ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Test de cultură generală. Care este moneda națională a Chinei?

29 November 2022 at 09:00
image

Renminbi, (în chineză: ,,banii poporului”), numit și yuan, este unitatea monetară a Chinei. Un renminbi (yuan) se împarte în 100 fen sau 10 jiao.

Banca Populară a Chinei are autoritatea exclusivă de a emite monedă. Bancnotele sunt emise în cupiuri cuprinse între 1 fen și 100 de renminbi.

Aversul unor bancnote conține imagini ale unor lideri comuniști, precum Mao Zedong, liderul revoluției comuniste din China, a cărui imagine apare pe mai multe bancnote.

Bancnotele cu valoare nominală mai mică conțin adesea imagini ale unor persoane îmbrăcate în ținute tradiționale, scrie Britannica.

Reversul majorității monedelor, ale căror valori nominale variază de la 1 fen la 1 renminbi, conține imagini ale unor clădiri istorice și ale diverselor peisaje ale țării. Renminbi a devenit denumirea oficială a monedei în 1969.

Banca Populară a Chinei are autoritatea exclusivă de a emite monedă

Pe măsură ce China a devenit unul dintre centrele financiare și comerciale ale lumii la începutul secolului XXI, renminbi . Ca o recunoaștere a statutului ridicat al renminbi, în noiembrie 2015, Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că renminbi va deveni una dintre monedele sale de rezervă.

Astfel, se va alătura dolarului american, euro, lirei sterline britanice și yenului japonez ca una dintre monedele cu drepturi speciale de tragere ale FMI, utilizate pentru împrumuturi interguvernamentale. Schimbarea statutului renminbi a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2016.

China nu a avut o monedă națională stabilită oficial până în 1933 și, prin urmare, comerțul extern se desfășura în valute străine, iar cel intern în uncii sau taeli de argint.

China a devenit unul dintre centrele financiare ale lumii în secolul XXI

Tael-ul era rareori bătut , ci servea mai degrabă ca unitate de cont standard; tranzacțiile efective erau încheiate cu lingouri de argint, cu bancnote sau cecuri exprimate în taeli sau cu monede de argint, în special cu dolari spanioli sau mexicani care au intrat în China în cantități mari în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Din cele mai vechi timpuri, banii folosiți de oamenii de rând în tranzacțiile mărunte erau banii cash, o monedă de bronz a cărei valoare era egală cu o miime din tael.

Cu toate acestea, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, comerțul cu amănuntul a început să se desfășoare cu dolari de argint mexicani și, mai târziu, chinezi, monede de argint fracționare și piese de cupru.

În cele din urmă, în 1933, guvernul naționalist al Chinei a abolit oficial tael-ul, înlocuindu-l cu noul dolar chinezesc standard, sau yuan, care rămâne unitatea

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Războiul lui Putin alungă oameni și bogăție din Rusia. Mai multe țări își văd economiile înflorind în contextul conflictului din Ucraina

27 November 2022 at 17:10
image

Multe economii resimt impactul generat de invazia Rusiei în Ucraina, însă există câteva țări care beneficiază de un aflux de migranți ruși și de bogăția lor, relatează CNBC.

Războiul lui Vladimir Putin alungă oameni și bogăție din Rusia

Georgia, o micuță fostă republică sovietică aflată la sud de Rusia, este una dintre țările care își văd economiile înflorid în actualul context geopolitic, la fel cum se întâmplă și cu Turcia, și cu Armenia.

Cel puțin 112.000 de ruși au emigrat în Georgia în acest an. Un prim val – de aproape 43.000 de persoane – a sosit după lansarea invaziei, în timp ce un al doilea val a intrat în țară după decizia lui Vladimir Putin de a decreta mobilizarea parțială.

Afluxul a avut un impact nemaipomenit pentru economia Georgiei, care era deja în creștere după încetinirea provocată de pandemia de COVID-19, iar moneda sa națională a crescut cu 15% în raport cu dolarul în acest an.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 10% pentru economia Georgiei în 2022, în condițiile în care a revizuit în creștere estimarea anterioară. Instituția internațională a invocat, printre altele, creșterea imigrației și a fluxurilor financiare pe care le-a generat războiul din Ucraina. În aprilie, prognoza FMI era de 3%.

FMI estimează o creștere de 5% și pentru economia Turciei în acest an, iar pentru economia Armeniei anticipează o creștere de 11% datorită „fluxurilor mari de venituri externe, capital și forță de muncă în țară”.

Georgia s-a bucurat în acest an de o creștere semnificativă a intrărilor de capital. Rusia a reprezentat o pondere de trei cincimi (59,6%) din intrările de capital străin ale Georgiei doar în octombrie.

Între februarie și octombrie, rușii au transferat 1,412 miliarde de dolari în conturi georgiene – de peste patru ori comparativ cu cele 314 milioane de dolari transferați în perioada similară din 2021, arată datele furnizate de Banca Națională a Georgiei.

articolul original.

Economistul șef al BCE avertizează: ‘Chiar după ce vor dispărea șocurile provocate de energie și pandemie, majorarea salariilor va fi principalul motor de creștere a prețurilor în următorii ani’

25 November 2022 at 12:15
image

Economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, atrage atenția că salariile din zona euro vor avea nevoie de ani de zile pentru a se ajusta la schimbarea condiţiilor economice, astfel încât ar putea exercita presiuni asupra inflaţiei mult timp după dispariţia şocurilor provocate de energie şi pandemie.

Natura decalată a stabilirii salariilor face ca ajustarea salariilor nominale la creşterea cumulativă a costului vieţii să se desfăşoare timp de câţiva ani„, a explicat Lane, într-o postare pe blog, transmite Reuters.

Aceasta înseamnă că, chiar după ce vor dispărea şocurile provocate de energie şi pandemie, majorarea salariilor va fi principalul motor de creştere a preţurilor în următorii ani„, susţine economistul şef al BCE.

Autorităţile au analizat cu atenţie în acest an evoluţia salariilor, din cauza temerilor că firmele ar putea fi forţate să majoreze compensaţiile, pentru a atenua efectele inflaţiei ridicate, declanşând o spirală salarii-preţuri greu de înfrânt, care ar putea forţa BCE să menţină mult timp ratele ridicate ale dobânzilor.

De asemenea, Lane a avertizat asupra interpretării excesive a datelor privind inflaţia de bază, care ar putea fi denaturate de şocul economic neobişnuit, provocat de energie şi de pandemie.

Într-un raport publicat recent de Fondul Monetar Internaţional (FMI), se arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile „neobişnuit de ridicate” provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport, conform agerpres.ro.

articolul original.

În zona euro, o recesiune tehnică este mai probabilă, după două luni consecutive de contracție economică

22 November 2022 at 08:46

În curând, zona euro ar putea intra într-o recesiune tehnică ușoară, după două luni consecutive de contracție economică, a avertizat recent vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, potrivit Euractiv.

Avertismenul său vine după ce și FMI aprecia, recent, că ”perspectivele europene s-au întunecat considerabil”.

Într-o conferință de presă susținută la instituția UE cu sediul la Frankfurt, politicianul spaniol, membru PPE, a avertizat cu privire la un risc crescut pentru stabilitatea financiară. O recesiune tehnică are loc după două trimestre consecutive de creștere negativă a PIB-ului real, potrivit Euractiv.

O recesiune tehnică în zona euro este mai probabilă

În opinia sa, „Oamenii și întreprinderile resimt deja tot mai mult impactul creșterii inflației și al încetinirii activității economice”, a spus de Guindos. „Analiza noastră este că riscurile la adresa stabilității financiare au crescut, în timp ce o recesiune tehnică în zona euro este mai probabilă”, a explicat vicepreședintele BCE.

„În același timp, condițiile financiare s-au înăsprit, pe măsură ce băncile centrale acționează pentru a controla inflația”, a avertizat el. BCE a început să-și majoreze ratele dobânzilor în iulie. Acestea au ajuns în prezent la 2%, dar urmează să crească, în continuare, consideră experții.

Piețele financiare sunt în pericol, în special unele fonduri de investiții

În acest context, gospodăriile îndatorate, companiile și guvernele din zona euro sunt cele mai expuse riscurilor financiare, dacă ratele dobânzilor continuă să crească. De asemenea, piețele financiare sunt în pericol, în special unele fonduri de investiții. Problemele ar putea să apară simultan și să se consolideze reciproc, a avertizat BCE.

Companiile din UE se confruntă cu mai multe provocări

În UE, companiile se confruntă și ele cu mai multe provocări „din cauza prețurilor mai mari ale energiei și a altor costuri”, iar profiturile lor vor scădea pe măsură ce costurile de finanțare cresc. „Dacă perspectivele se deteriorează și mai mult, nu poate fi exclusă o creștere a frecvenței default-urilor corporative, în special pentru firmele consumatoare de energie”, a avertizat BCE.

Avertismente pe bandă rulantă

La fel si perspectivele economiei mondiale, care sunt chiar mai sumbre decât cele previzionate luna trecută. Concluzia aparține unui raport al Fondului Monetar Internaţional, care citează studii recente privind înrăutăţirea activităţii economice şi a serviciilor.

Astfel, despre problemele economice pe care le vor avea anul viitor, în special statele europene, se vorbește și în analiza celor de la Morgan Stanley. Ambele rapoarte sugerează că, spre comparație, SUA vor rezista mai bine din punct de vedere economic în 2023, decât țările din Europa.

Un raport al Morgan Stanley, una dintre cele mai mari și importante bănci de investiții din lume, arată că Marea Britanie și economiile din zona euro vor intra, cel mai probabil, în recesiune, anul viitor. Statele Unite, pe de altă parte, ar putea scăpa la limită datorită unei piețe a locurilor de muncă rezistente.

Indicatorii recenţi ”confirmă că perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre”, în special în Europa. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI), care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o evoluţie slabă în majoritatea economiilor din G20, activitatea economică fiind în scădere, iar inflaţia ridicată, avertizează FMI

articolul original.

Comisia Europeană propune ca dobânzile împrumuturilor acordate Ucrainei să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene

9 November 2022 at 13:45
image

Comisia Europeană propune ca dobânzile noului împrumut de 18 miliarde de euro acordat Ucrainei să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană (CE) propune miercuri Celor 27 să acorde Ucrainei un ajutor în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 – sub formă de împrumuturi, ale căror dobânzi să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.

”Acest ajutor financiar stabil, regulat şi previzibil, în valoare medie de 1,5 miliarde de euro pe lună, va permite acoperirea unei părţi importante a nevoilor de finanţare pe termen scurt ale Ucrainei în 2023, pe care autorităţile ucrainene şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le estimează la 3-4 miliarde de euro pe lună”, anunţă într-un comunicat Comisia Europeană, scrie news.ro

articolul original.

ANAF pornește împotriva marilor averi: Reprezentanţii FMI au fost chemați pentru a da o mână de ajutor

7 November 2022 at 19:51

ANAF pornește împotriva marilor averi: Reprezentanţii FMI au fost chemați pentru a da o mână de ajutor

Preşedintele ANAf, Lucian Heiuş, a avut, luni, o întâlnire cu reprezentanţii FMI pentru a îmbunătăţi activitatea de conformare a persoanelor fizice cu averi mari.

”Am avut astăzi prima întâlnire cu reprezentanţii unei misiuni de asistenţă tehnică din partea FMI, care are ca obiectiv îmbunătăţirea conformarii în zona persoanelor fizice cu averi mari”, a anunţat, luni, Lucian Heiuş, pe Facebook. Potrivit acestuia, cei doi experţi ai Fondului Monetar, Graham Whyte (Australia) şi Margaret Gavaghan (SUA) îşi propun ca în urma acestui exerciţiu să elaboreze o serie de recomandări privind dezvoltarea unui plan de acţiune privind creşterea conformării fiscale a persoanelor fizice cu mari averi.

„Este important să luăm expertiză din țările dezvoltate. Experții vor sta două săptămâni pentru a instrui și a găsi cele mai bune mijloace pentru a ne perfecționa și în acest domeniu. Legea prevede că diferențele între veniturile declarate și veniturile descoperite de ANAF care depășesc 50.000 lei intră în atenția noastră și verificăm dacă au cadru ilicit și dacă au fost impozitate. Din păcate descoperim sume importante de bani. Găsim diferențe doar pe o persoană fizică și de 3-4 milioane lei, venituri declarate și nedeclarate care se regăsec în activele cumulate în ultimii 5 ani”, a declarat Heiuș, potrivit Digi24.

În 17 iunie, Lucian Heiuş, anunţa că, de la 1 iulie, instituţia pe care o conduce va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, precizând că în urma unei analize a rezultat că 561.000 de persoane au acumulat o diferenţă între veniturile estimate de ANAF şi veniturile declarate de 20 de miliarde de euro.

articolul original.

FMI. Ucraina ar putea avea nevoie de o finanțare externă de 5 miliarde dolari pe lună

26 October 2022 at 08:02
image

Necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de aproximativ trei miliarde de dolari pe lună, până la finele lui 2023, în conformitate cu un scenariu optimist dar este posibil să ajungă la cinci miliarde de dolari pe lună, dacă bombardamentele ruseşti se intensifică, a declarat directorul Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, informează Agerpres.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional lucrează cu autorităţile de la Kiev la elaborarea şi implementarea politicilor macroeconomice ale Ucrainei şi la ceea ce va fi nevoie pentru a deveni membră a Uniunii Europene, precum şi la elaborarea unor proiecţii financiare credibile, a spus marţi Kristalina Georgieva la o conferinţă organizată la Berlin.

Potrivit Kristalinei Georgieva, experţii FMI s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu oficialii ucraineni la Viena, pentru a discuta care sunt nevoile financiare ale Ucrainei şi în prezent lucrează la un acord complet de finanţare cu FMI.

Georgieva a precizat că sprijină cu fermitate apelurile Ucrainei pentru un mecanism de coordonare a necesităţilor şi sprijinului financiar, un mesaj care a fost reluat şi de preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, şi alţi vorbitori.

„Am fost parte a soluţiei în faza de urgenţă. Vom fi parte a soluţiei şi în faza de reconstrucţie”, a spus directorul FMI. Georgieva i-a lăudat pe liderii ucraineni pentru că gestionează în continuare economia într-o perioadă excepţional de dificilă. „Ţara face o treabă excelentă pentru a folosi fiecare cent, fiecare hryvna”, a spus Georgieva, chiar dacă veniturile la buget sunt supuse în continuare unor presiuni severe.

În timp ce scenariul optimist prevede că, în 2023, necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de trei miliarde de dolari pe lună, aceste costuri ar putea creşte uşor la patru miliarde de dolari pe lună, pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze şi a reface infrastructura, a spus Georgieva.

„Iar în cel mai pesimist scenariu, dacă bombardamentele vor deveni şi mai dramatice…ar putea ajunge la cinci miliarde de dolari pe lună”, a avertizat directorul FMI.

Cu toate acestea, Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, a precizat că nu vrea să se gândească la aceste scenarii înfiorătoare care sperie oamenii.

„Trebuie să fim pragmatici şi să ne ocupăm de ce contează cel mai mult. Trebuie să acţionăm acum. Cu cât economia stă mai rezilientă astăzi, cu atât va fi mai rapidă revenirea de mâine. Cu cât începem mai târziu, cu atât va fi mai mare nota de plată ulterioară”, a spus Werner Hoyer.

articolul original.

Vești bune pentru pensionari! Guvernul României nu se mai uită la bani. Șeful Finanțelor, Adrian Câciu: ‘Creșterea de pensii va fi și va fi mai mare decât prevede legea’

15 October 2022 at 08:45
image

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, sâmbătă, că pensiile vor fi mărite, precizând că această creştere va fi mai mare decât prevede legea, fără a avansa şi un procent în acest sens.

Adrian Câciu a fost întrebat, sâmbătă, la Antena 3, dacă România are bani pentru sprijinul gospodăriilor şi companiilor în zona de energie, dar şi pentru creşterea pensiilor şi salariilor.

“Da, avem. Avem compensare la energie deja un an. Dacă ne uităm 118 a apărut în noiembrie 2021.  Avem un an în care economia şi cetăţenii au fost protejaţi. Evident, au apărut modificări, adaptări pe parcurs, că sunt şi jocuri în piaţă. Câteodată râmâi consternat că o piaţă care este cu producători româneşti cum poate să joace banii cetăţenilor şi ai economiei. Dar am intervenit de fiecare dată, avem şi OUG 27, avem 119 care este până în august 2023, spre deosebire de alte ţări, inclusiv Germania, noi am acţionat deja şi vom acţiona în continuare. Preţurile sunt compensate pentru consumatorii casnici, aproape 90% din ei sunt protejaţi, pentru economie avem acele prevederi care privesc anumite domenii cu 100% şi alte domenii cu 85%. Se mai lucrează şi în Parlament la o ajustare”, a afirmat ministrul Finanţelor.

El a mai precizat că România nu va apela la ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), ci se va împrumuta de pe piaţă. 

“Din perspectiva banilor, da, sunt bani. Fără FMI. Ne vom împrumuta de pe piaţă, deşi o să avem anul viitor un vârf de plată, necesarul de finanţare va fi în scădere, de la 14% în 2020 îl reducem anul viitor la 9,3% din PIB, dar este un vârf de plată de 80 de miliarde, datorie care trebuie rostogolită, datorie care provine din guvernele anterioare”, a explicat Adrian Câciu.

El a mai anunţat că pensiile vor creşte. 

“Vom avea creştere de pensii, cu siguranţă. A fost anunţată şi rămâne ultima discuţie discuţie de făcut în coaliţie când suntem cu tot bugetul. Nu trebuie să uităm că avem un cuantum suplimentar şi la Apărare, nu trebuie să uităm că avem o serie de elemente de care trebuie ţinut cont în sensul în care creşterea economică se reduce pe anul viitor, dar creşterea de pensii va fi şi va fi mai mare decât prevede legea. Asta pot să spun. Nu o să spun procentul pentru că ştiu că este un întreg debate pe procent”, a mai transmis ministrul Finanţelor, conform news.ro
articolul original.

Avertisment FMI: „Cel mai rău este încă de așteptat, iar pentru mulți oameni, 2023 va fi resimțit ca o recesiune”

14 October 2022 at 04:34

Avertisment FMI: „Cel mai rău este încă de așteptat, iar pentru mulți oameni, 2023 va fi resimțit ca o recesiune”

În actualul context economic mondial, FMI avertizează asupra înrăutățirii perspectivelor economiei mondiale, accentuând că eforturile de a gestiona cea mai mare inflație din ultimele decenii s-ar putea adăuga la daunele provocate de războiul din Ucraina și de încetinirea creșterii economice din China.

FMI și-a redus prognoza privind creșterea globală pentru anul viitor la 2,7%, de la 2,9%, cât a estimat în iulie, și 3,8% în ianuarie, adăugând că vede o probabilitate de 25% ca creșterea să încetinească la mai puțin de 2%.

Riscul de erori de calcul politic a crescut brusc, în condițiile în care creșterea rămâne fragilă, iar piețele dau semne de stres, a declarat marți FMI în raportul său World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia mondială riscă să se contracte anul viitor, potrivit acestuia, SUA, Uniunea Europeană și China continuând să stagneze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimțit la nivel global, iar forța dolarului în raport cu monedele din piețele emergente și în curs de dezvoltare se va adăuga la presiunile asupra inflației și a datoriilor.  Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanța de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, în urma crizei financiare mondiale.

„Cel mai rău este încă de așteptat, iar pentru mulți oameni, 2023 va fi resimțit ca o recesiune”, a scris economistul-șef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefață la raport. „Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să mențină o mână fermă”.

Avertismentul vine în contextul în care șefii finanțelor și ai băncilor centrale se reunesc la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorului, scrie Bloomberg. Luând cuvântul în deschiderea reuniunii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că costurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie mondială, „încep să muște”, în timp ce președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat „pericolul real” al unei recesiuni globale.

În mod cert, FMI vede un risc mai mare în cazul în care băncile centrale ar face prea puțin, mai degrabă decât prea mult, pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor, o greșeală care le-ar costa credibilitatea și nu ar face decât să crească costul final pentru a aduce prețurile sub control.

Potrivit previziunilor FMI, inflația va atinge un vârf în cursul acestui an, cu o rată anuală de 8,8%, și va rămâne ridicată mai mult timp decât se preconiza anterior, încetinind abia anul viitor la 6,5% și la 4,1% până în 2024.

Pentru acest an, FMI vede o creștere mondială de 3,2%, neschimbată față de iulie, dar în scădere cu peste un sfert față de cea de 4,4% prognozată în ianuarie, înainte ca președintele rus Vladimir Putin să ordone invazia Ucrainei, care a perturbat fluxurile de alimente și combustibil și a exacerbat inflația la nivel global.

Economia zonei euro va crește cu doar 0,5% în 2023, potrivit fondului, blocul înregistrând cea mai accentuată reducere a perspectivelor dintre regiunile globale. Germania, Italia și Rusia își vor vedea toate economiile în scădere.

Deși criza energetică din Europa, declanșată de Rusia care a întrerupt livrările de gaze naturale, va pune la încercare continentul în această iarnă, iarna viitoare va fi probabil și mai dificilă, potrivit fondului.

SUA va înregistra o expansiune de 1% anul viitor, neschimbată față de opinia anterioară. Cel mai mult a fost redusă perspectiva pentru acest an, până la o creștere de 1,6%, de la 2,3%, cât se preconiza în iulie.

Economiile avansate sunt prognozate să crească cu 1,1% anul viitor, față de 3,7% pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.

India va avea cea mai mare expansiune dintre cele mai mari economii ale lumii anul viitor, cu o creștere de 6,1%. China va crește cu 4,4%.

Recesiunea din Rusia nu va fi atât de abruptă pe cât se aștepta în iulie, națiunea fiind acum văzută ca având o contracție de 3,4% în acest an, față de o prognoză anterioară de 6%. De asemenea, Brazilia și-a văzut prognoza pentru acest an majorată cu 1,1 puncte procentuale, la 2,8%.

Există riscul ca o economie globală furtunoasă să stimuleze investitorii să se îndrepte spre activele sigure, cum ar fi titlurile de stat americane, ceea ce ar împinge dolarul și mai sus și ar pune presiune asupra datoriei națiunilor emergente și în curs de dezvoltare.

„Acum este momentul ca factorii de decizie de pe piețele emergente să închidă trapele”, a scris Gourinchas. Aceasta include țările eligibile care solicită acces la sprijinul preventiv din partea FMI.

Lumea are nevoie de progrese în direcția restructurării ordonate a datoriilor prin intermediul cadrului comun creat de Grupul celor mai mari 20 de economii pentru cele mai afectate națiuni cu venituri mici, a scris Gourinchas: „Timpul s-ar putea să se termine în curând”.

articolul original.

Bancherii FMI: „2023 va fi cel mai întunecat moment pentru economia globală”

12 October 2022 at 10:21

Bancherii FMI: „2023 va fi cel mai întunecat moment pentru economia globală”

În Raportul privind Stabilitatea lansat marți, ​FMI vorbește despre riscul tot mai mare ca economia globală să intre în recesiune anul viitor, deoarece familiile și firmele din majoritatea țărilor se confruntă cu „ape furtunoase”.

Politica zero-Covid a Chinei dar și necesitatea de a crește ratele dobânzilor pentru a controla inflația, adunate cu prețurile mari la energie și alimente după invadarea Ucrainei de către Rusia vor scădea creșterea economică mondială de la 3,2% în 2022 la 2,7% în viitor, estimează Fondul.

Prognoza de creștere pentru 2023 este cea mai scăzută din 2001 încoace, cu excepția anilor de pandemie și a crizei financiare globale.

Economiștii FMI mai spun că probabilitatea ca PIB-ul mondial să scadă sub 2% este de 25%. Un asemenea ritm de scăzut de creștere a mai fost întâlnit numai în 1973, 1981, 1982, 2009 și 2020 în ultima jumătate de secol.

Într-un interviu pentru Financial Times, Pierre Olivier Gourinchas, șeful departamentului de cercetare al FMI, a spus că există o probabilitate de până la 15% ca creșterea globală să scadă sub 1%. Acest nivel ar însemna probabil pragul unei recesiuni și ar fi „foarte, foarte dureros pentru mulți oameni”.

„Nu suntem încă într-o criză, dar lucrurile chiar nu arată bine”, a spus el, adăugând că 2023 ar fi „cel mai întunecat moment” pentru economia globală.

Deși creșterile abrupte ale ratelor dobânzilor din întreaga lume au afectat creșterea, FMI a spus că acestea sunt necesare pentru a se asigura că inflația revine sub control și pentru a repune economia globală pe bază mai stabilă.

Fondul estimează că pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare, creșterea prețurilor de consum va atinge un maxim de aproape 10% în acest an, înainte de a coborî la 8,1% în 2023.

„În prima linie, aveți băncile centrale. Aceasta este treaba lor, acesta este mandatul lor [și] întreaga lor reputație este în joc”, a spus Gourinchas. Fondul a spus că autoritățile monetare trebuie să „țină cursul” mai degrabă decât să repete greșelile anilor 1970, când majoritatea factorilor de decizie monetară nu au avut curajul să crească în continuare ratele dobânzilor atunci când economiile lor au încetinit sau au stagnat.

FMI a criticat politica economica din Regatul Unit, sfătuind statele să nu aplice politici expansioniste în materie de impozitare și cheltuieli publice, în ciuda creșterii prețurilor la energie și alimente.

E nevoie de reducerea deficitelor și de reconstruirea rezervelor fiscale, a spus Gourinchas. „Procedând altfel, nu va face decât să prelungească lupta pentru reducerea inflației, riscul să dezancorăm așteptările inflaționiste, să crească costurile de finanțare și să provoace o instabilitate financiară, complicând sarcina autorităților fiscale”, a adăugat el

Asemanând-o cu o mașină condusă de doi șoferi, fiecare cu volanul său, Gourinchas a spus pentru FT că politicile fiscale și monetare opuse au determinat piețele financiare să se întrebe: „În ce direcție merge mașina? Ne luptăm cu adevărat cu inflația sau stimulăm activitatea economică?”

articolul original.

FMI: 2023 va fi cel mai întunecat moment pentru economia globală! Oamenii din majoritatea țărilor se vor lupta cu „ape furtunoase”

12 October 2022 at 05:35

În Raportul privind Stabilitatea lansat marți, ​FMI vorbește despre riscul tot mai mare ca economia globală să intre în recesiune anul viitor, deoarece familiile și firmele din majoritatea țărilor se confruntă cu „ape furtunoase”.

Politica zero-Covid a Chinei dar și necesitatea de a crește ratele dobânzilor pentru a controla inflația, adunate cu prețurile mari la energie și alimente după invadarea Ucrainei de către Rusia vor scădea creșterea economică mondială de la 3,2% în 2022 la 2,7% în viitor, estimează Fondul.

Prognoza de creștere pentru 2023 este cea mai scăzută din 2001 încoace, cu excepția anilor de pandemie și a crizei financiare globale, informeaza www.hotnews.ro.Economiștii FMI mai spun că probabilitatea ca PIB-ul mondial să scadă sub 2% este de 25%. Un asemenea ritm de scăzut de creștere a mai fost întâlnit numai în 1973, 1981, 1982, 2009 și 2020 în ultima jumătate de secol.

Într-un interviu pentru Financial Times, Pierre Olivier Gourinchas, șeful departamentului de cercetare al FMI, a spus că există o probabilitate de până la 15% ca creșterea globală să scadă sub 1%. Acest nivel ar însemna probabil pragul unei recesiuni și ar fi „foarte, foarte dureros pentru mulți oameni”.

„Nu suntem încă într-o criză, dar lucrurile chiar nu arată bine”, a spus el, adăugând că 2023 ar fi „cel mai întunecat moment” pentru economia globală.Deși creșterile abrupte ale ratelor dobânzilor din întreaga lume au afectat creșterea, FMI a spus că acestea sunt necesare pentru a se asigura că inflația revine sub control și pentru a repune economia globală pe bază mai stabilă.

Fondul estimează că pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare, creșterea prețurilor de consum va atinge un maxim de aproape 10% în acest an, înainte de a coborî la 8,1% în 2023.

„În prima linie, aveți băncile centrale. Aceasta este treaba lor, acesta este mandatul lor [și] întreaga lor reputație este în joc”, a spus Gourinchas. Fondul a spus că autoritățile monetare trebuie să „țină cursul” mai degrabă decât să repete greșelile anilor 1970, când majoritatea factorilor de decizie monetară nu au avut curajul să crească în continuare ratele dobânzilor atunci când economiile lor au încetinit sau au stagnat.

FMI a criticat politica economica din Regatul Unit, sfătuind statele să nu aplice politici expansioniste în materie de impozitare și cheltuieli publice, în ciuda creșterii prețurilor la energie și alimente.E nevoie de reducerea deficitelor și de reconstruirea rezervelor fiscale, a spus Gourinchas. „Procedând altfel, nu va face decât să prelungească lupta pentru reducerea inflației, riscul să dezancorăm așteptările inflaționiste, să crească costurile de finanțare și să provoace o instabilitate financiară, complicând sarcina autorităților fiscale”, a adăugat el

Asemanând-o cu o mașină condusă de doi șoferi, fiecare cu volanul său, Gourinchas a spus pentru FT că politicile fiscale și monetare opuse au determinat piețele financiare să se întrebe: „În ce direcție merge mașina? Ne luptăm cu adevărat cu inflația sau stimulăm activitatea economică?

articolul original.

Pică piața imobiliară? Preţul locuinţelor ar putea scădea cu până la 25% în următorii trei ani

11 October 2022 at 18:50

Pică piața imobiliară? Preţul locuinţelor ar putea scădea cu până la 25% în următorii trei ani

Fondul Monetar Internaţional consideră că majorarea dobânzilor de referinţă operată de băncile centrale pentru atenuarea inflaţiei poate provoca o scădere a preţului locuinţelor de până la 10% în următorii trei ani, în ţările dezvoltate, şi de până la 25% pe pieţele emergente, relatează agenţia EFE.

FMI a publicat marţi raportul „Stabilitatea Financiară Globală”, în care avertizează că „într-un scenariu foarte advers” şi cu „această măsură prin care băncile centrale din toată lumea îşi ajustează agresiv politicile pentru a face faţă presiunilor preţurilor”, se pot produce notabile reduceri ale preţurilor locuinţelor.

„Multe economii avansate şi pieţe emergente se pot confrunta cu riscuri legate de piaţa locuinţelor pe măsură ce cresc ratele ipotecare şi se înăspresc condiţiile de creditare, ceea ce îi alungă pe posibilii împrumutaţi de pe piaţă”, subliniază în raport directorul financiar al FMI, Tobias Adrian.

Odată cu majorarea ratelor ipotecare, vor creşte şi costurile de îndatorare şi condiţiile de creditare vor deveni mai stricte, ceea ce ar putea conduce la „o puternică scădere a preţurilor locuinţelor”, în special în ţările cu o mai mare proporţie a datoriei ipotecare cu rată variabilă, care depinde direct de deciziile băncilor centrale.

De la începutul pandemiei, reaminteşte FMI, preţurile locuinţelor s-au majorat cu peste 20% în unele ţări, din diferite motive, printre care dobânzile de referinţă scăzute din ultimii ani, precum şi reducerea stocului, ca urmare a blocării lanţurilor de aprovizionare globale, printre alte motive.

„Gravitatea şi implicaţiile macroeconomice ale unui shock care să se producă pe piaţa locuinţelor va depinde în mod crucial de gradul de corecţie al preţului locuinţelor şi de distribuţia datoriei gospodăriilor”, punctează FMI.

În China, de exemplu, încetinirea din sectorul imobiliar s-a acutizat deoarece o puternică scădere a vânzărilor de locuinţe pe durata de izolare a exacerbat lipsa de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce a generat riscuri mai mari legate de solvenţă.

De fapt, avertizează FMI, falimentele dezvoltatorilor imobiliari din gigantul asiatic se pot extinde în sectorul bancar, afectând atât băncile mici, cât şi pe cele naţionale.

Nivelurile ridicate de capital şi amplele rezerve de lichiditate au consolidat rezilienţa sectorului bancar mondial. De altfel, conform ultimului Global Bank Stress Test al FMI, într-un scenariu de înăsprire abruptă şi profundă a condiţiilor de finanţare, care vor duce economia globală într-o recesiune în 2023, majoritatea băncilor din economiile avansate vor continua să fie rezistente.

Însă, atrage atenţia FMI, până la 29% dintre băncile din pieţele emergente nu vor îndeplini cerinţele de capital.

Una dintre problemele nerezolvate ale economiilor pieţelor emergente, semnalează raportul, este realizarea de semnificative investiţii verzi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele fizice ale schimbărilor climatice.

„Finanţele sustenabile au crescut rapid, dar economiile din pieţele emergente şi în dezvoltare continuă să fie dezavantajate”, semnalează FMI.

De aceea, adaugă instituţia financiară internaţională, este important ca partea guvernamentală să promoveze finanţarea climatică privată, în special în economiile menţionate.

Instituţia condusă de Kristalina Georgieva a formulat în raport o serie de recomandări pentru responsabilii politici, bănci şi instituţii economice.

Băncilor centrale FMI le cere să continue să acţioneze „cu determinare” pentru a reduce inflaţia şi să pună în practică „o comunicare clară” privind deciziile lor, care „va fi crucială pentru a păstra credibilitatea şi a evita volatilitatea pieţei”.

Responsabililor politici şi instituţiilor financiare le recomandă „o combinaţie atent calibrată” de instrumente care să includă măsuri macroprudenţiale, intervenţii pe piaţa valutară şi măsuri de fluxuri de capital.

„Înăsprirea condiţiilor de finanţare trebuie calibrate cu grijă, cu scopul de a evita condiţiile de piaţă dezordonate care ar putea pune într-un pericol nejustificat stabilitatea financiară”, mai semnalează raportul, potrivit Agerpres.

articolul original.

FMI: „Ceea ce este mai rău urmează să vină și, pentru mulți oameni, anul 2023 va fi resimțit ca o recesiune”

11 October 2022 at 16:29
By: -
image

Fondul Monetar Internațional și-a redus marți prognoza privind creșterea economică globală pentru 2023, pe fondul presiunilor cauzate de războiul din Ucraina, prețurilor ridicate la energie și alimente, inflației și ratelor dobânzilor în creștere. Avertizează că condițiile s-ar putea înrăutăți semnificativ anul viitor, scrie Biziday.

Conform FMI, o treime din economiile mondiale probabil se vor contracta anul viitor. „Cele mai mari trei economii, Statele Unite, China și Zona Euro vor continua să stagneze“, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, care a adăugat: „Pe scurt, ceea ce este mai rău urmează să vină și pentru mulți oameni, anul 2023 va fi resimțit ca o recesiune”.

FMI estimează că economia globală va crește cu 2,7%, mai puțin față de prognoza de 2,9% din luna iulie, pe măsură ce ratele mai mari ale dobânzilor încetinesc economia SUA, Europa se luptă cu creșterea prețurilor la gaze, iar China se confruntă cu blocaje din cauza COVID-19 și probleme în sectorul imobiliar. Fondul își menține prognoza de creștere pentru 2022 la 3,2%, pe fondul unei producții peste așteptări în Europa și unei performanțe mai slabe a economiei Statelor Unite.

Sursa: biziday.ro

articolul original.

Avertisment transmis de FMI: 48 de țări sunt expuse la criza alimentară globală

4 October 2022 at 11:18
image

Nu mai puțin de 48 de ţări sunt expuse la criza alimentară globală, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, potrivit Reuters.

FMI avertizează că criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-2008, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente şi multiple decese şi a generat turbulenţe sociale şi politice.

Potrivit instituției financiare, insecuritatea alimentară se va agrava în perioada următoare.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori, precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI.

Cât de grav va fi afectată Europa în această iarnă

Referindu-se la situaţia din Europa, directorul FMI a apreciat recent că, în situaţia actuală, Banca Centrală Europeană trebuie să realizeze un echilibru atent între lupta împotriva inflaţiei şi necesitatea de a menţine economia în funcţionare.

„Există cu siguranţă teama unei recesiuni în unele ţări, sau chiar dacă nu va fi o recesiune, se va resimţi ca o recesiune la iarnă. Şi dacă Mama Natură nu va coopera, şi iarna va fi una dură, asta ar putea duce la tensiuni sociale”, a spus Kristalina Georgieva.

În luna august, rata inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 9,1%. În acest context, experţii BCE şi-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecţiile privind inflaţia, anticipând că aceasta se va situa, în medie, la 8,1% în 2022, la 5,5% în 2023 şi la 2,3% în 2024.

articolul original.

Fondul Monetar Internaţional a ajuns la împrumuturi de 140 de miliarde de dolari

26 September 2022 at 08:56

La finalul lunii august, Fondul Monetar Internaţional ajunsese la împrumuturi de 140 de miliarde de dolari pentru unele state, în cadrul unui număr de 44 de programe separate.

Acesta este un nivel record al împrumuturilor acordate de FMI pentru țările care înregistrează probleme economice!

În contextul financiar din finalul lunii august 2022, cu un total de 140 de miliarde de dolari, în 44 de programe separate, FMI se luptă cu crize simultane, care au provocat intrarea în incapacitate de plată în cazul a cel puţin cinci ţări, iar altele sunt aşteptate să ajungă în situaţii similare.

Astfel, zeci de ţări au apelat la ajutor din partea FMI ca urmare a pandemiei de coronavirus, a războiului din Ucraina şi a creşterii bruşte a ratelor dobânzilor la nivel internațional.

Concret, împrumuturile de 140 miliarde de dolari ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce costurile îndatorării devin mai mare. Nivelul de la finalul lunii august este deja mai mare decât valoarea creditelor existente la final de 2020 şi 2021, când se înregistrau deja maxime anuale record, transmite Financial Times.

Se vorbeşte chiar despre riscul unei recesiuni severe, având în vedere că se estimează majorări suplimentare mari ale dobânzilor băncilor centrale pe principalele pieţe, care vor creşte costurile de împrumut la nivel global.

FMI riscă să atinga limita capacităţii sale de creditare, atrag atenţia experţii

Din punct de vedere financiar, specialiştii consideră că FMI ar putea ajunge, în curând, la limita capacităţii sale de creditare, având în vedere că ţările sărace care sunt blocate pe piaţa internaţională a datoriilor sunt forţate să apeleze la fond pentru sprijin.

Angajamentele totale ale FMI, inclusiv împrumuturile convenite, dar care nu au fost încă plătite, se ridică deja la peste 268 de miliarde de dolari.

În prezent, FMI este în negocieri cu mai multe ţări cu privire la pachete de sprijin care ar creşte şi mai mult angajamentele sale totale.

Concret, Zambia şi Sri Lanka, ţări care au intrat în situaţie de neplată în timpul pandemiei de Covid-19, împreună cu Liban, Rusia şi Surinam, negociază cu FMI acorduri de salvare, ca parte a eforturilor de restructurare a datoriilor lor. Ghana, Egipt şi Tunisia sunt în discuţii timpurii pentru un sprijin similar.

Din punct de vedere al eficienţei, FMI a înfiinţat recent un trust pentru rezilienţă şi durabilitate, conceput pentru a ajuta ţările să facă faţă dificultăţilor sistemice, cum ar fi schimbările climatice. Bikas Joshi, director în departamentul de strategie, politici şi revizuire al FMI, a precizat că s-au primit angajamente de finanţare în valoare de 40 de miliarde de dolari, faţă de o ţintă de 45 de miliarde de dolari.

Aşadar, o nouă facilitate pentru şocurile alimentare, pentru a ajuta ţările afectate de creşterea costurilor alimentelor, este probabil să fie aprobată de consiliul de administraţie al FMI înainte de reuniunile sale anuale de luna viitoare.

articolul original.

FMI a dat undă verde unui ajutor de 27 de milioane de dolari, pentru Republica Moldova

22 September 2022 at 09:51

În contextul unor fonduri blocate, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a salutat miercuri, 21 septembrie, progresele realizate de autorităţile de la Chişinău în domeniul guvernanţei fiscale şi anticorupţiei. Astfel, a dat undă verde deblocării unui ajutor de 27 de milioane de dolari.

Prin includerea fondurilor care au fost eliberate miercuri, sprijinul total pe care Republica Moldova l-a primit până acum de la FMI se ridică la 242 milioane de dolari.

Concret, această sumă face parte dintr-un pachet mai amplu de 800 de milioane de dolari pe care Republica Moldova îl poate accesa pe parcursul a 40 de luni, în cazul în care îndeplineşte anumite jaloane prevăzute în acordul cu FMI, conform afp.com

Presiunile asupra finanţelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina

De asemenea, ajutorul a venit după ce presiunile asupra finanţelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat în urma războiului din Ucraina, conducând la un val de refugiaţi şi la efecte secundare precum explozia preţului gazelor naturale şi alimentelor.

În opinia Fondului Monetar Internaţional (FMI), acesta a subliniat că efectele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Republicii Moldova. Economia este aşteptată să stagneze pe termen mediu iar inflaţia va rămâne ridicată din cauza creşterii preţurilor la alimente şi energie.

Totodată, deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt aşteptate să se majoreze semnificativ în acest an.

În adirmaţiile sale, „În pofida acestor provocări, autorităţile rămân angajate faţă de programul susţinut de FMI, care este destinat să sprijine persoanele vulnerabile, să continue reformele şi să creeze condiţiile pentru o creştere sustenabilă şi incluzivă. Autorităţile au finalizat cu succes angajamentele cu privire la guvernanţa fiscală, supravegherea sectorului financiar şi întărirea legislaţiei în domeniul anti-corupţiei”, a declarat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kenji Okamura.

În acest sens, FMI recomandă autorităţilor de la Chişinău să menţină un mix de politici adecvat, având în vedere presiunile inflaţioniste, constrângerile bugetare şi riscurile la adresa scenariului de bază. În plus, este nevoie de eforturi concentrate pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi să avanseze reformele în domeniul energiei şi întreprinderilor de stat.

O altă recomandare vizează protejarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei şi, de aceea adoptarea, până la finele lunii octombrie, a legislaţiei care să consolideze autonomia instituţională a BNM este vitală.

Mai mult, Republica Moldova a obţinut la finalul lunii iunie statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

articolul original.

Cătălin Drulă: Petrecerea pe pastile a PNL și PSD se va termina într-un singur fel, previzibil: la spitalul FMI, cu România pe aparate

9 August 2022 at 07:26

Președintele USR, Cătălin Drulă, susține că, datorita imprumuturilor forte mari si cu dobanzi uriase, Romania va ajunge la mana FMI. De asemenea, liderul USR  vine si cu o solutie, si anume, responsabilitate fiscală. Reducerea cheltuielilor statului, restructurare, eficientizare.

”5 miliarde de lei s-a împrumutat România ieri prin titluri de stat. 5 miliarde de lei într-o singură zi.
Și nu e niciun semn că iresponsabilii de la guvernare s-ar opri. În propunerea de rectificare publicată ieri vedem cum la Ministerul Energiei s-au cerut 30 de miliarde de lei (2,2% PIB) pentru acoperirea compensării facturilor la energie, dar s-au dat doar 2,5 mld de lei.
Pentru PNDL3 (Saligny), din cele 65 de miliarde de lei ale mărețului program, nu s-a alocat mai nimic. La Min. Dezvoltării abia au primit la rectificare 0,7 mld lei. Pentru că n-au de unde, e o minciună ca toate promisiunile lor.
Deocamdată dimensiunea dezastrului e acoperită prin măsluirea cifrelor și prin datorii și arierate.
Nu va mai dura mult însă și de asta se invită unii pe alții să guverneze de la anul.
Soluția? Soluția e responsabilitate fiscală. Reducerea cheltuielilor statului, restructurare, eficientizare. Cuvinte străine partidelor fabrici-de-pile. Petrecerea pe pastile a PNL și PSD se va termina într-un singur fel, previzibil: la spitalul FMI, cu România pe aparate”, scrie Catalin Drula, pe pagina de Facebook.
articolul original.

Drulă, atac la adresa Guvernului: „Petrecerea pe pastile a PNL şi PSD se va termina într-un singur fel: la spitalul FMI, cu România pe aparate”

9 August 2022 at 08:51

Președintele USR, Cătălin Drulă, a criticat faptul că Executivul s-a împrumutat cu 5 miliarde de lei într-o singură zi prin titluri de stat.

 „În propunerea de rectificare publicată ieri vedem cum la Ministerul Energiei s-au cerut 30 de miliarde de lei (2,2% PIB) pentru acoperirea compensării facturilor la energie, dar s-au dat doar 2,5 mld de lei. Pentru PNDL3 (Saligny), din cele 65 de miliarde de lei ale măreţului program, nu s-a alocat mai nimic. La Min. Dezvoltării abia au primit la rectificare 0,7 mld lei. Pentru că n-au de unde, e o minciună ca toate promisiunile lor”, a scris Drulă pe o rețea de socializare.

Totodată, președintele USR este de părere că nu va mai dura mult până când dimensiunea dezastrului va ieși la suprafață.

„Nu va mai dura mult însă şi de asta se invită unii pe alţii să guverneze de la anul. Soluţia? Soluţia e responsabilitate fiscală. Reducerea cheltuielilor statului, restructurare, eficientizare. Cuvinte străine partidelor fabrici-de-pile. Petrecerea pe pastile a PNL şi PSD se va termina într-un singur fel, previzibil: la spitalul FMI, cu România pe aparate”, a conchis Cătălin Drulă.

articolul original.

SUA se luptă cu cea mai dură inflație din ultimele 4 decenii

13 July 2022 at 09:28

Recent, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus din nou previziunile de creștere a economiei americane, subliniind că evitarea recesiunii de către cea mai mare economie din lume devine un obiectiv din ce în ce mai greu de evitat.

Mai mult, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus şi previziunile de creștere a economiei americane pentru acest an și anul viitor și a majorat estimările privind rata șomajului până în 2025, avertizând că o creștere generalizată a inflației prezintă „riscuri sistemice” atât pentru țară, cât și pentru economia mondială.

În prezent, produsul intern brut al celei mai mari economii din lume va crește cu 2,3% în acest an, a declarat consiliul executiv al creditorului cu sediul la Washington în așa-numita consultare în temeiul articolului IV, publicată marți. Această cifră este mai mică decât cea de 2,9% preconizată luna trecută, când personalul său a încheiat o vizită pentru raport.

De asemenea, FMI vede acum rata șomajului la 3,7% în acest an, față de prognoza anterioară de 3,2% a staff-ului, și se așteaptă ca această cifră să depășească 5% atât în 2024, cât și în 2025, în SUA.

În contextul economico-financiar, FMI nu a oferit niciun motiv pentru reducerea prognozei de creștere economică a SUA față de luna trecută. Însă noua sa previziune vine în urma publicării, la 30 iunie, a datelor Departamentului Comerțului, care au arătat că cheltuielile de consum ajustate la inflație au scăzut în luna mai pentru prima dată în acest an și care, de asemenea, au revizuit în scădere cheltuielile din lunile anterioare.

Iar Rezerva Federală a acționat agresiv pentru a lupta împotriva celei mai mari inflații din ultimii 40 de ani, în contextul în care a fost criticată pentru că a lăsat politica monetară prea ușoară pentru prea mult timp, în timp ce economia își revenea după Covid-19.

Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 75 de puncte de bază luna trecută, cea mai mare mișcare din 1994 încoace, și majoritatea oficialilor Fed au semnalat că o altă majorare de aceeași amploare este prevăzută pentru luna iulie.

PIB-ul SUA s-a contractat în primul trimestru, iar indicatorii activității economice, cum ar fi popularul indicator al Fed din Atlanta, GDPNow, sugerează că acest lucru se va întâmpla din nou în al doilea trimestru, când datele vor fi publicate pe 28 iulie, scrie Bloomberg.

Evitarea recesiunii devine un obiectiv din ce în ce mai greu de atins

În opinia lor, „Prioritatea politică a SUA trebuie să fie încetinirea rapidă a creșterii prețurilor fără a precipita o recesiune„, au declarat directorii executivi ai FMI. Evitarea unei recesiuni în SUA „devine din ce în ce mai dificilă”, invazia rusă în Ucraina, pandemia persistentă Covid-19 și constrângerile din partea ofertei creând dificultăți suplimentare, au spus aceștia.

Directorii au recunoscut că reglarea răspunsului la inflație are o miză mare și că evaluarea greșită a mixului de politici – în ambele direcții – va duce la costuri considerabile la nivel național și la efecte negative asupra economiei mondiale, potrivit declarației.

Aşadar, consultările în temeiul articolului IV reprezintă evaluarea de către FMI a evoluțiilor economice și financiare ale țărilor, în urma unor întâlniri cu legislatori și funcționari publici.

articolul original.
❌