ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

Analiză Euractiv: Europa, îngrijorată că hub-ul turcesc ascunde gazul „fabricat în Moscova”. China revinde deja GNL rusesc

2 December 2022 at 08:08

Planul președintelui Vladimir Putin de a face din Turcia un hub pentru gazul rusesc ar putea, în teorie, să permită Moscovei să își mascheze exporturile cu combustibil din alte surse.

Clienții din Europa vor dori să semneze contracte, dacă vor cumpăra gazul din hub și nu direct de la ruși

Fără a oferi detalii mai exacte, Putin a spus că un hub ar putea fi înființat în Turcia relativ repede și a prezis că clienții din Europa vor dori să semneze contracte, arată Euractiv.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat la finalul lui octombrie că un hub de gaze naturale ar putea fi înființat relativ rapid în Turcia și a prezis că mulți clienți din Europa ar dori să semneze contracte.

Până în prezent nu au existat angajamente publice în acest sens, iar analiștii spun că ar fi nevoie de investiții, precum și de timp.

„Are Europa nevoie de acest proiect, având în vedere hotărârea țărilor UE de a renunța la gazul rusesc în viitorul apropiat?”, a întrebat Alexei Gromov, de la Fundația Institutul pentru Energie și Finanțe, cu sediul la Moscova.

El a mai spus că ar fi imposibil de reconfigurat fluxurile de gaze în cadrul Uniunii Europene, deoarece nu există legături existente care să se conecteze la hub-ul propus din nord-vestul Europei, care obișnuia să primească gaze prin Nord Stream 1.

Washingtonul respinge apelul lui Putin de a face din Turcia hub-ul de gaze al Europei

SUA au reacționat negativ la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a transforma Turcia într-un hub de gaze pentru UE.

Exporturile Rusiei către Europa au scăzut cu 43,4% în acest an, iar gazoductul TurkStream către Turcia funcționează cu mult sub capacitatea sa anuală de 31,5 miliarde de metri cubi (bcm).

Zongqiang Luo, analist senior la Rystad Energy, a estimat că aproximativ 60% din capacitatea gazoductului a fost nefolosită în urma exporturilor din acest an de aproximativ 10,6 miliarde de metri cubi de gaze până la 21 noiembrie.

Luo de la Rystad a estimat că va dura cel puțin trei-patru ani pentru a construi noua infrastructură costisitoare necesară.

„Chiar dacă ar putea fi construită o nouă conductă, cine va cumpăra acel gaz?”, a întrebat el.

China revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat ca fiind „fabricat la Moscova”

O sursă din cadrul monopolului rus Gazprom, exportator de gaze prin conducte, a declarat că este de părere că hub-ul va facilita vânzările.

„Nu va fi gaz rusesc, ci gaz din hub”, a declarat sursa, care nu a dorit să fie numită din cauza sensibilității subiectului.

O sursă comercială din Europa a declarat că China, care a depășit Japonia și a devenit principalul importator mondial de gaz natural lichefiat (GNL) în 2021, revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat ca fiind „fabricat la Moscova”.

El a spus că este posibil ca importatorilor de GNL din sudul și estul Europei să nu le pese de unde provine marfa.

Observând că Europa nu a impus un embargo asupra gazului rusesc, spre deosebire de petrol, Alexander Gryaznov, director la S&P Global Ratings, a declarat că Europa ar putea fi dispusă să cumpere de la Moscova prin intermediul unor mediatori.

„Este puțin probabil ca Europa să dorească să încheie contracte directe cu Federația Rusă, iar cumpărarea de volume gratuite pe piața spot din Turcia va fi acceptabilă din punct de vedere politic”, a spus el, adăugând totodată că ar fi nevoie de timp și bani pentru a înființa hub-ul.

Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan au stabilit relații strânse în ultimii ani, în ciuda unui trecut zbuciumat, marcat de asasinarea ambasadorului rus Andrei Karlov la Ankara în 2016 și de doborârea de către Turcia a unui avion rusesc aflat în misiune în Siria cu un an mai devreme.

Turcia a declarat că ar fi posibilă și includerea în hub-ul propus a gazoductului Trans Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care transportă gaze naturale azere până la granița turcă.

Spania are cea mai mare capacitate de regazeificare din Uniunea Europeană, reprezentând 33% din totalul GNL și 44% din capacitatea de stocare a GNL, sursă foto: captură YT

Luna trecută, Turcia și Azerbaidjanul au convenit să dubleze „pe termen scurt” capacitatea gazoductului, de la 16 miliarde de metri cubi în prezent, iar la 23 noiembrie, șefii Gazprom din Rusia și ai companiei energetice azere de stat Socar, Alexei Miller și Rovshan Najaf, s-au întâlnit la Moscova.

Nici Gazprom și nici Socar nu au oferit detalii despre întâlnire, dar luna aceasta, Rusia a acceptat să furnizeze Azerbaidjanului 1 mld. mc de gaze în cadrul unui nou contract pe termen scurt.

Acordul „a stârnit unele îngrijorări din partea pieței” cu privire la un posibil acord de schimb de gaze cu Rusia pentru a exporta mai mult gaz în Europa, a declarat Luo.

Prin propunerea privind hub-ul de gaz turcesc, Rusia a revenit la o idee de lungă durată de a adăuga două linii la gazoductul TurkStream existent pentru a-și dubla capacitatea anuală la 63 de miliarde de metri cubi.

Germania va plăti de peste două ori mai mult decât era prevăzut – pentru terminalele de GNL,
sursă foto: captura YT

Politician bulgar: Bruxelles nu cunoaște adevărul despre TurkStream

Gazoductul TurkStream este o conductă pentru interesele rusești în Europa de Sud-Est și ar trebui să facă obiectul unor sancțiuni, a declarat pentru EURACTIV Tsvetan Tsvetanov, un fost colaborator apropiat al lui Boyko Borissov, care, în calitate de prim-ministru, a asigurat construcția secțiunii bulgare într-un timp record.

Acest lucru corespunde exact volumelor combinate pe care Rusia le-a vândut prin diverse rute către Austria, Bulgaria, Ungaria, Italia, Serbia, Slovenia și Turcia în 2020, potrivit datelor Gazprom.

Rusia livrează gaze prin conducte către Europa, în principal prin Ucraina, la o rată de peste 40 de milioane de metri cubi pe zi, mai puțin de jumătate din cantitatea pe care obișnuia să o vândă către Uniunea Europeană.

De asemenea, livrează gaze în sudul și estul Europei, inclusiv în Ungaria, prin intermediul TurkStream.

Actualul TurkStream a costat 3,2 miliarde de dolari, iar gazoductul Nord Stream 2, care nu a fost niciodată lansat și care trece prin Marea Baltică, a necesitat alte 11 miliarde de dolari împărțite între Gazprom și partenerii săi occidentali.

Nici Gazprom, nici Kremlinul nu au furnizat o estimare a costurilor pentru ideea de hub turcesc. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să comenteze săptămâna aceasta când a fost întrebat de Reuters, în cadrul unei conferințe telefonice zilnice, cum ar putea fi folosit gazul azer în hub.

Gazprom și Socar nu au răspuns la solicitările Reuters pentru un comentariu.

articolul original.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Avertismentul experților în energie: ‘Dacă vine iarna grea, la anul vom avea o problemă’

1 December 2022 at 14:15
image

Cătălin Niţă, director executiv la Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), a atras atenția că Europa nu are deocamdată terminale cu o capacitate suficientă de a prelua gazele lichefiate.

Trebuie să luăm în calcul că tot ce înseamnă depozite de gaze în Europa au fost umplute cu gaze ruseşti de anul trecut, ieftine. Dacă vine iarna grea, la anul vom avea o problemă. Anul acesta suntem acoperiţi, dar iarna următoare vom avea o problemă. În ceea ce priveşte LNG-ul, din păcate ne lipseşte capacitatea de transfer de la lichid la gazos, nu este atât de mare încât să umple rezervoarele şi durează 4-5 ani pentru a construi astfel de capacităţi„, a arătat Niţă.

Pentru România, riscul este să nu-şi poată valorifica oportunitatea de a avea propriile resurse de gaze.

Ghiciţi ce? Noi chiar avem gaz. Dacă nu reuşim să ne mobilizăm, să avem noi runde de concesiuni şi producţie în platforma nouă a Mării Negre, o să ratăm oportunitatea„, a subliniat el, amintind că România a rămas cu rezerve de cărbune în pământ pentru 250 de ani, care acum nu ne mai ajută la nimic, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Expert în energie: ‘Criza din energie se va liniști anul viitor. Sunt foarte multe tancuri de LNG care se pregătesc să vină în Europa’

articolul original.

Transgaz a semnat un nou Memorandum privind Coridorul Vertical al Gazelor

1 December 2022 at 12:43
image

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz a anunţat joi semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) privind Coridorul Vertical al Gazelor care include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL de la Alexandroupolis.

Într-un comunicat de presă, transportatorul de gaze precizează că în noul MOU privind Coridorul Vertical, semnat la Atena, este prevăzut că părţile vor putea analiza implicarea unor state non-UE în cazul în care această abordare este relevantă pentru implementarea Coridorului Vertical vizat şi îşi exprimă angajamentul de a promova proiecte PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, care consolidează în mare măsură realizarea Coridorului Vertical, inclusiv fără a se limita la proiectele fiecărui semnatar în parte. Documentul actualizat prevede că semnatarii intenţionează să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi strategiile şi politicile relevante la nivelul UE şi aspectele regionale. Memorandumul de înţelegere privind Coridorul Vertical de gaze va fi valabil 3 ani de la data semnării, cu posibilitate de extindere automată cu încă un an.

Memorandumul iniţial, semnat în 2019

Memorandumul iniţial de Înţelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat în anul 2019, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum şi ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria au semnat o declaraţie comună a Miniştrilor Energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”.

Prin MoU, părţile semnatare conveneau asupra colaborării în vederea realizării unui coridor sud-nord al gazelor naturale, denumit Coridorul Vertical, care să interconecteze reţelele din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria, permiţând curgerea bidirecţională a gazelor naturale. Pentru realizarea acestui obiectiv, companiile stabileau să ia în considerare cerinţele tehnice sub forma unor noi conducte, interconectări sau dezvoltări ale reţelelor naţionale, să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi să depună eforturi rezonabile în realizarea unui parteneriat neexclusiv pe termen lung, fiind dispuse să coopereze reciproc în perioada de pregătire a dezvoltărilor în sistemele de conducte GR-BG-RO-HU.

Citește întreg materialul pe Agerpres.

Citeşte şi:Ungaria închide teatre, muzee, biblioteci, piscine, băi termale şi stadioane din cauza inflaţiei şi crizei energetice

articolul original.

Transgaz, nou memorandum privind Coridorul Vertical al Gazelor

1 December 2022 at 12:35
By: (D.V.)

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz a anunţat joi semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) privind Coridorul Vertical al Gazelor care include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL de la Alexandroupolis.

Transportatorul de gaze arată, într-un comunicat de presă, că în noul MOU privind Coridorul Vertical, semnat la Atena, este prevăzut că părţile vor putea analiza implicarea unor state non-UE în cazul în care această abordare este relevantă pentru implementarea Coridorului Vertical vizat şi îşi exprimă angajamentul de a promova proiecte PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, care consolidează în mare măsură realizarea Coridorului Vertical, inclusiv fără a se limita la proiectele fiecărui semnatar în parte. Documentul actualizat prevede că semnatarii intenţionează să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi strategiile şi politicile relevante la nivelul UE şi aspectele regionale. Memorandumul de înţelegere privind Coridorul Vertical de gaze va fi valabil 3 ani de la data semnării, cu posibilitate de extindere automată cu încă un an.

Memorandumul iniţial de Înţelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat în anul 2019, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum şi ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria au semnat o declaraţie comună a Miniştrilor Energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”. Prin MoU, părţile semnatare conveneau asupra colaborării în vederea realizării unui coridor sud-nord al gazelor naturale, denumit Coridorul Vertical, care să interconecteze reţelele din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria, permiţând curgerea bidirecţională a gazelor naturale. Pentru realizarea acestui obiectiv, companiile stabileau să ia în considerare cerinţele tehnice sub forma unor noi conducte, interconectări sau dezvoltări ale reţelelor naţionale, să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi să depună eforturi rezonabile în realizarea unui parteneriat neexclusiv pe termen lung, fiind dispuse să coopereze reciproc în perioada de pregătire a dezvoltărilor în sistemele de conducte GR-BG-RO-HU.

Noutate faţă de versiunea precedentă, ce expiră în această lună, este că noul Memorandum de Înţelegere include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia. Gastrade este proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, Alexandroupolis, un sistem independent de gaze naturale din Republica Elenă, care va fi conectat la sistemul naţional de transport de gaze naturale din Grecia, operat de DESFA şi, în această calitate, este responsabil pentru construcţia şi punerea în funcţiune, dezvoltarea, exploatarea, gestionarea şi întreţinerea acestuia. Pe 3 mai, 2022 Gastrade a lansat unitatea flotantă de stocare şi regazificare a GNL la Alexandroupolis, Grecia. Proiectul urmează să devină o nouă poartă energetică şi să joace un rol cheie în securitatea şi independenţa energetică a Greciei şi a Europei de Sud-Est. Gastrade va contribui decisiv la tranziţia energetică fără probleme a acestei regiuni. Unitatea flotantă de stocare şi regazificare de la Alexandroupolis urmează să înceapă operaţiunile până la sfârşitul anului 2023. Capacitatea sa de regazificare contractată a atins deja până la 60% din capacitatea sa tehnică de 5,5 miliarde mc pe an.

Transgaz deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.

Din anul 2008, Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucureşti. 58,51% din acţiunile companiei sunt deţinute de statul român reprezentat de Guvern prin Secretariatul General al Guvernului şi 41,4903% de alţi acţionari (free-float).

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Oficial din Ministerul Energiei: Închiderea capacităților de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puțin investițiile pe gaz

28 November 2022 at 19:15
image

Elena Popescu, oficial din cadrul Ministerul Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, a transmis în cadrul unui eveniment de specialitate, că închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puţin investiţiile pe gaz pe care le avem preconizate.

„Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen. Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm. Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european. Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă – era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova.

Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă. Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european.”, a afirmat Elena Popescu la webinarul EPG – Lansare Raport: Eliminarea Cărbunelui în România.

În ceea ce priveşte „cele două investiţii” de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), Elena Popescu a subliniat că s-au primit bani din Fondul de Modernizare.

„Am gândit acele capacităţi în contextul reducerii unităţilor de cărbune şi în contextul în care am insistat atunci când am negociat Planul de Restructurare cu CEO că este nevoie să menţinem Complexul Energetic Oltenia în acea zonă, în operare. (…) Am insistat ca acest operator să fie menţinut în zonă tocmai datorită faptului că este o zonă monoindustrială, că toată economia acestei zone este legată de acest operator – şi am venit cu propunerea către Comisie şi, până la urmă, i-am convins să diversificăm mixul acestui operator, adică să închidem capacităţile pe cărbune cele mai vechi şi cele mai ineficiente – şi, în perioada aceasta de tranziţie, până când sursele regenerabile de energie vor creşte în mod semnificativ în sistem, astfel încât să poată înlocui un ‘based load’ împreună cu nişte instalaţii de stocare”, a explicat Popescu.

Ea a dat asigurări că este nevoie de aceste capacităţi, au fost incluse în planul de restructurare, „a fost înţeles raţionamentul”.

„De ce le includem împreună cu alte surse regenerabile de energie? Ne bazăm şi pe sursele interne de gaze. Avem surse interne. Dependenţa României de gaz natural nu este comparabilă cu a celorlalte state din jurul nostru sau alte state europene. Ne bazăm pe sursele de gaz din Marea Neagră, ne bazăm pe surse alternative care vin din coridorul sudic. (…) Suntem conştienţi că şi infrastructura de gaze pe care am inclus-o în PNRR trebuie să respecte nişte standarde tehnice. Deci, mergem către direcţia care trebuie şi care se află în reglementările europene.

Dar, acum să renunţăm şi la cărbune şi la gaz, că nici cărbunele nu-i bun, nici gazul nu-i bun… O să avem mulţi care spun: nici nuclearul nu este bun. Trebuie să fim realişti. Haideţi să utilizăm ceea ce avem şi să ne conformăm în linie cu direcţiile de decarbonare. Deci, nu ieşim din această direcţie de decarbonare şi de reducere a emisiilor, dar trebuie să ne utilizăm resursele indigene. În acest context geopolitic deosebit de dificil. Numai probabil Transelectrica şi cei implicaţi direct în funcţionarea sistemului realizează pericolul în care se află sistemul energetic”, a adăugat ea, transmite AGERPRES

articolul original.

Banii înainte de toate! Gazprom s-a răzgândit în privința reducerii livrărilor de gaze către Republica Moldova

28 November 2022 at 16:15
image

Gigantul rus Gazprom s-a răzgândit în privința reducerii livrărilor de gaze către Republica Moldova, după ce ameninţase că va reduce tranzitul de gaze prin Ucraina de la începutul acestei săptămâni.

Astfel, gigantul energetic rus Gazprom a decis să nu-şi reducă livrările de gaze către Republica Moldova, dar a precizat luni, într-un comunicat, că îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a întrerupe livrările în cazul în care Chişinăul nu va efectua plăţile convenite pentru livrările de gaze.

Concernul rus atrage atenţia „asupra încălcării regulate de către partea moldoveană a obligaţiilor contractuale în materie de plată pentru livrările de gaze ruseşti”, se menţionează în comunicatul citat de Newsmaker.md.

„Gazprom îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a opri complet furnizarea de gaze în cazul încălcării plăţilor”, se menţionează în document.

De cealaltă parte, Moldovagaz declară ca a transferat către Gazprom partea restantă a plăţii pentru gazele naturale furnizate pentru prima jumătate a lunii noiembrie 2022 (avans), în valoare de 21,41 milioane dolari.

La 22 noiembrie, Gazprom a acuzat Ucraina că ar înmagazina anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al concernului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova, care intră în Ucraina, este mult mai mare, decât cel transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Totodată, compania rusă anunţa că va reduce şi mai mult livrările de gaze către Republica Moldova începând din 28 noiembrie a.c..

„Fondurile pentru gazele depozitate pe teritoriul Ucrainei, destinate consumatorilor din Republica Moldova, au fost primite de Gazprom, astfel că s-a decis să nu fie redus fluxul de gaze spre punctul Sudja pentru tranzit în Republica Moldova”, se arată în comunicatul Gazprom, citat de Newsmaker.md.

În acelaşi timp, Ucraina a negat că ar fi reţinut volume din gazele ruseşti destinate Republicii Moldova, potrivit Reuters.

Într-o reacţie, compania ucraineană de gaze Naftogaz Ucraina a denunţat „minciunile” Gazprom, potrivit cărora ucrainenii ar fura din gazele destinate Republicii Moldova, notează Deschide.md. Potrivit companiei ucrainene, „toate gazele naturale care au fost primite la punctul de intrare din Rusia ‘Sudja’ pentru a fi transportate în continuare către consumatorii moldoveni au fost transferate integral la punctele de ieşire din Ucraina în Moldova Alexeevka şi Grebenniki”, conform Deschide.md.

Moldovagaz a precizat la rândul său că operatorii reţelelor de transport din Ucraina şi Republica Moldova au asigurat întotdeauna predarea corectă a volumelor de gaze naturale indicate în documente.

Vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, a explicat că volumele de gaze la care se referă Gazprom sunt de fapt economiile şi rezervele Republicii Moldova stocate în depozitele din Ucraina, conform Newsmaker.md, informează AGERPRES

articolul original.

S-ar putea întâmpla și în România? Italia intenționează să impună o taxă excepțională unică de 50% pe veniturile excesive ale companiilor energetice

28 November 2022 at 16:04
image

Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters.

Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.

Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.

Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.

Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, conform agerpres.ro.

articolul original.

Cum vor putea intra românii în posesia voucherelor pentru plata facturilor la energie. Pot fi folosite din martie

27 November 2022 at 05:01
By: Geo
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat, sâmbătă seară, că voucherele pentru consumul energetic ce vor fi acordate categoriilor cu venituri mici vor putea fi folosite începând din luna martie 2023, până în 31 decembrie 2023.

Acestea vor putea fi folosite pentru pentru plata încălzirii sau energiei electrice, relatează News.ro.

Marcel Boloş a explicat, sâmbătă, că mecanismul a fost gândit prin Poşta Română.

”Am gândit acest mecanism prin Poşta Română pentru că avem în vedere toate formele de consum energetic. Avem două tranşe de 700 de lei, de două ori pe an. Avem în vedere sezonul rece, respectiv sezonul care începe în octombrie – noiembrie şi continuă până în luna martie-aprilie. Prima tranşă în februarie, a doua în septembrie (…). Plăţile se pot face începând cu luna martie şi trebuie să ţinem cont că facturile vin şi cu două luni decalare, faţă de momentul la care am avut consumul. S-ar putea ca în martie să avem facturi de pe luna ianuarie. Prin Poşta Română mecanismul a fost gândit ca toate formele de consum energetic să fie acoperite. Forma acestui card de energie care nu are valoare nominală, decât dă dreptul beneficiarului să utilizeze sumele pe care noi le trimitem în mandat poştal. Poşta Română încarcă sumele în conturi de mandat poştal”, a declarat Boloş.

Ministrul a atras atenţia că banii ce vor fi alocaţi în luna septembrie 2023, trebuie cheltuiţi până la finalul anului viitor.

”Toate aceste plăţi pentru tranşa din septembrie trebuie făcute până la 31 decembrie 2023. Avem condiţie de folosire a banilor până la sfârşitul anului , fiind bani europeni”, a precizat ministrul.

Banii vor putea fi folosiţi pentru încălzire (butelii pentru încălzirea locuinelor, lemne, peleţi, păcură), dar şi pentru pentru energia electrică.

”La poştă te prezinţi cu documentele justificative pentru consumurile energetice pe care vrei să le achiţi şi în acest fel prin poştă flexibilizăm ceea ce înseamnă posibilitatea de a deconta consumurile energetice. Pentru căldură în sistem centralizat este nevoie de un certificat de validare a datoriei, din partea asociaţiei de proprietari, ea ţine locul facturii”, a precizat Boloş.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) explică faptul că, anul viitor, va oferi românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei, de două ori pe an. Cardurile pentru încasarea ajutoarelor vor fi emise şi distribuite de Poşta Română, iar listele cu beneficiari vor fi întocmite de Ministerul Muncii.

Sprijinul acordat populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie va fi în valoare de 1.400 de lei, poate fi utilizat până la 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

700 de lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
700 de lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.
Conform propunerii de ordonanţă, vor beneficia de măsură:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

b) persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

c) familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

d) familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

articolul original.

Divergențe în UE: Statele Uniunii nu au ajuns la un acord privind plafonarea prețului la gaze

26 November 2022 at 14:31

Divergențe în UE: Statele Uniunii nu au ajuns la un acord privind plafonarea prețului la gaze

Propunerea Comisiei Europene privind plafonarea preţului gazelor naturale a fost apreciată ca fiind ineficientă de majoritatea celor 27 de state din UE, ceea ce le-a obligat să amâne adoptarea altor măsuri de răspuns la criza energetică, informează AFP.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii Energiei au aprobat un text privind achiziţiile grupate de gaze naturale, la care pot participa, voluntar, consorţii de companii, şi un mecanism de solidaritate pentru ţările ameninţate de penurii, precum şi un alt text care simplifică autorizaţiile pentru infrastructurile de energie regenerabilă, transmite Agerpres.

Însă aceste texte nu au putut fi adoptate în mod formal din cauza unui blocaj cu privire la cea de a treia propunere a Comisiei Europene, vizând plafonarea preţului gazelor.

„Adoptarea formală va surveni ulterior, împreună cu acordul politic” cu privire la mecanismul de plafonare, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului European. „Discuţiile au fost aprinse cu privire la acest punct, există poziţii foarte divergente, dar dezbaterea abia a început”, a adăugat Jozef Sikela.

Autorităţile de la Praga au convocat o nouă reuniune ministerială pentru mijlocul lunii decembrie, în speranţa că acest dosar va putea fi deblocat înainte de summitul liderilor UE.

„Am stabilit poziţiile cu privire la cele două texte pentru care nu vor mai avea loc negocieri. Cel de al treilea este inacceptabil pentru toată lumea, în forma actuală”, a explicat ministrul belgian Tinne van der Straeten.
Mecanism controversat de plafonare

Mecanismul controversat propus marţi de executivul comunitar prevede plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

În conformitate cu condiţiile pentru declanşarea plafonului propus de Comisie, acesta nu ar fi intrat în vigoare la finele lunii august, când preţurile au atins un nivel record, ceea ce în opinia susţinătorilor unui plafon face inutil mecanismul propus de Comisie.

„La acest nivel, nu putem vorbi de un plafon. Preţul gazelor ameninţă gospodăriile şi companiile noastre şi am pierdut mult prea mult timp fără rezultate”, a criticat joi ministrul grec Kostas Skrekas, în timp ce omologul polonez Anna Moskwa a catalogat propunerea Comisiei drept „o glumă” şi a cerut o nouă propunere „în zilele următoare”.

Liderii UE au cerut la finele lunii octombrie Comisiei să pregătească un mecanism „temporar” pentru a plafona preţul gazelor, însă cu condiţia expresă ca acest mecanism să nu perturbe aprovizionarea continentului şi nici să nu stimuleze consumul de hidrocarburi, două condiţii cerute de Germania, care este reticentă la orice intervenţie pe piaţă.

„Am primit instrucţiuni foarte clare cu privire la necesitatea de a evita efectele nedorite şi asta este ceea ce am făcut”, s-a apărat joi comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, care a recunoscut că aşteptările şi cerinţele statelor membre erau foarte diferite.

Majoritatea statelor membre UE cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte a mesei se află un grup mic de sate membre UE, dar este vorba de ţări puternice conduse de Germania, prima economie europeană. Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

„Chestiunea centrală este să evităm o perturbare a aprovizionării noastre cu gaze”, în faţa concurenţilor cumpărătorilor asiatici care ar oferi preţuri mai mari, a afirmat secretarul de stat în Ministerul german al Economiei, Sven Giegold. „Pe de altă parte, dacă pragul de declanşare este unul mult prea ridicat, mecanismul nu va fi de niciun ajutor. Va trebui găsit un echilibru”, a admis oficialul german.

articolul original.

Tensiuni între Europa și SUA: Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina

25 November 2022 at 17:15
image

Mai mulți oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu, au transmis că Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice și vânzări de arme, în timp ce ţările din UE suferă.

”Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme”, remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului.

”Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric”, spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. ”America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE”, subliniază interlocutorul citat.

Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. ”Americanii – prietenii noştri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus el într-un interviu pentru Politico.

Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE.

De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană.

Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor.

În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept ”neprietenoase” preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă ”solidaritate” reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni.

Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. ”Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA”, declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel.

Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico, conform AGERPRES

articolul original.

Din fericire, UE nu reușește să ajungă la un acord energetic

25 November 2022 at 16:11

Miniștrii Energiei din țările UE nu au reușit să ajungă la un acord pentru impunerea unui preț maxim la gazele naturale. Ministrul Energiei din Cehia (țara care deține președinția Consiliului UE) a declarat că omologii săi au decis alte ”măsuri importante”, printre care achiziționarea în comun a gazelor naturale, solidaritatea în aprovizionare în perioade dificile, grăbirea procedurilor de autorizare pentru energia regenerabilă.

În cursul acestei săptămâni, Comisia Europeană a anunțat că dorește să impună ”un prag de siguranță” pentru prețul gazelor naturale – 275 euro pe MW-oră.

Comisia mai dorește să lege prețul gazelor naturale de prețul gazelor lichefiate de pe piața spot. ”Pragul de siguranță” ar fi activat în momentul în care prețul TTF al gazelor ar depăși 275 de euro pe MW-oră timp de doua săptămâni la rând” sau când ”prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât gazele lichefiate vreme de zece zile la rând în interval de două săptămâni”.

Ultimele două propuneri se apropie de inițiativa fostului premier al Italiei, Mario Draghi (fost președinte al Băncii Centrale Europene), care i-a sugerat președintelui SUA constituirea unui ”cartel al consumatorilor de gaze”, care să stabilească un preț maximal de achiziționare a gazelor.

Aceleași măsuri propuse de Comisia Europeană au stârnit însă mari nemulțumiri ale comercianților de gaze, care spun că până și o intervenție foarte scurtă a Comisiei ar duce la o instabilitate și mai pare pe piețe și la scăderea încrederii că valoarea gazelor este transparentă, după cum arată Federația Europeană a Traderilor din Energie.

O analiză a băncii Goldman Sachs destinată clienților instituționali ajunge la aceeași concluzie – ”plafonarea prețului gazelor naturale fără o plafonare a cererii nu va rezolva problema deficitului în Europa, ci va agrava riscul ca acest deficit să crească și mai mult, încurajând consumul de gaze, spre deosebire de ceea ce se întâmplă atunci când nu există un preț maximal”. Goldman Sachs mai atrage atenția că companiile care comercializează gaze vor reduce volumul pe care îl scot la vânzare, așteptând momentul în care plafonul de siguranță nu va mai fi aplicat, iar asta va duce la o penurie periculoasă.

Există două motive pentru care incapacitatea UE de ajunge la un acord pentru plafonarea gazelor naturale nu are niciun efect negativ.

Primul, subliniat de Goldman Sachs, este că prețul pe MV-ora la care ar fi activat acest mecanism (275 de euro vreme de două săptămâni sau un preț mai mare cu 58 de euro decât la gazele lichefiate) este puțin probabil să fie atins. Până acum, niciuna dintre cele două condiții nu a fost îndeplinită. În viziunea Goldman Sachs, această probabilitate foarte mică de activare a mecanismului este singurul aspect pozitiv al propunerii Comisiei Europene.

În al doilea rând, plafonarea prețului are legătură cu ”TTF”, adică bursa virtuală a gazelor din Olanda, creată de Gasunie, compania publică de transport a gazelor din Olanda. Prețurile actuale la gaze in UE sunt stabilite tot pe această bursă, iar propunerea CE nu ar fi făcut decât să întărească importanța acestei burse din Olanda. Modul bizar în care funcționează TTF a fost explicat de profesorul Yanis Varoufakis, fostul ministru de Finanțe al Greciei, care consideră că plafonarea prețului (acum în vigoare la niveluri diferite în mai multe state UE) și bursa din Olanda sunt parte a unei escrocherii. Primul indiciu, spune Varoufakis, este că licitațiile zilnice (acele licitații în care câștigă cel care oferă cea mai scumpă energie!) continuă, în ciuda acestor plafonări stabilite de guverne. De ce ar mai exista aceste licitații, odată ce exista un plafon stabilit de guvern? Varoufakis oferă exemplul energiei hidro, unde megawattul costă circa 112 euro, în timp ce licitația stabilea prețul energiei la 700 de euro. Producătorul care a cheltuit 112 euro pentru a genera un megawatt primește 700 de euro pentru megawatt, urmare a licitației din Olanda.  Însă acel producător dă statului elen diferența dintre 700 de euro și prețul de producție, spunea Varoufakis despre situația din Grecia.

”Până acum, această schema pare o prostie, nu o escrocherie. De ce să nu ceri de la bun început 112 în loc de 700 de euro și să nu mai dai înapoi 688 de euro. Pare o prostie. Dar nu este așa”, spune Varoufakis. ”Escrocheria este că guvernul nu ia acești bani pentru a-i da consumatorilor. Nu, guvernul ia acești bani pentru a-i da companiilor de retail. Dacă vă uitați pe piață, veți vedea că acționării companiilor care produc energie sunt, în mare, aceiași cu acționarii companiilor de retail. Guvernul permite ca o licitație să stabilească un preț uriaș al energiei, apoi forțează producătorul de energie să returneze statului o parte mare din acea sumă, iar guvernul transfera apoi acea suma companiilor de retail. Practic, guvernul primește niște bani din buzunarul stâng al unor băieți deștepți și apoi îi bagă în buzunarul drept al acelorași băieți deștepți. Să ne mai întrebăm acum de ce consumatorii nu simt nicio îmbunătățire a situației?”

articolul original.

Oficiali UE acuză SUA că vor să dezindustrializeze Europa

25 November 2022 at 16:00

Mai mulți oficiali UE de rang înalt, susținuți în mod public sau privat de statele membre, acuză Statele Unite că profită de războiul din Ucraina, în timp ce statele europene suferă. ”Ideea este că, dacă privim în mod obiectiv, Statele Unite sunt țara care profită cel mai mult de pe urma războiului, pentru că vând mai mult gaz la prețuri mai mari și pentru că vând mai multe arme”, a declarat un înalt oficial UE pentru Politico.

Nemulțumirea cea mai mare se leagă de măsurile împotriva inflației adoptate de administrația Biden și de măsurile pentru încurajarea energiei regenerabile în Statele Unite. SUA vor investi 369 de miliarde de dolari în industriile nepoluante, într-un moment în care UE suferă la nivel economic de pe urma războiului din Ucraina. Asta înseamnă că SUA vor avea mult timp de acum încolo energie mult mai ieftină decât Europa, un avantaj competitiv fundamental. Asta înseamnă că marile companii vor decide să-și mute producția din Europa in America, iar companiile mai mici vor falimenta.

”Europenii sunt în mod evident frustrați din cauza că nu au fost informați în prealabil și din cauza că nu au existat consultări”, spune un reprezentant al think tankului Bruegel, din Bruxelles, cu referire la subsidiile oferite de administrația Biden. ”Legea pentru reducerea inflației din SUA este foarte îngrijorătoare. Impactul asupra Europei poate fi foarte mare”, spune ministrul olandez al Comerțului, Liesje Schreinemacher.

”Suntem la o răscruce istorică”, spune un oficial european care consideră că prețurile mari la energie din Europa și subsidiile oferite tocmai acum de Statele Unite propriei industrii vor face ca publicul european să ia distanță față de aliații de peste Atlantic și față de războiul din Ucraina. ”Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus șeful diplomației UE, Josep Borrell.

”Sunt subsidii discriminatorii care vor distorsiona concurența”, a spus ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a acuzat SUA că merge pe aceeași cale a izolaționismului ca și China. Le Maire a cerut un răspuns din partea UE, adică subsidii pe măsura celor americane, pentru a evita ca industria europeană să fie anihilată de aliații americani. ”Avem de-a face cu o criză de încredere în această relație”, spune eurodeputatul german Reinhard Butikofer.

În ultimele săptămânile, președintele Frantei a atras atenția că prețurile la gaze practicate de SUA nu sunt ”prietenești”, iar ministrul german al Economiei a cerut Washingtonului să arate mai multă solidaritate cu Europa. Reacția SUA a fost introducerea legii împotriva inflației, care poate agrava și mai mult criza energetică și dezindustrializarea Europei.

Iar, dincolo de gaze, apare și problema livrărilor de arme pentru Ucraina. Statele Unite au pompat în Ucraina ajutoare militare in valoare de 15,2 de miliarde de dolari și au transformat susținerea Ucrainei într-un soi de concurs de demonstrare a loialității față de NATO și democrație. Europa a oferit arme în valoare de 8 miliarde de euro, potrivit lui Borrell. Un înalt oficial European arată că Europa va ajunge să-și epuizeze stocurile de armament sofisticat și va dura ani pentru refacerea arsenalului, din cauza problemelor de pe lanțurile de aprovizionare și din cauza politicii protecționiste a SUA în ce privește microcipurile. Toate acestea au alimentat temerile că industria militară din SUA va profita și mai mult de pe urma războiului, Washingtonul urmând să pună presiuni pentru înarmare asupra aliaților europeni, înarmare care, pe termen scurt, nu poate fi făcută decât prin contracte cu marile companii americane.

Oficialii de la Washington ridică din umeri la toate aceste probleme ale europenilor. Potrivit Politico, un oficial american arată că prețul pentru gazele lichefiate americane plătit de europeni reflectă niște decizii de piață și nu este rezultatul politicilor guvernului SUA. Același oficial a arătat cu degetul spre europeni, spunând că de vină pentru prețurile mari sunt companiile europene care revând gazele pe piața UE. Cu siguranță că, dacă un alt oficial american ar fi întrebat despre prețul armamentului american vândut în Europa, răspunsul ar fi identic.

Politico, principala publicație europeană de la Bruxelles, este dominată de ziariști americani și britanici. Face parte dintr-un trust american (care de curând a fost cumpărat de Axel Springer, din Germania), iar asta se observă și din prima frază a articolului menționat mai sus: ”La nouă luni după ce a invadat Ucraina, Vladimir Putin a început să fractureze Vestul”.

”Thank you USA”, scria fostul ministru de Externe polonez Radoslaw Sikorski, după aruncarea în aer a conductelor Nord Stream.

articolul original.

Criza energetică din Europa stimulează industria hidrogenului 

25 November 2022 at 12:15
Hydrogen renewable energy production - hydrogen gas for clean electricity solar and windturbine facility. 3d rendering.

Creșterea bruscă a prețului la gaze a făcut ca hidrogenul verde să pară dintr-o dată mult mai accesibil decât era înainte și, cumva, mult mai la îndemână, relatează Euronews

A devenit mult prea clar cum invazia Rusiei în Ucraina a provocat o creștere bruscă a prețurilor la gazele naturale, lăsând milioane de europeni să se lupte cu facturi energetice foarte mari și presând și mai mult guvernele să ajute și să sprijine sursele alternative de energie. După nouă luni de război, criza are și o parte bună în ceea ce privește viitorul energetic al continentului.

Creșterea bruscă a prețurilor la gaz a făcut ca hidrogenul verde – produs exclusiv din energie regenerabilă(electroliza apei) – să devină brusc mult mai accesibil decât era înainte, stimulând investițiile și interesul pentru un sector care ar putea ajuta blocul comunitar să își reducă emisiile de carbon. Analiștii și actorii din industrie spun că este o veste binevenită, dar nici nu ar trebui să ne bucurăm prea mult, deoarece această schimbare înseamnă în mare parte că toate tipurile de energie sunt costisitoare în prezent și că Europa mai are încă multe de făcut pentru a construi o economie competitivă a hidrogenului verde.

„Încă trebuie să ne facem temele pentru a mări producția și apoi să îmbunătățim tehnologia pentru a o face mai competitivă din punct de vedere al costurilor”, a declarat pentru Euronews Next Stefano Innocenzi, șeful New Energy Business la Siemens Energy. „Așadar, provocarea pentru noi rămâne aceeași. Trebuie să lucrăm pentru a reduce costurile”, a continuat acesta.

Hidrogenul, un gaz cu grad mare de combustie, este cel mai simplu și mai abundent element de pe Pământ, dar nu există de obicei în formă liberă și trebuie extras din compuși care îl conțin, cum ar fi apa, cărbunele, gazele naturale sau biomasa.

Hidrogenul a fost folosit de mult timp ca și combustibil pentru rachete, în rafinarea petrolului, pentru a produce amoniac pentru îngrășăminte și pentru a fabrica oțel și produse chimice. Dar producerea acestuia se bazează de obicei pe gaz natural sau pe cărbune, în procese care emit cantități mari de dioxid de carbon. Acest tip de hidrogen de origine fosilă este denumit în mod obișnuit hidrogen „gri”. Experții din industrie estimează că aproape 95% din producția de hidrogen utilizează în prezent combustibili fosili și generează o cantitate de CO2 egală cu emisiile Regatului Unit și ale Indoneziei la un loc.

În schimb, hidrogenul „verde” este produs prin descompunerea apei în cele două componente ale sale – apă și oxigen – folosind electricitate din surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară.

Experții spun că acest tip de hidrogen „curat” ar putea înlocui combustibilul fosil în sectoarele care se străduiesc să își reducă emisiile de dioxid de carbon deoarece nu pot trece cu ușurință la electricitate – gândiți-vă la industria grea, cum ar fi producția de oțel, sau la transportul greu.

articolul original.

Iar își aduc aminte românii de Ceaușescu

25 November 2022 at 12:11
By: (R.C.)

Frigul și foamea care dau târcoale românilor, din cauza ultimelor evoluții mondiale, îi fac pe oameni să-și amintească de perioada comunistă. Cu fix o lună înainte de ziua în care au fost omorâți soții Ceaușescu, în timpul așa numitei Revoluții din 1989, românii se gândesc la una dintre acuzațiile aduse familiei dictatoare. „Ați ținut în întuneric și frig și ați înfometat poporul român“ suna aceasta. Iar cuplul Ceaușescu a plătit cu viața. Acum, spun românii revoltați, nici măcar nu e cineva tras la răspundere. Cine o fi de vină?, se intreabă din ce in ce mai mulți. Păcat, însă că nu primesc răspuns.

Ursula von der Leyen a citit Scînteia

Nu este prima dată când românii își amintesc de vremurile de dinainte de 1989, mai ales după ce Ursula von der Leyen scria pe twitter astă-vară:

„Să acționăm împreună pentru a diminua consumul de gaze și pentru a asigura o plasă de siguranță pentru toate țările UE”, sublinia Ursula von der Leyen într-o postare intitulată: „Economisiți gaz pentru o iarnă sigură”.

Comisia propune un nou Regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza articolului 122 din Tratat. Noul regulament va stabili ca obiectiv pentru toate statele membre să reducă cererea de gaze cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, notează Agerpres.

Ce scria Scînteia, organul CC al PCR în 1987?

articolul original.

Cât este de posibilă o pană generală de curent la noi?

25 November 2022 at 09:30

Într-un document de la Ministerul Energie se arată că posibilitatea desfășurării unui eveniment prin care Europa, implicit România, să rămână, în perioada următoare fără curent electric pentru un interval cuprins între o zi și o săptămână este exclusă. ”Nu se poate pune o astfel de problemă la nivelul statelor europene, acestea având sisteme energetice suficient de puternice, însoțite de programe cu măsuri de evitare a unei astfel de situații”, se arată în document.

Această precizare este importantă în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei, care a lăsat fără curent o zi și Republica Moldova. Secretarul de stat Raed Arafat a declarat că România ar trebui să fie în război ca să pățească ce a pățit Ucraina. În plus, țara noastră are alte sisteme și nu poate fi lăsată fără curent.

Însă, documentul de la Ministerul Energiei spune că e posibil să rămânem în pană de curent: ”În condițiile unei ierni extrem de dificile și a unor disfuncționalități în aprovizionarea cu materie primă necesară producției de energie electrică, situații care au avut loc și în trecut, se pot aplica măsuri de restrângerea a consumului, a exportului, de redirecționare a unor resurse în vederea asigurării energiei termice pentru populație, de deconectare voluntară a unor consumatori etc. În cazul unor eventuale situații de blackout, la nivelul CN Transelectrica există protocoale și proceduri pentru repornirea Sistemului Energetic Național. Singurul caz de blockout din România a avut loc în mai 1977, în contextul unei erori umane (și nu a unei probleme la nivelul Sistemului Energetic Național), întreruperea aprovizionării cu energie electrică durând câteva ore”, se arată în document.

Sistemul Energetic Național este pregătit pentru preîntâmpinarea unor astfel de riscuri, care – de altfel – nu se mai tratează la nivel național, ci mai degrabă la nivel regional. Operatorul de transport și sistem are planuri de preîntâmpinare/remediere a unei astfel de situații, inclusiv prin stabilirea unor centrale care pot să asigure back-up-ul în caz de blackout și repornirea Sistemului Energetic Național.

articolul original.

UE nu a reușit să ajungă la un acord privind plafonarea gazelor naturale. Statele membre se reunesc luna viitoare | AUDIO

25 November 2022 at 08:21
image

În pragul iernii, țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord privind plafonarea prețului gazelor naturale. Măsura a fost apreciată de majoritatea celor 27 de state ca fiind ineficientă. O nouă reuniune pe această temă va avea loc luna viitoare.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/25nov-11-July-rel-fara-plafonare-deocamdata.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Discuţiile au fost aprinse, există poziţii foarte divergente, dar dezbatere abia a început a spus ministrul Industriei din Cehia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului European.

Majoritatea statelor din blocul comunitar cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte se află Germania și un grup mic, dar format din ţări puternice, Olanda, Suedia şi Finlanda. Acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Comisia Europeană a prezentat marți un plan care prevede plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh, dar măsura va fi aplicată în două situații: în primul caz când preţurile de referinţă pentru Europa depășesc această valoare timp de două săptămâni sau, în al doilea caz, dacă prețurile sunt cu 58 de euro mai mari faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Între timp, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, reia avertismentul că în iarna 2023-2024 Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai mare în contextul internațional marcat de războiul din Ucraina și revenirea economiei Chinei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Sindicaliștii din penitenciare, nemulțumiți de protocolul care-i obligă să viziteze închisorile pentru a se familiariza cu locul dacă devin corupți | AUDIO

articolul original.

Viktor Orban, pe cale să ‘învingă’ Comisia Europeană! Ungaria ar putea fi exceptată de la plafonarea prețului petrolului rusesc

24 November 2022 at 19:45
image

Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, a transmis joi că Ungaria este pe cale să obţină o excepţie în aplicarea planificatei plafonări a preţului importurilor de petrolul rusesc în cadrul sancţiunilor aplicate Rusiei de către UE.

Conform proiectului actual, plafonarea nu se va aplica importurilor de petrol efectuate prin conducte sau, în cazul în care conductele (care trec prin Ucraina) nu vor mai putea fi folosite, importurilor efectuate pe mare pentru a le substitui pe cele care urmau să vină prin respectivele conducte, a explicat ministrul ungar.

El a mai menţionat că statele UE au început să discute şi despre impunerea de plafoane asupra preţului importurilor de gaz rusesc, ideea urmând să fie rediscutată la întâlnirea miniştrilor europeni ai energiei pe 13 decembrie. Ministrul ungar a descris această iniţiativă drept ”periculoasă, inutilă şi inadecvată”, întrucât există riscul devierii unor volume de gaz dinspre piaţa europeană către alte pieţe.

Cât despre celelalte iniţiative ale Comisiei Europene, Szijjarto a criticat mecanismul de solidaritate menit să evite între statele UE disparităţile majore în aprovizionarea cu gaze, considerând că acest plan reflectă ”încă o dată aspiraţiile Bruxellesului de a avea mai multă putere pentru a eroda suveranitatea politicii energetice a statelor membre”.

”Imaginaţi-vă o situaţie în care cineva de la Bruxelles ne poate ordona nouă să cedăm către altă ţară gazul cumpărat cu banii poporului ungar, pentru poporul ungar şi pentru funcţionarea economiei ungare”, a indicat el.

Pentru a ajuta în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc şi de a cărei economie este legată cea a întregului bloc comunitar, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani, în contextul perturbării aprovizionării provocate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile împotriva Rusiei.

Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea Comisiei a fost în final inclusă într-un acord încheiat în luna iulie la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, dar, în cazul unui ”risc de penurie gravă” de gaze, executivul comunitar o poate face să devină obligatorie, cu unele excepţii pentru mai multe state membre, transmite AGERPRES

articolul original.

Klaus Iohannis: Depozitele noastre de gaz sunt pline, dar trebuie să avem şi o marjă de siguranţă. Avem nevoie de ele și pentru aprovizionarea R. Moldova, în caz că apar probleme deosebit de grave acolo (VIDEO)

24 November 2022 at 14:51
image

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că depozitele de gaze ale României sunt pline, dar e nevoie să existe o marjă de siguranţă.

Aflat într-o vizită în Lituania, Iohannis a susținut că, în domeniul energiei, e nevoie de un plan în etape pe termen scurt, mediu și lung, iar România are un astfel de plan. Scopul este ca țara noastră să aibă energie nu doar pentru consumul propriu, ci și pentru a exporta.

Iohannis, despre planurile României în ce privește energia

„Suntem cu stocarea aproape de 100%, deci depozitele noastre de gaz sunt pline, dar noi vrem să avem şi o marjă de siguranţă. Prin urmare, sunt în negociere câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc. Avem nevoie de ele pentru consumul propriu, dar şi pentru aprovizionarea Republicii Moldova, în caz că apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt şi stăm bine”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-o conferință comună cu omologul lituanian Gitanas Nauseda.

Cât despre măsurile pe termen mediu, acesta a amintit de întâlnirea cu Romgaz-OMV Petrom privind începerea exploatării gazului din Marea Neagră: „Am primit promisiuni că anul viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră. E vorba de perimetrul numit Neptun Deep”.

Iohannis a mai precizat că România sprijină și dezvoltarea energiei regenerabile și că are planuri concrete privind investiţia în centrale nucleare.

„Pentru 2050 avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând ca producţia asigurată de regenerabile şi de nuclear să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor fi retehnologizate. Deci e un plan foarte ambiţios, care merge pe mai multe decenii şi astfel românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, ci sunt planificate şi pentru viitor”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că se au în vedere interconectările cu toţi vecinii noștri pentru a putea exporta, dar şi importa energie.

Lituania, prima țară care a renunțat complet la resursele energetice rusești

La rândul său, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a amintit că țara sa a fost prima care a renunțat complet la resursele energetice rusești: „Pentru noi a fost foarte important mai ales din raţiuni politice, că de 30 de ani ne-am confruntat dacă nu cu şantaj energetic din partea Rusiei, cel puţin cu o puternică dorinţă de manipulare, lucru care nu îi mai e la îndemână acum”.

articolul original.

De ce acordul Azerbaidjan-Rusia privind gazele ridică semne de întrebare incomode în Europa

24 November 2022 at 12:05

în prezent, Azerbaidjanul a început să importe gaze din Rusia în cadrul unui acord care ar trebui să permită Baku să răspundă propriei cereri interne, însă acesta ridică serioase semne de întrebare cu privire la recentul său acord de stimulare a exporturilor către Europa.

Astfel, Producătorul și exportatorul de gaze de stat din Rusia, Gazprom, a anunțat pe 18 noiembrie că a început să furnizeze gaze companiei de gaze de stat din Azerbaidjan SOCAR pe 15 noiembrie și că va furniza un total de până la un miliard de metri cubi până în martie 2023.

Acordul a fost semnat chiar înainte de perioada de vârf a cererii de la mijlocul iernii

Nici Ministerul Energiei din Azerbaidjan, nici SOCAR nu au răspuns la întrebările Eurasianet care solicită confirmarea acordului, ale căror detalii rămân neclare.

Într-o declarație pentru agenția azeră de știri APA, SOCAR a declarat că a cooperat de mult timp cu Gazprom și că cele două companii „încearcă să-și optimizeze infrastructura prin organizarea schimbului reciproc al fluxurilor de gaze”.

Acordul a fost semnat chiar înainte de perioada de vârf a cererii de la mijlocul iernii, deoarece Azerbaidjanul va încerca să mențină aprovizionarea clienților săi interni de gaze, îndeplinindu-și, în același timp, angajamentele de export către Georgia și Turcia, precum și comerțul recent extins cu Europa, notează Eurasianet.org.

Din punct de vedere cantitativ, exporturile către Europa prin coridorul sudic al gazelor, au fost programate să ajungă la 10 miliarde de metri cubi în acest an, dar în baza unui nou memorandum de înțelegere cu Uniunea Europeană semnat în iulie, Baku a fost de acord să crească exporturile la 12 miliarde de metri cubi.

Această creștere a fost menită să ajute Bruxelles-ul să compenseze pierderile de aprovizionare cu gaz rusesc, care au fost tăiate de Moscova ca represalii pentru sancțiunile UE impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Acord apreciat, însă există multe semne de întrebare

Deși acordul a fost foarte apreciat atât la Bruxelles, cât și la Baku, nu s-a clarificat niciodată de unde va veni exact gazul suplimentar.

Iar toate problemele legate de angajament au apărut încă din luna septembrie, când ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a anunțat că Azerbaidjanul va exporta doar 11,5 miliarde de metri cubi în Europa în acest an, fără a da niciun indiciu cu privire la motivul pentru care ținta de export a scăzut.

Chiar și de unde va veni acest volum suplimentar mai modest rămâne neclar.

O sursă apropiată consorțiului care deține gigantul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, care furnizează în prezent toate exporturile de gaze din Azerbaidjan, a confirmat pentru Eurasianet că nu au fost încheiate noi contracte de export, iar domeniul este în prezent contractat doar pentru a furniza cele 10 miliarde de metri cubi convenite anterior.

Acum, vestea că Azerbaidjanul va importa gaze din Rusia în această iarnă sugerează că Baku intenționează să folosească gazul rusesc pentru a-și aproviziona piața internă pentru a elibera gaze și a-i permite să își îndeplinească angajamentul față de Bruxelles.

Iar sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei nu se aplică Azerbaidjanului, care rămâne liber să importe cât mai mult gaz rusesc.

Dar noul acord contravine intenției politice a acordului din iulie, care a fost convenit în mod specific pentru a crește volumele de gaze din Azerbaidjan care circulă în Europa, astfel încât să ajute UE să își reducă dependența de gazul rusesc.

Implicații pe termen mai lung

Faptul că o parte din aceste importuri din Azerbaidjan sunt facilitate cu ajutorul Moscovei sugerează că eforturile Bruxelles-ului de diversificare ar putea fi în zadar, și nu doar pe termen scurt.

În cadrul acordului semnat în iulie, Baku a convenit, de asemenea, să dubleze exporturile prin coridorul sudic al gazelor la 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027 – maximul pe care îl poate transporta rețeaua de conducte existentă.

Această creștere va fi costisitoare și va necesita timp pentru a realiza, necesitând atât adăugarea de compresoare noi la conductele existente, cât și investiții uriașe în zăcămintele de gaz ale Azerbaidjanului pentru a produce gazul necesar.

Însă, până în prezent, nu s-a luat nicio decizie de investiții pentru extinderea celor trei conducte care alcătuiesc coridorul sudic al gazelor care transportă gaze azere în Europa, în timp ce rămân semne de întrebare cu privire la locul de unde vor proveni cei 10 miliarde de metri cubi suplimentari pe an de gaz.

BP a confirmat la începutul acestui an că gigantul câmp de gaz Shah Deniz pe care îl operează este incapabil să furnizeze toate cele 10 miliarde de metri cubi suplimentari necesari.

În acest sens, Azerbaidjanul are și alte mici zăcăminte de gaze, dar producția din acestea nu este de așteptat să fie suficientă pentru a face față angajamentului Baku față de Bruxelles, ceea ce ridică perspectiva ca gazul să fie provenit din alte țări din regiune.

Acest lucru a reînviat speranțele de lungă durată că Azerbaidjanul ar putea tranzita gazul de la vecinul său peste Caspică, Turkmenistan, care se mândrește cu a șasea cea mai mare rezervă de gaze de pe planetă.

Relațiile dintre Baku și Ashgabat s-au îmbunătățit considerabil în ultimii ani, culminând cu un acord revoluționar de schimb de gaze cu Iranul în trei direcții în decembrie 2021, în temeiul căruia Turkmenistanul s-a angajat să furnizeze între 1,5 și 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an nord-estului Iranului, iar o cantitate similară de gaz va fi furnizată din nord-vestul Iranului către Azerbaidjan.

Salutat pe scară largă ca un exemplu rar și remarcabil de cooperare regională, acest acord a fost considerat o posibilă sursă pe termen scurt de gaze suplimentare pentru Europa.

Cu toate acestea, situația actuală a acordului este neclară. Nevoia neașteptată a Azerbaidjanului de a importa gaz rusesc ridică suspiciunea că acest acord ar fi putut fi afectat de deteriorarea relațiilor dintre Baku și Teheran.

Există și alte opțiuni pentru livrarea gazului turkmen în Europa

Oficialii turci au confirmat în iulie că Ankara analizează trei opțiuni pentru tranzitarea gazului turkmen livrat din Azerbaidjan prin coridorul sudic al gazelor către Europa.

Una dintre aceste opțiuni este considerată a fi un proiect susținut de SUA pentru a transporta gazele arse în prezent din unele dintre câmpurile petroliere caspice din Turkmenistan pe uscat de unde ar putea fi exportate.

Dar, fără nicio veste cu privire la vreun progres cu privire la oricare dintre opțiunile posibile, există posibilitatea ca – la fel ca angajamentul său de a livra Europei 12 miliarde de metri cubi de gaze în acest an – Azerbaidjanul ar putea, de asemenea, să nu își poată îndeplini promisiunea de a dubla exporturile la 20 de miliarde de metri cubi până în 2027.

articolul original.
❌