ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Dan Dungaciu, analist de politică externă: ‘Sper că Zelenski nu a încercat să atragă NATO în războiul cu Rusia’

20 November 2022 at 11:45
image

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, a declarat că „s-ar putea ca partea ucraineană să simtă că ceva se modifică în atmosfera generală”, după ultimele discuții între oficiali din Rusia şi SUA, „și de aici un tip de iritare a președintelui ucrainean”.

„Sper că Zelenski nu a încercat să atragă NATO în războiul cu Rusia. Dacă tu vezi că președintele Ucrainei este disperat (n.r – întrebat dacă Zelenski ar fi putut face lucrul acesta din disperare), în condițiile în care se declamă pe multe televiziuni că armata Rusiei este în derivă și Ucraina punctează victorii, apare cel puțin o contradicție. De ce e disperat, din moment ce Ucraina este pe val? De unde provine disperarea aceasta, din realitatea de pe teren? Sau provine din realitatea diplomatică pe care domnul Zelenski o simte? O realitate diplomatică care pentru prima dată tatonează posibilitatea unei negocieri. Asemenea discursuri și sugestii au venit chiar de la nivel înalt, în special de la partea americană.

Intervenția foarte rapidă și grăbită a președintelui Biden sugerează că America n-a vrut niciodată o escaladare pe dimensiunea asta, dar alte voci au spus că e momentul unei negocieri(…). Domnul Jake Sullivan a avut întâlniri despre care nu s-a spus nimic. Știe domnul Zelenski ceva mai multe despre această tentativă, tatonare diplomatică? Este puțin deranjat că lucrurile merg într-o direcție și de aici tonul lui de insurgență față de occidentali? Este poate devreme să spunem da sau nu, dar sugerează într-un fel că ceva s-a întâmplat acolo.

Asta nu înseamnă că dacă se tatonează acum o soluție diplomatică mâine vor și începe discuțiile. Au început, oarecum, la Ankara. S-ar putea ca partea ucraineană să simtă că ceva se modifică în atmosfera generală și de aici un tip de iritare”, a declarat directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, la Puterea Știrilor.

Amintim că Zelenski a reafirmat, miercuri, că racheta care a ucis doi oameni cu o zi înainte într-un sat polonez de lângă graniţa cu Ucraina a fost „rusească”, contrazicând NATO şi Washington care acreditează mai degrabă teza unei rachete de apărare ucrainene.

„Nu am nicio îndoială că această rachetă nu a fost a noastră”, a declarat miercuri seară la televizor preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind că Kievul a dorit să facă parte dintr-un grup internaţional de anchetă asupra acestui incident.

„Cred că a fost o rachetă rusească, conform raportului armatei ucrainene”, a adăugat el, în timp ce oficialii NATO au estimat că este probabil o rachetă din sistemul ucrainean de apărare antiaeriană, conform psnews.ro

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Ceva e în neregulă. Nu are cum ca o țară membră NATO să aibă nevoie de 4 ore ca să afle ce s-a întâmplat la graniță’

17 November 2022 at 21:45
image

Ion Cristoiu, publicist și scriitor, a vorbit, printre altele, despre situația cu racheta care a ajuns în Polonia. „Ceva e în neregulă. Nu are cum ca o țară membră NATO să aibă nevoie de 4 ore ca să afle ce s-a întâmplat la graniță.” 

„Orice traiectorie de rachetă este monitorizată de NATO, deci ei știau de la început ce rachetă era. Ceva e în neregulă. După părerea mea, la 16.41 știau și polonezii despre ce e vorba. Consiliul de Apărare al polonezilor s-a întâlnit după 4 ore. Nu are cum ca o țară membră NATO să aibă nevoie de 4 ore ca să afle ce s-a întâmplat la graniță”, a declarat Ion Cristoiu.

Ion Cristoiu consideră că în cazul în care se întâmplă ceva care e în apropiere de tine, nu aștepți să afli din media. „Dacă pe ulița mea cade ceva, eu aștept să aflu de la ziar?”, a spus scriitorul.

„Polonezii au declarat stare de alertă și au lăsat să curgă mediatic. Cineva din America mi-a spus că a căzut bursa. Informația era că rușii au atacat o țară membră NATO”, a mai precizat Cristoiu.

De asemenea, acesta a adăugat că după incident politicienii au scris pe Twitter, iar în postări era același mesaj, conform gândul.ro

articolul original.

UE alocă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România a solicitat fonduri pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina | AUDIO

15 November 2022 at 17:22
image

Uniunea Europeană, alături de mai multe instituții financiare internaționale, alocă încă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România, care are graniță comună cu Ucraina, a cerut deja Comisiei bani pentru un proiect menit să grăbească transportarea de mărfuri din și către țara vecină. De la Bruxelles, transmite Anca Grădinaru.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/15nov-18-Anca-SNDW-Un-miliard-pentru-culoare.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Din cele 250 de milioane de euro disponibile pentru modernizarea infrastructurii de transport, România va lua bani pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina al Dunării. Este un sistem care va permite navelor care transportă grâne sau alte bunuri din Ucraina către Vest să circule și noaptea.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, spune că traseele prioritare create de Uniunea Europeană pentru exporturile ucrainene și-au atins limitele și trebuie dezvoltate.

60% din marfa exportată de Ucraina de la începutul războiului a fost scoasă din țară pe aceste coridoare.

Adina Vălean: Vedem că sunt neajunsuri, că lucrurile s-au mișcat mai greu, dar lucrurile s-au mișcat

„Pot să vă spun că acest coridor pe Dunăre merge cel mai bine. Și, de altfel, cred că ar fi corect să vă spun că absolut toată lumea apreciază enorm eforturile făcute de România pentru a ajuta. Noi vedem că sunt neajunsuri, că sunt lucruri blocate, că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că liniile de cale ferată erau pline de buruieni, dar lucrurile s-au mișcat”, a spus Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean.

România poate cere Comisiei Europene bani inclusiv pentru cele 7 puncte de frontieră cu Ucraina

România poate să ceară fonduri de la Comisia Europeană inclusiv pentru cele noi 7 puncte de frontieră cu Ucraina, din care 2 s-au redeschis deja, ce vor dubla numărul total de vămi pentru persoane și mărfuri dintre țara noastra și Ucraina.

De la Bruxelles, Anca Grădinaru, Europa FM.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Raportul privind spațiul Schengen va fi discutat mâine de comisarii europeni. Surse europene: Raportul este favorabil României și Bulgariei | AUDIO

articolul original.

Polonia va construi la granița cu Rusia un gard de sârmă ghimpată

3 November 2022 at 00:00
image

Polonia va construi un gard de sârmă ghimpată la granița sa cu Kaliningrad, pe fondul temerilor că enclava Rusiei ar putea deveni un canal pentru migrația ilegală.

Construcția gardului de 2,5 metri înălțime va începe imediat, a declarat, miercuri, ministrul apărării, Mariusz Blaszczak, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Sky News.

Blaszczak a invocat preocupări legate de securitate și s-a referit la în toamna anului trecut, când mii de migranți africani și din Orientul Mijlociu au încercat să treacă granița cu Belarus în Polonia.

Polonia va construi la granița cu Rusia un gard

La vremea respectivă, a acuzat Belarusul, un aliat apropiat al Rusiei, că i-a dus pe migranți ca parte a unei campanii de război „hibrid” pentru a destabiliza Europa. Minskul a respins acuzațiile.

Blaszczak a mai spus că bariera din Kaliningrad va fi similară cu cea pe care Polonia a instalat-o anul trecut de-a lungul graniței cu Belarus.

Enclava, unde Rusia are o prezență militară semnificativă, se află pe coasta baltică între Polonia și Lituania și este separată de Belarus printr-un coridor de frontieră.
articolul original.

Coreea de Nord a lansat o rachetă care a trecut pentru prima dată granița maritimă în Coreea de Sud. Seulul denunță „o invazie de facto”

2 November 2022 at 08:10

Coreea de Nord a lansat miercuri cel puţin 10 rachete de diferite tipuri, iar o rachetă balistică a trecut pentru prima dată granița maritimă a celor două țări, a declarat armata sud-coreeană. Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a numit acțiunea Phenianului drept o “invazie teritorială de facto”, scrie BBC.

Racheta balistică cu rază scurtă de acțiune a aterizat la aproximativ 60 km de orașul Sokcho din sud și a declanșat alarme de raid aerian pe insula Ulleungdo. Ulterior, armata sud-coreeană a declarat că a tras trei rachete aer-sol spre nordul graniței sale maritime, ca răspuns la lansarea Nordului. Șefii de stat major sud-coreeni au declarat într-un comunicat că armata nu poate “tolera acest act provocator al Coreei de Nord și va răspunde strict și ferm în cadrul unei strânse cooperări între Coreea de Sud și SUA”.

Ei au adăugat că președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a ordonat un “răspuns rapid” la ultima agresiune. “Coreea de Nord a lansat astăzi cel puţin 10 rachete de diferite tipuri spre Est şi Vest”, a indicat Statul Major Interarme din Seul, în timp ce preşedintele sud-coreean a ordonat o “reacţie rapidă” la ultimele “provocări” ale Phenianului.

“Această lansare de rachetă nord-coreeana este extrem de neobişnuită şi inacceptabilă, având în vedere că a căzut în apropierea apelor teritoriale sud-coreene la sud de linia de limită nordică, pentru prima dată” de când peninsula a fost divizată, a explicat Kang Shin-chul, director de operaţiuni în cadrul Statului Major interarme. Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol “a subliniat că provocarea nord-coreeană este o invazie teritorială de facto de către o rachetă care a trecut linia de limită nordică pentru prima dată de la divizarea” peninsulei, se arată într-un comunicat al preşedinţiei.

Este cea de-a 29-a lansare a Coreei de Nord din acest an, potrivit unei numărători CNN, şi vine după ce Statele Unite şi Coreea de Sud au început marţi exerciţiile militare programate anterior, numite “Vigilant Storm”. Manevrele implică 240 de aeronave şi “mii de membri ai serviciilor” din ambele ţări, potrivit Departamentului american al Apărării.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, urmează să se întâlnească joi, la Pentagon, cu omologul său sud-coreean Lee Jong-sup. Experţii au declarat anterior că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea trimite un mesaj prin prezentarea deliberată a arsenalului naţiunii într-o perioadă de conflict global accentuat. Luna trecută, presa de stat nord-coreeană a rupt şase luni de tăcere cu privire la seria de teste cu rachete din acest an, susţinând că acestea au fost menite să demonstreze disponibilitatea Pyongyangului de a lansa focoase nucleare tactice asupra unor potenţiale ţinte din Sud. Ultimele teste au avut loc, de asemenea, după ce şeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a avertizat săptămâna trecută că Pyongyang ar putea să se pregătească pentru un test nuclear. “Urmărim acest lucru foarte, foarte atent. Sperăm că nu se va întâmpla, dar indicaţiile merg, din păcate, în altă direcţie”, a declarat joia trecută şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi.

articolul original.

În România, alimentele sunt mai ieftine decât în alte țări! Bulgarii vin să cumpere castraveți de la noi

27 October 2022 at 19:22
image

Creșterea prețurilor la alimente reprezintă o problemă în toată lumea, dar inflația a evoluat diferit în fiecare țară în parte. Ungaria se luptă cu o inflație record de aproape 20 la sută, Republica Moldova trece printr-o criză energetică fără precedent, în timp ce vecinii bulgari vin în țara noastră pentru a-și cumpăra cele necesare.

Așadar, odată cu inflația și problemele economice care au împânzit toate țările, se schimbă și anumite obiceiuri.

Înainte, românii erau cei care treceau granița pentru prețuri mai mici, însă în Giurgiu sunt tot mai mulți bulgari din Ruse care vin să cumpere în special legume, brânzeturi, lactate și nu numai.

Oamenii preferă să plătească taxa de pod și tot e mai ieftin decât în țara lor.

Într-un supermarket din Ruse, un carton cu 10 ouă costă în jur de 5 leva, echivalentul a aproximativ 12,5 lei, iar un litru de ulei are cam același preț.

Bulgarii vin la sfârșit de săptămânp să se aprovizioneze

Prețurile în piața din Giurgiu sunt mult mai mici. De exemplu, un kg de roșii costă 8 lei, un kg de ardei este 6,5 lei, iar varza este la jumătate de preț comparativ cu Ruse.

Comercianții din Giurgiu spun că vecinii lor din Ruse vin la sfârșit de săptămână să facă provizii.

„De toate cumpără. Roșii, în special. Castraveciori. Mai puțin varză, varză nu prea cumpără. Roșii și castraveți, ardei capia”, spune un comerciant din piața de la Giurgiu. „Înainte noi mergeam la ei să cumpărăm. Acum vin și ei și cumpără de la noi”, spune un vânzător din piață.

„Da, mai sunt și bulgari care vin la noi la piață. Da, s-au cam inversat rolurile. Foarte mulți bulgari și la supermarketuri am văzut, și la noi în piață vin, că sunt prețurile mai mici”, spune un alt bărbat.

Vecinii bulgari cumpără în special legume, iar din supermarketuri ulei, zahăr, care în Bulgaria au prețuri foarte mari comparativ cu cele din România.

„Am înțeles că la ei s-a scumpit exagerat, traiul este foarte greu la ei și am înțeles că vin la noi. Cumpără tot felul de legume pentru toamnă-iarn”, confirmă Marin Robert, administratorul pieței din Giurgiu.

Rata inflației în Bulgaria a ajuns la 15,6%, în timp ce datele pe luna septembrie arată că țara noastră are o inflație 13,4%, potrivit Digi24.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Zeci de migranți dezbrăcați, găsiți la granița dintre Grecia și Turcia. ONU vrea anchetă

18 October 2022 at 00:00
image

Agenția ONU pentru refugiați a declarat că este „profund îngrijorată” de descoperirea a 92 de migranți dezbrăcați la granița dintre Grecia și Turcia și a cerut o anchetă în acest caz.

Cele două țări s-au acuzat reciproc pentru situația dificilă a celor 92 de migranți. Grecia a dat vina pe Turcia, spunând că „comportamentul” acesteia este o „rușine pentru civilizație”, informează BBC.

Turcia a negat că i-a trimis pe bărbați peste râul Evros și și-a acuzat vecinul de „cruzime”.

Cum au ajuns acești migranți dezbrăcați la granița dintre cele două țări?

În timp ce cele două părți se învinovățeau reciproc, agenția pentru refugiați a Națiunilor Unite a cerut o anchetă și s-a declarat „profund afectată de rapoartele și imaginile șocante”: „Condamnăm orice tratament crud și degradant și solicităm o anchetă completă”.

a declarat că i-a salvat vineri pe cei 92 de bărbați care au fost descoperiți dezbrăcați, iar unii cu răni, în apropierea graniței sale nordice cu Turcia. Autoritățile grecești au declarat că bărbații au primit imediat îmbrăcăminte, hrană și primul ajutor. Nu a fost clar cum și de ce bărbații își pierduseră hainele.

De unde veneau bărbații?

Frontex a declarat că bărbații erau în principal din Afganistan și Siria și că ofițerul pentru drepturi fundamentale al organizației a fost informat despre o potențială încălcare a drepturilor.

Ministrul grec al protecției civile, Takis Theodorikakos, a afirmat că mulți dintre migranți au declarat pentru Frontex că „trei vehicule ale armatei turce i-au transferat” pe râul care acționează ca o frontieră naturală.

„O rușine pentru civilizație”

Ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, a declarat într-un tweet că tratamentul aplicat de Turcia migranților este o „rușine pentru civilizație”.

Un purtător de cuvânt al ministerului de interne al Turciei i-a răspuns lui Mitarachi, scriind pe Twitter: „Cum nu ați putut găsi nici măcar un singur caz de încălcare a de către Turcia, căutați doar să expuneți imaginea cruzimii pe care ați impus-o ca și cum Turcia ar fi făcut-o!”.
articolul original.

Finlanda și-a închis granița pentru turiștii ruși

30 September 2022 at 22:00
image

Autoritățile din Finlanda au anunțat că au închis granița pentru turiștii ruși începând de vineri, 30 septembrie, potrivit Reuters.

pentru turiștii ruși de la miezul nopții dintre joi și vineri, ora locală, fapt ce va duce la o scădere semnificativă a traficului transfrontalier, a anunțat recent guvernul finlandez.

care intră în Finlanda ar putea pune în pericol relațiile internaționale ale Finlandei, a declarat ministrul de externe Pekka Haavisto, într-o conferință de presă.

Intrarea pentru vizite familiale, precum și pentru muncă și studii, va fi în continuare permisă, a adăugat el.

articolul original.

Inghesuiti printre paleti de marfa, spre vestul Europei. Zeci de migranti prinsi de politistii de frontiera. Foto

5 August 2022 at 09:33
image

Doua grupuri de migranti au fost date jos din trei tiruri care transportau marfa in tari din vestul Europei.

Primii transfugi au fost gasiti in doua tiruri care urmau sa iasa din tara prin vama Nadlac si care transportau sucuri, respectiv produse sanitare, pentru firme din Franta si Polonia.

In urma controlului amanuntit al remorcilor, politistii au descoperit 28 de migranti, cu varste cuprinse intre 18 si 46 de ani, care provin din Pakistan, India si Afganistan.

Un alt grup, de 8 transfugi, a fost gasit in remorca unui tir care transporta bare metalice pentru o firma din Rusia. Acestia provin din Afganistan si India si sunt solicitanti de azil in tara noastra.

image
image
image
image
articolul original.
  • There are no more articles
❌