ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 August 2022Ultimele Stiri

Poliția din Kosovo susține că o patrulă a fost atacată în nord, la granița cu Serbia

7 August 2022 at 05:58

Poliţia din Kosovo susține că una din patrulele sale din apropierea graniţei cu Serbia a fost atacată, sâmbătă, într-o zonă afectată de dispute etnice şi activităţi de contrabandă, relatează Reuters.

Etnicii sârbi reprezintă aproximativ 5% din populaţia kosovară

Tensiunile dintre Priştina şi Belgrad au izbucnit recent şi au ajuns la apogeu săptămâna trecută, după ce Kosovo a declarat că îi va obliga pe sârbii care trăiesc în nord şi folosesc la maşini numere de înmatriculare sârbeşti să solicite plăcuţe eliberate de instituţiile din Priştina.

Obligaţia este în prezent amânată. Etnicii sârbi reprezintă aproximativ 5% din populaţia kosovară, formată în proporţie de 90% din etnici albanezi.

„Au fost cel puţin zece împuşcături, trase aproape de o barcă a poliţiei, dar nimeni nu a fost rănit”, a declarat poliţia într-un comunicat, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.

Poliţia a spus că patrula a fost atacată în apropierea oraşului Zubin Potok, când încerca să lanseze o barcă pe lacul Gazivoda, parte a graniţei.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, sursă foto: captură YT

Aproximativ 50.000 de sârbi trăiesc în nordul Kosovo, dar aceştia nu recunosc declaraţia sa de independenţă din 2008 şi menţin legături strânse cu Belgradul.

Kosovo este recunoscut de peste 100 de ţări, în principal occidentale, dar nu şi de state precum Serbia, Rusia sau China.

Pacea fragilă din Kosovo este menţinută de misiunea KFOR a NATO, care are 3.770 de militari, potrivit surselor citate.

În momentul de faţă, NATO doar monitorizează situaţia, dar a spus că este pregătită să intervină în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea este pusă în pericol.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

35 de străini s-au ascuns în tiruri pentru a trece ilegal granița în Ungaria

5 August 2022 at 22:00
image

Poliţiştii de frontieră arădeni au depistat, în ultimele 24 de ore, ascunşi în trei TIR-uri, 35 de cetăţeni din Pakistan, India și Afganistan care au încercat să treacă ilegal frontiera în Ungaria, a informat vineri Poliția de Frontieră.

La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară un cetăţean ucrainean și un cetățean grec, aflați la volanul unor TIR-uri, cu care transportau, conform documentelor de însoţire a mărfii, și produse sanitare, pentru firme din Franța și Polonia.

În urma controalelor efectuare, în compartimentele pentru marfă au fost descoperiţi, ascunşi, 28 de cetăţeni străini.

Unii oameni ar face orice pentru a trece ilegal granița

Este vorba de cetăţeni din Pakistan, India și Afganistan, cu vârste cuprinse între 18 și 46 de ani.

De asemenea, la Punctul de Trecere a Frontierei Vărșand, poliţiştii de frontieră au verificat un TIR condus de un cetățean din Belarus, care transporta bare metalice pentru o firmă din Rusia. În urma controlului efectuat au fost descoperiți, ascunși în compartimentul destinat mărfurilor, șapte cetăţeni din Afganistan și India, solicitanți de azil în țara noastră.

În toate cazurile, efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii activități infracționale.

articolul original.

Inghesuiti printre paleti de marfa, spre vestul Europei. Zeci de migranti prinsi de politistii de frontiera. Foto

5 August 2022 at 09:33
image

Doua grupuri de migranti au fost date jos din trei tiruri care transportau marfa in tari din vestul Europei.

Primii transfugi au fost gasiti in doua tiruri care urmau sa iasa din tara prin vama Nadlac si care transportau sucuri, respectiv produse sanitare, pentru firme din Franta si Polonia.

In urma controlului amanuntit al remorcilor, politistii au descoperit 28 de migranti, cu varste cuprinse intre 18 si 46 de ani, care provin din Pakistan, India si Afganistan.

Un alt grup, de 8 transfugi, a fost gasit in remorca unui tir care transporta bare metalice pentru o firma din Rusia. Acestia provin din Afganistan si India si sunt solicitanti de azil in tara noastra.

image
image
image
image
articolul original.

Viktor Orban a emis decretul: Din cauza numărului mare de migranți care vin în Europa, vor fi efectuate lucrări pentru a crește înălțimea gardurilor la granițe

16 July 2022 at 19:45
image

Premierul ungar Viktor Orban, a semnat un decret prin care se va consolida securitatea la granițele cu Serbia şi Croaţia. Acest lucru constă în efectuatarea de lucrări pentru a creşte înălţimea gardurilor, scrie agerpres.ro

Peste 100.000 de migranţi au venit de la începutul anului pe ruta balcanică, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjártó.

Poliţia ungară a anunţat cu o zi în urmă că a început să recruteze patrule de „vânătoare de frontieră” pentru a le desfăşura la graniţa sudică a Ungariei împotriva migraţiei ilegale, efectivele totale ale acestor patrule urmând să ajungă la 2.200 de agenţi.

La rândul său, ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a promis duminică o creştere a salariilor militarilor, poliţiştilor şi ale membrilor noilor patrule menţionate, consemnează agenţia MTI.

Anunţul Budapestei despre sporirea măsurilor de protecţie la graniţe survine la o zi după ce noul guvern sloven de centru-stânga, condus de liberalul proeuropean Robert Golob, a anunţat că a început demontarea gardului ridicat în anul 2015 la frontiera Sloveniei cu Croaţia de către fostul guvern condus de conservatorul Janez Jansa, care a fost un aliat al lui Viktor Orban.

Respingerea migranţilor este una dintre măsurile pentru care Comisia Europeană acuză Ungaria de încălcarea statului de drept, transmite AGERPRES

articolul original.

Test de cultură generală. Ce fel de graniță are România la sud?

14 July 2022 at 08:00
image

Cu toții cunoașteți frumusețile țării noastre, din înaltul munților și până în verdele câmpiilor, dar știți ce fel de graniță are România la sud?

Dacă ați ajuns aici, probabil v-ați întrebat cel puțin o dată ce fel de .

Granița din sudul țării noastre este una naturală și este dată de . Împărțim cea mai mare parte din această graniță cu Bulgaria, dar și o parte mai mică cu Serbia.

Ce fel de graniță are România la sud?

Sudul și estul țării este cuprins de câmpii întinse, al căror potențial este sporit de fluviul Dunărea și de afluenții săi, formând o semilună exterioară fertilă care se extinde până la frontiere.

Există o mare diversitate în topografie, geologie, climă, hidrologie, floră și faună, iar de milenii acest mediu natural a purtat amprenta unei populații umane, ni se arată în Britannica.

Importanța fluviului Dunărea

Lunca Dunării este importantă din punct de vedere economic, iar pe toată porțiunea râului, de la Calafat, în vest, până la Galați, în est, foste mlaștini au fost îndiguite și drenate pentru a crește . Păduri de salcie și de plop mărginesc râul, care este important pentru pescuit, dar cu atât mai mult pentru comerț.

Orașele-port fluvial Drobeta–Turnu Severin, Turnu Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galați și Tulcea completează așezările rurale.

Râurile României sunt practic toate afluente ale Dunării, care formează frontiera de sud a țării noastre începând de la Moldova Nouă și sfârșind la Călărași.

Granița dintre România și Bulgaria

La începutul lunii iunie 2022, Ministrul Transporturilor român și omologul bulgar s-au întâlnit pentru a vorbi despre studiile de fezabilitate necesare începerii construirii de 5 noi poduri peste Dunăre între cele două țări.

În prezent, există doar două poduri care leagă cele două țări: Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin, notează Balkan Insight.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Călătorești în Bulgaria? Atenție mare! Ce trebuie să știi, dacă vrei să treci granița

2 July 2022 at 12:02
image

Persoanele care au de gând să călătorească în Bulgaria, atunci trebuie să cunoască faptul că au intrat în vigoare noi prevederi referitoare la taxele de drum (TOLL) pentru circulaţia autovehiculelor de transport marfă şi pasageri. Anunțul a fost făcut de MAE.

Începând cu data de 1 iulie 2022, cetățenii care doresc să călătorească în Bulgaria trebuie să știe faptul că există noi prevederi vis-a-vis de taxele de drum (TOLL) pentru circulația autovehiculelor de transport marfă și pasageri. În acest sens, drumurile naționale de categoria II vor fi incluse în sistemul de taxare tip TOLL. Cuantumul taxelor de drum pentru autostrăzi și drumurile naționale de categoria I va fi majorat. Această majorare se va efectua în două etape: prima are loc de la 1 iulie 2022, iar cea de-a doua are loc de la 1 ianuarie 2023.

Anunțul făcut de MAE

  1. Pentru mijloacele de transport cu greutate cuprinsă între 3,5 și 12 tone, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum până la data de 31 decembrie 2022:
  • între 6 și 9 stotinci (100 stotinci = 1 leva) pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;
  • între 5 și 8 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria I;
  • între 2 și 3 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria a II-a.

Pentru mijloacele de transport cu greutate cuprinsă între 3,5 și 12 tone, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum, începând cu data de 1 ianuarie 2023:

  • între 10 și 13 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;
  • între 6 și 9 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria I;
  • între 4 și 7 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria a II-a.

Mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone (2 sau 3 osii)

  1. Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 2 sau 3 osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum până la data de 31 decembrie 2022:
  • între 16 și 20 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;
  • între 13și 17 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria I;
  • între 9 și 11 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria a II-a.

Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 2 sau 3 osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum, începând cu data de 1 ianuarie 2023:

  • între 26 și 30 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;
  • între 22 și 25 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria I;
  • între 19 și 23 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile naționale de categoria a II-a.

Mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone (+4 osii)

  1. Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 4 sau mai multe osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum până la data de 31 decembrie 2022:
  • În limita a/de la 15 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe pe drumurile naționale de categoria a II-a pentru mijloacele de transport din categoria EURO VI, EEV și  32 de stotinci pentru mijloacele de transport din categoria EURO 0, I, II, pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă.

Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 4 sau mai multe osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum începând cu data de 1 ianuarie 2023:

  • În limita a/de la 29 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe pe drumurile naționale de categoria a II-a pentru mijloacele de transport din categoria EURO VI, EEV și  43 de stotinci pentru mijloacele de transport din categoria EURO 0, I, II, pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă.

Autocare cu greutate între 3,5 și 12 tone

  1. Pentru autocarele cu greutate între 3,5 și 12 tone, în funcție de categoria și clasa acestora, se vor achita următoarele taxe de drum, până la data de 31 decembrie 2022: între 1 și 5 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs, iar de la data de 1 ianuarie 2023, între 2 și 8 stotinci.

Autocare cu greutate de peste 12 tone

  1. Pentru autocarele cu greutate de peste 12 tone, în funcție de categoria și clasa acestora, se vor achita drept taxe de drum, până la data de 31 decembrie 2022, între 2 și 6 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs, iar de la data de 1 ianuarie 2023, între 3 și 9 stotinci.

În acest context, este subliniată importanța informării corecte a șoferilor români, a achiziționării din timp a vinietelor electronice și achitării conforme a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, în conformitate cu legislația în vigoare.

Toți cei interesați pot obține informații relevante, după cum urmează:

Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro/node/51904http://sofia.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_rowww.meteoalarm.orgwww.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația “Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

articolul original.

Centrele de antrenament ale armatei ucrainene, sub asediu! Generalul Igor Konașenkov: ‘Forțele armate ale Federației Ruse au efectuat o lovitură masivă asupra teritoriului centrelor de antrenament ale forțelor terestre’

26 June 2022 at 12:15
image

Ministerul Apărării rus a anunţat, duminică, că a folosit arme de înaltă precizie pentru a lovi centre de antrenament ale armatei ucrainene în trei regiuni, Cernihiv, Jîtomîr şi Lviv, din Ucraina, au informat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters şi France Presse.

Ministerul a precizat că a lovit trei centre de antrenament militar în nordul şi vestul Ucrainei, inclusiv unul situat în apropiere de graniţa cu Polonia, cu câteva zile înaintea unui summit al NATO din care face parte Varşovia.

Duminică mai devreme, Ucraina a anunţat că rachete ruseşti au lovit capitala ucraineană Kiev.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au efectuat o lovitură masivă asupra teritoriului centrelor de antrenament ale forţelor terestre, trupelor de asalt aerian din cadrul forţelor armate ale Ucrainei cu arme de înaltă precizie şi rachete (de croazieră) Kalibr”, a declarat duminică jurnaliştilor reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, general-locotenent Igor Konaşenkov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

Printre ţintele vizate se numără un centru de pregătire militară al forţelor ucrainene în districtul Starîci din regiunea Lviv, la aproximativ treizeci de kilometri de graniţa poloneză.

Celelalte două centre de antrenament ucrainene vizate se află în regiunea Jîtomîr (centru-vest) şi în regiunea Cernihiv (nord).

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus nu a precizat de unde şi când au fost lansate aceste rachete, dar Ucraina a anunţat sâmbătă că Rusia a efectuat lovituri din Belarus, cu care are graniţă la nord. Moscova nu a comentat acest lucru.

După lovituri, mai multe brigăzi ucrainene „şi-au pierdut complet capacităţile de luptă” şi „planurile de a le desfăşura în zonele de luptă au fost dejucate”, a spus Konaşenkov.

Odată cu aceste bombardamente, Rusia reaminteşte încă o dată că este capabilă să lovească în orice punct al teritoriului ucrainean, chiar dacă majoritatea operaţiunilor au loc acum în estul şi sudul acestei ţări, notează AFP.

Autorităţile ucrainene au anunţat de asemenea lovituri ruseşti asupra capitalei Kiev duminică dimineaţă, dar Konaşenkov nu a menţionat acest lucru.

La rândul său, guvernatorul regional ucrainean Oleksandr Skiciko a anunţat duminică pe aplicaţia de mesagerie Telegram că au fost auzite explozii în oraşul Cerkasî din centrul Ucrainei.

El nu a dat mai multe detalii. Cerkasî a fost în mare parte neatins de bombardamente de când Rusia a invadat Ucraina în
februarie, notează Reuters.

Aceste lovituri ruseşti au loc în timp ce s-a deschis summitul G7 duminică în Germania şi o reuniune a NATO urmează să înceapă marţi în Spania.

Ofensiva rusă în Ucraina, care a început la sfârşitul lunii februarie, a tensionat puternic relaţiile dintre Moscova şi ţările occidentale, informeaz agerpres.ro

articolul original.

„Războiul whisky-ului”, care a durat 50 de ani, a dus la apariția primei granițe terestre dintre Canada și Europa

21 June 2022 at 12:00
image

„Războiul whisky-ului”, cel mai prietenos (sau cel mai pasiv-agresiv) război care nu a fost purtat niciodată, a luat sfârșit.

După 50 de ani de pretenții de suveranitate asupra insulei Hans, care este situată în Cercul Arctic și măsoară doar 1,3 kilometri pătrați, Danemarca și Canada au decis să o împartă, creând efectiv prima graniță terestră Canada-Europa.

Să ne întoarcem în timp până în anul 1972. Oamenii de știință canadieni și danezi au fost însărcinați să determine coordonatele geografice ale micuței insule și localizarea acesteia în raport cu granițele maritime total arbitrare. În anul următor, ambele țări au susținut că insula le aparținea, scrie IFL Science.

Cum a început Războiul whisky-ului?

Timp de câțiva ani, nimeni nu s-a mai gândit la această dispută până când o companie petrolieră canadiană a făcut câteva cercetări pe și în jurul insulei. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce cele două națiuni explorau un acord cu privire la regiunile marine din strâmtoarea Nares, unde se află insula Hans. Acordul a fost semnat în 1983, iar vestea explorării Dome Petroleum a ajuns în Danemarca în 1984.

Se spune că ministrul de atunci al Groenlandei, Tom Høyem, a zburat cu elicopterul spre Insula Hans, plantând un steag și lăsând o sticlă de băutură (probabil Schnapps), însoțită de următorul mesaj: „Velkommen til den danske ø”, adică „Bine ați venit pe Insula Daneză”.

Canadienii au făcut apoi la fel, îndepărtând steagul și lăsând o sticlă de whisky canadian, de unde a și apărut numele de „”. Acest „schimb” a durat ani de zile.

„Consecințele” acestui război

Războiul a atras din nou atenția presei în 2004 și de atunci, cele două națiuni și-au propus să găsească o soluție. După mulți ani, au decis să o aleagă pe cea mai evidentă: nelocuită în două.

Acest lucru a dus la apariția uneia dintre cele mai mici granițe din istorie și dintre Canada și Europa. Pe cale de consecință Canada și Danemarca și-au dublat fiecare instantaneu numărul de națiuni cu care se învecinează. Înainte, fiecare țară avea un singur vecin, Statele Unite, respectiv Germania.

Mai multe persoane s-au întrebat dacă împărțirea unei granițe terestre cu Europa îi va permite acum Canadei să participe la Eurovision, dar după cum probabil știm cu toții, nu este necesar ca o țară să aibă graniță sau chiar să fie din Europa pentru a participa.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Stelian Tănase: ‘Pentru noi miza acestui joc este ca UE să-și ducă granițele cât mai spre est, ceea ce este și teama cea mai mare a lui Vladimir Putin și a camarilei sale’

20 June 2022 at 20:45
image

„Pentru noi miza acestui joc este ca UE să-și ducă granițele cât mai spre est, ceea ce este și teama cea mai mare a lui Vladimir Putin și a camarilei sale. Si Ucraina dorește asta. Și Republica Moldova și Georgia doresc asta.

Ideea este să nu mai fim la granița UE, ci în mijlocul ei, ne-ar oferi un alt statut, siguranță, societatea ar fi mult mai democratică, mai relaxată. De aceea este foarte important să aducem Ucraina în Uniunea Europeană, Moldova -chiar dacă nu ne unim, să nu ne gândim așa de departe- și Georgia”, a afirmat Tănase.

„Deci în momentul în care va avea Uniunea Europeană o astfel de configurație care, repet, este groaza lui Putin și a camarilei, atunci și România ar avea o poziție mult mai bună decât cea din prezent în cadrul UE. E foarte rău să fi țară de graniță, foarte greu. Totul se schimbă: raportul de forțe pe plan politic, felul în care funcționează bugetele, investițiile, dezvoltarea țării, măcar pentru generațiile viitoare.”

Din această perspectivă, a argumentat Stelian Tănase, ar fi de dorit ca diplomația și toți liderii români care merg în străinătate să susțină acest demers, conform realitatea.net

articolul original.
  • There are no more articles
❌