ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Liber la schi pe pârtia Durău!

2 February 2023 at 08:20
image

Ninsoarea din ultima perioadă face din pârtiile de sanie și cea de schi de la Durău o destinație de vacanță super atractivă. Dacă până de curând pârtia nu a putut fi folosită pentru că lipsea elementul principal al distracției, acum este zăpadă. Aici poți să te distrezi, să-ți consumi energia și să-ți reîncarci bateriile în zona de food court unde găsești produse proaspete și delicioase în special din zona grătarelor, dar nu numai.

Situat la poalele Masivului Ceahlău, Durău Park vă oferă o multitudine de posibilități de distracție și relaxare: două teleschiuri, tunuri de zăpadă, două benzi rulante transportatoare, iluminare nocturnă, centru de închirieri echipamente și o atmosferă completată de muzică bună.

Unul dintre cele mai mari parcuri de distracții din Regiunea de Nord–Est a țării, se întinde pe 7200 de mp și este locul în care atât familiile cu copii, cât și cuplurile găsesc modalități distractive de relaxare și practicare a unor sporturi. Aici există un traseu de 830 de m pentru bob, unde poți atinge o viteză de 40 de km pe oră, o pistă de tubbing de 130 de m lungime, iar dacă vrei și mai multă adrenalină îți poți testa mobilitatea la bungee jumping. Copiii, în funcție de vârstă se pot bucura de trambuline, complex de escaladă cu tobogane, carusele și multe altele. Zona de food court vă asigură posibilitatea de a vă recupera energia consumată alături de cei mici, cu preparate proaspete și rapide.

Cele mai recente atracții ale parcului sunt: bicicleta rotativă, giroscopul uman și pista de tubbing cu trambulină.

“Noi am observat o creștere pe segmentul de sanie, tot mai multe familii au dorit să petreacă timp în aer liber, la săniuș, bulgăreală.

Am dezvoltat, în timp, chiar un set de reguli de respectat la săniuș astfel încât acesta să rămână o distracție în siguranță. Este de recomandat să se folosească în exclusivitate sănii închiriate de la centrul nostru, să nu se folosească sănii vechi, cu elemente metalice care pot produce accidente urâte. Cei mici trebuie neapărat însoțiți de un adult pe sanie, ideal ar fi să aibă chiar o cască de protecție.

Ultimii ani nu au fost bogați în precipitații și am fost nevoiți să apelăm la tunuri de zăpadă artificială performante, ceea ce a presupus niște costuri foarte mari, cu un consum mare de apă, de energie electrică.

Și pe partea de parc de distracții vor fi noi achiziții, unele dintre ele vor fi funcționale și iarna, pentru că ne dorim ca, de la an la an, să venim cu câte ceva nou, să fidelizăm clienții noștri, să aibă mereu activități cât mai variate, pe vârste, pe domenii de interes. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără deschiderea și sprijinul conducerii Mănăstirii Durău”, precizează George Chiriac, administratorul firmelor TCE Durău și Telecablu Durău.

Pârtia omologată de schi pentru începători are 406 metri, urmând să fie completată cu o alta de 1.965 de metri, destinată profesioniștilor. Pârtia pentru începători este una ușoară și prezintă avantajul că poți să înveți un copil să schieze pentru că, aici, școala de schi funcționează la cote maxime. Din 2024 schiorii profesioniști vor avea o pârtie medie spre grea, cu o diferență de nivel de 465 de metri, competitivă cu multe din țară.

Angela Croitoru

ADV

articolul original.

Lider sindical: Decent ar fi ca DNA să întrebe

29 January 2023 at 17:51
By: (A.T.)

Preşedintele executiv al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor din România DECUS, Bogdan Bănică, a comentat faptul că poliţişti, pompieri şi militari au fost implicaţi în acţiunile de deszăpezire în mai multe judeţe din ţară, unde sute de cadre au lucrat pentru deblocarea unor maşini, camioane sau microbuze. În opinia sa, DNA să întrebe firmele de deszăpezire cum şi-au făcut treaba.

”Dacă militarii şi jandarmii sunt scoşi să dea la lopată, decent ar fi ca DNA să întrebe firmele de deszăpezire dacă şi cum şi-au făcut treaba. Doar zic”, a scris Bogdan Bănică pe Facebook.

În ultimele zile, pompieri, poliţişti, jandarmi şi militari din mai multe unităţi au intervenit, în sprijinul autorităţilor locale, pentru deszăpezirea mai multor drumuri din ţară şi pentru deblocarea unor vehicule rămase înzăpezite.

articolul original.

Pola Zilei: Cine va curăța acum zăpada cu poliția pe ei?

28 January 2023 at 07:10
By: E. Nola
image

Era cât se poate de verosimil ca prima zăpadă mai acătării pe aici prin Arad să cadă a doua zi după ce poliția a început cercetările la o firmă care se ocupă și cu asta, plus la o primărie, este drept, deocamdată la Ineu și pe lângă, care se ocupă cu „angajarea” firmelor de curățat omătul.
După ultimele informații șeful de acolo, de la Tredeco, a și fost reținut, urmează să vedem ce se va mai întâmpla în continuare.

Adevărul este că nu poate fi o afacere mai faină pe aici decât să iei niște milioane pentru zăpada care nu mai cade. Se știe, de ani de zile, zăpada este prin părțile noastre o rara avis, – pasăre rară pentru cei care concurează tocmai acum pentru diferitele posturi de conducere ale culturii arădene – și chiar dacă vine, se topește până pui motorină și lichid antigel în utilaje.

Ar fi chiar pervers ca zăpada aceasta care a început ieri să cadă să țină mai mult, să cadă în continuare, nemaivorbind de un ger năprasnic, cum n-a mai fost de mult, care să „conserve” zăpada căzută.
Ce-o fi atunci? Ne închidem în case, ne dăm cu schiurile, săniile și cu patinele pe bulevard?

Nu de alta, dar firmele acestea, de casă toate, într-un fel sau altul, s-au obișnuit până acum să curețe zăpada pe hârtie și să încaseze pe bune.
Te pomenești că Dumnezeu le vede pe toate și s-a gândit să se distreze nițel…

articolul original.

Nu avem zăpadă, dar primăriile plătesc bani grei firmelor de partid care se ocupă cu deszăpezirea

19 January 2023 at 10:59
By: -
image

România nu prea a avut parte de zăpadă în această iarnă și nici în iernile trecute. Cu toate astea, mai multe primării din țară încheie contracte pe bani mulți cu firme care se ocupă cu deszăpezirea drumurilor publice.

Potrivit Digi24, multe dintre aceste firme aparțin unor politicieni. Astfel, în comuna Cristolț, județul Sălaj, primarul PSD Ioan Cheșeli a atribuit două contracte pentru deszăpezirea comunei către PFA Petrule Ioan-Simion, respectiv către Pop Ioan Întreprindere Individuală.

Ioan Petrule este membru PSD și a candidat la ultimele alegeri pentru consiliul local al comunei, dar de pe un loc neeligibil. Ioan Pop, este membru PSD în satul Văleni, comuna Cristolț.

Firmei lui Ioan Pop i-a fost atribuit un contract în valoare de 45.000 lei (circa 9300 euro), iar firma lui Ioan Petrule a primit 54.000 lei (circa 11.000 euro).

În comuna Răcăciuni din județul Bacău, condusă de mulți ani de PSD, an de an primarul Lucian Cheța a semnat contracte de deszăpezire cu firmei unui coleg de partid, Ciuraru Ciprian Petru.

Din 2017 și până astăzi, firma lui Ciuraru a încasat 880.000 lei (circa 183.000 euro) pentru a degaja zăpada la Răcăciuni.

De altfel, lista contractelor de 50.000 de euro pentru deszăpeziri comunale din SEAP e foarte lungă, precizează Digi24. De exemplu, comuna Scheia din județul Suceava a atribuit firmei Con Bucovina un contract de 55.000 euro.

Și în comuna Arieșeni din județul Alba contractul de deszăpezire atribuit firmei Vadexpert Apuseni se ridică la suma de 51.500 euro.

articolul original.

Bani pentru digitalizare

18 January 2023 at 12:44
image

Firmele mici și mijlocii, care nu sunt din domeniul IT, pot obține până la o sută de mii de euro fonduri europene, pentru a-și digitaliza activitatatea. Au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru diferite proiecte, de la înființarea de site-uri, până la achiziția de roboți și drone.

Cele 350 de milioane de euro pentru digitalizarea firmelor mici și mijlocii vin prin Programul Național de Reziliența și Redresare, pe scurt PNRR, și sunt împărțite pe regiuni. Toți cei interesați se pot înscrie online de pe 1 februarie. Iar în premieră pentru România, fondurile europene pentru digitalizarea IMM-urilor vor ajunge la antreprenori, prin intermediul băncilor, care se vor ocupa și de monitorizarea proiectelor. Deocamdată, procedura este în lucru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cei mai mulți bani europeni, câte 50 de milioane de euro, se duc în vestul și în sud vestul țării, și cei mai puțini – în jur de 26 de milioane de euro – sunt pentru regiunea Bucureșți Ilfov. Se estimează că fondurile vor ajunge pentru 5 mii de firme, dar că cererea va fi mult mai mare.

Companiile pot primi între 20 de mii și o sută de mii euro, în funcție de numărul de angajați. 90 la sută din suma este nerambursabilă. Antreprenorii pot cere finanțare pentru diferite proiecte, de la crearea de site-uri de prezentare până la robotizari și automatizări. Una dintre condiții este că digitalizarea să crească productivitatea muncii. Dar într-un mod realist. Pentru că dacă la finalul celor cinci ani necesari pentru implementarea proiectului, acești indicatori nu sunt respectați, firmele trebuie să dea banii înapoi.

„Nu aș merge doar pe softuri. Îndemnul meu este către această zona de automatizare, robotizare. Roboții de logistică sunt de asemenea foarte căutați și viitorul lor arată destul de bine. V-am dat exemplul de roboții pentru agricultură, și dronele care ajută foarte mult la lucrările specific agriculturii”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Proiectele pentru digitalizarea IMM-urilor se depun online, în perioada 1 februarie – 31 martie. Nu contează data când se încarcă documentele pentu că selecția se va face în baza unui punctaj. 50 la sută contează datele financiare. Sunt acceptate IMM-urile înființate până cel mai târziu la 31 decembrie 2021. Domeniul lor de activitate nu trebuie să aibă legătură cu IT-ul.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are previziuni optimiste pentru semnarea contractelor. Prima etapă, pentru 2.500 de firme, ar fi la sfârșitul lunii iunie, iar restul în iulie-august.

Noutatea acestui program este că fondurile vor ajunge la firme prin intermediul băncilor. În acest moment, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este în discuții cu zece instituții. Mecanismul ar fi următorul: beneficiarul se adresează unei bănci pe care și-o alege singur dintr-o lista care va fi stabilită în perioada următoare. Banca este cea care analizează documentele pentru achizițiile aprobate și dacă totul este în regulă virează banii către firma care, la rândul ei, întocmește ordinul de plata pentru furnizor.

articolul original.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș: Am început deja verificările asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor

16 January 2023 at 10:45
image

Şeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, a transmis luni, la Prima News, că au fost începute verificările asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot intra sub incidenţa OUG 186.

“Am început deja verificările amănunţite asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot să intre sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă 186. Când vom fi finaliza aceste verificări, vom şti cu exactitate care dintre companiile din România datorează această contribuţie de solidaritate. Trebuie să fim foarte atenţi pentru că termenul final de depunere a situaţiilor financiare pentru companiile din România este sfârşitul lunii mai. Dar cu probabilitate de 99,9% vom şti undeva am estimat eu în maxim două săptămâni ce companii se încadrează pe prevederile Ordonanţei 186”, a afirmat şeful ANAF.

El a precizat că în privinţa contribuţiei de solidaritate nu există nicio legătură între activitatea desfăşurată de OMV Petrom în România şi cea a OMV în Austria.

“OMV Petrom este o companie româneasă, cu sediul în România, care îşi plăteşte toate impozitele şi taxele în România. OMV Austria primeşte doar de la compania din România dividendele aferente procentului de 51,15 % care este numărul de acţiuni pe care îl are. Restul de acţiuni sunt împărţite la statul român sau la societăţi juridice, fonduri de investiţie din România. Nu are nicio legătură activitatea desfăşurată OMV Petrom din România cu o activitate desfăşurată de OMV în Austria legat de această contribuţie de solidaritate. Singura întrebare este dacă acel prag de 75% este sau nu este atins pentru activitatea companiei OMV Petrom, nu discutăm de grupul OMV. Trebuie să fim atenţi să vedem dacă este calculat corect, dacă este interpretată legea fiscală corect şi dacă nu s-au încercat anumite inginerii financiare în stabilirea acestui prag”, a mai transmis Lucian Heiuş.

OMV Petrom se află într-un conflict deschis cu autorităţile fiscale din România, în urma anunţului companiei că nu va plăti contribuţia de solidaritate, motivând că veniturile din extracţia hidrocarburilor şi rafinare nu depăşesc 75% din cifra de afaceri, condiţie prevăzută atât în regulamentul european, cât şi în Ordonanţa prin care acesta a fost implementat în legislaţia autohtonă, scrie news.ro

articolul original.

30% din firmele austriece datoare la ANAF: Sute de milioane de lei neachitate la bugetul statului român

15 January 2023 at 10:29

30% din firmele austriece datoare la ANAF: Sute de milioane de lei neachitate la bugetul statului român

Aproape o treime din cele aproximativ 3.000 de companii cu capital majoritar austriac din baza de date a ANAF,înregistrau, spre finalul anului trecut, obligaţii fiscale neachitate către bugetul de stat, relevă date analizate de Profit.ro.

Firmele austriece au intrat în atenţia publică în contextul în care Austria a fost statul care s-a opus recent cel mai vizibil aderării României la spaţiul Schengen, iar politicieni, oameni de afaceri şi chiar oameni obişnuiţi au vehiculat posibilitatea boicotării companiilor cu capital austriac.

„La data de 30 noiembrie a anului 2022, un număr de 2.915 contribuabili cu capital majoritar austriac figurează în baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din care un număr de 2.021 de contribuabili nu înregistrau obligaţii fiscale restante. Un număr de 894 înregistrau obligaţii fiscale neachitate la bugetul general consolidat, în sumă de 391,8 milioane lei”, potrivit datelor furnizate de către Ministerul Finanţelor şi citate de Profit.ro.

Potrivit celor mai recente date disponibile, ANAF avea de recuperat, la finalul lunii septembrie, arierate totale (pentru toată economia) de 34,46 miliarde de lei.

articolul original.

Firmele austriece au datorii la stat în România

15 January 2023 at 08:55

Din cele aproape 3.000 de firme cu capital majoritar austriac din baza de date a ANAF, aproape o treime sunt prezentate de autorităţi ca înregistrând, spre finalul anului trecut, obligaţii fiscale neachitate către bugetul de stat, relevă date analizate de Profit.ro.

Firmele austriece au intrat în atenţia publică în contextul în care Austria a fost statul care s-a opus recent cel mai vizibil aderării României la spaţiul Schengen, iar politicieni, oameni de afaceri şi chiar oameni obişnuiţi au vehiculat posibilitatea boicotării companiilor cu capital austriac.

„La data de 30 noiembrie a anului 2022, un număr de 2.915 contribuabili cu capital majoritar austriac figurează în baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din care un număr de 2.021 de contribuabili nu înregistrau obligaţii fiscale restante. Un număr de 894 înregistrau obligaţii fiscale neachitate la bugetul general consolidat, în sumă de 391,8 milioane lei”, potrivit datelor furnizate de către Ministerul Finanţelor şi citate de Profit.ro.

Potrivit celor mai recente date disponibile, ANAF avea de recuperat, la finalul lunii septembrie, arierate totale (pentru toată economia) de 34,46 miliarde de lei.

articolul original.

ANAF: Mare parte dintre firmele austriece controlate aveau datorii la stat, la final de 2022

15 January 2023 at 08:23
image

Datele arată că din aproape 3.000 de firme cu capital majoritar austriac din baza de date a ANAF, aproape o treime sunt prezentate ca înregistrând, spre finalul anului trecut, obligaţii fiscale neachitate către bugetul de stat, relevă date analizate de Profit.ro.

Firmele austriece au intrat în atenţia publică în contextul în care Austria a fost statul care s-a opus recent cel mai vizibil aderării României la spaţiul Schengen, iar politicieni, oameni de afaceri şi chiar oameni obişnuiţi au vehiculat posibilitatea boicotării companiilor cu capital austriac.

“La data de 30 noiembrie a anului 2022, un număr de 2.915 contribuabili cu capital majoritar austriac figurează în baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din care un număr de 2.021 de contribuabili nu înregistrau obligaţii fiscale restante. Un număr de 894 înregistrau obligaţii fiscale neachitate la bugetul general consolidat, în sumă de 391,8 milioane lei”, potrivit datelor furnizate de către Ministerul Finanţelor şi citate de .

Potrivit celor mai recente date disponibile, ANAF avea de recuperat, la finalul lunii septembrie, arierate totale (pentru toată economia) de 34,46 miliarde de lei.

articolul original.

Video. Amenzi de 84.000 lei la 18 firme din Neamț date de inspectorii de muncă

11 January 2023 at 08:58
image

Aproape 10% din firmele nemțene controlate de inspectorii de muncă în ultima lună a anului trecut au fost amendate pentru nereguli. La două firme – de construcții și de exploatare forestieră – au fost găsite două persoane care munceau fără acte. Cele mai mari amenzi, de 56.000 lei, din totalul de 84.000 lei, au fost date pe încălcarea Codului Muncii, după cum a precizat Elvis Sîsînă, purtătorul de cuvânt al ITM Neamț, la conferința de presă de astăzi. 18 din cele 178 de firme controlate au fost amendate.

Cristina Iordache, imagine Bogdan Călian

articolul original.

Au început să apară efectele războiului din Ucraina! Comisarul european pentru economie: ‘UE are nevoie de noi soluții pentru a sprijini firmele în tranziția energetică’

10 January 2023 at 08:17
image

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că Uniunea Europeană (UE) are nevoie de noi modalităţi pentru a-şi sprijini companiile în tranziţia energetică şi a contracara efectele subvenţiilor publice oferite competitorilor americani.

Într-un interviu publicat marţi în cotidianul financiar olandez FD, Paolo Gentiloni a spus că ar putea fi nevoie de sprijin de la stat pentru a împiedica mutarea campaniilor din cauza preţurilor ridicate la energie şi a efectelor economice ale războiului din Ucraina, care sunt resimţite mai dur în Europa decât în alte părţi. Cu toate acestea, comisarul european nu a spus cât de mare ar trebui să fie noile fonduri de sprijin şi nici cum ar trebui să fie finanţate, informează Reuters.

Haideţi mai întâi să stabilim ce sectoare şi proiecte, precum hidrogenul, sunt de interes comun european şi apoi să vedem de ce este nevoie pentru a le stimula„, a spus Paolo Gentiloni.

Acest sprijin ar trebui de asemenea să ajute UE să răspundă la programul Inflation Reduction Act (IRA), în valoare de 430 miliarde de dolari, adoptat de SUA la finele anului trecut, a adăugat Gentiloni.

Ţările membre UE se tem că Inflation Reduction Act (IRA) va crea un dezavantaj incorect pentru firmele lor, deoarece acestea nu vor putea beneficia de reduceri de taxe pentru componentele utilizate în tehnologiile din domeniul energiilor regenerabile, de exemplu în automobilele electrice, pe care legea IRA le oferă cu condiţia ca echipamentele respective să fie produse în America de Nord.

Nu vom răspunde cu tarife vamale la subvenţiile de miliarde de dolari acordate de SUA. Trebuie să îmbunătăţim competitivitatea europeană„, a spus Paolo Gentiloni, conform agerpres.ro.

articolul original.

„Cattani” de la ANPC îi RECLAMĂ pe OLANDEZI la Comisia Europeană: Aduc carne refrigerată din America de Sud, o congelează cu lunile și o vând în România

8 January 2023 at 11:19
image

Șeful ANPC spune că ar trimite această carne în Olanda și ar vrea să o vadă în farfuriile celor care dau ne dau lecții despre comunitatea europeană.

Aproximativ 2,8 tone de carne au fost scoase definitiv din circulație și retrase de la consum, ca urmare a verificărilor efectuate de comisarii pentru protecția consumatorilor la furnizorii restaurantelor din Piața Alba Iulia, din sectorul 3 al Capitalei, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). După acțiunile de verificare efectuate de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea București-Ilfov la unitățile de alimentație publică din zona comercială Piața Alba Iulia din sectorul 3 al Capitalei (Bd. Decebal și Bd Basarabia), controlul a fost extins la furnizorii acestor unități.

Decizia a fost luată după verificările efectuate la SC Arogant SRL (Restaurantul „Arogant”), unde au fost găsite deficiențe în produsele de carne ambalate cu care era aprovizionată unitatea, a declarat ANPC într-un comunicat de presă. Președintele ANPC, Horia Constantinescu, a subliniat că, probabil, mii de produse din America de Sud sunt cumpărate de către companiile olandeze, în formă proaspătă și congelată în Olanda, și vândute ulterior pe piața din România, ceea ce este interzis de regulamentele europene.

Horia Constatinescu a declarat că se îndoiește că astfel de practici folosite de unii operatori economici olandezi sunt acceptate în Olanda, mai ales că activitatea lor este strict reglementată de Regulamentul 853/2004 privind comercializarea produselor de carne sau pește.

Cel supranumit Cattani de România spune că este foarte probabil ca mii de tone de produse din America de Sud să fie cumpărate de aceste companii, în formă proaspătă, adică refrigerată, nu congelată, apoi transportate în Olanda și congelate acolo, după câteva luni de la punerea lor pe piață în țara de origine – congelate lent, având în vedere acumulările de sânge, lichid și gheață din interiorul ambalajelor, precum și arsurile de congelare evidente – și apoi vândute pe piața din România, cu toate că acest lucru este strict interzis de actele normative europene. Mai mult decât atât, firmele emit documente și prelungesc durabilitatea minimă (data de expirare) cu cel puțin un an.

Aș trimite carnea în Olanda și aș vrea să o văd pe farfuriile celor care ne țin lecții despre comunitatea europeană”

„Aș trimite carnea românească în aceleași condiții și aș vrea să o văd pe farfuriile celor care ne țin lecții despre comunitatea europeană. Dacă produsul nu a fost vândut în termen, îl vom congela aici și îl vom trimite să fie vândut, ca și cum ar fi proaspăt. Acest lucru este inacceptabil și sper că autoritățile olandeze vor lua notă,” a spus Horia Constantinescu.

Verificările documentelor celor două companii, SC Oceanis Seafood Europa SRL și SC Rompex Distribution SRL, vor continua în zilele următoare. Produsele retrase de la comercializare au fost sigilate și vor fi predate către o firmă de neutralizare. În urma acțiunilor de verificare au fost emise 120.000 de lei în amenzi, au fost acordate șase avertismente, iar pentru cinci operatori economici a fost decisă oprirea temporară a prestării serviciilor, până la remedierea deficiențelor.

De asemenea, au fost constatate deficiențe legate de produse cu etichete aplicate în care data durabilității minimale era depășită, însă produsul era refrigerat. La aceleași produse, etichetele aplicate menționau prelungirea datei limită de consum inițială și schimbarea stării termice în produs congelat. Ușa depozitului și perdeaua frigorifică aveau cantități considerabile de gheață în exces și urme de șoc mecanic pe exteriorul ușii de depozitare.

O altă parte din produse, importate din America de Sud, aveau o dublă etichetare similară, cea a producătorului, care menționa produsul refrigerat, cu o anumită dată a durabilității minimale, și cea a distribuitorului, pentru un produs congelat, cu o altă dată de expirare. Această neconcordanță se referea la informațiile legate de producție, ambalare și dată limită de consum, în sensul în care distribuitorul nu respecta recomandările, condițiile de păstrare/depozitare și de consum atribuite de producător.

Șeful ANPC a declarat că intenționează să anunțe Comisia Europeană despre aceste practici ale companiilor olandeze.

articolul original.

ANAF va publica în această lună, din nou, ”lista rușinii”: Ce firme sunt vizate

8 January 2023 at 05:59

ANAF va publica în această lună, din nou, ”lista rușinii”: Ce firme sunt vizate

În cursul lunii ianuarie 2023, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale, conform legislaţiei în vigoare.

În „lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat datoriile mai mari de 100.000 de lei către Fisc în ultimul trimestru al anului trecut, adică perioada octombrie-decembrie 2022. „Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:

– 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

– 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

– 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări „în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

Pe ultimul loc în UE

Între timp, un studiu realizat și publicat de Comisia Europeană pe baza datelor pentru anul 2020 arată că România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând din nou cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%, anunța, recent, Daniel Anghel, partener, liderul Tax&Legal PwC România.

„CE se aşteaptă ca pentru 2021 diferenţa să scadă până la 33% datorită măsurilor luate de administraţia fiscală românească, începând cu 2020, de a introduce diverse mijloace de raportare digitală, precum implementarea SAF-T şi conectarea caselor de marcat fiscale cu serverele ANAF”, subliniază acesta.

Potrivit consultantului, un punct pozitiv important al raportului este că deficitul total de TVA în UE pentru 2020 a fost estimat în scădere cu circa 30 miliarde euro faţă de estimarea revizuită pentru 2019, coborând la 93 de miliarde de euro. Explicaţia este că în timpul recesiunii a crescut conformarea voluntară la plată parţial ca urmare a măsurilor de sprijin financiar ale guvernelor care au fost condiţionate de plata impozitelor.

Lupta împotriva fraudei

„Totuşi, este nevoie de mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi colectarea TVA şi, din acest motiv, împreună cu raportul privind decalajul de TVA, Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri pentru adaptarea sistemului de TVA la era digitală. Noul sistem introduce raportarea digitală în timp real în scopuri de TVA, bazată pe facturarea electronică care va oferi statelor membre informaţii valoroase de care au nevoie pentru a intensifica lupta împotriva fraudei. CE estimează că facturarea electronică va contribui la reducerea fraudei în materie de TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an şi la scăderea costurilor administrative şi de conformitate pentru comercianţii din UE cu peste 4,1 miliarde de euro pe an în următorii zece ani. De asemenea, facturarea electronică asigură convergenţa sistemelor naţionale existente în întreaga UE şi deschide calea pentru statele membre care doresc să instituie sisteme naţionale de raportare digitală pentru comerţul intern în anii următori”, a precizat Anghel.

Pornind de la modelul deja existent al „ghişeului unic de TVA” pentru companiile care fac achiziţii online, ar urma ca firmele care vând către consumatori dintr-un alt stat membru să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA pentru întreaga UE şi să îşi îndeplinească obligaţiile în materie de TVA prin intermediul unui singur portal online, într-o singură limbă.

Fișierul standard de control fiscal

Reprezentantul PwC aminteşte, în context, că fişierul standard de control fiscal (SAF-T) a devenit obligatoriu în România pentru marii contribuabili în 2022 şi va fi aplicat etapizat şi pentru celelalte categorii de contribuabili până în 2024. De asemenea, au fost conectate la serverele ANAF casele de marcat electronice fiscale, putând fi urmărite tranzacţiile în timp real. Tot în acest an, a devenit obligatorie Ro e-Factura pentru operatorii economici în relaţia cu autorităţi contractate de stat, B2G (business to government), precum şi în contractele încheiate în relaţia B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este în prezent opţională. Potrivit Ministerului de Finanţe, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană, este aşteptat ca Ro e-Factura să devină obligatoriu pentru toate tranzacţiile în relaţia dintre companii, business to business (B2B), începând din ianuarie 2024, a arătat Daniel Anghel.

articolul original.

Numărul firmelor radiate la nivel de județ a crescut cu 25,95%

6 January 2023 at 08:43
image

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 10,88% în primele 11 luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului anterior, până la 65.503 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 10.852 (plus 11,97% faţă de ianuarie-noiembrie 2021) şi în judeţele Cluj – 3.104 (plus 23,71%), Constanţa – 2.851 (plus 8,9%) şi Timiş – 2.820 (plus 6,46%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 523 (în creştere cu 10,57% faţă de primele 11 luni din 2021), Covasna – 531 (plus 11,55%) şi Călăraşi – 538 (plus 3,07%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Botoşani (plus 26,02%), Vaslui (plus 25,95%) şi Tulcea (plus 23,89%).

În perioada analizată au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate doar în judeţele Caraş-Severin (minus 13,09%), Brăila (minus 8%), Alba (minus 7,33%) şi Satu Mare (minus 4,01%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 17.811 (plus 8% raportat la ianuarie-noiembrie 2021), construcţii – 5.966 (plus 9,25%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 5.445 (plus 9,51%).

În noiembrie 2022, au fost consemnate 7.227 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (1.388) şi în judeţele Cluj (349), Constanţa (292) şi Ilfov (281).

articolul original.

Sute de firme din Argeș și-au suspendat activitatea

4 January 2023 at 09:59

Sute de firme din Argeș și-au suspendat activitatea. Mai exact, este vorba despre 460 de agenți economici locali.

La nivel național, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022 a fost de 13.528, în creştere cu 16,58% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 1.444 (număr în creştere cu 24,59% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2021), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 657 de firme suspendate (în creştere cu 11,73%), Iaşi – 598 firme (+29,72%), Braşov – 576 (+34,89%), Constanţa – 563 (plus 12,6%) şi Neamţ – 552 (+30,19%). În Argeș și-au suspendat activitatea 464 de firme, față de 458 în primele 11 luni din 2021, ceea ce reprezintă o creștere de sub 2%.

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 74 (în creştere cu 2,78% faţă de primele 11 luni din 2021), Covasna – 115 (minus 12,71%), Caraş-Severin – 115 (plus 3,6%) şi Giurgiu – 115 (plus 19,79%).

articolul original.

Peste 35.000 firme au dispărut în primele 11 luni din 2022

3 January 2023 at 10:46
Foto: playtech.ro

În România, mumărul firmelor dizolvate a crescut cu 23,02%, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, până la 35.368, faţă de 28.749 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), citate de Agerpres.

În contextul teritorial, cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.581 de firme (număr în creştere cu 25,62%), şi în judeţele Constanţa (1.828, +22,68%), Cluj (1.698, +31,83%), Timiş (1.674, +23,18%) şi Ilfov (1.451, plus 29,9%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 192 (-11,11%), Covasna (230, +33,72%) şi Mehedinţi (242, +43,2%).

În plus, domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele 11 luni din 2022, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 10.607 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 20,73%.

În contextul sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 3.405 (+26,02%), 3.251 (+21,71%), respectiv 3.108 (+22,41%).

Aşadar, numai în noiembrie 2022, s-au înregistrat numărul de 4.429 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (880) şi în judeţele Constanţa (252), Timiş (240) şi Cluj (205).

articolul original.

Peste 35.000 de firme dizolvate în primele 11 luni din 2022, o creștere cu 23% față de aceeași perioadă din 2021

3 January 2023 at 08:04

Peste 35.000 de firme dizolvate în primele 11 luni din 2022, o creștere cu 23% față de aceeași perioadă din 2021

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 23,02%, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, până la 35.368, faţă de 28.749 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), transmite Agerpres.

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.581 de firme (număr în creştere cu 25,62%), şi în judeţele Constanţa (1.828, +22,68%), Cluj (1.698, +31,83%), Timiş (1.674, +23,18%) şi Ilfov (1.451, plus 29,9%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 192 (-11,11%), Covasna (230, +33,72%) şi Mehedinţi (242, +43,2%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele 11 luni din 2022, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 10.607 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 20,73%.

Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 3.405 (+26,02%), 3.251 (+21,71%), respectiv 3.108 (+22,41%).

În noiembrie 2022, s-au înregistrat 4.429 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (880) şi în judeţele Constanţa (252), Timiş (240) şi Cluj (205).

articolul original.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș: ‘Trebuie să ai inspectori foarte bine pregătiți și devotați, care să acționeze acolo unde se și produce evaziunea fiscală’

2 January 2023 at 21:30
image

România este în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la gradul de colectare a TVA, având un deficit de încasare de peste 35% din totalul veniturilor preconizate, care reprezintă anual mai bine de 30 de miliarde de lei, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, spune, că soluția pentru a reduce diferența mare dintre taxele care trebuie colectate și veniturile încasate efectiv din TVA este un mixt între digitalizare, pentru a urmări eficient toate obligațiile fiscale, și o echipă de inspectori care să acționeze unde se produce evaziune fiscală, dar care să fie nu doar bine pregătiți pentru asta, ci și bine motivați să o facă. 

“Ca să poți să crești colectarea, ca să poți să reduci evaziunea fiscală, ca să poți să reduci gap-ul de TVA, de exemplu – pentru că, în ultima perioadă, toată lumea vorbește foarte mult, discută despre acest gap pe care-l are România la TVA -, trebuie să aplici, pe de-o parte, niște mecanisme structurale, care să îngrădească la maximum posibilitatea unui agent economic căruia poate îi trece prin minte să facă evaziune fiscală. Dar, în același timp, trebuie să ai inspectori foarte bine pregătiți și devotați, care să acționeze acolo unde se și produce evaziunea fiscală”, a spus Lucian Heiuș la GÂNDUL.

Președintele ANAF a precizat că evaziunea fiscală nu este un fenomen care se întâmplă doar în România, dar alte state au aplicat mecanisme structurale care au redus din amploare.

“Dacă cele două lucruri nu merg mână în mână și nu sunt foarte bine pregătite, rezultatele pe care le ai nu sunt cele pe care ți le-ai dori să le obții. Și atunci, noi mergem împreună și încercăm să creăm acele lucruri structurale.

Aici putem vorbi de Ro-eTransport (pentru monitorizarea transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat – n.r.), care este cumva în aplicare, dar într-o perioadă de testare, însă va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie și vom intra foarte ferm în a-l aplica și a-i sancționa pe cei care nu respectă tot ce prevede acest ordin. Mai discutăm de factura electronică, pe care sperăm s-o implementăm până la sfârșitul anului viitor, inclusiv B2B, adică între firmele private.

Vorbim de acele mari proiecte de digitalizare, pe care ni le dorim, SFERA (Servicii fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni – n.r.), care înseamnă o amplă bază de date de gestionare a obligațiilor fiscale și a tuturor informațiilor despre contribuabil, vorbim de Big Data (platformă pentru gestionarea unui volum masiv de date structurate și nestructurate și realizarea în mod automat a analizei de risc a contribuabililor – n.r.), care ne va duce la o analiză performantă a întregului mecanism care-ți produce în economie, să identificăm acolo unde se întâmplă cu adevărat partea de evaziune fiscală”, a explicat Lucian Heiuș.

”Dacă facem acest mixt, rezultatele vor apărea într-un timp foarte scurt”

Șeful ANAF susține însă că, oricât de bine ar fi puse la punct mecanismele structurale, diferența o face tot factorul uman, de aceea este importată pregătirea unui corp profesionist de inspectori.

“Toate acestea le faci, dar dacă nu ai oameni pregătiți, oameni care să știe și să dorească să facă, nu le poți realiza, pentru că nu te ajută cu nimic. Și atunci, trebuie să alocăm resurse importante spre pregătirea oamenilor, spre motivarea lor. Dacă reușim să facem acest mixt, rezultatele vor apărea într-un timp foarte scurt”, a mai spus Lucian Heiuș.

Președintele ANAF susține că, în cel mult trei ani, instituția poate deveni unul dintre cele mai importante Fiscuri din Europa. Pentru a ajunge la un astfel de nivel, este nevoie de îndeplinirea, cumulativă, a mai multor condiții, printre care se numără și neimplicarea politicului, conform gândul.ro

articolul original.

Peste 35.000 de firme au fost dizolvate până la 1 decembrie

2 January 2023 at 14:49
image

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 23,02%, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, până la 35.368, faţă de 28.749 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.581 de firme (număr în creştere cu 25,62%), şi în judeţele Constanţa (1.828, +22,68%), Cluj (1.698, +31,83%), Timiş (1.674, +23,18%) şi Ilfov (1.451, plus 29,9%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 192 (-11,11%), Covasna (230, +33,72%) şi Mehedinţi (242, +43,2%).

articolul original.
❌