ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

S-ar putea întâmpla și în România? Italia intenționează să impună o taxă excepțională unică de 50% pe veniturile excesive ale companiilor energetice

28 November 2022 at 16:04
image

Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters.

Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.

Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.

Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.

Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, conform agerpres.ro.

articolul original.

UE nu a reușit să ajungă la un acord privind plafonarea gazelor naturale. Statele membre se reunesc luna viitoare | AUDIO

25 November 2022 at 08:21
image

În pragul iernii, țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord privind plafonarea prețului gazelor naturale. Măsura a fost apreciată de majoritatea celor 27 de state ca fiind ineficientă. O nouă reuniune pe această temă va avea loc luna viitoare.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/25nov-11-July-rel-fara-plafonare-deocamdata.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Discuţiile au fost aprinse, există poziţii foarte divergente, dar dezbatere abia a început a spus ministrul Industriei din Cehia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului European.

Majoritatea statelor din blocul comunitar cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte se află Germania și un grup mic, dar format din ţări puternice, Olanda, Suedia şi Finlanda. Acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Comisia Europeană a prezentat marți un plan care prevede plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh, dar măsura va fi aplicată în două situații: în primul caz când preţurile de referinţă pentru Europa depășesc această valoare timp de două săptămâni sau, în al doilea caz, dacă prețurile sunt cu 58 de euro mai mari faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Între timp, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, reia avertismentul că în iarna 2023-2024 Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai mare în contextul internațional marcat de războiul din Ucraina și revenirea economiei Chinei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Sindicaliștii din penitenciare, nemulțumiți de protocolul care-i obligă să viziteze închisorile pentru a se familiariza cu locul dacă devin corupți | AUDIO

articolul original.

Klaus Iohannis: Depozitele noastre de gaz sunt pline, dar trebuie să avem şi o marjă de siguranţă. Avem nevoie de ele și pentru aprovizionarea R. Moldova, în caz că apar probleme deosebit de grave acolo (VIDEO)

24 November 2022 at 14:51
image

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că depozitele de gaze ale României sunt pline, dar e nevoie să existe o marjă de siguranţă.

Aflat într-o vizită în Lituania, Iohannis a susținut că, în domeniul energiei, e nevoie de un plan în etape pe termen scurt, mediu și lung, iar România are un astfel de plan. Scopul este ca țara noastră să aibă energie nu doar pentru consumul propriu, ci și pentru a exporta.

Iohannis, despre planurile României în ce privește energia

„Suntem cu stocarea aproape de 100%, deci depozitele noastre de gaz sunt pline, dar noi vrem să avem şi o marjă de siguranţă. Prin urmare, sunt în negociere câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc. Avem nevoie de ele pentru consumul propriu, dar şi pentru aprovizionarea Republicii Moldova, în caz că apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt şi stăm bine”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-o conferință comună cu omologul lituanian Gitanas Nauseda.

Cât despre măsurile pe termen mediu, acesta a amintit de întâlnirea cu Romgaz-OMV Petrom privind începerea exploatării gazului din Marea Neagră: „Am primit promisiuni că anul viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră. E vorba de perimetrul numit Neptun Deep”.

Iohannis a mai precizat că România sprijină și dezvoltarea energiei regenerabile și că are planuri concrete privind investiţia în centrale nucleare.

„Pentru 2050 avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând ca producţia asigurată de regenerabile şi de nuclear să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor fi retehnologizate. Deci e un plan foarte ambiţios, care merge pe mai multe decenii şi astfel românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, ci sunt planificate şi pentru viitor”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că se au în vedere interconectările cu toţi vecinii noștri pentru a putea exporta, dar şi importa energie.

Lituania, prima țară care a renunțat complet la resursele energetice rusești

La rândul său, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a amintit că țara sa a fost prima care a renunțat complet la resursele energetice rusești: „Pentru noi a fost foarte important mai ales din raţiuni politice, că de 30 de ani ne-am confruntat dacă nu cu şantaj energetic din partea Rusiei, cel puţin cu o puternică dorinţă de manipulare, lucru care nu îi mai e la îndemână acum”.

articolul original.

Mascarada cu noile plafoane de preț la energie merge mai departe

24 November 2022 at 08:36
image

Comisiile reunite pentru industrii și servicii și pentru politică economică, reformă și privatizare ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, 22 noiembrie, raportul final (cu amendamente) pe un proiect de lege mult așteptat. Este cel privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 care stabilea măsurile inițiale aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Miercuri, 23 noiembrie, proiectul a trecut de votul Camerei Deputaților în calitate de cameră decizională și merge la promulgare, la președintele României. S-a încheiat oarecum un proces legislativ controversat, neunitar și tărăgănat, discriminator pe alocuri. Plafoanele și prețurile aplicate populației, firmelor și diverselor categorii de autorități și organizații, prețuri care includ TVA, se aplică de la 1 ianuarie 2023 până în 2025.

Pe partea de energie electrică, prețul maxim stabilit este de 1,3 lei/kWh.

La consumatorii casnici, referitor la perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022, prețul maxim rămâne de 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar până în 100kWh realizat la locul de consum în 2021. De la 1 ianuarie 2023 și până la 31 martie 2025, același peț maxim de 0,68 lei/kWh se aplică următoarelor categorii de clienți:
  1. clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 kWh inclusiv;
  2. clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri și a unei declaraţii pe propria răspundere;
  3. clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri si a unei declaraţii pe propria răspundere;
  4. clienții casnici familii monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere.

Beneficiarilor de la punctele (2), (3) și (4), prețul final facturat plafonat li se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menționate.

Prețul plafonat crește la maximum 0,80 lei/kWh pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, însă numai pentru ce nu depășește un consum curent de 255 kWh. Același plafon de preț rămâne valabil pentru consumul realizat de la 1 ianuarie 2023 la 31 martie 2025 de către clienţii casnici care se încadrează între 100,01 si 255 kWh.

Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei kWh. Dacă depășește 300 kWh/lună, întreg consumul – nu doar diferența – se facturează cu 1,3 lei/kWh.

În privința IMM-urilor, plafonul este de maximum 1 leu/kWh pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la prețul de 1,3 lei kWh, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentatului legal. De aceleași condiții de facturare beneficiază și operatorii care prestează serviciile de utilităţi publice, operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome și toate entitățile publice și private care prestează un serviciu public, institutele naționale de cercetare-dezvoltare.

Pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale, plafonul va fi de maximum 1 leu/kWh. Urmează o prevedere foarte interesantă din care rezultă că plafonul se aplică pentru toate locurile de consum ale unui beneficiar dacă respectivele clădiri au fost construite și autorizate cu destinația de spitale. În cazul consumatorilor casnici cu mai multe locuri de consum (proprietăți), plafonul favorabil se va aplica numai într-un singur loc.

Același plafon de 1 leu/kWh, dar pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, este valabil pentru instituţiile publice, altele decât cele prezentate mai sus, precum şi pentru cele aparținând cultelor recunoscute oficial în România. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la prețul de 1,3 lei kWh.

La gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2025, preţul final facturat de către furnizori pentru clienții casnici este 0,31 kWh/lună. Plafonul maxim este de 0,37 lei/kWh în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică. De la 1 ianuarie 2023, același preț de 0,37 lei/kWh se va aplica și clienților noncasnici din cadrul parcurile industriale.

Rezumatul prezentat s-a făcut ansamblând informațiile disparate care circulă în mass-media, inclusiv cele orientate spre zona economică. Eventualele neclarități nu ne aparțin.

Proiectul de lege trimis la promulgare conține și alte prevederi care nu fac decât să confirme lipsa de viziune unitară în domeniu și incapacitatea (sau refuzul) de a elabora norme clare în beneficiul real al consumatorilor de energie electrică și gaze naturale. Singura certitudine în acest moment este că PSD+PNL+UDMR câștigă timp, în condițiile în care și așa zisa reglementare a pieței de energie electrică este o catastrofă națională.

Viorel COSMA

articolul original.

Plafon de preţ la gaze naturale propus de Comisia Europeană: 275 de euro/MWh, timp de un an

23 November 2022 at 08:37
image

Marţi, 22 noiembrie 2022, Comisia Europeană a propus un plafon la preţul gazelor naturale, la nivelul Uniunii Europene, la valoarea de 275 de euro pe Megawatt-oră pentru derivate cu livrare peste o lună de pe bursă olandeză. Potrivit comisarului european pe energie, Kadri Simson, plafonul ar trebui să fie valabil de la 1 ianuarie 2023. Anterior, Rusia a declarat că nu va livra producția de petrol către statele care vor plafona prețurile la gaz.

Ideea de a plafona preţului la gazele naturale nu a fost salutata de toate statele membre UE. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătuta de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi, 24 noiembrie 2022.

Plafon de preţ la gaze naturale propus de Comisia Europeană: 275 de euro/MWh, timp de un an

Potrivit comisarului european pe energie, Kadri Simson, plafonarea preţului ar putea proteja oamenii de creşterile de preţuri.

„Propunem să punem un plafon pe prețul gazelor TTF pentru a proteja cetățenii și afacerile noastre de creșterile extreme de prețuri”, a menţionat Kadri Simson.

Totodată, el a mai subliniat că mecanismul nu va pune în pericol piaţa europeană.

„Mecanismul este atent făcut să fie eficient, în vreme ce nu pune în pericol securitatea noastră la furnizare, funcționarea piețelor europene de energie și stabilitatea financiară”, a mai afirmat Kadri Simson.

Majoritatea statelor membre ar dori o limită stabilită în jurul valorii de 150-180 de euro pentru Megawatt oră, iar plafonul să fie activat de mai multe ori în decursul unui an.

Mecanismul propus de Comisia Europeană va contribui la evitarea creşterilor mari de preţuri înregistrate în luna august, când la hub-ul de gaze TTF cotaţiile cu livrare în luna următoare s-au apropiat de 314 euro pentru un Megawatt oră (MWh).

Rusia va reduce producţia de petrol către statele europene care vor plafona preţurile

Zilele trecute, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ. Însă, producţia de petrol se va livra către parneterii „orientaţi către piaţă”. Decizia vine în contextul în care UE ar putea stabili un plafon pentru producția rusească.

Decizia Rusiei vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să interzică din 5 decembrie 2022 importurile de ţiţei rusesc şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie 2023. Unele ţări, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au menţionat ca companiile vor beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport.

Anterior, Germania s-a opus acestei idei şi a declarat că va aloca 83,3 miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze şi electricitate. Proiectul va intra în vigoare de la începutul anului 2023, iar pentru 25.000 de companii preţul la gaze va fi plafonat cu 1 ianuarie. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von det Leyen, a criticat planul Germaniei cu privire la compensarea preţurilor la energie. Ulterior, cancelarul german a reproşat lipsa unei soluţii comunitare elaborate la Bruxelles. Mai mulţi membri ai Comisiei Europene şi lideri ai statelor membre UE au criticat planul Guvernului Olaf Scholz de a aloca 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze.

În acest context, Comisia Europeană a propus un plafon de preț la gaze naturale. Potrivit oficialilor UE, mecanismul nu va afecta piața europeană.

articolul original.

Cea mai mare parte a populaţiei judeţului Vaslui se încălzeşte cu lemne

21 November 2022 at 07:11
image

În mediul rural din judeţul Vaslui, procentul de extindere a infrastructurii de gaze naturale este în prezent de doar 21%.

În următorii ani, însă, aceasta s-ar putea dubla, iar fondurile accesate de primari, prin Programul „Anghel Saligny”, va contribui la acest lucru.

Comunele Griviţa, Muntenii de Sus, Văleni şi Soleşti au fost primele unităţi administrativ-teritoriale care au primit bani prin acest program pentru reţelele de gaze.

Comuna Griviţa, de pildă, a primit o finanţare de aproape 42 de milioane de lei, iar pentru celelalte trei comune – Muntenii de Sus, Văleni şi Soleşti – au fost alocate peste 100 de milioane de lei.

Investiţia însă este una de durată, iar, până când locuitorii comunelor vor avea acces la reţeaua de gaze naturale, cea mai mare parte a populaţiei din satele judeţului Vaslui îşi încălzeşte locuinţele cu lemne.

În prezent, însă, lemnul de foc este foarte scump, un metru cub fiind achiziţionat şi cu 700 de lei.

articolul original.

Tot mai multe brutării din Europa, inclusiv din România, se închid sau își reduc producția din cauza scumpirilor din sectorul energetic | AUDIO

18 November 2022 at 14:03
image

Scumpirea gazelor și a curentului electric i-a făcut pe mulți patroni de brutării să-și închidă afacerile sau să-și reducă producția. Astfel de cazuri sunt în multe țări europene, inclusiv în România, după cum reiese dintr-un reportaj realizat de jurnaliștii Euronews.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/18nov-14-Flori-–-sandwich-–-brutarii-inchise-din-cauza-facturilor-uriase-BUN.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În reportajul difuzat de Euronews, patronul unei brutării din orașul olandez Delft a povestit că de la 1400 de euro pe lună factura la gaze a ajuns să plătescă 12-13 mii de euro lunar și nu-și mai poate ține afacerea, o mică afacere de familie începută în urmă cu 100 de ani, când pâinea era livrată cu căruțe trase de cai. El a amintit că Guvernul a decis să le acorde brutarilor împrumuturi ieftine ca să-și înlocuiască cuptoarele pe gaz cu cele electrice, însă acesta a ales să nu riște.

O brutărie cu 400 de angajați, din România, are o factură la curent electric cu 30.000 de euro mai mare

În România, la Urlați, o brutărie cu 400 de angajați a ajuns să plătească echivalentul a 50.000 de euro pe lună pentru curent în loc de 20.000 de euro, după cum au mărturisit proprietarii brutăriei. Ei mizează pe un mai mare ajutor din partea statului român.

„Cea mai mare problemă a noastră este costul ridicat al energiei electrice. Mi-aș dori și ne-am dori cu toții să fim incluși în această schemă de compensare și pentru curent electric”, spune Bogdan.

Angajații brutăriei fac față cu greu scumpirilor

În reportaj apar și doi angajați ai brutăriei, soț și soție, care povestesc că fac cu greu față scumpirilor.

„Noi nu am dat drumul la centrală din cauza costurilor pentru că nu avem cu ce plăti. Vreau să mai tragem așa, să mai ținem. Facturi, mâncare, îmbrăcăminte. Nu ne mai permitem concedii, nu ne mai permitem absolut nimic”, spune Cristinel.

„Anul acesta, de exemplu, nu am plecat nicăieri la mare. Anul trecut am fost la bulgari vreo zece zile. Anul acesta…”, spune soția lui Cristinel.

Una dintre cele mai vechi brutării din Roma și-a redus producția după ce a închis cuptorul electric

Iar în Roma, una dintre cele mai vechi brutării, Forno di Campo de’ Fiori și-a redus producția, după ce a închis cuptorul pe bază de curent. Patronul a povesit că gazele și curentul electric au ajuns să coste de 4-5 ori mai mult față de anul trecut și, deși a scumpit pâinea cu 12%, iar statul a aprobat pachete de ajutor, se descurcă foarte greu cu plata facturilor care ajung la 12 mii de euro lunar.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Majorarea salariului minim, un efort uriaș pentru firmele mici. „Evident că nu-mi permit. Probabil o să mai pierdem din angajați”, spune un patron | AUDIO

articolul original.

E.On anunță că va dubla prețul gazului, din ianuarie 2023. Clienții vor plăti preț plafonat până în august

16 November 2022 at 16:54

E.On și-a notificat unii dintre clienți cu privire la faptul că prețul gazului se va dubla, începând cu luna ianuarie 2023. Clinenții casnici, însă, vor plăti un preț plafonat, potrivit bizbrasov.ro.

E.On a anunțat clienții care au planul tarifar denumit Start Gas, că, începând cu 21 ianuarie, prețul gazelor-marfă din contract va crește la aproximativ 1 leu/kWh (0,997 lei), conform unei notificări adresate unui client. Prețul final, cu toate tarifele și taxele ajunge astfel la 1,33 lei/kWh.

În momentul de față, pe acest plan tarifar, prețul este de 0,69 lei/kWh. E.On justifică majorarea prin creșterea prețului gazelor din piață.

„Criza energetică existentă în întreaga Europă influențează în mod direct și piața de energie din România. Prețul gazelor naturale din piața angro este calculat în raport cu prețul energiei electrice, care a crescut semnificativ, ajungând să se tranzacționeze pe piețele la termen la prețuri maxime istorice. Toate aceste elemente ne pun în imposibilitatea menținerii prețului contractual actual. Pe fondul modificărilor substanțiale ale condițiilor care au stat la baza încheierii inițiale a contractului dintre părți, te informăm că suntem nevoiți să actualizăm prețul de contract”, spune furnizorul.

E.On Energie amintește însă că modificarea nu va afecta în niciun fel clienții, pentru că prețul final al gazelor naturale pe care îl vor plăti efectiv este de 0,31 lei/kWh, până la finalul lui august 2023, potrivit legii.

articolul original.

Lovitură de proporții pentru europeni! Prețul gazelor naturale a crescut pe fondul răcirii vremii

14 November 2022 at 10:15
image

Pe măsură ce temperaturile urmează să scadă în unele părţi ale continentului european, preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut luni dimineaţa, după scăderea înregistrată săptămâna trecută.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile la gaze au crescut luni cu până la 5,8%, după ce săptămâna trecută au pierdut 15%. În jurul orei 8:23 a.m., cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în creştere cu 4,2%, până la 102 euro pentru un Megawatt-oră.

Firma de prognoze Maxar Technologies LLC estimează că la finele acestei săptămâni şi la începutul săptămânii viitoare va deveni mai frig în unele părţi ale Europei, ceea ce ar putea să oblige populaţia să utilizeze instalaţiile de încălzire după o amânare prelungită graţie temperaturilor neobişnuit de mari. În plus, problemele apărute la alte două zăcăminte de gaze din Norvegia vor menţine livrările din această ţară la un nivel limitat, a anunţat operatorul de reţea Gassco.

Cu toate acestea, există o probabilitate ridicată ca Europa să înregistreze temperaturi semnificativ mai mari decât media normală în cursul acestei ierni, potrivit Centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu Copernicus. Împreună cu livrările mari de gaze lichefiate, reducerea consumului de către clienţii industriali şi faptul că depozitele de gaze sunt aproape la nivelul maxim, există speranţă că Europa ar putea evita problemele cu aprovizionarea cu gaze în această iarnă, chiar dacă livrările de gaze ruseşti au fost reduse semnificativ.

„Perspectiva pentru iarna 2022/23 a fost ajutată de luna octombrie foarte blândă, cu o cerere de peste 20% sub media normală. Chiar dacă există unele incertitudini cu privire la cantităţile de gaze lichefiate car vor fi disponibile anul următor, acesta este un semnal pozitiv”, susţin analiştii de la Deutsche Bank AG.

Totuşi, mulţi oficiali avertizează că actuala criză este departe de a fi depăşită în condiţiile în care livrările globale de gaze rămân limitate, iar iarna care va veni ar putea să fie una mai grea. Asta face ca pieţele să fie în continuare nervoase cu privire la rezervele limitate, în cazul în care va apărea o întrerupere în aprovizionare sau va apărea un val de frig în lunile următoare, transmite AGERPRES

articolul original.

Începe războiul economic în Marea Neagră! Recep Tayyip Erdogan a făcut anunțul: Cum va lua Turcia fața României și Rusiei

13 November 2022 at 07:54
image

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că zăcământul de gaze din Marea Neagră al Turciei este pe cale să intre în exploatare anul viitor, aşa cum s-a promis, iar lucrările s-au accelerat, pentru a-l conecta la infrastructura naţională.

Vorbind la inaugurarea unei conducte de gaze naturale în nordul provinciei Kastamonu, Erdogan a declarat că forarea a 9 din cele zece puţuri din prima fază a zăcământului de gaze Sakarya, de pe fundul mării, a fost finalizată.

”Sperăm că vom începe să folosim aceste gaze anul viitor”, a spus Erdogan.

Turcia a descoperit gaze naturale în largul coastei sale de nord în 2020 şi de atunci a estimat volumele la 540 de miliarde de metri cubi (bcm).

Turcia a construit ”o bază energetică” în Sakarya şi va deveni o piaţă de referinţă pentru gaze naturale, cu includerea livrărilor interne, a spus Erdogan.

”Ne pregătim să construim o piaţă avansată a gazelor naturale în care mai multe produse, mai multe contracte se unesc pentru a forma preţuri de referinţă”, a spus preşedintele turc.

 Erdogan nu a menţionat Rusia în discursul său.

În ultimele săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a repetat că un hub de gaze naturale ar putea fi înfiinţat destul de repede în Turcia, prognozând că mulţi clienţi europeni vor apărea pe o astfel de piaţă, conform news.ro.

Vezi și:

Recep Erdogan: ‘Dacă republicanii își revendică cele câteva locuri de care au nevoie în Senat, lucrurile vor fi mult mai ușoare pentru noi’

articolul original.

Europa şi-a redus cu 22% consumul de gaze naturale în octombrie

10 November 2022 at 17:30
image

Europa şi-a redus semnificativ consumul de gaze naturale în luna octombrie, în condiţiile în care gospodăriile nu au pornit instalaţiile de încălzire graţie temperaturilor peste medie, ceea ce constituie o veste bună pentru piaţă înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Guvernele din regiune şi-au îndemnat consumatorii să îşi reducă consumul de gaze, după ce diminuarea livrărilor din Rusia a provocat temeri referitoare la o raţionalizare atunci când temperaturile vor scădea. Însă toamna blândă a ajutat la conservarea gazelor, chiar dacă termocentralele care produc electricitate continuă să consume mari cantităţi de combustibil.

Sectorul producţiei de electricitate şi-a majorat consumul de gaze cu 14% în ritm anual

Potrivit datelor furnizate de platforma online EnergyScan, pusă la punct de grupul francez Engie SA, cererea totală de gaze a Europei Occidentale a fost în luna octombrie a acestui an cu 22% mai mică decât în luna octombrie a anului trecut. Aceasta deşi sectorul producţiei de electricitate şi-a majorat consumul de gaze cu 14% în ritm anual, conform Agerpres.

Pe lângă evoluţiile meteo favorabile, cererea de gaze a fost redusă şi ca urmare a preţurilor care au explodat, astfel că mulţi consumatori industriali mici şi-au redus operaţiunile pentru a putea supravieţui. Această diminuare a consumului de gaze a clienţilor industriali, împreună cu intrările solide de gaze lichefiate şi faptul că depozitele de gaze sunt aproape pline, a ajutat la reducerea îngrijorărilor că guvernele vor fi nevoite să restrângă livrările către consumatori în lunile următoare.

„Apar semne ale unei modificări de comportament cu privire la utilizarea instalaţiilor de încălzire”

„Apar semne ale unei modificări de comportament cu privire la utilizarea instalaţiilor de încălzire”, spune Julien Hoarau, director de analize la EnergyScan. Aceasta a ajutat la exercitarea „unor presiuni semnificative de scădere a preţurilor spot la gaze în Europa şi a consolidat capacitatea continentului de a echilibra sistemul la iarnă”, a adăugat Julien Hoarau.

Chiar dacă preţurile de referinţă la gaze în Europa sunt de peste trei ori mai mari faţă de media multianuală, ele au scăzut totuşi cu peste 60% faţă de vârful atins în luna august.

Datele EnergyScan mai arată că cererea de gaze din partea utilizatorilor rezidenţiali, a mediului de business şi a micilor utilizatori industriali a scăzut cu 33% în luna octombrie, iar cererea de gaze a marilor consumatori industriali a scăzut cu 27%. Cererea puternică de gaze venită din partea sectorului producţiei de electricitate a mai redus din declinul total, în condiţiile în care numărul mare de reactoare nucleare din Franţa la care se efectuează lucrări de mentenanţă precum şi producţia scăzută de energie hidro în alte regiuni a forţat ţările să folosească mai multe gaze naturale pentru a produce electricitate.

Temperaturile scăzute vor îngreuna reducerea consumului de gaze

În mod inevitabil, însă, temperaturile scăzute vor îngreuna reducerea consumului de gaze în timp ce măsurile care vizează plafonarea preţurilor adoptate în unele ţări, precum Spania, ar putea diminua stimulentele pentru a face economii la gaze. Repornirea unor capacităţi industriale nefolosite în Europa ar pune de asemenea presiuni asupra livrărilor chiar dacă îmbunătăţirea producţiei de energie nucleară în Franţa în 2023 şi mai multe precipitaţii ar putea reduce utilizarea gazelor naturale pentru producţia de electricitate, a spus Hoarau.

articolul original.

UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

10 November 2022 at 09:40
image

Uniunea Europeană va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova să-și asigure necesarul de gaze și electricitate în această iarnă, a promis de la Chișinău președinta Guvernului Uniunii. Ursula von der Leyen a anunțat că Bruxellesul alocă încă 200 de milioane de euro pentru achiziții suplimentare de gaz, în condițiile în care Rusia a redus unilateral cu jumătate cantitățile de gaz contractate de Chișinău.

Jumătate din acești bani sunt granturi nerambursabile.

Alte 50 de milioane de euro va primi Republica Moldova pentru a-i ajuta pe cei mai săraci dintre locuitori:

„Atunci când facem diversificare la alți furnizori de gaze, noi facem tot posibilul ca să acordăm gaz în flux invers în Republica Moldova de la alți furnizori. Bineînțeles că în ceea ce privește electricitatea faceți parte din piața noastră și vom împărți atât electricitate cât va fi posibil. Înțelegem ce faceți, prin ce treceți și admirăm curajul cu care stați cu fruntea sus. Cele 200 de milioane de euro sunt pentru a diversifica aprovizionarea cu gaz și cele 50 de milioane de suport bugetar este decizia dumneavoastră dar ar putea fi folosiți pentru a susține gospodăriile casnice vulnerabile și companiile.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Ursula-cu-ce-ajutam.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Dear @sandumaiamd, the EU’s solidarity with Moldova is unshakeable.

Today we increase our support in the face of the acute energy crisis caused by Russia.

🇪🇺🇲🇩
https://t.co/TG9ZPw2F4G

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 10, 2022

Președinta Republicii Moldova este cea care i-a convins pe liderii europeni în ultimii ani ca țara sa să primească statutul de țară candidată la Uniune și implicit suport suplimentar.

Maia Sandu a promis și joi în fața președintei Comisiei că Republica Moldova nu se va abate de la drumul către consolidarea democrației:

„Rămânem convinși că este nevoie de eforturi și mai mari de unitate și de solidaritate la nivel global pentru a forța Rusia să plece din Ucraina, doar așa vom instala pacea. Pacea în Ucraina este vitală pentru liniștea și bunăstarea întregului continent și este esențială pentru noi, în Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut considerabil de la începutul războiului. Războiul a adus țării noastre și enorme prejudicii economice și sociale, pe care le resimte fiecare cetățean.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Maia-nu-ne-vom-abate.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Vă reamintim, Republica Moldova se află în cea mai gravă criză energetică de la obținerea indenedenței sale. Liderii de la Chișinău cer Uniunii să permită exportul către Reublica Moldova a unor cantități mai mari de  electricitate, în primul rând  din România.

Mare parte din cantitatea de energie exportată de Uniune în Republica Moldova și Ucraina, ajunge în țara invadată de Rusia.

Foto: Twitter / Ursula von der Leyen

Citește și: Republica Moldova susține că plătește României pentru energie prețuri exorbitante. Criza este atât de mare încât Chișinăul cere UE să-i dea voie să importe mai mult | AUDIO

articolul original.

Are România suficiente gaze pentru a trece iarna? Transgaz: Avem un grad de umplere de aproximativ 98% din capacitatea totală de înmagazinare

6 November 2022 at 16:45
image

Potrivit datelor furnizate pentru AGERPRES de către Transgaz, România va avea luni dimineaţă un volum de 3 miliarde metri cubi gaze în depozite, ceea ce corespunde unui grad de umplere de 97,7% din capacitatea totală de înmagazinare.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite.

Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie.

George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat joi că nu aveam niciun motiv să considerăm că la iarnă vor fi probleme cu asigurarea aprovizionării, dacă regimul termic va fi unul normal.

„Spre deosebire de anul trecut, începem cu un grad foarte mare de umplere a depozitelor de gaze, de peste 97%, adică 2,970 miliarde metri cubi. Este un grad foarte mare, care ne dă o siguranţă. Procentul acesta ne va ajuta să depăşim fără probleme o iarnă obişnuită din punctul de vedere al valorilor termice”, a spus el, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Totodată, producţia de cărbune a fost majorată, pentru a compensa nivelul mai scăzut de umplere a lacurilor de acumulare.

„Avem cu 900.000 de tone de cărbune în plus în stocuri, tocmai pentru a compensa această situaţie. În general lucrurile se prezintă bine, suntem convinşi că nu vom avea niciun fel de problemă în ceea ce priveşte asigurarea consumatorilor de gaze naturale în iarnă. În ceea ce priveşte fluxurile de import, nu au fost semnalate probleme. În concluzie suntem pregătiţi pentru iarnă. În condiţii de iarnă normală nu avem niciun motiv să considerăm că vom avea probleme de securitate în aprovizionare”, a susţinut Niculescu, scrie AGERPRES

articolul original.

Libia examinează construirea unei conducte de gaz natural către Grecia

3 November 2022 at 10:40

În prezent, compania petrolieră libiană de stat analizează posibilitatea construirii unei noi conducte de gaze naturale care va transporta gaze naturale din Libia în Grecia. Dezvăluirea a fost făcută de președintele consiliului de administrație al companiei petroliere NOC (National Oil Corporation), Farhat Bengdara, într-un interviu acordat postului de televiziune „Cnbc Arabiya”.

Concret, producția de gaze naturale a Libiei se ridică la 3.000 de miliarde de metri cubi, iar cea mai mare parte este consumată pe plan intern.

Oficialul libian a subliniat că NOC analizează posibilitatea construirii unei a doua conducte care va transporta gaze către orașul Damietta, din Egipt, la aproximativ 200 de kilometri nord de Cairo. Rezervele de gaze naturale ale Libiei, conform șefului NOC, sunt estimate la 80.000 de miliarde de metri cubi.

În opinia sa, Bengdara a adăugat că urmează să fie semnat un acord între compania petrolieră de stat a Libiei și gigantul energetic italian Eni pentru investiții în valoare între șase și opt miliarde de dolari cu scopul prospectării și explorării unor zăcăminte din Marea Mediterană și de pe coasta de vest a Libiei, scrie naftemporiki.gr

Oficialului libian spune că există un zăcământ de gaze pe coasta de vest a Libiei care ar fi mai mare decât Zor din Egipt. Acesta din urmă, descoperit de compania italiană Eni, este cea mai mare descoperire de gaz făcută vreodată în istoria Mediterenei, ceea ce a făcut ca Egiptul să devină nu numai independent energetic, ci și o țară exportatoare.

Șeful NOC a mai adăugat că producția de petrol a țării sale ar putea ajunge la trei milioane de barili în următorii doi-trei ani, față de nivelul actual de 1,2 milioane de barili. Potrivit lui Bengdara, Libia va cheltui aproximativ 4 miliarde de dolari în sectorul petrolului în acest an și în continuare va crește investițiile la 12 până la 15 miliarde de dolari anul viitor împreună cu partenerii săi de afaceri.

Libia este o țară-cheie

În contextul energetic, în ciuda prăbușirii producției sale în ultimii ani, Libia este o țară-cheie, deoarece rezervele sale de gaze naturale și petrol pot înlocui o parte semnificativă a livrărilor rusești către Europa. Nu sunt întâmplătoare eforturile Turciei de a exploata rezervele energetice ale Libiei în beneficiul propriu, prin semnarea unor acorduri ilegale cu guvernul interimar de la Tripoli cu privire la prospecțiuni pentru petrol și gaze naturale în largul coastei libiene.

În acest sens, departamentul de Stat al SUA și-a exprimat opoziția clară față de noul memorandum turco-libian, avertizând că „guvernul interimar al Libiei este obligat, în conformitate cu prevederile foii de parcurs oferite la Forumul  pentru Dialog Politic în Libia (LPDF), să nu ia în calcul acorduri care afectează stabilitatea relațiilor externe ale statului libian sau care îi impun obligații pe termen lung”.

Mai mult, atât în ​​Statele Unite, cât și în Europa, sunt exprimate îngrijorări puternice că, în perspectiva alegerilor din Turcia din luna iunie, președintele turc Erdogan va escalada tensiunile cu Grecia, pentru a asigura voturi din partea publicului naționalist din Turcia.

Rolul UE

UE trebuie să reacționeze față de escaladarea ambițiilor provocatoare ale Ankarei, după cum subliniază surse diplomatice de la Bruxelles.

„Întreaga politică energetică europeană, adică planul de înlocuire a surselor de energie rusești, presupune că Mediterana va rămâne o mare deschisă pentru interesele europene. Altfel, UE s-ar afla în situația imposibilă de a fi nevoită să-și extindă eforturile pentru a găsi surse alternative de gaze naturale la mii de kilometri dincolo de Mediterana și în Africa subsahariană”, subliniază aceleași surse pentru Naftemporiki.

Nu este întâmplător nici faptul că noul guvern al Italiei vrea să dubleze cantitatea de gaz natural extras din Marea Adriatică și să efectueze noi foraje.

„Mările noastre au zăcăminte de gaze pe care avem datoria să le exploatăm pe deplin”, a declarat noul prim-ministru Georgia Meloni. După cum a afirmat Adolfo Urso, ministrul italian al industriei, pentru ziarul Il Messaggero, „energia face ca industria să se miște și, prin urmare, unul dintre obiectivele noastre este să dezvoltăm un plan care să ne facă mai puțin dependenți cât mai repede posibil și apoi să transforme Italia într-un centru energetic al Mediteranei”.

Extracția gazelor naturale, spune Urso, este și o problemă geopolitică: „Dacă acum 10 ani Italia producea 13 miliarde de metri cubi de gaz pe an, în 2022 producția a scăzut la 3 miliarde. Cele 10 miliarde lipsă sunt ceea ce cumpărăm în plus din Rusia. Este o prostie!

articolul original.

Preşedinta Republicii Moldova: Tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an și este de 2 ori mai mare decât în România | VIDEO

1 November 2022 at 13:36
image

Preşedinta Republicii Moldova – Maia Sandu – a relevat rolul important al femeilor din țara sa, care creează și conduc afaceri de success. 40% din deputați și 22% din primarii Republicii Moldova sunt femei, a spus Maia Sandu. Apoi, lidera de la Chișinău le-a vorbit parlamentarilor români despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova, din cauza războiului din Ucraina:

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/01nov-13-Maia-Sandu-–-gaze-si-electricitate.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Trecem printr-o criză energetică majoră și riscăm să rămânem fără gaze și electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni, tariful la gaze a crescut de șase ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România”, a spus Maia Sandu luni.

„La fel de gravă este situația în ce privește electricitatea. Furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă. Asigurarea țării cu energie electrică este o provocare zilnică”, a adăugat Maia Sandu.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Maia Sandu în Parlamentul României: Gruparea hoților din Republica Moldova este gata să dea foc la țară pentru a scăpa de închisoare | AUDIO

articolul original.

Producătorii de electricitate din Europa folosesc din nou gaze naturale

26 October 2022 at 16:29
image

Gazele naturale au devenit atât de ieftine încât unele centrale electrice din Europa au început să folosească din nou acest tip combustibil, scrie Bloomberg, citată de Agerpres.

Pe piaţa pe termen scurt, preţul gazelor naturale a scăzut în contextul în care temperaturile ridicate menţin cererea de gaze la un nivel redus, iar depozitele de gaze de pe continent sunt aproape pline, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune. Aceasta după ce mai multe luni cărbunele a fost cel mai ieftin combustibil iar ţări precum Germania şi Marea Britanie au anunţat prelungirea duratei de funcţionare a termocentralelor pe cărbune, în ideea de a asigura aprovizionarea cu energie în timpul iernii.

Conform datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E), marţi producţia de electricitate pe bază de gaze în Germania a atins o medie de 8,4 Gigawaţi, cu 33% peste media din ultimele 30 de zile. De asemenea, în Ţările de Jos, producţia de electricitate pe bază de gaze a fost de 5,9 Gigawaţi, cu 44% peste media lunară, în timp ce producţia de electricitate pe bază de cărbune s-a redus la jumătate, până la 835 de Megawaţi, cel mai mic nivel înregistrat după luna mai.

Preţul gazelor naturale s-a redus la jumătate în cursul acestei luni

Preţul gazelor naturale s-a redus la jumătate în cursul acestei luni pe fondul temperaturilor neobişnuit de mari pentru această perioadă a anului, care au întârziat debutul sezonului de furnizare a agentului termic, în timp ce continuarea importurilor mari de gaze lichefiate înseamnă că şi mai mult combustibil este injectat în depozitele de gaze şi aşa aproape pline. În contrast, preţurile la cărbune au scăzut cu doar o cincime în octombrie, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune.

În paralel scad şi preţurile la electricitate

În paralel scad şi preţurile la electricitate. Pe piaţa din Germania, preţurile pentru energia electrică livrată luna următoare s-au redus cu 2,5%, până la 234 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna iunie.

În condiţiile în care o cantitate mare de gaze ajunge în Europa într-o perioadă în care cererea este la un nivel relativ redus, la un anumit moment traderii ar putea ajunge în situaţia în care vor fi plătiţi pentru a prelua gazele vânzătorilor. Luni, la hub-ul de gaze Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc cotaţiile de referinţă pentru Europa, preţurile au coborât, pentru scurt timp, în teritoriul negativ.

Desigur, este puţin probabil ca scăderea preţului gazelor să fie un fenomen de durată.

„Gazele lichefiate nu pot fi descărcate în unităţile de stocare pentru că acestea sunt deja pline şi asta scade valoarea gazelor pe termen scurt. Desigur, când se va face frig şi oamenii vor începe să folosească gazele din depozite, cred că preţurile se vor normaliza cu siguranţă”, spune Jean-Paul Harreman, director la EnAppSys.

articolul original.

Constanţa a rămas fără apă caldă și căldură. Societatea de termoficare nu a avut bani să achite în avans gazul pentru prepararea agentului termic

22 October 2022 at 08:01
image

Constanţa a rămas fără apă caldă și căldură după ce societatea de termoficare Electrocentrale Constanţa nu a avut bani pentru achitarea în avans a gazelor naturale utilizate pentru prepararea agentului termic. Astfel, producerea agentului termic în CET Palas a fost oprită.

Societatea a anunţat vineri că va plăti către furnizorul de gaz un avans din subvenţia la căldură primită de la municipalitate.

„Motivat de faptul că în lipsa resurselor financiare Electrocentrale Constanța SA nu și-a putut onora obligația achitării în avans a gazelor naturale utilizate la prepararea agentului termic, așa cum s-a stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2022, aceasta a oprit producerea agentului termic în CET Palas. Pentru a asigura lichiditățile necesare achitării gazelor naturale în perioada următoare, Termoficare Constanța SRL va achita către furnizorul de gaz un avans din subvenția la căldură aprobată de municipalitate în ședința de astăzi (vineri- n.r.)”, potrivit unui comunicat al societății Termoficare Constanța.

Conform acestuia, oprirea furnizării energiei termice în aceste zile facilitează executarea lucrărilor de modernizare a rețelei de transport într-un ritm mai accelerat și permite repararea avariilor depistate în urma probelor la rece, astfel încât infrastructura termică să fie pregătită pentru începerea furnizării căldurii.

„Până la reluarea furnizării producerii de energie termică în CET Palas, perioadă pe care o dorim cât mai scurtă, suntem puși în imposibilitate să vă furnizăm apă caldă de consum”, se mai arată în comunicat, potrivit ctnews.ro.

Tot vineri, 21 octombrie, prețul energiei termice pentru populație aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Constanța pentru sezonul rece care urmează, va fi de 450,00 lei/ GCal inclusiv TVA (echivalent a 386,93 lei/MWh inclusiv TVA).

„Autoritatea publică locală sprijină populația racordată la sistemul municipal alocând o subvenție substanțială la energia termică, așa încât costurile populației cu încălzirea să fie suportabile. Totodată, persoanele cu venituri mici, pot depune cereri la locațiile indicate de Primăria Constanța pentru a beneficia de ajutoarele pentru încălzirea locuințelor”, mai transmite sursa citată.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Liderii UE, chemați să decidă asupra noului pachet energetic. Disensiunile se mențin

20 October 2022 at 06:01
image

Euronews remarcă faptul că Bruxelles-ul intenționează să transfere aproape 40 de miliarde EUR din fondurile de coeziune, care sunt utilizate în mod tradițional pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare în regiunile mai sărace.

Banii vor fi direcționați ca sprijin economic pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile și IMM-urile aflate în situații precare. Noul pachet energetic va fi discutat de liderii UE la un summit de două zile şi va fi dezvoltat în continuare de miniştrii energiei, marţi.

Iar EU Observer amintește că inițiativa, promovată de Comisia pentru afaceri regionale a Parlamentului European, a câștigat imediat sprijinul Comisiei Europene.

Departe de ambițiile așteptate

Bloomberg notează că planul de utilizare a fondurilor de coeziune existente ar include, de asemenea, acordarea de sprijin prin protejarea locurilor de muncă ale angajaților și ale persoanelor care desfășoară activități independente prin muncă cu normă redusă și alte scheme similare :

"Flexibilitatea suplimentară acordată de brațul executiv al UE statelor membre va imita decizia luată în timpul crizei Covid-19 pentru a face față pandemiei și, la fel, după invadarea Ucrainei de către Rusia în sprijinul refugiaților aflați pe teritoriul UE. Cifra finală disponibilă per stat membru ar depinde de volumul fondurilor de coeziune care rămâne neangajat de guvernul național".

Potrivit ziarului spaniol El Mundo, "setul de idei nu abordează intervenția pe piața de energie electrică, nu încearcă să reproducă în niciun fel ceva asemănător mecanismului iberic menit a împiedica prețul gazului să infecteze facturile de energie electrică și nu netezește drumul spre plafonarea prețului gazului care vine din exterior.

Prin urmare, este foarte departe de ambiția așteptată și cerută de majoritatea statelor membre, o reflectare a diviziunii profunde care încă există între Cei 27 în această problemă".

Ursula von der Leyen, criticată pentru lipsa de acțiune

La Croix atrage atenția că multe dintre propunerile Comisiei s-ar putea să nu  întrunească unanimitatea și, mai presus de toate, pot să nu fie considerate corespunzătoare.

„Comisia ar fi trebuit să ia decizii, în special în ceea ce privește limitarea prețului gazului, cu câteva luni în urmă", a spus europarlamentara de centru-stânga Sylvie Guillaume, care regretă o atitudine de „așteptare " din partea Ursulei von der Leyen. „ Ea se confruntă cu interese naționale extrem de conflictuale. Iar la Comisie nu au înțeles încă urgența și caracterul exploziv al situației", se alarmează europarlamentara, citată de La Croix.

În timp ce Le Monde vede că Berlinul și Parisul nu se află pe aceeași linie:

"Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a decis să rămână la cel mai mic numitor comun, mai ales că știe că Cei 27 sunt împărțiți pe această temă.

Preferă să le trimită mingea înapoi, refuzând să cedeze presiunilor celor care, ca Mario Draghi, la Roma, sau Alexander De Croo, la Bruxelles, îi cer să acționeze.

Fostul ministru al Apărării în guvernul Angelei Merkel așteaptă ca statele membre să abordeze un compromis, înainte de a-și avansa ea pionii. Oricât de mult a funcționat această strategie când, în plină criză Covid-19, Franța și Germania au convenit asupra unui plan european de redresare, de data aceasta Berlinul și Parisul nu sunt pe aceeași linie.

Emmanuel Macron apără, la fel ca o duzină dintre omologii săi europeni, plafonarea prețurilor gazelor utilizate pentru producerea energiei electrice – faimosul mecanism iberic în vigoare în Spania și Portugalia. Cancelarul Olaf Scholz și premierul olandez nu vor să audă despre așa ceva".

articolul original.

România va primi 2,2 miliarde de euro din fonduri UE pentru a contracara efectele scumpirii energiei

19 October 2022 at 16:53
By: -
image

România va avea la dispoziție 2,2 miliarde de euro, bani europeni din fondurile de coeziune, pentru a combate efectele scumpirii energiei, a anunțat Guvernul în ședința de miercuri.

Comisia Europeană a aprobat marți alocarea a 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate, la nivel european. Din această sumă, României ar urma să îi revină 2,2 miliarde de euro, a anunțat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, la începutul şedinţei de guvern.

„Avem o veste bună – prin decizia pe care a luat-o ieri Comisia, în sensul în care se vor disponibiliza 10% din fondurile de coeziune, la nivelul întregii Uniuni, discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocaţi pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri şi, desigur, pentru susţinerea cetăţenilor vulnerabili”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potirivit Agerpres. La rândul său, Marcel Boloş a precizat că CE a luat decizia disponibilizării a 10% din fondurile politicii de coeziune în situaţiile în care exista risc de pierdere a banilor pentru perioada de programare 2014 – 2020.

„Pentru România înseamnă 2,2 miliarde euro. Sunt trei tipuri de măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, în criza energetică, inclusiv, din câte se pare, pentru compensarea preţului la energie. A doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile pentru capital de lucru, ce urmează a fi acordate IMM-urilor după modelul granturilor pentru capital de lucru pe care le-am avut în criza pandemică. Al treilea tip de măsură este cel referitor la ocupare şi crearea de locuri de muncă, în continuare după modelul programului Innotech Student sau SES-urilor rurale, modalităţi prin care se creează locuri de muncă la nivelul economiei naţionale”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Citește mai mult pe: Digi24.ro.

articolul original.
❌