ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Holodomor, 90 de ani: amintirea terorii lui Stalin, sub teroarea lui Putin

28 November 2022 at 07:03
image

Așa cum titrează The Washington Post, "Ucrainenii și-au amintit de suferința provocată de Stalin dar și de Putin, la 90 de ani distanță"

Lideri europeni s-au adunat în capitala Ucrainei, acuzând Moscova că folosește „foamea ca armă de război împotriva Ucrainei".

Euronews amintește că, între 1932 și 1933, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au murit în foametea cunoscută sub numele de Holodomor, adică „exterminare prin înfometare", în ucraineană.

Unii istorici susțin că Stalin a orchestrat intenționat foametea pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții spun că a fost urmarea politicilor sale greșite de colectivizare a terenurilor agricole.

Deutsche Welle transmite că președintele grupului parlamentar germano-ucrainean din Bundestag, Robin Wagener de la Partidul Verzilor, a spus că „Putin se află în tradiția crudă și criminală a lui Stalin".

"Astăzi, Ucraina este din nou invadată de teroarea rusă. Încă o dată, violența și teroarea au scopul de a priva Ucraina de mijloacele sale de existență, de a subjuga întreaga țară", a spus el.

În timp ce Der Spiegel scrie că foametea a început în haosul colectivizării în 1929, când milioane de oameni au fost forțați să se alăture fermelor de stat. Foametea este văzută ca punctul culminant al unui atac al Partidului Comunist asupra țărănimii ucrainene, care a rezistat politicilor sovietice.

Un subiect nepopular pentru Occident

„Holodomorul a fost o catastrofă provocată de om, rezultatul dictaturii brutale a lui Stalin și a guvernului sovietic", scrie Kyiv Post. „Această tragedie a lăsat o cicatrice profundă în țară și este doar un aspect al relațiilor tumultoase dintre Ucraina și Rusia", continuă ziarul ucrainean.

Iar Courrier International vorbește despre o comemorare care capătă o conotație specială sub bombele și rachetele rusești. Publicația franceză reia un articol din cotidianul ucrainean Den, care vorbește despre tăcerea puterilor occidentale din perioada de foamete :

"În scrisorile diplomatice sunt mărturii ale discuțiilor cu diverși membri influenți ai CK, poliția secretă sovietică. Aceștia au avut monopolul înregistrării deceselor, au blocat difuzarea informațiilor despre foamete și au lansat acțiuni punitive.

La 31 mai 1933, Sergio Gradenigo, consulul Italiei la Harkiv și Kiev, scria îngrozit, că foametea provoacă tot mai mult exterminarea masivă a populației, la o scară gigantică.

Aceste mărturii documentare sunt șocante. Dar Mussolini nu a făcut nimic, pentru că a vrut să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică.

În mod similar, nici guvernele altor țări occidentale și nici Liga Națiunilor nu au reacționat. Subiectul foametei era foarte nepopular în țările occidentale, dornice să mențină legăturile economice și comerciale cu Uniunea Sovietică”.

articolul original.

Volodimir Zelenski: Astăzi facem tot posibilul şi imposibilul pentru a opri noua politică de genocid a Rusiei. Niciodată foametea nu trebuie folosită ca armă

27 November 2022 at 06:45
image

Sâmbătă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj privitor la noua politică de genocid dusă de Rusia lui Vladimir Putin.

Zelenski a declarat că niciodată foametea nu trebuie folosită ca armă, așa cum face Federația Rusă în aceste zile.

Ucrainenii au trecut prin genocid. Şi astăzi facem tot posibilul şi imposibilul pentru a opri noua politică de genocid a Rusiei. Una nouă – dar similară cu cea care a ucis milioane de oameni în secolul al XX-lea. Şi nu luptăm doar împotriva agresiunii. Pas cu pas, creăm un sistem care va opri agresiunea, va demonta consecinţele acesteia şi va garanta securitatea pe termen lung – securitatea Ucrainei, a întregii Europe şi a lumii.

(…) Cu toţii nu trimitem doar produse alimentare ucrainene în acele ţări care suferă cel mai mult de pe urma crizei alimentare. Niciodată foametea nu trebuie folosită ca armă. Dacă nu ar fi fost alimentele ucrainene, dacă nu ar fi fost colaborarea cu partenerii noştri, nu s-ar fi menţinut stabilitatea socială în regiuni ca Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. Este exact ce şi-a dorit Rusia. Trebuie – şi putem! – să nu permitem asta”, a spus Zelenski, conform News.ro.

articolul original.

Președintele ASAS, Valeriu Tabără: ‘România nu poate intra într-o criză alimentară decât dacă, doamne ferește, ne trezim într-un sistem de dezorganizare totală’

18 October 2022 at 17:48
image

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a declarat că România se află într-un moment în care trebuie să regândească producţia de hrană, pentru că este o mare putere agricolă, dar dependentă de import şi acest lucru înseamnă un risc naţional major.

„Suntem într-un moment în care trebuie să gândim foarte serios această situaţie a producţiei de hrană, pentru că România, alături de Italia, de Franţa, de Germania, este o mare putere agricolă. Dar aici este o problemă pe care, din păcate, noi ne ferim să o discutăm: suntem o mare putere agricolă, dar dependentă de import. Asta înseamnă un risc naţional major”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, Valeriu Tabără.

Acesta afirmă că nu există riscul ca România să intre într-o criză alimentară, deşi tot mai multe organisme internaţionale transmit avertismente legate de securitatea alimentară mondială.

„România nu poate intra într-o criză alimentară decât dacă, doamne fereşte, ne trezim într-un sistem de dezorganizare totală, dar nici atunci pentru că sunt încă surse suficiente. Problema este a eficienţei şi a capacităţii de a avea durabilitate. Şi nu e vorba numai de cantitate, e vorba şi de calitatea reală. Securitatea alimentară mondială şi viitorul nu este numai pentru cantitate, este pentru calitate, pentru că evoluţia minţii şi a inteligenţei umane este strict legată de creşterea calităţii alimentelor. Şi asta este de netăgăduit”, a subliniat Tabără.

Potrivit sursei citate, discuţiile despre o potenţială criză alimentară la nivel mondial au fost şi în urmă cu 10 ani când se punea problema transparenţei stocurilor regionale de alimente.

„Nu se discută doar acum despre o criză alimentară. Încă din 2011, la Berlin, în luna ianuarie, unde este un fel de Crans Montana al Agriculturii, ministrul francez a ridicat problema transparenţei stocurilor regionale, pentru că, din păcate, pe problemele de hrană se joacă ca şi pe arma atomică. Nicio armă şi niciun sistem nu va funcţiona dacă nu există mâncare. Asta e problema numărul 1. În urmă cu câţiva ani s-a făcut un anumit joc cu orezul, o cădere bruscă, un blocaj, şi imediat s-a intrat în panică majoră. De atunci jocul acesta cu producţia agroalimentară este un unul care intră în sfera strategică de mari interese. Prin anumite măsuri poţi bloca anumite zone ale globului şi poţi crea probleme formidabile de ordin social. Dacă nu este pâinea pe masă 3-4 zile practic nu mai poţi rezolva nimic altceva”, a explicat el.

Fostul ministru al Agriculturii consideră că problemele actuale ale agriculturii şi industriei alimentare româneşti sunt altele decât cele două evenimente majore cu care ne confruntăm şi pe care le invocăm, respectiv pandemia şi războiul din Ucraina, dar sunt şi mult mai vechi.

„În primul rând este disproporţia aceasta între cele două sectoare: vegetal şi animal. Iată că avem o scădere extraordinară a producţiei zootehnice, inclusiv în ultimul timp asistăm la o criză de lapte şi produse lactate. Este inacceptabilă situaţia să nu poţi asigura laptele pentru programul din şcoli. Din păcate, măsurile care s-au luat în sectorul zootehnic şi viziunea pe mai departe nu este cea care să ne refacă efectiv producţiile animaliere şi aici mă refer şi la carnea de porc, inclusiv la sectorul avicol, pentru că noi importăm carne de pasăre şi ouă. Şi nu mai vorbesc de o accentuare a importului de produse lactate. Cea mai gravă problemă este în continuare importul acesta masiv de inputuri. Noi nu producem în ţară nici îngrăşăminte, nici pesticide şi aducem foarte mult material biologic”, a subliniat şeful ASAS.

În opinia sa, piaţa funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol din România, fiind tratată ca o piaţă oarecare, unde se vinde „ciocolată sau bere sau ţigări”.

„Piaţa funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol şi este tratată doar ca o piaţă oarecare, ca şi când aş vinde ciocolată sau bere sau ţigări. Ori, piaţa funciară şi în Franţa şi în marile ţări este făcută ca să întărească sistemul agricol. Să nu mai vorbim de ceea ce înseamnă acest decalaj creat în timp între marii şi micii producători, de sistemul de subvenţii, care satisface pentru moment, dar nu în perspectivă. Vedeţi ce s-a întâmplat în 2020 cu seceta dacă nu au putut fi ajutaţi fermierii.

Practic, şi-au reluat extrem de greu producţia şi la toate acestea se adaugă creşterea preţurilor la îngrăşăminte, pesticide, seminţe şi aşa mai departe. Situaţia nu este una foarte simplă, însă România dacă se organizează bine, cu sursele financiare care le are şi cu dotările tehnice care, într-o parte a agriculturii, sunt la un nivel tehnic mult peste unele ţări agricole şi puteri mari din Europa, poate să asigure, repet, încă o dată, necesarul de hrană. Dar asta nu înseamnă eficienţa sistemului, atâta timp cât noi nu suntem exportatori de produse cu valoare adăugată. Exportăm materie primă, exportăm subvenţie, iar pieţele sunt extrem de volatile”, a completat Valeriu Tabără.

De asemenea, el spune că războiul din Ucraina şi intrarea pe piaţa românească a cerealelor ucrainene a coborât foarte mult preţurile, iar cei afectaţi sunt din nou fermierii, chiar şi cei foarte mari, pentru că preţul se duce sub costurile de producţie.

„Cred că este nevoie de schimbarea unor tendinţe în agricultura românească. Şi în primul rând este vorba despre echilibrare, inclusiv în sistemul vegetal. Suntem şi vom rămâne producători de cereale, dar trebuie să ne ducem şi spre plantele tehnice. Iată că nu mai producem zahăr în România, se închide poate şi ultima fabrică de zahăr. Producţia de cartofi a scăzut enorm. Cartoful nu este nu numai o plantă aliment, ci şi una industrială.

Soia rămâne principala plantă producătoare de proteină vegetală fără de care este de neconceput dezvoltarea sistemului zootehnic. Dar soia este şi o plantă de importanţă majoră alimentară. Nu mai vorbesc de raportul acesta dintre specii. N-avem reproducţie, suntem obligaţi să importăm material biologic de afară. Cine este subordonat importului de material de cercetare de afară nu-şi va echilibra niciodată din punct de vedere economic şi financiar agricultura”, a adăugat preşedintele ASAS.

Fostul ministru al Agriculturii a menţionat că seceta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţara noastră, în condiţiile în care fenomenul este prezent aproape în fiecare an pe zone mai mari sau mai mici, alături de instabilitatea politică din zona Balcanilor şi a Mării Negre.

„Spuneam în urmă cu 20 de ani reprezentanţilor Băncii Mondiale că România se confruntă cu doi generali. Doi generali foarte importanţi, care sunt prezenţi şi astăzi: în primul rând, generalul secetă, pentru că seceta în România este prezentă în 8 din 10 ani. Dar dacă facem analiza şi luăm datele de la Autoritatea Naţională de Meteorologie, vedem că seceta în România este prezentă în fiecare an, sigur pe suprafeţe mai mari sau mai mici, din păcate. Al doilea general era instabilitatea politică din zona Balcanilor, din zona Mării Negre, care, iată, este şi astăzi”, a spus el.

Întrebat cum poate face faţă România schimbărilor climatice, Tabără a explicat că România are nevoie pe lângă irigaţii de soiuri reziste la şocurile termice, tolerante la seceta atmosferică, care este mult mai pregnanta decât cea a solului.

„Climatul temperat-continental din România este diferit de cel din Ungaria sau din Franţa. Aici sunt verile acestea super călduroase în care, atenţie, nu apa din sol este cea mai mare problemă, ci seceta atmosferică, şocul termic, când umiditatea relativă se duce către 30% şi se înregistrează temperaturi la nivelul solului de peste 50 de grade, iar plantele nu mai rezistă. Ele nu mai pot respira. Noi nu vom rezolva problema numai cu irigaţii.

Va trebui să ne creăm acele organisme care să fie tolerante la astfel de fenomene. Problema rezervelor este o altă problemă pe care România trebuie să şi-o trateze, sigur sunt nişte costuri. Pe de altă parte, la nivelul UE s-a greşit blocându-se metodele noi de cercetare. Iată că revin discuţiile despre biotehnologii după 20 şi ceva de ani, dar numai prin summit-uri şi decizii politice nu rezolvăm nimic. Trebuie studii foarte serioase în spate, să le plăteşti, nu de azi pe mâine, şi abia atunci poţi oferi soluţii care să dea durabilitate sistemului, pentru că în agricultură, măsurile pe care le iei azi nu se văd mâine, se văd peste doi sau trei ani, abia atunci vezi rezultatele.

Trebuie gândite toate aceste măsuri, pentru că România poate intra într-o criză majoră, dacă neglijăm pajiştile, neglijăm zootehnia, neglijăm mica gospodărie, cu consecinţe şi mai mari în viaţa rurală şi cu alte consecinţe date de ceea ce înseamnă sistemul cultural identitar al României”, a concluzionat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără.

articolul original.

Bill Gates: Ajutorul umanitar alimentar nu poate să compenseze suficient criza de alimente din foarte multe teritorii

26 September 2022 at 11:09

În prezent, Bill Gates este unul dintre cei mai cunoscuți filantropi ai planetei. Din păcate, practicile sale din mai multe domenii au alimentat o serie stufoasă de conspirații, atât în perioada pandemiei, cât și înainte sau după.

În plan mondial, în contextul schimbărilor climatice cu efecte dezastruoase, Bill Gates și-a manifestat de curând îngrijorarea pe marginea crizei de alimente, care va amplifica foametea, mai ales în țările aflate în curs de dezvoltare. Nu de alta, dar culturile tradiționale nu vor mai putea să funcționeze, să se dezvolte și să fie la fel de eficiente, având în vedere încălzirea globală. Din fericire, are și o soluție la această problemă, chiar dacă nu toată lumea va fi încântată să o adopte.

Semințele magice, soluția lui Bill Gates

În viitor, în opinia lui Bill Gates, ar trebui să adoptăm cu toții semințele modificate genetic, semințe care sunt mai andurante și eficiente în contextul schimbărilor climatice. Recomandarea a venit în urma publicării raportului anual Goalkeepers Report al fundației Bill & Melinda Gates. Concluzia acelei analize este că ajutorul umanitar alimentar nu poate să compenseze suficient criza de alimente din foarte multe teritorii.

În contextul unei agriculturi eficiente, miliardarul este de părere că semințele modificate genetic, împreună cu inovații tehnologice în agricultură pot anula efectele schimbărilor climatice asupra culturilor fundamentale. Printre exemplele pe care le-a dat în materie de semințe magice, a făcut referință la porumb care a fost modificat pentru a fi mai rezistent la cultivarea în temperaturi înalte, cu mai puțină umezeală. În privința orezului, în varianta modificată, acesta are nevoie de trei săptămâni în minus pe câmp până la cultivare. Astfel de inovații, spune Gates, vor facilita creșterea productivității agricole, în pofida încălzirii globale.

Aşadar, ”Este bine că oamenii vor să prevină ca frații lor să moară de foame în conflicte precum cel din Ucraina, când sunt întrerupte lanțurile de aprovizionare, dar trebuie să recunoaștem că aceste crize sunt simptome ale unei probleme mai profunde.”, a menționat Bill Gates în raportul citat.

”Multe țării nu cultivă suficient încă, iar schimbările climatice fac agricultura și mai dificilă. Acea provocare nu poate fi rezolvată cu donații, necesită inovație.”, a adăugat el.

articolul original.

Foametea extremă se acutizează în țările cele mai expuse la catastrofe climatice

16 September 2022 at 10:47
image

Fenomenul „foamei extreme” afectează de peste două ori mai mulţi oameni în ţările cele mai expuse la catastrofe climatice comparativ cu acum şase ani, atenţionează vineri organizaţia non-guvernamentală Oxfam, care face apel la statele industrializate să-şi reducă masiv emisiile de gaz cu efect de seră şi să repare pagubele create deja, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.

Din 2016 încoace, foamea extremă a crescut cu 123% în zece ţări – Somalia, Haiti, Djibouti, Kenya, Niger, Afganistan, Guatemala, Madagascar, Burkina Faso şi Zimbabwe -, unde în total 48 de milioane de oameni suferă de insecuritate alimentară extremă şi au nevoie de ajutor de urgenţă pentru a supravieţui, subliniază Oxfam în raportul său.

Dintre aceştia, 18 milioane sunt consideraţi a fi în pragul foametei.

Deşi conflictele şi crizele economice rămân motivele principale ale acestei situaţii, „fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai numeroase şi violente reduc la rândul lor capacitatea populaţiilor sărace de a combate foamea şi a face faţă şocurilor”, avertizează autorii raportului.

Somalia, de exemplu, una dintre ţările cel mai puţin pregătite să răspundă urgenţelor climatice, se confruntă cu cea mai gravă secetă din istoria sa, un milion de oameni fiind nevoiţi să-şi abandoneze locuinţele. În Guatemala, lipsa de apă a determinat pierderea a 80% din recolta de porumb şi a decimat plantaţiile de cafea, împingând numeroşi locuitori să plece din ţară.

Țările cel mai puţin responsabile de criza climatică suferă cel mai mult din cauza ei

Oxfam notează că cele zece ţări cele mai vulnerabile sunt responsabile împreună de numai 0,13% din emisiile globale de carbon, în timp ce ţările industrializate şi mai ales cele din G20 „sunt responsabile de peste trei sferturi” din aceste emisii.

Faptul că ţările cel mai puţin responsabile de criza climatică sunt cele care suferă cel mai mult din cauza ei constituie „o dovadă flagrantă a inegalităţilor mondiale”, insistă ONG-ul, care a calculat şi că „în mai puţin de 18 zile profiturile companiilor care folosesc energii fosile ar ajunge pentru finanţarea integrală a apelurilor umanitare ale ONU pe 2022”, adică 49 de miliarde de dolari.

Oxfam îi îndeamnă pe liderii mondiali ca, în cadrul Adunării generale a ONU pe 2022, care a început marţi, şi a reuniunii COP27, care are loc în noiembrie, să se angajeze la o reducere masivă a emisiilor şi să le „ofere ţărilor cele mai afectate o compensaţie pentru prejudiciile” pe care le suportă.

Anularea datoriei acestor state vulnerabile le-ar permite şi să investească în lupta împotriva urgenţelor climatice, mai menţionează Oxfam.

articolul original.

CANIBALISM, EXCREMENTE ȘI GÂNDACI

13 September 2022 at 08:32

Asistăm la o distrugere premeditată a agriculturii și a lanțurilor de distribuție a alimentelor, în paralel cu acapararea mijloacelor necesare producției alimentare. Singurul rezultat previzibil este foametea.

SOYLENT GREEN

În 1973 apărea un thriller numit Soylent Green, avându-i pe afiș pe Charlton Heston și Edward G. Robinson. Acțiunea filmului se petrece în 2022! O lume suprapopulată, poluată, cu penurie alimentară și totalitarism. Marele secret al societății se relevă încet, anume că hrana – numită Soylent Green – este obținută din prelucrarea cadavrelor umane. Singura rază de speranță o reprezintă demascarea corporației și aducerea cazului în fața Consiliului Națiunilor.

Și iată-ne acum, cu adevărat în 2022! „Consiliul Națiunilor” se numește ONU. Planeta nu este suprapopulată, în fond toată omenirea ar putea ocupa teritoriul unei singure țări de pe planetă, resursele nu sunt deloc limitate, alimente s-ar putea produce în cantitate suficientă și pentru de două ori actuala populație, poluare există, dar e departe de a pune planeta în pericol. Ceea ce există este totalitarismul în starea sa incipientă și „Soylent Green”-ul care este impus de către așa-zisa elită.

Atacul prin intermediul reglementărilor asupra producătorilor agricoli din Olanda și Statele Unite până în Sri Lanka, și nu numai, este strâns legat de „Obiectivele de Dezvoltare Durabilă” – „Agenda 2030” –, document adoptat de Națiunile Unite în parteneriat cu Forumul Economic Mondial (Davos). Într-adevăr, o bună parte a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU determină politicile care-i distrug pe fermieri și proviziile de hrană din întreaga lume.

Politicile de „durabilitate” susținute de ONU, de Davos și de presa corporatistă privind agricultura și producția de alimente duc la devastare economică, penurie de bunuri esențiale, foamete la scară largă și la o pierdere dramatică a libertăților individuale.

Una dintre primele întâlniri care au definit agenda „sustenabilității” a fost Conferința ONU privind așezările umane, cunoscută sub numele de „Habitat I”, care a adoptat Declaraţia de la Vancouver (1976) și un plan de acțiune cu 64 de „recomandări” de natură să limiteze „creșterea economică inechitabilă” și „reducerea disparităților dintre zonele rurale și urbane, urbanizarea ordonată, standardele minime progresive și ale comunități participative”. Sună suficient de cunoscut, nu-i așa?

Acordul prevede că „pământul nu poate fi tratat ca un bun obișnuit, controlat de indivizi” și că proprietatea privată asupra terenurilor este „un instrument de acumulare și concentrare a bogăției, prin urmare contribuie la nedreptatea socială”. „Controlul public al utilizării terenurilor este indispensabil”, se spune în declarația ONU, un preludiu al „predicției” Forumului de la Davos că până în 2030 „nu vom deține nimic”. Dar ce fericiți vom fi!

PĂMÂNTUL E AL ÎNVINGĂTORILOR

Principala problemă ce a generat revolta în curs a fermierilor olandezi (protest susținut și de fermierii germani, francezi, italieni, sârbi, britanici etc.) a fost dorința statului de a „prelua” cu forța sau prin acordarea unei despăgubiri modice a pământului deținut de fermieri.

Motivația pe care nu a crezut-o nimeni este că totul se face pentru binele planetei, de dragul reducerii poluării și al agendei verzi. Fermierii din Olanda au redus poluarea cu azot cu aproape 70%. Dar guvernul spune că nu este suficient și le cere să reducă poluarea cu încă 50% până în 2030.

Potrivit estimărilor guvernului olandez, 11.200 de ferme dintre cele aproximativ 35.000 dedicate produselor lactate și animalelor ar trebui să se închidă în temeiul politicilor sale, 17.600 de fermieri ar trebui să reducă efectivele de animale, iar efectivul total de animale ar trebui redus cu o jumătate până la o treime.

Guvernul olandez a cerut oprirea totală a creșterii animalelor în multe locuri. Dintre cele peste 25,7 miliarde de euro pe care guvernul le-a pus deoparte pentru a reduce poluarea, doar 1 miliard este destinat inovației tehnologice, iar restul pentru cumpărarea pământului fermierilor.

În Irlanda, Departamentul pentru Agricultură vrea să le plătească fermierilor între 4.300 și 5.000 de euro pentru sacrificarea fiecărei vaci, sperând ca astfel să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 45.000 de tone la fiecare 10.000 de vite sacrificate. Food Vision Dairy Group susține că astfel va obține o reducere substanțială a activității agricole, despre care propaganda eco susține că ar fi o activitate poluantă.

Canada urmărește o reducere cu 30% a poluării cu azot până în 2030. În timp ce guvernul susține că nu impune reducerea utilizării de îngrășăminte, ci doar reducerea poluării, este evident că o scădere atât de radicală a poluării într-o perioadă atât de scurtă va fi posibilă doar prin reducerea îngrășămintelor utilizate și, prin urmare, a producției de alimente. Costul pentru fermieri ar fi între 10 și 48 de miliarde de dolari.

Cele mai dramatice consecințe ale intervenției guvernamentale au avut loc în Sri Lanka, unde interzicerea îngrășămintelor a dus la o reducere masivă a randamentelor, declanșând înfometarea și o criză economică, ducând astfel la prăbușirea, în iulie, a guvernului.

UE, prin Comisia Europeană, susține „integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile și planificarea națională” a fiecărui stat membru. Evident că asta vizează și agricultura, și „biodiversitatea”. Natura 2000 și „Strategia europeană pentru biodiversitate” au stat la baza programelor politice elaborate de Olanda împotriva fermierilor.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) – agenție ONU, în raportul său din 2014 „Construirea unei viziuni comune pentru alimentație și agricultură durabilă: principii și abordări” – solicită restricții drastice privind utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor, emisiilor și apei în sectorul agricol.

Alături de ONU stau diferite „părți interesate” (stakeholderi) pentru implementarea politicilor de dezvoltare durabilă prin „parteneriate public-private”. Iar în centrul acestui efort se află Davos, care, din 2020, face presiuni pentru o transformare totală a societății („Marea Resetare”).

În 2019, Davos a semnat un „parteneriat strategic” cu ONU pentru a promova Agenda 2030 în comunitatea globală de afaceri. Altfel spus, pentru promovarea „părților interesate”, iar acestea se întâmplă să fie tocmai corporațiile transnaționale care nu doar că domină piața, dar vor acum să şi schimbe întregul sistem alimentar!

O nouă viziune, inteligență strategică, viitor sustenabil devin astfel termeni comuni pentru cei care vor să stăpânească pământul, mijloacele de producție, pe fermieri. Nu sunt tocmai nume necunoscute: Monsanto, Bayer, Bill Gates, Rockefeller…

În treacăt fie spus, și apa a început să devină o problemă, mai ales de când este râvnită de Nestle, care consideră că accesul la apă nu este un drept al omului și, de ani buni, jinduiește să-și treacă apa potabilă a planetei în proprietatea sa și să o revândă într-un mod „sustenabil” populației.

Câteva multinaționale controlează aproape tot ceea ce se mănâncă și se bea pe planetă! Coca-Cola, Pepsico, Danone, Nestle, Mars, Mondelez, Kellogg’s, Associated British Foods PLC, Unilever, JBS, Anheuser-Busch InBev, Archer Daniels Midland Company, Tyson Foods, Cargill. Acestea dețin fiecare zeci și sute de alte companii mai mici și dictează ce intră pe piață.

În SUA, creșterile cheltuielilor de producție și prețurile scăzute oferite pentru carnea de vită i-au determinat pe fermierii americani să se unească și să strângă peste 300.000.000 de dolari pentru a construi un abator în Nebraska.

Profiturile de pe piața cărnii de vită au crescut constant începând cu 2016, însă partea din venituri care se întoarce la fermieri a coborât de la 35 de cenți dintr-un dolar (cât era în 1970) la 14 cenți, mai recent.

O altă investiție aparține unui crescător de vite care este a cincea generație de crescători de animale și care intenționează să construiască cea mai mare fabrică de carne de vită în Dakota de Sud, cu capacitatea de a sacrifica 8.000 de capete pe zi, cheltuind cca 1.1.000.000.000 de dolari pentru unitatea care își va începe producția în 2026.

Proiectul este condus de Kingsbury and Associates și Sirius Realty, ambele conduse de Megan Kingsbury.

Patru corporații – Cargill, Tyson Foods Inc, JBS SA și National Beef Packing Co – sacrifică aproximativ 85% dintre toate bovinele hrănite în SUA, potrivit datelor din industria cărnii.

TEREN AGRICOL UCRAINEAN CUMPĂRAT DE AMERICANI

Cargill, Dupont Și Monsanto (care funcționează cu capital american, deși e înregistrat în Europa) au cumpărat pământ în Ucraina pentru acționarii lor: Vanguard, Blackrock și Blackstone.

Inițial, a existat un moratoriu asupra vânzărilor de terenuri în Ucraina, care a urmărit să prevină achiziționarea și consolidarea proprietății asupra terenurilor agricole în mâinile oligarhilor autohtoni și ale corporațiilor străine. Aici a intervenit FMI!

Comercializarea terenurilor agricole face parte dintr-o serie de „reforme” de politică pe care Fondul Monetar Internațional le-a stipulat ca și condiție prealabilă care să permită Ucrainei să primească un împrumut de 8.000.000.000 de dolari.

În plus, condițiile de împrumut de la FMI impuneau ca Ucraina să-și anuleze interdicția asupra culturilor modificate genetic și să le permită corporațiilor private precum Monsanto să-și planteze semințele OMG și să pulverizeze câmpurile cu Roundup. În acest fel, Monsanto speră să întrerupă boicotul de către un număr de țări din Europa asupra porumbului și soiei modificate genetic.

Iată cum competiția agricolă reprezintă un factor important în economia războiului din Ucraina.

În vremuri de pace, Ucraina recoltează 80.000.000 de tone metrice de cereale, o categorie care include grâu, porumb, orz, orez și mei. Rusia și Ucraina furnizează mai mult de 25% din grâul mondial. Rusia a depășit recent SUA și Canada și a devenit principala țară exportatoare de grâu din lume, în timp ce Ucraina este al șaselea exportator mondial de grâu.

În situația actuală, Cargill, Dupont și Monsanto nu pot decât să constate că Vladimir Putin le zădărnicește planurile de îmbogățire rapidă. Dar nu e doar Putin, mai sunt și competitorii europeni!

Pentru a finanța războiul lui Zelensky, companiile poloneze achiziționează ferme din Galiția la prețuri scăzute și produc alimente cu discounturi de până la 80%. Deși Agenția Poloneză de Investiții și Comerț oferă „ateliere de producție” în Polonia – pentru ca loialiștii lui Zelensky să-și continue afacerile „în timp de război” –, realitatea este că aceste companii poloneze colonizează Ucraina de Vest, dar și provoacă fuga de capital, permițându-le companiilor ucrainene să se re/înființeze în Polonia cu aceleași drepturi și aceeași lipsă de restricții pe care le au cele poloneze.

MAREA AGRICULTURĂ

Agricultura din SUA se bazează pe forța de muncă migrantă și pe monoculturile de porumb, soia și alte culturi modificate genetic, concepute să tolereze erbicidul Roundup de la Monsanto, suspectat că ar cauza cancer. Procesul de reglementare al guvernului este opac: corporații precum Monsanto, Bayer, Dow Chemical, DuPont, Syngenta, Novartis, BASF și ceilalți producători de pesticide au libertatea să mascheze adevărul despre periculozitatea produselor lor. Iar în clipa de față ei vizează tot mai insistent piața europeană, mizând pe o Comisie Europeană la fel de coruptă pe cât este și executivul american.

În urmă cu şase ani, președintele Putin a căutat să profite de oportunitățile din zona comercializării alimentelor ecologice, opunându-se agriculturii modificate genetic și Roundup de la Monsanto. Astfel, Putin a inițiat un program de eliminare a pesticidelor și a culturilor modificate genetic din toată Rusia. Scopul a fost de a depăși exporturile realizate de SUA și Canada, devenind, ecologic, ceea ce a contat mai ales în Europa.

Statele Unite aruncă sistematic produse ieftine și modificate genetic, saturate cu pesticide, pe piețele străine, subminându-i pe producătorii locali și forțându-i să cumpere semințele brevetate, împreună cu pesticidele necesare. Astfel, producătorii locali devin dependenți de Statele Unite și de corporațiile sale.

La fel cum corporațiile din industria farmaceutică și din zona militară s-au aliat cu cei care decid liniile de politică externă americană, la fel au procedat și corporațiile agricole (BigAg).

DE LA BIOTECH LA AGRI-TECH

Bill Gates deține aproape 1% din pământul agricol al SUA. Poate suna ridicol, dar depinde ce înseamnă acel singular procent. Gates deține mii sau zeci de mii de acri de teren în 19 dintre statele federale ale SUA.

Miliardarul Gates – un investitor major în Monsanto și susținător al ingineriei genetice – a decis să profite de viitoarea penurie de alimente la nivel global. Gates a început să cumpere teren agricol după teren agricol pe care să cultive culturi modificate genetic.

De ce își cumpără Bill Gates pământuri agricole? Pentru că investește în viitor. Ferma tipică deținută de o familie realizează aproximativ 69.000 de dolari în profit anual. Circa 40% din această sumă reprezintă plățile subvențiilor guvernamentale.

Dintre cele aproximativ 2.000.000 de ferme mici din SUA, peste 250.000 sunt deținute, închiriate sau exploatate în cooperare cu diverse corporații.

Terenurile agricole arabile sunt o marfă limitată. Terenurile agricole deținute de Gates valorează aproximativ 690.000.000 de dolari în clipa de față, fără nicio investiție. Prin utilizarea terenurilor agricole pentru a face investiții agrotehnologice, valoarea acestora va spori. Nebunia proteinelor pe bază de plante va genera venituri de 23.4.000.000.000 de dolari până în 2027.

Dar, să nu uităm, principalul obiectiv este acela de a scoate terenurile agricole din mâinile cetățeanului obișnuit, al fermierului, al micului antreprenor agricol și a-l transfera în proprietate corporatistă, lăsându-l pe cetățean dependent de produsele corporației.

Agri-Tech va crea semințe superproductive, biocombustibili durabili și superculturi. Se pare că Gates pornește afacerea înaintea celorlalți, fiind cu cel puțin cinci ani înaintea altor investitori.

„Seed Technology” se bazează pe utilizarea robotizată a semințelor modificate genetic pentru a optimiza potențialul de producție, câștigând în eficiență datorită costurilor. De aici ajungem la „superrecoltele” bazate pe semințele concepute genetic pentru a crește în condiții de sol aproape nearabile și ostile.

Biocombustibilii sunt surse regenerabile de combustibil care sunt create din biomasa animalelor și plantelor. De exemplu, etanolul este un biocombustibil obținut din porumb, orz sau sorg și folosit ca alternativă la benzină. Biogazul este o alternativă la gaze naturale care poate fi obținută din gunoi de grajd animal sau alge.

În ianuarie 2021, Fundația Bill & Melinda Gates a lansat Gates Ag One, o firmă de caritate nonprofit. Aceasta „îi va ajuta” pe fermierii din țările în curs de dezvoltare să acceseze AgroTech, „să îmbunătățească instrumentele agricole, să învețe cum să maximizeze randamentul și să se adapteze mai bine la schimbările climatice”.

Nu puteau lipsi aceste activități „caritabile”, pentru că reprezintă gaura prin care banii scapă de impozitare și eventual se întorc tot la Gates.

După ce tocmai am văzut cum s-a desfășurat campania pentru „vaccinare” Covid-19, nu este greu de imaginat cum va decurge propaganda proorganisme modificate genetic! Culturile cu genom editat și animalele aferente vor deveni noua „știință”.

Publicul va afla din presa corporatistă că acestea sunt mai ieftine, mai hrănitoare, mai bune pentru mediu și pentru „prevenirea viitoarelor pandemii”. Oricine se va opune curentului sau va deplânge decesul planificat al agriculturii ecologice va fi acuzat că „pune sub semnul întrebării știința”.

Consumul de alimente modificate genetic va însemna „să-ți faci partea”, „să ajuți Ucraina”, „să-ți pese de mediu și de viitorul copiilor”. Cei care vor dori produse ecologice vor fi considerați „nepatrioți” sau „rămași în urmă”. Fermierii tradiționali vor fi probabil spioni ruși, teoreticieni ai conspirației, antivaxeri.

The Atlantic și The Guardian au încasat milioane de dolari de la Bill Gates. Să trecem în revistă câteva titluri! „Dietele prietenoase cu clima pot face o diferență uriașă – chiar dacă nu deveniți complet vegani”. „Carnea pe bază de plante, de departe, cea mai bună investiție în climă, arată o cercetare”, „Etica unei diete vegane”, „Ce este diferit la Impossible Burger?”, „Cele mai dăunătoare produse de fermă? Carnea ecologică de vită și de miel, hrănite pe pășune”, „Vom înceta vreodată să mâncăm carne de animale?” Niciun singur astfel de articol nu este marcat drept reclamă, ci se pretinde pur informativ.

INCENDII, ACCIDENTE, MORȚI SUSPECTE

Sacrificarea animalelor și cea a păsărilor au început să se petreacă fie misterios – prin incendii inopinate, „schimbări climatice” ce au dus la decesul unor turme, al populației de păsări din ferme etc. –, fie sub amenințarea unor epidemii și prin obligarea fermelor să își sacrifice animalele și să le „distrugă” prin incinerare etc. Fenomenul este complex și comportă detalii complicate, inclusiv de ordin juridic, astfel că ar necesita un articol în sine. Este vorba despre milioane de pui, curcani, rațe, vite, oi, porci, în timp ce daunele provocate în agricultură reprezintă sume greu de estimat, de ordinul miliardelor!

Gripa aviară, pe lângă multe altele, a fost deja transformată într-o armă redutabilă! Singurul mod în care gripa aviară ar putea apărea la om ar fi doar prin modificări în laborator, iar dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergie și Boli Infecțioase, a finanțat cercetarea creșterii funcționalității virusului cu intenția de a face H5N1 transmisibil la oameni. Un al doilea finanțator interesat, un profitor de pe urma vaccinurilor, este și „filantropul” Bill Gates. Dispariția fermelor de păsări nu-l deranjează atâta timp cât poate introduce pe piață carnea artificială pe care o produce.

Dacă situația este dramatică pentru marile companii agricole, pentru micii fermieri reprezintă un adevărat dezastru! Poate celebrul caz este al lui Amos Miller care face parte din secta Amish din SUA și care producea hrană (carne, lactate, preparate din fructe și legume) pentru o comunitate de 4.000 de persoane, evitând conservanții chimici; utilizarea acestora este obligatorie în prezent! El riscă amenzi de 300.000 de dolari și închisoare, pentru că și-a procesat propria carne evitând conservanții chimici solicitați.

Începând cu sfârșitul anului 2021, marile fabrici de producție alimentară iau foc într-un ritm alarmant. Putem să punem aici peste o sută de incendii suspecte la ferme, centre logistice, depozite de cereale, la companii de îngrășăminte, concentrate, furaje, ambalaje alimentare, bănci de alimente, mori, hrană organică, silozuri etc.

„SHIT BURGER” NIPON, CANIBALISM ȘI CARNE DE LABORATOR

Primul „steak” de „carne” din fecale umane a fost făcut de un om de știință japonez, Mitsuyuki Ikeda, de la Laboratorul Okayama, în 2011, prin extragerea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților din fecale.

Principala preocupare a fost dacă noul aliment „novator” este sau nu sigur pentru consum. În cazul în care „carnea” este gătită, atunci ar trebui să fie sigură, deoarece fierberea ucide orice agenți patogeni care ar putea fi prezenți în această așa-zisă carne, au spus japonezii. Mai mult, s-a ajuns la concluzia că această „carne” ar fi mai sănătoasă decât cea obișnuită, de proveniență animală.

„Carnea” din fecale constă din 63% proteine, 25% carbohidrați, 3% lipide și 9% minerale, conform Digital Trends. Se spune că această „carne” are gust de vită. Proteina din soia este adăugată în amestec pentru aromă, iar colorantul alimentar este folosit pentru a face produsul să pară roșu-cărnos.

Al doilea punct în discuție a fost prețul! Și, lesne de ghicit, mâncarea din fecale este suficient de ieftină.

După cum spunea Bill Gates: „Carnea de cultură are aceeași grăsime, mușchi și tendoane ca orice animal… Toate acestea se pot face cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”.

Tehnicile de inginerie tisulară sunt folosite pentru a produce carne de cultură care seamănă cu texturile și aromele reale ale cărnii. Primul pas este prelevarea de țesut animal cu scopul de a extrage celule stem și de a crea linii celulare.

Liniile de celule stem extrase sunt apoi cultivate într-un mediu bogat în nutrienți, mimând creșterea țesutului animal și producând fibre musculare în interiorul unui bioreactor. Fibrele musculare sunt procesate și amestecate cu grăsimi și ingrediente suplimentare pentru a asambla produsul finit.

Celulele (sau culturile celulare) necesită condiții de mediu specifice, un gel sau un lichid care conține nutrienții necesari pentru a susține creșterea în afara corpului.

Schelele sunt platforme de cultură celulară 3D care imită structura țesuturilor biologice complexe, cum ar fi mușchiul scheletic. Aceste platforme pot fi create prin utilizarea 3D Bioprinting. Schelele sunt formate predominant din colagen și gelatină.

Ceea ce rămâne greu explicabil este de ce anume întreaga propagandă vizează carnea de om! Iată ce scrie Mirror pe 28 iunie 2022: „Burgerul care are gust de carne umană, în ciuda faptului că este vegan, câștigă premiul întâi”. Se presupune că publicul cunoaște gustul cărnii de om? De unde?

CNET: „Burger de carne umană făcut pentru a vă face să vă simțiți inconfortabil”. Dazed: „Să ne imaginăm o lume în care consumul de carne umană este norma”. Live Science și Daily Mail: „Ați consuma carne umană crescută într-un laborator?”

Mai mult, diverși experți sunt gata să ne „exorcizeze” de tabuurile noastre primitive privind carnea de om! S-au scris articole despre „Abuzarea” canibalismului în critica culturală contemporană (Johns Hopkins University Press). S-a scris despre „Istoria ipocrită a canibalismului European”: „Din preistorie până în prezent, cu multe episoade între ele, regiunea are o istorie surprinzător de bogată a oamenilor care mănâncă oameni”.

Mai mult, Smithsonian Magazine sugera chiar că nu se poate cataloga drept crimă un act de canibalism, atâta vreme cât presupusa victimă consimte să fie consumată!

Povestea este identică cu ceea repetată obsesiv de pedofili, anume că pedofilia ar fi doar o altă orientare sexuală, iar copilul poate să își dea consimțământul pentru actul sexual.

Diverse „somități” susțin că europenii nu au fost canibali în preistorie, au adoptat canibalismul doar odată ce au devenit Homo sapiens.

Magnus Söderlund de la Stockholm School of Economics, expert în strategii de marketing, susține că pentru a contracara cu adevărat efectele schimbărilor climatice, trebuie să „trezim ideea” consumului de carne umană ca opțiune.

Presupunând că această opțiune este oferită de „elită” doar pentru a distrage atenția publicului, nu putem spune același lucru despre consumul de insecte!

DE LA ANGELINA JOLIE LA PETRE DAEA

Forumul de la davos recomandă cu mare bucurie tot soiul de scârboșenii, de la lăcuste la gândaci și viermi, în formă de „burger”, felii, prăjeli, batoane așa-zis proteice.

Kim Kardashian, Nicole Kidman, Angelina Jolie ne-au și arătat cât de deschise sunt cu aceste „alimente novatoare”. Viermi, gândaci, păianjeni, carne artificială, nimic nu părea să scape din această încleștare cu mâncarea viitorului!

În 2017, într-un interviu pentru bbc.com, Angelina Jolie le-a arătat telespectatorilor, dar și copiilor ei cum se mănâncă păianjenii, greierii și scorpionii

Consumul de insecte este „sustenabil”, ne asigură Klaus Schwab. Insectele cresc rapid, se pot hrăni cu gunoaie, nu ne irosesc resursele.

Argumentele în favoarea consumului de insecte se bazează în principal pe apelul la dorința emoțională a oamenilor de a „face ceva” pentru a salva mediul. Odată ce realizezi ce ar fi necesar pentru a aduce insectele la o dimensiune adecvată, pentru a le produce într-un mediu igienic care să nu-i îmbolnăvească pe oameni și a le procesa într-un mod care îl face pe consumatorul obișnuit să dorească să le mănânce, povestea nu prea are sens.

Spre deosebire de alte animale, insectele sunt consumate în întregime, ceea ce necesită o atenție deosebită a modului de lucru. Insectele pot acumula contaminanți din hrana lor sau din materialele de adăpostire.

Chiar dacă microbii patogeni ai insectelor sunt considerați inofensivi pentru oameni și animale din cauza diferențelor filogenetice, insectele pot fi vectori pentru diferite microorganisme care sunt dăunătoare sănătății umane, în special în condiții de igienă prost controlate.

Dintre 300 de ferme și magazine de animale de companie studiate, peste 80% aveau insecte care adăposteau paraziți, 30% dintre ferme aveau insecte care adăpostesc paraziți patogeni. Riscul transmiterii infecțiilor zoonotice la oameni prin intermediul insectelor comestibile pare scăzut, dar acest subiect necesită cercetări mai ample pentru a clarifica riscurile potențiale.

Mai multe specii de bacterii au fost asociate atât cu insecte comestibile crescute în fermă, cât și cu insecte comestibile prinse în sălbăticie. Acestea includ specii bacteriene din genurile Staphylococcus, Streptococcus, Bacillus, Pseudomonas, Micrococcus, Lactobacillus, Erwinia, Clostridium și Acinetobacter, precum și membri ai familiei Enterobacteriaceae.

Contaminarea insectelor comestibile postprocesare este, de asemenea, un domeniu de îngrijorare. De exemplu, insectele comestibile uscate la soare în zone umede pot fi susceptibile la creșterea microbiană din cauza umidității.

Prezența bacteriilor formatoare de endospori la insectele comestibile este o altă problemă majoră pentru siguranța alimentelor, deoarece sporii rezistenți la căldură pot rezista la metodele comune de procesare adoptate pentru insectele comestibile, cum ar fi fierberea și prăjirea.

Un studiu din 2019 intitulat „O evaluare parazitologică a insectelor comestibile și rolul lor în transmiterea bolilor parazitare la oameni și animale” aduce o primă serie de lămuriri.

Materialul experimental a cuprins mostre de insecte vii de la 300 de ferme europene și magazine de animale de companie, inclusiv 75 de ferme de viermi de făină, 75 de ferme de greieri, 75 de ferme de gândaci șuierători din Madagascar și 75 de ferme de lăcuste migratoare.

Paraziții au fost detectați în 244 (81,33%) din 300 (100%) ferme de insecte examinate. În 206 (68,67%) dintre cazuri, paraziții identificați au fost patogeni numai pentru insecte; în 106 (35,33%) cazuri, paraziții au fost potențial paraziți pentru animale; iar în 91 (30,33%) cazuri, paraziții au fost potențial patogeni pentru oameni.

Insectele comestibile sunt un rezervor subestimat de paraziți. Cercetările indică rolul important al acestor insecte în epidemiologia paraziților patogeni la vertebrate. Examinarea parazitologică sugerează că insectele comestibile pot fi cel mai important vector parazit pentru animalele domestice insectivore.

Chitina, din punct de vedere chimic, este o polizaharidă formată din mai multe unități de N-acetilglucozamină legate împreună, la fel ca unitățile de glucoză care formează celuloza. Prin urmare, chitina poate fi considerată o celuloză. Ceea ce determină faptul că este o substanță mai ușor digerabilă de către păsări decât de către mamifere, implicit om.

Studiul sugerează că chitina poate provoca boli pulmonare, anume un răspuns inflamator care duce în cele din urmă la fibroză pulmonară. Un alt studiu precizează despre chitină că ar fi un adjuvant al cancerului.

Alimentele „junk” ucid anual 11 milioane de oameni. Cam la fel cu narcoticele. Cu toate acestea, foarte multă lume nu pare deloc speriată. Ca atare, noile „proteine” au toate șansele să se integreze pe acest segment, Burger King vinde deja produse îmbunătățite cu gândaci și viermi.

Comisia Europeană a autorizat în februarie comercializarea greierilor de casă – Acheta domesticus – ca aliment nou în Uniunea Europeană, acesta devenind astfel a treia insectă care primeşte aprobare de consum şi care vine după larva desicată de Tenebrio molitor şi Locusta migratoria. Greierele de casă va fi disponibil integral, sub formă congelată, uscată sau de pudră.

Ministrul Agriculturii Petre Daea a recomandat românilor să nu mănânce făină de greieri, ci să-i lase „să cânte acolo unde sunt”.

Făina de greier costă 96 de lei suta de grame. O găsim și online pe pagina web sugestiv numită „Ograda bunicii”. Se pare că unele bunici spală greieri, le decupează aripile și îi pun la uscat. Bunica, luându-ne de nătăfleți, zice acolo că greierii nu conțin antibiotice (fină aluzie la faptul că animalele sunt tratate cu medicamente). Aflăm tot de acolo că nu transmit nici Covidul! Însă pot conține urme de soia! Pulberea e, chipurile, BIO și nu conține gluten! Nu știm dacă asta e vreo glumă ratată sau doar naivitate.

În cine să mai ai încredere? În Nicole Kidman, în Angelina Jolie sau în Petre Daea?

articolul original.

În această criză alimentară, unii oameni nu au acces la alimentele de bază, alții fac profituri uriașe.

28 July 2022 at 10:54

În plan mondial, de la izbucnirea războiului din Ucraina, numeroase instituții și organizații internaționale au lansat avertismente privind iminenta apariției a unei crize alimentare globale. Din nefericire, adevărul e că deja ne confruntăm cu o criză alimentară de proporții, nu mai e vorba doar despre un potențial scenariu negativ.

Cel mai grav aspect este că, pe lângă faptul că vorbim deja despre probleme de privind alimentația globală, în timp ce unii oameni nu au acces la alimentele de bază, alții fac profituri uriașe din aceasta.

Concret, se estimează că o persoană moare la fiecare 48 de secunde numai în Etiopia, Kenya și Somalia, unde cea mai gravă secetă din ultimele decenii este exacerbată de războiul din Ucraina, crescând prețurile alimentelor la niveluri ieșite din comun. Așa sună avertismentul lansat, de curând, de Oxfam, o confederație fondată în Marea Britanie, formată din 21 de organizații caritabile independente care se concentrează pe atenuarea sărăciei globale.

Deși situația arată astfel, spun reprezentanții Oxfam, miliardarii din industria alimentară „și-au mărit averea colectivă cu 382 de miliarde de dolari începând cu 2020″.

În opinia sa, „O cantitate monstruoasă de bogăție este colectată în vârful lanțurilor noastre globale de aprovizionare cu alimente, în timp ce creșterea prețurilor la alimente contribuie la o catastrofă în creștere, care lasă milioane de oameni în imposibilitatea de a se hrăni (…)” , avertizează Hanna Saarinen, responsabilul politicii alimentare la Oxfam.

Despre această criză alimentară, organizațiile și instituțiile internaționale au lansat avertismente nenumărate, fără să vorbească, totuși, de faptul că industria alimentară în sine este un colos care produce sume impresionante de bani și profituri uriașe.

De exemplu, Organizația Națiunilor Unite a lansat, de curând, un avertisment dur privind securitatea alimentară în condițiile existenței războiului din Ucraina, subliniind că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa. Mai rău, se pare că din toamnă, șocul inflaționist va fi foarte agresiv, prețul pâinii urmând să crească chiar și cu 40%. Producătorii anunță creșterea prețurilor și pun totul pe seama scumpirilor îngrășămintelor, carburanților și gazului natural.

În opinia sa, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că războiul din Ucraina a contribuit la perturbările cauzate de schimbările climatice, pandemia de coronavirus și inegalitatea. S-a dat naștere unei rețete perfecte pentru a produce o „criză globală a foamei fără precedent” care afectează deja sute de milioane de oameni.

Astfel, „Există un risc real ca în 2022 să fie declarate mai multe foamete „a spus el într-un mesaj video adresat oficialilor din zeci de țări bogate și în curs de dezvoltare care participă la un summit la Berlin.

Din nefericire, conform expertului, nici perspectivele pentru următorul an nu arată mai bine. „Iar în 2023 ar putea fi chiar mai rău”, a mai subliniat acesta.

Conparativ, deja 828 de milioane de persoane au fost afectate de foamete în 2021 – cu 46 de milioane de persoane mai mult față de anul precedent și cu 150 de milioane mai mult față de 2019, potrivit unui raport comun publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondiala a Sănătății (OMS).

Datele oficiale ale instituțiilor amintite anterior arată că aproximativ 2,3 miliarde de persoane din lume (29,3 la sută) se confruntau cu o insecuritate alimentară moderată sau severă în 2021 – cu 350 de milioane mai mult comparativ cu perioada de dinaintea izbucnirii pandemiei. În aceeași ordine de idei, aproape 924 de milioane de persoane se confruntau cu insecuritatea alimentară la nivel sever, o creștere de 207 milioane în doi ani.

Nu în ultimul rând, poate cel mai grav aspect e reprezentat de faptul că, potrivit estimărilor realizate de specialiști, se estimează că 45 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani sufereau de epuizare, cea mai mortală formă de malnutriție, care crește riscul de deces al copiilor de până la 12 ori.

Din fericire, în privința României nu există riscuri semnificative. Agricultura autohtonă reușește să acopere cu brio necesarul de consum, dar ne permitem, totodată, să oferim și producție pentru export.

În precizările sale, “Anul 2020 probabil a fost cel mai secetos an din ultimii 20 de ani. Am avut o suprafaţă de aproape un milion de hectare de teren arabil calamitate sau cu o productivitate extrem de redusă din cauza secetei.

Dar cu toate acestea agricultura României a reuşit să asigure necesarul de consum de grâu la nivel intern şi să realizeze chiar un excedent de aproximativ două milioane de tone pentru că necesarul nostru de consum intern este situat undeva la 4,5 milioane tone de grâu anual, iar producţia realizată în 2020 a fost de 6,5 milioane de tone.

Deci, iată că şi în cel mai rău an din punct de vedere climateric, fermierii români au reuşit să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern şi să realizeze şi un excedent pentru export”, a declarat, de curând, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

O soluțiile pentru a scăpa de foametea la nivel global: suprataxarea bogătașilor lumii

În aceste condiții, responsabilul pe politică alimentară al Oxfam cere reacții ferme din partea Guvernelor lumii. E nevoie de o intervenție rapidă și uniformă la nivel global, pentru a fi stopată foametea. Expertul Oxfam ia în calcul, ca posibilă soluție, instituirea unei taxe pentru magnații cărora averile li s-au mărit în timpul pandemiei de coronavirus.

Astfel,„Trebuie să reimaginăm un nou sistem alimentar global pentru a pune capăt cu adevărat foametei; e nevoie de un sistem care funcționează pentru toată lumea! Guvernele pot și trebuie să mobilizeze suficiente resurse pentru a preveni suferința umană. O opțiune bună ar fi să-i taxăm pe megabogații care și-au văzut bogăția atingând niveluri record în ultimii doi ani”, a spus Hanna Saarinen.

„Acest sistem alimentar global distrus fundamental – unul care este exploatator, extractiv, prost reglementat și în mare parte aflat în mâinile marilor afaceri agricole – devine nesustenabil pentru oameni și planetă și împinge milioane de oameni în Africa de Est și în întreaga lume la foame”, a mai ținut să precizeze specialistul Oxfam.

„Prețurile globale la alimente au atins un nivel maxim în ultimii 50 de ani, iar la nivel mondial sunt acum 828 de milioane de oameni care suferă de foame – cu 150 de milioane mai mult decât la începutul pandemiei de COVID. Conflictul din Ucraina a provocat o creștere uriașă a prețurilor cerealelor și energiei, dar acestea nu au făcut decât să înrăutățească ceea ce era deja se afla pe o tendință inflaționistă”, avertizează Oxfam.

Prin urmare, e posibil ca, date fiind condițiile actuale, să asistăm la o viitoare regândire a sistemului alimentar global sau cel puțin al taxelor la care e supusă această industrie, fiindcă situația e deja critică pentru milioane de oameni din întreaga lume și e nevoie de măsuri care să ajute aceste persoane să ducă un trai decent.

articolul original.

ONU: Foametea ar putea provoca o migrație în masă fără precedent

7 July 2022 at 06:55

Foametea la nivel mondial s-a accentuat din nou anul trecut, după ce a crescut în 2020 din cauza pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţând ca în acest an să aibă o amploare şi să provoace o migraţie în masă la o ”scară fără precedent”, potrivit agenţiilor ONU, transmite Reuters, citată de News.ro.

De asemenea, până la 828 de milioane de oameni, sau aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectaţi de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în ​​2020 şi cu 150 milioane mai mult decât în ​​2019, au anunţat agenţii printre care Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia din 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Nivelurile foametei la nivel mondial au rămas relativ neschimbate între 2015 şi 2019.

”Există un pericol real că aceste cifre vor creşte şi mai mult în lunile următoare”, a spus directorul general al PAM, David Beasley, adăugând că creşterile de preţuri la alimente, combustibil şi îngrăşăminte rezultate din războiul Rusia-Ucraina ameninţă să împingă ţările în foamete.

”Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a preveni această catastrofă care se profilează”, a adăugat el.Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea exportator mondial de cereale, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

Războiul le-a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare, care se confruntă deja cu preţurile ridicate ale alimentelor din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.

Raportul ONU publicat miercuri avertizează cu privire la implicaţiile ”potenţial serioase” pentru securitatea alimentară şi nutriţie, pe măsură ce conflictele, extremele climatice, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.Se estimează că, la nivel global, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani sufereau de atrofieri, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.

Solicitând o revizuire a politicilor agricole, raportul spune că sectorul alimentar şi agricol global a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an în sprijin care adesea a distorsionat preţurile pieţei, nu a ajuns la micii fermieri, dăunează mediului şi nu promovează producţia de alimente nutritive.

Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimente de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi lactatele, în detrimentul alimentelor mai sănătoase şi hrănitoare, cum ar fi fructele, legumele, legumele şi seminţele.

articolul original.

Ucraina si perspectiva unui Holodomor…international

2 July 2022 at 18:38
image

Politica de Confidențialitate și de Cookies

Obligatoriu

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăti experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și intelege conținutul Politicii de Confidențialitate si de Cookies. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie; nu uita totuși că poti modifica setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Confidențialitate și de Cookies.

articolul original.
  • There are no more articles
❌