/14oct-14-CORESP-GJ-SNDW-Gabi-Mladin-pret-energie-Moldova.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Citește și: România a redus cu 5% consumul de energie în primele 8 luni ale anului, dar avem și consumatori mari care au închis temporar activitatea | AUDIO

Foto: Shutterstock

articolul original.

Hidroelectrica livrează energie super-ieftină în Republica Moldova

14 October 2022 at 10:21
Hidroelectrica a încheiat un contract de furnizare de energie electrică la 450 de lei/MWh cu Energocom, firmă din Republica Moldova, potrivit unui anunț al ministrului Energiei, Virgil Popescu, iar livrările au început din această noapte. Prețul cu care Hidroelectrica vine energie în Moldova este de aproape trei ori mai mic decât cel din piața românească
“Energie electrică pentru Republica Moldova! Prin OUG 138/2022, care a fost adoptată ieri, am modificat OUG nr. 119/2022 astfel că ”în situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova, în acest sens, la prețul de referință prevăzut în anexa nr. 2. Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.
„Am fost, suntem și vom fi alături de cetățenii din Republica Moldova”, a mai spus Popescu.
În situația excepțională de acum – Ucraina a întrerupt exportul de energie, inclusiv către Republica Moldova, care își asigura de acolo circa 30% din consum – producătorii români de electricitate trebuie să vândă energie electrică la prețul de 450 de lei/MWh pentru a se asigura alimentarea Republicii Moldova, dacă au cantități disponibile, potrivit OUG adoptate ieri.
Prețul de 450 de lei/MWh este mult sub prețurile spot din România  – 1.450 de lei. Acest preț de altfel nu este întâlnit în nicio tranzacție făcută în ultimul timp pe vreo piață din România și el este, de fapt, prețul de la care producătorii de energie din România sunt impozitați cu 100% prin acea contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.
articolul original.

Facturile la energie electrică vor veni cu întârziere. Anunțul făcut de furnizori

8 October 2022 at 04:30
By: Geo
image

Facturile la energie electrică vor sosi cu întârziere în perioada următoare. Mai mulți furnizori și-au anunțat deja clienții că își adaptează sistemele informatice, după ce plafonul pentru consum a fost modificat.

Totoată, parlamentarii urmează să voteze și alte schimbări, așa că nu este exclus ca într-o lună să primiți două facturi. Dacă nu le puteți achita, puteți cere amânarea sau plata în rate. 

„Facturile aferente consumului de energie începând cu 1 septembrie ar putea fi emise cu întârziere”, precizează compania Enel într-un mesaj transmis clienților. Compania estimează că facturile vor începe să vină de la mijlocul lunii octombrie. 

Și Electrica Furnizare anunță posibile întâzieri, atât pentru facturile în format fizic, cât și pentru cele electronice. 

Companiile trebuie să își adapteze sistemele informatice pentru că de la 1 septembrie, ordonanța care plafonează prețurile la energie a fost modificată. A fost introdus un nou prag, de 255 de kwh. Cei care îl depășesc plătesc diferența până la 300 de kwh la prețul din contract.

Laurențiu Urluescu, Asociația Furnizorilor de Energie din România: „Sunt sigur că majoritatea furnizorilor vor întârzia facturile. Acum depinde de fiecare furnizor, cât de repede se mișcă să facă upgrade la sistemul informatic. Vorbim de 10 milioane de clienți, nu e așa de simplu. Noi avem o situație delicată în amonte, respectiv decontarea întârziată de către stat și atunci interesul nostru e să încasăm cât mai rapid”

Plata facturilor poate afi achitată și în rate

Reprezenții furnizorilor estimează că facturile vor întârzia câteva săptămâni. În unele situații, întârzierile sunt deja mari, cum este cea a companiei Hidroelectrica. Sunt peste 200.000 de clienți noi, atrași în ultimul an de prețurile mici. Pe grupul de Facebook al clienților Hidroelectrica, unii spun că sunt întâzieri și de câteva luni. 

Viorel Sava, administrator al grupului Clienți Hidroelectrica: „Sunt clienți care au primit, dar într-adevăr 90-95% dintre clienți nu au primit facturi, iar întârzierile sunt undeva la 2-3 luni, 4 luni, 5 luni. Facturile pot fi plătite în 45 de zile”.

Oricare ar fi furnizorul, dacă se adună sume mari de plată și nu puteți achita facturile, puteți cere plata în rate. 

Dana Dărăban, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie: „Nu mă aștept ca valori foarte mari să vină într-un timp foarte scurt, dar este adevărat că e posibil să vină două facturi într-un timp foarte scurt. Dacă nu se poate achita în termenul prevăzut pe factură, îi îndemn să se întrepte către furnizor și să încerce o variantă de eșalonare la plată sau de decalare a termenului”.

Zoltan Nagy, ANRE: „Dacă se lungește perioada și nici după o lună întârziere nu au rezolvat furnizorii facturile, problemele cu facturarea, ar fi cazut să demarăm și noi niște acțiuni de control să vedem care sunt problemele și dificultățile”.  

De luna viitoare ar putea apărea alte întârzieri de facturare, după ce în Senat au fost aprobate noi modificări legislative: facturarea să se facă în funcție de consumul lunar actual, nu media din anul anterior, de pildă, și au fost introduse noi categorii de beneficiari ai prețurilor plafonate, cum sunt familiile cu trei copii la școală. Pentru a intra în vigoare, modificările trebuie votate și de deputați. 

(Sursa:  StirilePROTV)

articolul original.

Un procent de 99% din plângerile împotriva Hidroelectrica, validate drept întemeiate de către companie

6 October 2022 at 07:03
By: -
image

Hidroelectrica a primit 40.589 de plângeri de la clienții casnici în intervalul ianuarie-iunie 2022, dintre care 40.476 au fost validate drept întemeiate, arată datele publicate de companie.

Doar 286 au fost catalogate ca nesoluționabile, din totalul de 40.762 de plângeri de la toți clienții, conform centralizării Hidroelectrica la șase luni, informează Economica.net.

Cele mai multe plângeri au vizat facturarea energiei consumate – circa 25.000. Dintre acestea, peste 8.500 nu au fost rezolvate în termenul legal.

Cel mai mare și mai ieftin producător de electricitate din România a ajuns la peste 300.000 de clienți casnici.

Luna trecută, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, anunţa că societatea se confruntă cu un aflux de aproximativ 5.000 de clienţi noi, ajungându-se la un număr triplu de clienţi.

,,Preţul pe care îl oferă Hidroelectrica este unul competitiv, care derivă din faptul că suntem şi producători de energie electrică. Încercăm în aceste momente de criză să oferim consumatorilor finali un preţ final care să le permită să îşi desfăşoare activităţile, dacă discutăm de zona comercială şi să poată să îşi gestioneze mai bine bugetele personale, dacă vorbim de clienţii casnici. Orice fel de modificări, de situaţii care pot genera panică pun o presiune suplimentară pe tot ce înseamnă sistemele informatice. Ne confruntăm cu un aflux de 5.000 de clienţi pe zi, ceea ce înseamnă o presiune foarte mare pe infrastructura software, dar în paralel dezvoltăm această zonă şi încercăm să preluăm cât mai multe dintre cererile clienţilor (…) Anul trecut aveam în jur de 100.000 clienţi, acum sunt aproximativ 300.000“, a spus miercuri Bogdan Badea.

Potrivit directorului executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Dana Dărăban, furnizorii vor întârzia emiterea facturilor privind consumul pe luna septembrie, întrucât nu au avut timp să-şi adapteze softurile de emitere a facturilor.

Aceasta a explicat, marţi, că OUG 119/2022 a fost emisă la 1 septembrie, cu aplicabilitate tot de la 1 septembrie, iar furnizorii au nevoie de cel puţin 30 de zile pentru modificarea softurilor.

sursa: adevărul.ro

articolul original.

Președintele Hidroelectrica consideră că românii nu trebuie să fie îngrijoraţi de viitoarea iarna

29 September 2022 at 11:04
image

Președintele Hidroelectrica transmite faptul că instituția pe care o reprezintă se pregătește pentru viitoarea iarnă, iar românii nu trebuie să fie îngrijoraţi. Bogdan Badea a mai explicat că nivelul rezervoarelor de apă este unul confortabil.

Asta în condiţiile în care românii fac cu greu față scumpirilor la energie electrică. România își produce aproape în totalitate curentul electric, dar facturile românilor sunt din ce în ce mai mari.

Românii trebuie să fie liniştiţi la iarnă, consideră președintele Hidroelectrica

Bogdan Badea, președinte directoriat Hidroelectrica transmite că românii nu trebuie să fie îngrijoraţi pentru iarnă viitoare mai ales în condiţiile în care compania are suficiente rezerve de apă care pot fi folosite pentru a genera curent electric. Sursa citată a explicat faptul că ultima perioadă a fost una bună din punct de vedere al precipitaților și Hidroelectrica a trecut peste seceta care i-a afectat serios activitatea

„Hidroelectrica an de an s-a pregătit pentru programul de iarnă. Asta înseamnă că focusul a fost pe acumularea unor rezerve de apă suficient de confortabile, de cele mai multe ori peste obligațiile pe care le avem, astfel încât să fim capabili să facem față la vârfuri de consum punctuale sau ori de câte ori suntem ceruți de dispecerul național. Nu vedem niciun motiv pentru această iarnă nici de panică, nici de întreruperi punctuale de consumatori. Este o iarnă ca oricare alta. ” a vorbit Bogdan Badea.

Compania trebuie să gestioneze crizele meteorologice, iar Hidroelectrica a făcut cu brio față disconfortului creat de anomaliile vremii. Bogdan Badea îşi dorește ca Hidroelectrica să îşi crească portofoliul de clienți şi să se implice mai mult în procesul de furnizare.

Hidroelectrica a vândut energie la prețuri rezonabile

Președintele Hidroelectrica a dezvăluit faptul că instituția a vândut energie predictibilă și la preţuri rezonabile. Problema a apărut în momentul în care ”partea cealaltă a mesei” nu a avut acţiuni prudente preferând să cumpere de pe piețele volatile. Lucru care a generat și creșterea prețului la energie.

(…) Comportamentul pe partea cealaltă a mesei nu a fost unul prudent, ci mai mult s-a preferat achiziționarea din piețe volatile, din piețe cum este piața pentru ziua următoare, fapt ce a generat, de fapt, în acest an și anul trecut această creștere explozivă a prețurilor”, a declarat Bogdan Badea.

Este bine de menţionat faptul că, în contextul în care românii au plătit sume halucinante la energie electrică, Hidroelectrica a făcut un profit record. Compania Hidroelectrică este deținută în proporție de 80% de statul român. Hidroelectrica a obținut un profit uriaș bazat pe creșterea prețurilor la energie. În acest contex, cifra de afaceri a crescut cu 66%, până la 2,4 miliarde de lei, iar profitul obținut a crescut cu 79% la 1,3 miliarde de lei, comparativ cu aceeași perioadă anterioară. Așadar, în mod sigur românii care nu își vor putea plăti facturile uriașe la iarnă vor fi acum mai liniștiți pentru că președintele Hidroelectrica transmite un mesaj de calmitate, la fel ca și guvernatorul Mugu Isărescu.

articolul original.

Elena Udrea sesizează Curtea Constituțională. Miza, 4,7 milioane de euro

16 September 2022 at 13:13
image

O judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie ridicată de Elena Udrea.

Astfel, Elena Udrea sesizează CCR în legătură neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale în baza cărora instanţa i-a pus sechestru pe avere, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale.

În cadrul dezbaterilor din dosarul „Hidroelectrica”, Elena Udrea a cerut, prin intermediul avocaţilor săi, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale care reglementează măsurile asigurătorii şi confiscarea extinsă: art. 107 din Codul penal (scopul măsurilor de siguranţă), art. 112 din Codul penal (confiscarea extinsă), art. 291 alin. 2 Cod penal (traficul de influenţă – confiscarea de bunuri); Legea 656/2002 (art. 32 – 33) şi Legea 129/2019 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 50 -51) cu privire la măsuri asigurătorii şi confiscarea de bunuri, precum şi câteva articole din vechiul Cod penal.

Magistratul care se ocupă ce acest caz, Corina Ciobanu, a admis cererea Elenei Udrea şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la aceste prevederi legale.

În octombrie 2018, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale, decizie menţinută ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În baza art. 345 al. 1 şi 2 C.pr.pen. respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. În baza art. 346 al. 2 C.pr.pen. constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 604/P/2017 din 18.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, conform încadrării expuse în rechizitoriul mai sus menţionat. În baza art. 249 C.pr.pen. rap. la art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatei Udrea Elena Gabriela, până la concurenţa echivalentului în lei a sumei de 4.700.000 euro, în vederea confiscării speciale. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare cu privire la măsurile asigurătorii şi de 3 zile de la comunicare cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii cauzei şi a modului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor. Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 1 octombrie 2018”, se arăta în decizia instanţei din octombrie 2018.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în acest dosar pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

Udrea se află în Penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”. 

articolul original.
  • There are no more articles
❌