ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Miniştrii de Externe din G7, reuniune la București

25 November 2022 at 06:21
image

Miniştrii de Externe din Grupul celor Şapte (G7) se vor reuni săptămâna viitoare la București. Evenimentul de la București va fi centrat pe reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și a angajamentului NATO pentru securitatea statelor aliate de pe Flancul Estic.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut ieri, o convorbire telefonică cu Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg. Discuțiile au vizat aspecte legate de pregătirea Reuniunii miniștrilor de externe din statele NATO, care va fi găzduită de ministrul român de externe, la București, în perioada 29-30 noiembrie 2022.

Șeful diplomației române a evidențiat importanța deosebită a acestui eveniment pentru România, prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și al doilea eveniment NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la București din 2008.

Sprijinirea partenerilor cei mai vulnerabili, printre care Ucraina, Republica Moldova și Georgia

Secretarul General NATO a mulțumit demnitarului român pentru pregătirile în vederea găzduirii la București a reuniunii ministeriale de externe a NATO, precum și pentru leadershipul țării noastre pentru avansarea unor subiecte de interes imediat pentru securitatea euroatlantică, inclusiv în ceea ce privește promovarea politicii Ușilor Deschise a NATO, precum și în vederea sprijinirii partenerilor cei mai vulnerabili, printre care Ucraina, Republica Moldova și Georgia, state care sunt invitate și vor participa la reuniunea care va începe în 29 noiembrie la București.

Finlanda și Suedia, state invitate să adere la NATO

Cei doi demnitari au agreat asupra importanței ca, în actualul context de securitate, NATO și aliații să continue să ofere sprijinul necesar autorităților de la Kiev, pentru consolidarea rezilienței în fața amenințărilor fără precedent cu care se confruntă. În context, ministrul afacerilor externe a subliniat sprijinul constant acordat de România Ucrainei, menționând inclusiv decizia recentă a țării noastre de a contribui la Pachetul Cuprinzător de Asistență pentru Ucraina, pus la dispoziție de NATO, cu 400.000 euro.

La Reuniunea de la București, pe lângă șefii diplomațiilor din cele treizeci de state membre NATO, Secretarul General al NATO și alți înalți oficiali politici și militari ai Alianței, vor participa miniștrii de externe ai Finlandei și Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO, precum și miniștrii de externe din Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina, state partenere ale Alianței.

articolul original.

Lideri ai G7 vin în România pentru a găsi soluții pentru Ucraina

24 November 2022 at 15:20
By: -
image

Preşedinţia germană a Grupului G7 a anunţat, joi, că va organiza săptămâna viitoare, în România, o reuniune cu parteneri internaţionali pe tema continuării asistenţei în domeniul energiei destinată Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia.

„În calitatea de Preşedinte al Grupului G7, vom invita săptămâna viitoare, la Bucureşti, alţi parteneri internaţionali, la nivel de miniştri de Externe, pe tema continuării susţinerii în domeniul energiei pentru Ucraina”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, într-un mesaj postat pe Twitter.

„Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile constituie o crimă intolerabilă şi inumană. Vladimir Putin (preşedintele Rusiei -n.red.) vrea să aducă populaţia Ucrainei în frig şi întuneric prin atacurile cu rachete. Dar dorinţa pentru libertate a poporului ucrainean şi susţinerea noastră nu vor fi oprite niciodată", a subliniat Annalena Baerbock.

Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, bombardamentele asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că atacurile vizează doar infrastructura utilizată de industria militară ucraineană.

Numeroase zone din Ucraina se confruntă cu întreruperi ale alimentării cu electricitate şi apă din cauza bombardamentelor ruse. Și Republica Moldova a suferit din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, fiind înregistrate pene masive de curent.

De altfel, Maia Sandu a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate (CSS), şefa statului cerând un nivel sporit de alertă în sectorul energetic.

articolul original.

Europa se grăbește să se aprovizioneze cu motorină rusească înainte să înceapă embargoul în februarie

21 November 2022 at 12:54
image

Traderii europeni se grăbesc să umple cu motorină rusească stocurile de pe continent înainte de a intra în vigoare interdicția UE din luna februarie 2023. Sursele alternative rămân limitate, relatează Reuters.

UE va interzice importurile de produse petroliere rusești, inclusiv motorina, pe 5 februarie 2023

Uniunea Europeană va interzice importurile de produse petroliere rusești, inclusiv motorina, pe 5 februarie 2023. De pe 5 decembrie 2022, UE interzice țițeiului rusesc.

Transporturile ruseşti cu motorină destinate regiunii de stocare Amsterdam-Rotterdam-Anvers au crescut la 215.000 de barili pe zi (bpd) între 1-12 noiembrie, o majorare cu 126% față de luna octombrie, a declarat Pamela Munger, analist la firma Vortexa.

În condiţiile în care există puține alternative rentabile imediat, 44% din totalul importurilor UE de motorină au provenit din Rusia în noiembrie 2022, comparativ cu 39% în octombrie, arată datele Refinitiv.

Deși dependența Europei de combustibilul rusesc a scăzut de la peste 50% înainte de invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Rusia rămâne în continuare cel mai mare furnizor de motorină de pe continent.

„UE va trebui să asigure aproximativ 500.000-600.000 de barili de motorină pe zi pentru a înlocui cantităţile rusești, înlocuitorii vor veni din SUA, precum și din estul Suezului, în primul rând Orientul Mijlociu și India”, a spus Eugene Lindell, analist şi expert în energie.
00:00

Înainte de a intra în vigoare sancțiunile UE pe 5 decembrie, de pe 30 noiembrie 2022, compania de trading ICE Futures Europe interzice benzina cu conținut scăzut de sulf de origine rusă.

Traderii trebuie să dovedească faptul că niciun produs rusesc nu a intrat în rezervoarele din regiunea ARA. Benzina rusească mai poate ajunge în rezervoarele de stocare ARA în luna decembrie, dar trebuie mutată în alte rezervoare, potrivit ICE.

Europenii spun că sunt pregătiţi de plafonarea preţului la petrolul rusesc începând cu 5 decembrie

Săptămâna trecută, oficialii europeni au transmis că ei cred că vor fi gata şi pentru plafonarea preţului la petrolul rusesc începând cu 5 decembrie. Aceste măsuri au rolul de a lipsi Rusia de veniturile importante din petrol şi o vor forţa să caute alte pieţe de desfacere.

Planul G7 de plafonare este destinat să se adauge embargoului UE şi va permite furnizorilor de servicii de shipping să ajute la exportul de petrol rusesc, dar numai dela preţuri plafonate mai jos. Şi această măsură ar urma să intre în vigoare tot la data de 5 decembrie.

„Sancţiunile noastre vor acoperi ţiţeiul brut pentru statele membre UE, deci nu vom mai cumpăra ţiţei rusesc începând din data de 5 decembrie, şi am acoperit posibilul decalaj de preţ pentru cumpărătorii internaţionali în cel de al optulea pachet de sancţiuni”, a spus Kadri Simson, comisarul european pentru Energie, citat de Observatornews.

„Dacă G7 va decide să introducă un plafon de preţ, avem nevoie de asemenea de un mandat din partea Consiliului”, a adăugat Kadri Simson.

Cu toate acestea, comisarul european a apreciat că există suficient timp: „Am putut negocia în câteva zile, astfel că avem pus la punct cadrul general”, a apreciat Kadri Simson.

Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat recent că o mişcare ce va lipsi Moscova de veniturile din exporturile de petrol ar crea şi mai multă incertitudine pe pieţele petroliere şi va pune şi mai multe presiuni asupra preţurilor, inclusiv la motorină.

Autorităţile de la Washington intenţionează să emită în zilele următoare o serie de orientări cu privire la plafonarea preţurilor la petrolului rusesc şi sunt pregătite pentru unele dificultăţi în implementare, a declarat separat un oficial din cadrul Departamentului de Stat.

Un oficial UE a spus şi el că discuţiile cu G7 vor continua având în vedere termenul limită de 5 decembrie.

„Obiectivul este, desigur, să avem un acord finalizat cu G7 înainte de 5 decembrie”, a precizat oficialul, adăugând că este conştient de faptul că nu mai există prea mult timp la dispoziţie. „Mă aştept să avem un anunţ în cursul săptămânii următoare”, a adăugat acesta.

Italia analizează mai multe opţiuni pentru a salva de la închidere o rafinărie pe care grupul rus Lukoil o deţine în Sicilia, inclusiv opţiunea de a cere oficialilor europeni o exceptare temporară de la viitoarele sancţiuni privind importurile de petrol rusesc, potrivit ministerului Energiei de la Roma.

 Excedentul bugetar al Rusiei a crescut în octombrie

Potrivit Bloomberg, Rusia a reuşit să îşi menţină bugetul federal pe surplus în luna octombrie, în ciuda creşterii cheltuielilor pentru războiul din Ucraina, în condiţiile în care o taxă pe profiturile excepţionale ale grupului de stat Gazprom a adus miliarde de ruble la bugetul statutului.

Veniturile din taxe pe petrol şi gaze s-au dublat în octombrie comparativ cu septembrie. Gazprom a plătit o sumă suplimentară de 416 miliarde de ruble sub forma unei taxe pentru extragerea mineralelor, după ce explozia preţului gazelor a compensat pentru scăderea dramatică a exporturilor de gaze spre Europa, cea mai importantă piaţă a grupului rus.

Octombrie a fost prima lună în care Ministerul rus al Finanţelor a fost nevoit să acceseze fondul de rezervă al statului pentru a acoperi cheltuielile.

După ce premierul Mihail Mişustin a ordonat alocarea a 1.000 de miliarde de ruble din fondul de rezervă în acest scop, peste un sfert din această sumă a fost cheltuită. Analiştii se aşteaptă ca bugetul Rusiei să ajungă în deficit la finele anului.

articolul original.

Lovitură devastatoare pentru Vladimir Putin! SUA, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Canada, vor continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

12 October 2022 at 20:19
image

G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate – SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia.

Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP.

Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi „să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin” după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei.

„Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război’, au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează agerpers.ro.

articolul original.

Liderii G7 își arată colții: ‘Vom continua să impunem costuri economice suplimentare Rusiei și persoanelor care susțin atacurile împotriva Ucrainei’

11 October 2022 at 17:15
image

Liderii Grupului celor şapte naţiuni puternic industrializate (G7- SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) au promis marţi ‘să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin’ după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei, relatează AFP.

‘Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război’, au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

De asemenea, şefii de stat şi de guvern din G7 au ‘deplâns strategia rusă de escaladare deliberată, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă, care pune în pericol pacea şi securitatea în lume’. Ei au avertizat Moscova, reafirmând că ‘orice utilizare a armelor chimice, biologice sau nucleare de către Rusia ar avea consecinţe grave’.

În aceeaşi declaraţie, liderii G7 au subliniat că vor exista noi sancţiuni împotriva Rusiei: ‘Vom continua să impunem costuri economice suplimentare Rusiei şi persoanelor’ care susţin atacurile împotriva Ucrainei.

În comunicatul lor, liderii G7 au vizat şi Minskul, după anunţul acestuia privind crearea unei forţe militare comune cu Moscova, ceeea ce constituie ‘exemplul cel mai recent de complicitate’ a Belarusului cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

‘Reiterăm apelul nostru către autorităţile din Belarus de a nu mai permite forţelor ruse să utilizeze’ teritoriul lor pentru a acţiona împotriva Ucrainei, afirmă liderii G7, care l-au asigurat de asemenea pe preşedintele Zelenski de sprijinul lor ‘financiar, umanitar, militar, diplomatic atât timp cât va fi nevoie’.

Totodată, ei au declarat că ‘aşteaptă cu interes rezultatele Conferinţei internaţionale a experţilor cu privire la restabilirea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, preconizată să se desfăşoare la 25 octombrie’.

Această conferinţă la nivel de experţi, la care va participa, printre alţii, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea loc la Berlin, informează agerpres.ro

articolul original.

Președintele Ucrainei a solicitat reuniune de urgenţă a G7

10 October 2022 at 10:53
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni că a convenit cu cancelarul german Olaf Scholz asupra organizării unei reuniuni de urgenţă a G7 (principalele ţări industrializate ale lumii) după atacurile ruse lansate luni dimineaţă asupra Ucrainei, transmite Agerpres, care citează Reuters.

”Discursul meu este programat, voi vorbi despre atacurile teroriste ale FR (Federaţia Rusă). Am discutat de asemenea despre creşterea presiunii asupra FR şi ajutorul pentru restabilirea infrastructurii avariate”, a anunțat şeful statului ucrainean.

Acesta a postat pe Twitter că a discutat şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron în legătură cu consolidarea apărării aeriene a Ucrainei şi cu necesitatea unei reacţii europene şi internaţionale dure la adresa Moscovei.

Rusia a lansat 75 de rachete

Armata ucraineană a anunţat că Rusia a lansat 75 de rachete – dintre care 43 au fost doborâte de antiaeriana ucraineană – asupra Ucrainei luni dimineaţa, într-o serie de bombardamente asupra mai multor oraşe ucrainene.

articolul original.

Cele două summit-uri – G7 și BRICS – relevă un singur lucru: „tehno-feudalismul” globalist are două abordări diferite!

1 July 2022 at 01:00

Cel puțin două evenimente de prim rang s-au desfășurat în ultima perioadă, ambele vizând mari planuri pentru situația actuală a economiei mondiale și a implementării globalismului: G7 și BRICS.

Ruptura de la Davos

Cele două tabere se află în război, iar BRICS pare că a câștigat deja, chiar dacă Occidentul nu vrea să creadă! Însă, abordările ambelor tabere duc în același loc sordid. Marea diferență dintre cele două versiuni de a ajunge la ceea ce Pablo Escobar definea ca „tehno-feudalism” globalist, iar Klaus Schwab „Marea resetare”, este că BRICS se bazează pe oligarhiile statale, refuzând să se pună la dispoziția oligarhiei occidentale.

Ar mai fi „amănuntul” că dacă SUA și UE se hazardează în politici elucubrante ce se bazează pe ideologia progresistă, țările BRICS au o abordare mai serioasă, nepunând carul înaintea boilor, ci păstrând chibzuita versiune a implementării chestiunilor globaliste pe măsură ce infrastructura adecvată a fost pusă pe roate, bucată cu bucată.

Într-adevăr, actorii statali ai „occidentului” sunt entități gata desuveranizate. În cazul UE, alegerile sunt perfect caduce atâta vreme cât zeci de mii de reglementări comunitare devin legi și interferează cu legislațiile naționale, în toate aspectele posibile și imposibile. Dar și UE este o instituție lipsită de suveranitate, fiind condusă tot de „vasalii” celor de la Davos, ca să revenim la definiția lui Escobar. Față de aceștia, evident, liderii precum Xi sau Putin apar în lumina reflectoarelor ca „suverani”, mai ales că nu împărtășesc soarta tristă a președintelui american lipsit de orice autonomie în exercitarea funcției.

Klaus Schwab, președintele Forumului Economic Mondial, în dialog cu președintele Putin în cadrul Davos Agenda 2021 / Foto: Facebook

Ultimele întâlniri de la Davos au prilejuit observația că globalismul nu mai este pe placul Rusiei și nici a Chinei, chiar dacă ambele marșează la „narativul” Covid. Pe de o parte, Xi Jinping a lăsat să se înțeleagă că își dorește un loc la masa celor puternici ai planetei, iar Vladimir Putin a denumit versiunea de accedere la globalism descrisă de Klaus Schwab o cădere în distopie.

Episodul următor a coincis cu formularea de critici acide la adresa celor de la Davos și la decizia formală a Chinei de a lua lucrurile în propriile mâini. Viziunea liderului chinez coincidea în bună măsură cu cea împărtășită de liderul rus, ambii preferând să-și păstreze puterea intactă, chiar dacă merg în direcția implementării „tehno-feudalismului” globalist.

Abolirea democrației occidentale este însă mult mai vizibilă decât abolirea celei eurasiatice! Asta, deși zona BRICS preferă să păstreze, tot ca și cea occidentală, o aparentă democrație, să garanteze o listă restrânsă de drepturi și libertăți, în timp ce implementează metode dure de control asupra populației. Pentru cetățeanul obișnuit, propriu-zis nu există nici o diferență între cele două abordări. Diferențele survin doar la nivelul oligarhiei conducătoare.

Să cunoaștem jucătorii!

G7 ar fi un forum interguvernamental al celor mai industrializate 7 state ale planetei. Anume, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA. Asta, cel puțin în teorie! Declarativ, cele 7 state ar reprezenta 10% din populația mondială (770 de milioane de oameni) și cca. 50% din averea netă globală.

Întâlnirea liderilor G7 s-a desfășurat anul acesta în Bavaria / Foto: Twitter

Odinioară, locul de întâlnire al liderilor lumii și al marilor economii mondiale, G7 a devenit de ceva vreme un interludiu comic între diversele demersuri grotești și lipsite de sens ale unor figuranți senili și incompetenți. Iar acestea nu sunt deloc cuvinte gratuite!

Din bun start, G7 sunt cele mai puternice state după cum și Joe Biden este cel mai puternic om al planetei! Pentru cei care nu sunt deprinși să gândească, astfel de definiții reprezintă axiome, nu e nevoie să fie chestionate, sunt un dat. Pentru cei care mai gândesc, există explicații așa-zis plauzibile.

Astfel, pentru cei care se întreabă cum de cea mai mare economie mondială – China – nu face parte din G7, există explicația extrem de convenabilă că, iată, China are un nivel relativ scăzut de bogăție pe persoană în comparație cu alte economii ale lumii. Ajunge să cobori pe stradă în Los Angeles, New York, Chicago etc. ca să vezi cu ochiul liber cam care este nivelul de „bogăție” al cetățeanului în Statele Unite. La fel stă treaba și la Vancouver, Londra, Paris, Roma sau alte orașe ale „paradisului” occidental. Printr-un artificiu, dacă lângă sărăcia lucie mai pui și un miliardar, evident că media va arăta un pic diferit.

Cam tot așa cum se calculează și „puterea” Uniunii Europene, unde bună parte a economiilor funcționează pe pierdere. Grecia are datorii echivalente cu 193% din PIB, Italia de 151% din PIB, Portugalia 127% din PIB, Spania 118% din PIB, Franța 113% din PIB, Belgia 108% din PIB, Cipru 104% din PIB etc. Dar, dacă la datoriile uriașe exprimate în procente pui și economia Estoniei, o țară cu 2 milioane de locuitori, dar cu o datorie externă mai modestă, imediat obții, procentual, o scădere substanțială a datoriei înregistrate de cele 27 de state europene per total.

La fel stau lucrurile și cu datoriile celor din SUA – peste 130% din PIB, Japonia – 270% din PIB, Marea Britanie – 95% din PIB, Canada – 74% din PIB! Acestea sunt „țările dezvoltate”, o listă de falimente escamotate de prestidigitații contabile. Oricine poate observa că nu mai este vorba despre balanța de profituri și pierderi aici, ci despre diverse povești despre un „capitalism al părților interesate” în satisfacerea ideologică a vulgului, și satisfacerea materială a oligarhiei.

Iar asta, explică întrucâtva și poziția exprimată de Putin la BRICS+ în privința inflației generate de țările G7 prin tipărirea de bani fără acoperire și creșterea datoriilor până dincolo de nivelurile unei minime siguranțe. Cu cât datoriile sunt mai copioase, cu atât cei care au generat-o se vor bucura mai mult de o inflație pe măsură, pentru că odată cu devalorizarea monedei, practic își recuperează din pierderi. Vor plăti înapoi mult mai puțin decât au împrumutat!

Dacă la G7 esențial a fost să se disemineze discuții frivole despre expunerea busturilor goale „ca Putin”, în schimb la BRICS nu s-a luat în discuție ca șefii de state să se împiedice pe scara avionului și să se prăbușească în serii de câte trei, „ca Biden”. Dimpotrivă, documentul final adoptat cuprinde 75 de puncte și nu reprezintă deloc o lectură facilă, întrucât discuțiile au fost cât se poate de consistente și programatice.

BRICS a împlinit deja 16 ani de existență și asta în condițiile sancțiunilor impuse în „lumea unipolară” americană. Sau occidentală. În cei 16 ani, relațiile dintre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud s-au cimentat și s-au armonizat și s-au centrat pe propria bunăstare, bazându-se pe cooperare și relații de parteneriat. Adică, exact opusul constrângerilor ce domină cealaltă zonă, cea occidentală.

În stadiul actual, BRICS reprezintă aproape jumătate din populația lumii (3,2 miliarde de oameni), 26% din economia globală, 18% din comerțul mondial și contribuie cu peste 50% la creșterea economică mondială. Toți indicatorii sunt în creștere. Cu toate acestea, oficial, grupul este considerat de către occidentali, ca fiind al țărilor cu economii emergente sau care nu îndeplinesc anumite „standarde”. Numai că, „standardele” sunt, de regulă, dulci povești! În virtutea unor asemenea „standarde”, Pe Facebook nici măcar nu poți vorbi despre BRICS! Încalcă „standardele comunității”!

Mesajul Facebook privind imposibilitatea postării unui link către site-ul BRICS

China are de departe cea mai mare economie din grupul BRICS, reprezentând peste 70% din puterea economică colectivă de 27,5 trilioane de dolari a grupului.

Argentina, Bangladesh, Indonezia, Mexic și Turcia și-au exprimat un interes puternic pentru aderarea la BRICS, în timp ce Egipt, Iran, Nigeria, Sudan, Siria și cel mai recent Pakistan și-au exprimat, de asemenea, interesul de a adera la BRICS.

BRICS își extinde totodată cooperarea cu asociații regionale precum ASEAN, Uniunea Africană, Asociația Statelor din Caraibe, Consiliul de Cooperare din Golf și Asociația Oceanului Indian.

De unde vine magnetismul exercitat de BRICS?

Ei bine, din simpla afirmare a suveranității statale și a dorinței de cooperare între statele suverane într-o lume multilaterală, opusă hegemoniei americane și unilateralismului exercitat prin forța sancțiunilor economice sau prin forță militară, din afirmarea dorinței de a promova și proteja drepturile omului într-o manieră neselectivă, nepolitizată și constructivă și fără standarde duble.

Este, aproape, ca o întoarcere în timp, la epoca în care drepturile și libertățile umane mai aveau căutare în lume, exact ca și legislația internațională. Nu întâmplător, dr. Dinu G. Gherman (istoric) utilizează sintagma de „globalism luminat bazat pe etno-state”.

Summitul virtual BRICS+ a fost găzduit de președintele chinez Xi Jinping / Foto: Twitter

La întâlnirea BRICS+ au participat președintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping, președintele Federației Ruse Vladimir Putin, prim-ministrul Indiei Narendra Modi, președintele Republicii Africa de Sud Cyril Ramaphosa, vicepreședintele Braziliei Hamilton Mourao, președintele Algeriei Abdelmadjid Tebboune, președintele Argentinei Alberto Fernandez, președintele Egiptului Abdel Fattah el-Sisi, președintele Indoneziei Joko Widodo, președintele Iranului Sayyid Ebrahim Raisi, președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev, prim-ministrul Cambodgiei Hun Sen, prim-ministrul Malaeziei Ismail Sabri Yaakob, președintele Senegal Macky Sall, prim-ministrul Thailandei Prayut Chan-o-cha, președintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev, prim-ministrul Fiji Voreqe Bainimarama și prim-ministrul Etiopiei Abiy Ahmed.

Deocamdată, în lumina Declarației de la cel de-al XIV-lea Summit BRICS+, tocmai încheiat, se păstrează nealterată dorința de cooperare internațională în cadrul organismelor internaționale precum G20, ONU (în varii structuri), WTO (Organizația Mondială a Comerțului), pe principiile nediscriminatorii ale comerțului internațional, securității financiare, multilateralismului.

Greu de crezut că Occidentul falimentar ar dori să mai revină la aceste principii altfel decât pur declarativ, în timp ce poartă războaie cu țările de ale căror resurse are nevoie, argumentând că implementează „democrația”.

BRICS militează și împotriva armelor bacteriologice și chimice, terorismului etc. Declarația finală mai vorbește despre sprijinirea Afganistanului, Ucrainei, Africii de Nord, Coreei de Nord, se apleacă asupra programului nuclear iranian.

S-au dezbătut chestiuni privind mediul tehnologiilor informației și comunicațiilor și a securității în acest domeniu, elaborarea de legislații aferente în zona țărilor BRICS, combaterea criminalității din sfera tehnologiilor de comunicare.

S-a mai discutat despre intensificarea în cooperării în combaterea terorismului și s-a reafirmat că singura autoritate este Consiliul de Securitate al ONU pentru impunerea de sancțiuni. Ca atare, BRICS solicită consolidarea și întărirea metodelor de lucru ale comitetelor de sancțiuni ale Consiliului de Securitate al ONU pentru a asigura eficacitatea, receptivitatea și transparența, evitarea politizării, inclusiv listarea propunerilor în mod obiectiv pe criterii bazate pe dovezi.

Ceea ce se remarcă aici este acordarea unui cec în alb pentru ONU și în general organismelor internaționale, chiar dacă în clipa de față se știe – și reprezentanții BRICS nu au cum să nu știe – că ONU și Davos lucrează împreună pe baza unor documente reciproc adoptate, chiar dacă acestea nu au nici o legitimitate!

Importantă rămâne și lupta împotriva corupției, inclusiv cu privire la urmărirea infractorilor economici, la asistența judiciară reciprocă în chestiuni civile și administrative și la recuperarea bunurilor.

Dacă în Occident consumul de droguri pare că se apropie de o acceptare mai mult sau mai puțin tacită, BRICS a luat în discuție situația gravă a drogurilor din lume și și-a reiterat angajamentul față de mecanismul internațional de control al drogurilor, susținut de cele trei convenții ale Națiunilor Unite privind controlul drogurilor.

New Development Bank (NDB) se va reloca la Shanghai, în paralel se va constitui BRICS Think Tank Network for Finance, care ar urma să identifice soluții pentru diversele chestiuni financiare care se ivesc în zona BRICS+. Subsecvent, Mecanismul Acordului de Rezervă Contingent (CRA) care este un cadru pentru furnizarea de sprijin prin lichiditate și instrumente de precauție ca răspuns la presiunile reale sau potențiale pe termen scurt la balanța de plăți, ar urma să fie pus în consonanță cu FMI.

Comerțul și investițiile reciproce, investițiile în infrastructură, parteneriatele de tip public-privat, vor beneficia de mai multă flexibilitate prin implementarea de noi mecanisme și metode de lucru.

Oportunitățile de dezvoltare intra-BRICS vor fi susținute cu forță de muncă ce va proveni din centre de competență, inovație și networking, standardizare, reglementări interbancare. Vor fi încurajate centrele de cercetare policentrice și transferurile de tehnologii.

De asemenea, se vor implementa măsuri de armonizare a administrațiilor, vămilor etc. pe bază de strategii comune. Vorbim despre un soi de Schengen eurasiatic!

China – în particular și BRICS în general, militează tot pentru globalism! Șeful OMS și președintele chinez nu se feresc de camere când sunt împreună. / Foto: Twitter

Iar de aici, încep să apară chestiunile șocante! Se vorbește despre implementarea Agendei 2030, dezvoltare sustenabilă, schimbări climatice, biodiversitate, Covid-19, sprijinul pentru proiectele OMS, vaccinuri, exact în limbajul de lemn al celor din SUA și UE! Ceea ce lipsește din listă este migrația și promovarea homosexualității. De înțeles, atâta timp cât țările BRICS își doresc menținerea suveranității statale!

Odată ce această suveranitate a „globalismului luminat și bazat pe etno-state” a fost stabilit, lupta cu diverse forme de religie nu mai are sens, cum nici războiul „occidental” împotriva familiei. De aici, apoi, lipsa ideologiilor homosexuale, pro-avort etc.

Ar mai fi de remarcat că proiectele BRICS sunt mai puțin inepte decât cele ale UE, nicăieri nu se vorbește despre distrugerea industriei, agriculturii, transporturilor, nici chiar al celui aerian! Până și turismul își regăsește locul în cadrul economic de aici! Apoi, țările BRICS se opun barierelor comerciale bazate pe „certificate verzi” de tipul celor pe cale să fie implementate de UE și reiterează angajamentul de a îmbunătăți coordonarea cu privire la aceste aspecte.

Opulenta întâlnire G7 de la Schloss Elmau

Discuția despre G7 este mult mai facilă decât cea despre BRICS.  A fost o întâlnire comică în cel mai pur sens al cuvântului. Nu că multă lume i-ar mai lua în serios pe „cei mai puternici lideri ai democrațiilor avansate”. Cu toate acestea, singură, publicația Politico a îndrăznit să afirme despre G7 că a fost un eșec. Majoritatea publicațiilor mainstream au ridicat în slăvi întâlnirea.

Deși s-au lăudat cu abordarea tuturor provocărilor, soluțiile pe care le-au susținut cei de la G7 păreau cel puțin contradictorii! Demn de remarcat „soluția” de a scădea prețurile petrolului și gazelor și, în același timp, de a pune capăt utilizării combustibililor fosili. Apoi, „soluția” interzicerii combustibililor fosili, dar numai pentru… Rusia! Apoi, impunerea terminării conflictului din Ucraina, trimițând bani, arme și muniție. Apoi, promovarea capitalismul bazat pe reguli ale pieței, impunând în același timp controlul prețurilor la energie. Dar lista e nesfârșită!

G7 a avut propriu-zis un singur punct pe agendă: Rusia! Și temele rusofobe. Toate, exprimate într-o serie de aserțiuni ce nu depășesc nivelul de grădiniță, constituindu-se într-un soi de listă de dorințe (wishful thinking) de tipul scrisorilor pentru Moș Crăciun.

Mica, dar vesela scenă a Titanicului G7 pe cale să întâlnească aisbergul / Foto: Twitter

Spectacolul grotesc cu șefii SUA, UE, Canadei, Japoniei, Marii Britanii, incapabili să ia decizii, se datorește faptului că toate aceste țări sunt – după cum am mai spus – desuveranizate! Decizia se ia la nivelul oligarhiei globaliste, la Davos și la vârfurile corporațiilor multinaționale.

Altminteri, nu are cum să nu pară cel puțin amuzant că UE se va baza în strategia sa energetică pe rapiță, energie solară și energie geotermală! Între timp, pentru că economia scrâșnește din dinți, deși se elimină, chipurile, combustibilii fosili, se redeschid minele de cărbuni!

La fel de comică este și ideea plafonării prețurilor… lui Putin! Cum? Imposibil de spus! Majoritatea celor care au ochii deschiși au observat deja că cca. 67% din producția de combustibili rusești se îndreaptă către est și nicidecum către vest, iar cursul va rămâne neschimbat. La fel, curajoasa decizie de a subevalua aurul rusesc! În primul rând, Rusia nu e foarte clar dacă dorește să vândă aur, dar chiar și dacă ar face-o, există o uriașă disponibilitate din partea Chinei și Indiei de a cumpăra. Probabil că la un moment dat va afla și premierul britanic Boris Johnson.

Ca lucrurile să fie și mai comice, pe canalele alternative apăreau filmări cu „cei mai puternici oameni ai planetei”, în afara cadrului oficial, unde discutau deschis despre faptul că după ce au impus blocaje asupra Venezuelei, Iranului și Rusiei, nu pot obține suficient petrol de la saudiți.

În capul listei momentelor umoristice ar putea sta invitația adresată de cancelarul german Olaf Scholz Indiei, Africii de Sud (țări BRICS), Indoneziei și Senegalului (care vor să adere la BRICS) de a se alătura celor de la G7!

Oricum, declarațiile de la BRICS aveau să arunce întreaga babilonie G7 definitiv în ridicol! Rusia a afirmat fără echivoc că își va îndeplini obligațiile de a furniza energie și îngrășăminte partenerilor, se așteaptă la o recoltă bună de cereale și, ca atare, va aproviziona piețele mondiale cu până la 50 de milioane de tone de cereale (față de 5 milioane de tone de cât dispune Ucraina), că va asigura trecerea navelor de cereale în apele internaționale chiar dacă Kievul a minat porturile ucrainene, că situația negativă asupra cerealelor ucrainene este umflată artificial, iar creșterea bruscă a inflației în întreaga lume este rezultatul iresponsabilității țărilor G7 și nicidecum al Operațiunii Z din Ucraina, după cum observa și Pepe Escobar în editorialul pe care-l semnează.

Chiar în clipa de față agricultorii olandezi se revoltă împotriva reglementărilor europene care le pun afacerile pe butuci, le pulverizează investițiile, obligându-i să-și disponibilizeze angajații! Nu Putin a scris acele reglementări UE, ci birocrații din jurul Ursulei von der Leyen! Iar fără agricultură nu doar că nu vor mai exista locuri de muncă, dar nu va mai exista nici mâncare.

În schimb, liderii G7 au căzut de acord că vor „mai mult” război cu Rusia. N-au spus-o explicit, sunt prea politicoși pentru asta, dar acesta a fost principala concluzie a întâlnirii din Bavaria. Suplimentar, au promis 600 de miliarde de dolari, pe care nu-i au deocamdată, pentru a finanța „proiecte globale de infrastructură” pentru a combate Inițiativa Belt and Road a Chinei. Asta în timp ce întreaga structură financiară a UE este aproape de default!

Fleacuri! Ce te faci când la un asemenea nivel, discuțiile reprezentanților G7 se axează pe „spinoasa” chestiune a participării la G20 în eventualitatea în care și președintele Putin va fi de față sau la și mai complicata chestiune a prezenței „salatei rusești” în meniul pregătit în Bavaria pentru liderii G7?

Ce urmează?

După cum a afirmat Vladimir Putin la summitul BRICS+, „sistemul rusesc de mesagerie financiară este deschis pentru conectarea cu băncile din țările BRICS.” Mai mult, sistemul rusesc de plăți MIR își extinde prezența. „Explorăm posibilitatea creării unei monede de rezervă internațională bazată pe coșul de monede BRICS”, a spus liderul rus.

Președintele rus Vladimir Putin rămâne inamicul public nr. 1 pentru occidentali și marea speranță pentru jumătatea cealaltă a omenirii / Foto: Kremlin.ru

Cu alte cuvinte, continuă războiul cu dolarul american ca monedă de rezervă, iar faptul că FED-ul american tipărește dolari cu nemiluita nu face decât să apropie inevitabilul: prăbușirea monedei americane (despre Euro nu are sens să mai discutăm). La fel, sistemul rusesc apare ca o alternativă viabilă la sistemul SWIFT.

Propriu-zis, în momentul de față, zona BRICS așteaptă fie o reorientare a Occidentului, fie prăbușirea SUA sau UE, cele două aflându-se parcă în competiție pentru a atinge acest „obiectiv”. Într-un fel sau altul, fie va fi reconsiderată întreaga strategie mondială și se va reveni la multilateralism, fie BRICS și susținătorii BRICS vor prelua controlul după ce Occidentul se va prăbuși în agonie. Să nu uităm nici detaliul că SUA și Davos-ul se află în conflict!

A reporni întreaga economie americană sau europeană și a intra în competiție cu China, India și Rusia, pare un pariu extrem de riscant, mai ales în condițiile în care exact aceste țări dețin și resursele necesare. Că vorbim despre energie, materii prime, produse finite etc. În timp ce occidentul nu are nici măcar banii necesari să-și producă sau să-și achiziționeze energia!

Foarte curând, băieții din BRICS vor deține și monede puternice, susținute de aur și de mărfuri, nicidecum de datorii suverane pentru rezervele globale. Iar guvernele se vor reorienta rapid, unele deja o fac, așa cum am văzut mai sus!

Greu de purtat și un război economic cu China și deja elaborata strategie „Global Development Initiative” cu deja proiectatele „coridoare” către sud și către Europa. Grupul de „Prieteni ai GDI” numără la ora actuală nu mai puțin de 50 de națiuni!

Va fi greu pentru cei 27 de mici inamici europeni, Davos și Joe Biden! Sigur că mai rămâne și varianta războiului, iar britanicii se gândesc tot mai serios la această versiune a deznodământului.

articolul original.

„Comuniștii de americani și de francezi” l-au confirmat pe Ciolacu

27 June 2022 at 08:15
image

Măsura de plafonare a preţului petrolului, propusă în cadrul summit-ului G7, demonstrează că PSD a pledat pentru o variantă corectă, este de părere liderul social democrat Marcel Ciolacu.

Răspunzând ironic la toate atacurile venite din partea PNL și USR, Ciolacu a arătat că la summitul G7 „comuniștii de americani și de francezi” au venit cu aceeași soluție: plafonarea prețului la petrol.

„Noi am venit cu propunerea cu plafonarea, am văzut ieri la summit-ul G7 pe comuniştii de americani şi de francezi, care au venit, la fel, cu plafonarea preţului la petrol, dar presupun că ei au dreptul să fie comunişti. S-a venit cu această măsură, cu 5 lei la 10 litri, în care să fie jumătate susţinut de statul român, jumătate de către companii. Vreau să vă spun că în acest moment suntem al doilea cel mai mic preţ din Europa. Faptul că deja vorbim de o predictibilitate pe trei luni de zile, în care preţul la carburant să nu mai crească, deja este un pas înainte. Totul este în dinamică şi vom vedea ce măsuri vor mai trebui impuse. Această abordare de la summit-ul G7 arată că, şi de această dată, noi am venit cu varianta cea mai potrivită”, a arată liderul PSD, într-o declaraţie acordată presei.

El a menţionat că în cazul în care se va ajunge iarăşi într-o „zonă nepredictibilă” din punct de vedere al preţului carburanţilor, plafonarea reprezintă „singura soluţie”.

„Avem şi o realitate pe care trebuie să o spunem. Avem al doilea cel mai mic preţ din Europa, după Ungaria, unde s-a plafonat. (…) (La summit-ul G7) s-a mers cu plafonarea la nivelul petrolului. Am avut o discuţie la Bruxelles şi cu comisarii europeni social democraţi şi cu prim-miniştri social democraţi, inclusiv cu cancelarul Germaniei, şi se caută totuşi o soluţie unitară la nivel european. Este şi normal să fie acest lucru, pentru că altfel fiecare abordare a fiecărui stat duce la o concurenţă neloială în interiorul UE. (…) Rămân la părerea că dacă se intră iarăşi într-o zonă nepredictibilă, plafonarea rămâne singura soluţie, la fel cum a fost şi la energie, unde s-a venit cu compensarea”, a spus liderul PSD. 

articolul original.

Mesaj de unitate al liderilor G7, dar Europa rămâne vulnerabilă la criza generată de război

27 June 2022 at 05:34
image

Sky News consideră că liderii G7 au arătat un front unit împotriva Rusiei, în timp ce Boris Johnson a glumit despre faptul că grupul este „mai dur" decât Vladimir Putin.

"Liderii s-au întâlnit pentru a discuta despre aprovizionarea cu energie și despre cum să abordeze inflația. De asemenea, au asigurat că alianța globală care lucrează pentru a pedepsi Moscova nu este divizată.

Pe fondul speculațiilor cu privire la apetitul mai scăzut al unor lideri de a continua să susțină Ucraina în situația unui conflict prelungit, Johnson a spus că președintelui Putin nu trebuie să i se permită să comită acte de piraterie contra vecinilor Rusiei, beneficiind de impunitate”.

Le Monde notează la rândul său că, în fața riscului de „oboseală" din tabăra occidentală, menționat de Boris Johnson, președintele american a lansat un nou apel la unitatea G7 și NATO împotriva Moscovei.

"Vladimir Putin a sperat că, cumva, NATO și G7 se vor despărți. „Dar nu am făcut-o și nu o vom face", a spus Biden.

Gazda summitului, cancelarul german Olaf Scholz a lăudat și unitatea aliaților, la care „Putin nu se aștepta". Liderii nu au ezitat, în timpul unui schimb informal surprins de camere, să-și bată joc de președintele rus și de poza lui la bustul gol, din timpul unei ședințe foto din 2009.

Politico invocă avertismentul premierului Boris Johnson la adresa președintelui Emmanuel Macron de a nu încerca acum o reglementare în Ucraina.

Cei doi au fost de acord că acum este „momentul critic pentru evoluția conflictului și că există o oportunitate de a schimba cursul războiului", potrivit Downing Street .

La rândul său, Elysée a spus că Macron și Johnson „au salutat coordonarea strânsă dintre membrii G7 pentru a răspunde [...] nevoilor Ucrainei și pentru a se asigura că sancțiunile decise de membri și de Uniunea Europeană sunt puse în aplicare în mod corespunzător".

Dar partea franceză a contestat faptul că remarcile lui Johnson au constituit un avertisment. „Au avut o discuție despre Ucraina, în timpul căreia președintele și-a reafirmat ferm hotărârea de a sprijini Ucraina", a spus un oficial.

Comentariile liderului Marii Britanii vin după ce le-a cerut aliaților G7 și NATO să nu încurajeze Ucraina să se mulțumească cu „o pace proastă", pe măsură ce războiul se prelungește.

După cum amintește US News&World Report, la începutul întâlnirii din Alpii Bavarezi, patru dintre națiunile bogate din Grupul celor Șapte au luat măsuri pentru a interzice importurile de aur rusesc pentru a înăspri sancțiunile asupra Moscovei și a-i bloca mijloacele de finanțare a invaziei.

Cu toate acestea, nu a fost imediat clar dacă a existat un consens cu privire la această mișcare, președintele Consiliului European, Charles Michel, afirmând că problema va trebui tratată cu atenție.

În timp ce The Guardian comentează:

"Nimeni nu a întrevăzut ce urmează când liderii G7 s-au întâlnit ultima dată în Cornwall, acum un an. Pe atunci se vorbea despre redresarea globală post-pandemie; acum lumea se teme de o recesiune , deoarece băncile centrale se află sub presiune și Vladimir Putin joacă cartea energiei.

Europa rămâne vulnerabilă la un război prelungit în Ucraina. A crescut mai puțin puternic decât în ​​SUA înainte de invazie. Șomajul este mai mare și, spre deosebire de SUA, UE nu este autosuficientă din punct de vedere energetic. Europa este mai aproape câmpul de luptă și a suferit mai mult șocul aprovizionării ca urmare a conflictului”.

articolul original.
  • There are no more articles
❌