ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 November 2022Ultimele Stiri

Fermierii ies în stradă, nemulțumiți de subvenții

28 November 2022 at 10:14

Mai mulți fermieri din Satu Mare protestează, luni, față de modul în care se acordă subvențiile, de creșterea prețurilor și de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Protestatarii s-au adunat cu zeci de utilaje în curtea unei cooperative, urmând să se deplaseze în coloană pe centura municipiului Satu Mare şi să se oprească în parcarea unui centru comercial internaţional.

Principalul organizator, Daniel Drei, preşedintele unei asociaţii de creştere a vacilor, a declarat că, fără sprijinul statului, jumătate din ferme se vor închide.

„Nu am crezut că vom reuşi să ne strângem în număr atât de mare, dar văd că motivele acestui protest au fost destul de clare şi v-au motivat să ieşim în stradă împreună. Acesta este un protest de avertisment. Principalul obiectiv al nostru este ca să golim rafturile de produsele care sunt neconforme, în principal produsele din uleiuri vegetale hidrogenate. Printre altele, majoritatea suntem din zootehnie, dacă România vrea să rămână fără zootehnie aşa trebuie să continue mai departe. Noi, fără sprijinul statului, în jumătate de an închidem minimum 50% din ferme. Ne-au promis 73 de euro pe cap de vacă, văd că o lălăie de la o săptămână la alta, nu se mai povesteşte nimic. Săptămâna trecută, vineri, trebuia să avem din nou întâlnire la minister, nu ne-au mai invitat, nu se mai zice nimic de această subvenţie. La secetă noi care suntem în zootehnie am fost excluşi, pe partea de păşune şi fâneaţă”, a spus Daniel Frei.

El a explicat că banii pe care ar urma să îi primească de la guvern nu vor ajunge nici pentru hrana animalelor.

„OK, o să ne dea acei 1.000 – 1.500 de lei promişi. Cu aceştia noi o să ne plătim facturile, dar mai departe ce dăm de mâncare la vacă, din ce hrănim? Avem ceva bani puşi deoparte, dar ăştia nu sunt suficienţi. Acum dacă mergem să cumpărăm fân sau orice tip de furaj pentru animale sunt nişte preţuri foarte mari. Săptămâna trecută am cumpărat balotul de fân de slabă calitate cu 250 de lei. Asta înseamnă că mie îmi ajunge doar pentru tineret şi vacile gestante undeva la 5-6 pe zi, înseamnă undeva la 1.500 de lei pe zi numai pe partea asta. La vaca de lapte încă nu i-am dat de mâncare. În condiţiile astea noi putem pune lacătul în vreme ce ei pe rafturi vând tot felul de mizerii”, a mai spus Daniel Frei, scrie g4media.ro.

Citește și: Culisele războiului din instanță dintre arhitectul șef Monica Pop și primarul Ioan Turc

articolul original.

Daniel Gheba ( USR): Fermierii care vor efectua tratamente fitosanitare fără o anumită autorizație vor fi pasibili cu închisoarea de la 1 la 5 ani

28 November 2022 at 08:45

Fermierii care vor efectua tratamente fitosanitare fără o anumită autorizație vor fi pasibili cu închisoarea de la 1 la 5 ani, a scris deputatul USR, Daniel Gheba, pe pagina de Facebook.

”Micii agricultori, în pericol!

De câteva zile, MADR a lansat în dezbatere publică o OUG care a stârnit numeroase reacții negative. Fermierii care vor efectua tratamente fitosanitare fără o anumită autorizație vor fi pasibili cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Practic, nu se ține cont de exploatațiile agricole cu formă juridică și cele fără formă juridică( fermele de subzistență).Din sursele asociațiilor de fermieri mici și mijlocii, la baza acestui act a stat lobby-ul LAPAR. De acest act normativ vor fi afectați foarte mulți agricultori! Proiectul legislativ nu prevede nici măcar o formă de tranziție necesară!
Această OUG va duce la stoparea activității de către micile ferme, care vor trebui să vândă sau să arendeze. În urma discuțiilor purtate cu fermierii mici și mijlocii se impun câteva soluții pertinente:
1.Eliminarea articolului 65 din OUG care pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani efectuarea de tratamente fitosanitare fără autorizație
2. Direcțiile Agricole Județene ar trebui să organizeze cursuri pentru fermieri în baza cărora, aceștia să primească certificate conforme legislației pentru a proceda la acțiunile de erbicidare.”

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură” că ”vor distruge 700.000 de ferme românești” de subzistență

25 November 2022 at 13:28
image

Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor condamnă ”băieții deștepți din agricultură”. Prin impunerea de sancțiuni penale fermierilor care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială se vor închide 700.000 de ferme românești, susține Gabriel Șerban – Președintele Comisiei de Agricultura A.A.A.

A.A.A. se declară singurul partid din România care apără interesele antreprenorilor și agricultorilor români:

”Suntem total împotriva sancționării penale, cu executare de închisoare pentru fermierii care aplică tratamente fitosanitare fără a avea autorizație specială, astfel evidențiem 4 aspecte negative generate de această aberație, această propunere făcută pe genunchi:

1. Peste 700.000 de ferme de subzistență, care cel mai probabil își vor stopa activitatea agricolă, vor arenda sau își vor vinde terenurile agricole.

2. Cei care vor efectua aceste lucrări nu au cu siguranță pregătirea necesară. Cine va plăti eventualele daune create fermierilor? După ani de judecată, tarați prin tribunale… Cine?

3. La ce prețuri vor fi nevoiți sa accepte efectuarea acestor tratamente fitosanitare de către diverse societăți comerciale, prestatoare de servicii? Nu avem un etalon de preț pentru așa ceva! Cum se va calcula prețul? Cât va fi adaosul comercial?

4. Ce se va întâmpla cu fermierii care au făcut leasing și credit pentru a achiziționa un echipament pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare? Cine le va plăti în continuare ratele la bănci dacă ei vor fi obligați sa plătească prestări servicii terților?” au postat pe Facebook membrii Partidului Alianței Agricultorilor și Antreprenorilor.

Membrii A.A.A subliniază faptul că politicienii ar trebui să se consulte cu agricultorii înainte de a iniția un proiect de lege:

”Să ne răspundă politicienii care nu au avut în viața lor un metru pătrat de pământ cu cine s-au consultat când au conceput acest proiect de lege?

Înțelegeți acum de ce este nevoie să fim uniți și să avem o singură voce?”

articolul original.

Micii fermieri riscă închisoarea dacă își tratează singuri chimic culturile

23 November 2022 at 13:36
image

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a semnat o ordonanță de urgență care schimbă cu totul regulile pentru micii fermieri din România. Astfel, fermierii care aplică tratamente de protecția plantelor, aici fiind incluse tratamente cu erbicide, insecticide, fungicide și chiar regulatori de creștere vor fi pedepsiți cu închisoarea de la 1 la 5 ani și vor primi amenzi de până la 15.000 de lei, potrivit Agrointel.

Prin actul normativ publicat de Ministerul Agriculturii și semnat de ministrul Petre Daea, toți producătorii agricoli care nu sunt fiscalizați nu vor mai avea dreptul să își lucreze, practic, pământul dacă nu fac contract cu o firmă care prestează servicii agricole. Pentru fitofarmacii, OUG restricționează comercializarea produselor de protecția plantelor care au ambalaje de peste 1 kilogram sau 1 litru.

Ministerul Agriculturii a publicat, marți, 22 noiembrie, un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României.Actul normativ introduce o serie de restricții în special pentru fermierii mici, care activează ca persoane fizice. De asemenea, și fermierii fiscalizați vor avea restricții pentru că, în lipsa unei autorizații, nu vor mai putea să își facă stocuri de produse pentru a evita fluctuațiile de prețuri.

articolul original.

Închisoare de la 1 la 5 ani pentru micii fermieri care își fac singuri tratamentele fitosanitare. Erbicidele și insecticidele, vândute în ambalaje mai mici de 1 l sau 1kg

23 November 2022 at 09:59

O ordonanță de urgență semnată de ministrul Agriculturii Petre Daea instaurează pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani și amenzi de până la 15.000 de lei pentru micii fermieri care aplică tratamente de protecția plantelor, aici fiind incluse tratamente cu erbicide, insecticide, fungicide și chiar regulatori de creștere.

Prin actul normativ publicat de Ministerul Agriculturii și deja ștampilat și semnat de ministrul Petre Daea, toți producătorii agricoli care nu sunt fiscalizați nu vor mai avea dreptul să își lucreze, practic, pământul dacă nu fac contract cu o firmă care prestează servicii agricole, relatează Agrointel.

Pentru fitofarmacii, OUG restricționează comercializarea produselor de protecția plantelor care au ambalaje de peste 1 kilogram sau 1 litru.

Ministerul Agriculturii a publicat ieri seară, marți, un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României.

Actul normativ introduce o serie de restricții în special pentru fermierii mici, care activează ca persoane fizice. De asemenea, și fermierii fiscalizați vor avea restricții pentru că, în lipsa unei autorizații, nu vor mai putea să își facă stocuri de produse pentru a evita fluctuațiile de prețuri.

articolul original.

România nu are aprobat planul strategic pe agricultură. Miza, subvențiile pentru fermieri

21 November 2022 at 15:27

Comisia Europeană a aprobat luni Planurile strategice pentru Agricultură ale Germaniei, Greciei și Lituaniei, în valoare de 47,8 miliarde de euro, potrivit executivului UE. 18 din cele 27 de state membre UE au aceste planuri aprobate, în timp ce România se află printre codașe.

Miza acestui plan este crucială pentru fermieri și investitori. În lipsa unui plan strategic aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.

Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.

Articolul integral poate fi citit pe G4Media.ro

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Despăgubiri pentru fermieri

18 November 2022 at 10:28
image

În Ședința Guvernului din 17 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică.

Peste 365 milioane de lei pentru fermierii afectați de seceta pedologică . Astfel, în ședința de Guvernu din 17 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică. Prin prezentul act normativ se compensează parțial pierderile înregistrate de producătorii agricoli afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021.

Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.
În urma rezultatelor centralizării efectuate de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național.

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maxim 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maxim 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.
Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuanumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

„Am încheiat procesul de evaluare, care a fost unul extrem de laborios din punct de vedere al constatării la fața locului și am reușit să asigurăm fondurile pentru sprijinul mult așteptat de fermierii afectați de seceta pedologică. Ne dorim ca aceste sume să îi ajute să își acopere o parte din cheltuieli și îi asigurăm că le suntem alături tot timpul, dar mai ales atunci când nevoia o cere”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Pentru evaluarea pagubelor provocate s-a solicitat Administrației Naționale de Meteorologie, precum și Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” realizarea de analize a influenței indicilor climatici asupra evoluției culturilor în condițiile secetei pedologice manifestată pe areale agricole extinse în anul 2022. Totodată, au fost operaționalizate prevederile Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020.

articolul original.

Legea laptelui şi a produselor lactate, promulgată de Klaus Iohannis. Noi reguli pentru fermieri, procesatori și comercianți

18 November 2022 at 08:17

Legea laptelui şi a produselor lactate care prevede, între altele, înfiinţarea, la nivelul Ministerului Agriculturii, a unui observator care va monitoriza această piaţă, a fost promulgată de către Preşedintele Klaus Iohannis.

„La nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se înfiinţează Observatorul laptelui şi al produselor lactate, în cadrul direcţiei de specialitate”, prevede legea.

„Observatorul laptelui şi al produselor lactate monitorizează piaţa laptelui de vacă, bivoliţă, oaie, capră şi piaţa produselor lactate şi are ca scop centralizarea datelor de pe piaţă, urmărirea şi analizarea tendinţelor actuale şi viitoare în România, a producţiei, a echilibrului dintre cerere şi ofertă, precum şi a costurilor de producţie”, se mai arată în actul legislativ.

Observatorul laptelui colectează, în vederea centralizării, următoarele date:

-efectivul matcă de vaci de lapte, bivoliţe, oaie, capră;
-cantitatea de lapte crud materie primă produsă; cantitatea de lapte crud materie primă livrată direct pe piaţă;
-cantitatea de lapte crud materie primă livrată către prim cumpărători;
-cantitatea de lapte crud materie primă livrată către procesatori;
-numărul operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud şi producţiei laptelui de consum şi a produselor lactate, precum şi capacitatea acestora de procesare a laptelui;
-achiziţiile intracomunitare şi importul exportul din ţări terţe, de cantităţi de lapte crud materie primă, produse semiprocesate şi produse finite, indiferent de tip.

Datele procesate constituie baza pentru gestionarea măsurilor de piaţă în acest sector. Observatorul întocmeşte lunar rapoarte punctuale şi/sau generale, avizate de Ministerul Agriculturii.

Furnizorii de date pentru mecanismul de piaţă sunt Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Autoritatea Vamală Română.
Este interzisă inscripţionarea „Produs Românesc” dacă produsul nu este obţinut în România din materii prime de bază 100% din fermele din țară

Conform actului normativ, este interzisă inscripţionarea pe eticheta laptelui şi a produselor lactate a sintagmei „Produs românesc” dacă produsul nu este obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România.

„Produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi şi/sau proteine altele decât cele lactate se comercializează într-un spaţiu de prezentare şi vânzare bine delimitat, pe rafturi separate, faţă de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse”, mai stabileşte actul normativ.

Aceste prevederi se aplică şi în cazul meniurilor şi reţetelor mâncărurilor, produselor de patiserie, de pizzerie, de fastfood şi de cofetărie, a produselor culinare din alimentaţia publică la prepararea cărora s-au utilizat produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi şi/sau proteine altele decât cele lactate.

articolul original.

Fermierii afectați de seceta pedologică vor primi până la 1.500 lei/hectar. Nicolae Ciucă: Guvernul alocă compensații de peste 365 milioane de lei

17 November 2022 at 11:30

În Ședința Guvernului de joi a fost aprobată o Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică. Prin respectivul act normativ se compensează parțial pierderile înregistrate de producătorii agricoli afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021.

Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe anul 2022.

Peste 16.000 de fermieri, afectați de seceta pedologică

În urma rezultatelor centralizării efectuate de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național.

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maxim 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maxim 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Am încheiat procesul de evaluare, care a fost unul extrem de laborios din punct de vedere al constatării la fața locului și am reușit să asigurăm fondurile pentru sprijinul mult așteptat de fermierii afectați de seceta pedologică. Ne dorim ca aceste sume să îi ajute să își acopere o parte din cheltuieli și îi asigurăm că le suntem alături tot timpul, dar mai ales atunci când nevoia o cere”, a declarat ministrul Petre Daea.

Petre Daea dă asigurări că România are suficient grâu pentru consumul intern, dar și pentru export
Ministrul Agriculturii, Petre Daea. Sursa: Andreea Alexandru/MEDIAFAX FOTO
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, la rândul lui, legat de acest subiecte că Executivul „a completat joi setul de măsuri destinat susținerii agriculturii românești, sector aflat în atenția Guvernului”.

„Am aprobat o soluție de sprijin pentru producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă. Fermierii vor primi compensații acordate sub formă de grant financiar, pentru care alocăm fonduri de peste 365 de milioane de lei, asigurate prin rectificarea bugetară, aprobată în Guvern”, a transmis Ciucă, pe Facebook.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Fermierii din Vaslui se confruntă cu o lipsă acută a hranei pentru animale

11 November 2022 at 12:25
image

Fermierii din Vaslui se confruntă cu o lipsă acută a hranei pentru animale, astfel că au ajuns să cumpere porumb din Ucraina.

La 150 de dolari tona, prețul este la jumătate față de cât se vinde în România.

Fermierii vasluieni resimt efectele secetei prelungite de peste an, cea care a făcut ca hrana animalelor pentru iarnă să fie foarte greu de asigurat, după cum a declarat reprezentantul crescătorilor de ovine și caprine din județul Vaslui, Ion Agafiței.

”Mergem de nevoie în Ucraina, că în Moldova nu s-a făcut, deci nu sunt, grăunțe la nivel de Moldova,. Nu avem necesar să le putem cumpăra porumbul. În primul rând, este foarte puțin de proastă calitate și foarte scump. E vorba de un 1,70 lei, 2 lei. În Ucraina am găsit la jumătate de preț. Problemele cele mai importante și  mai vitale sunt acum, că nu prea găsim șoferi. Le este cam frică să meargă, că asta e treaba, da am găsit vro doi. Cereale în Ucraina sunt, dar e foarte greu de adus. Deocamdată noi am vorbit cu colaboratorii noștri să ne ajute printr-un comision, care îl vom plăti, în jur de 2000 de tone”, a spus Ion Agafiței.

Cum șoferii de TIR sunt precauți din cauza războiului din Ucraina, fermierii vasliueni sunt nevoiți să îi platească cu cel putin 100 de euro pe zi. Primele mașini cu porumb pentru animalele din Vaslui vor fi încărcate la Cernăuți.

articolul original.

Lucian Heiuș: ‘Doi inspectori de la Antifraudă Deva au dat patru amenzi în valoare de 30.000 de lei țăranilor care vând mere, pere pe marginea drumului. Îmi este rușine ca asemenea oameni lucrează la ANAF’

11 November 2022 at 11:50
image

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, a declarat că doi inspectori de la Antifraudă Deva au dat patru amenzi în valoare de 30.000 de lei acelor ţărani care vând mere sau pere pe marginea drumului.

Lucian Ovidiu Heiuş a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că nu toate lucrurile care se întâmplă la nivelul ANAF sunt pozitive.

“Din păcate, nu întotdeauna lucrurile care se întâmplă la nivelul ANAF-ului sunt pozitive. Doi inspectori de la Antifrauda 5 Deva, deci din vestul ţării, au considerat că în partea de vest a României evaziunea fiscală s-a terminat. În mintea lor au considerat că în Timişoara toate cluburile îşi fiscalizează toate veniturile, toate marile restaurante înregistrează tot ceea ce se vinde, că achiziţiile intracomunitare din Arad sunt toate înregistrate şi fiscalizate, că în Caraş nu se mai face contrabandă cu alcool. Ce au considerat aceşti inspectori, îmi cer scuze, nu inspectori, aceşti indivizi pentru că dacă-i numesc inspectori Antifraudă deja e prea mult. S-au dus în luna octombrie şi au dat patru amenzi în valoare de 30.000 de lei acelor oameni, acelor ţărani care stau pe marginea drumului, câteodată chiar în faţa casei şi vând nişte mere, nişte pere, nişte struguri, poate un borcan de miere având certificat de producător. Aceşti indivizi, repet, nu pot să fie numiţi inspectori fiscali, inspectori antifraudă le-au dat la patru asemenea persoane câte treizeci de mii de lei amendă”, a afirmat Heiuş.

El consideră că cei doi inspectori de la Antifraudă fac ANAF-ul de râs.

“Aici au considerat ei că este marea evaziune fiscală, că ăsta este rolul Antifraudei, să meargă şi să găsească frauda adevărată în România, la cei patru oameni care vindeau nişte mere şi nişte pere, care într-adevăr probabil că nu erau din grădina lor proprie aşa cum prevede legea şi le-au dat zece mii de lei amendă pentru aceasta şi le-au mai găsit trei litri de ţuică şi le-a dat douăzeci de mii de lei amendă. În total a primit amendă o persoană treizeci de mii de lei, un om care în loc să fure, în loc să stea cu mâna întinsă stă poate toată ziua în soare, în praf, în vânt pe marginea drumului să vândă corect nişte produse, să-şi completeze venitul. Şi vin aceşti nemernici care fac de râs ANAF-ul, care aruncă cu noroi pe obrazul celor 600 de colegi de la Antifraudă, care îşi fac treaba aşa cum trebuie, colegi care se duceau şi confiscau trei kilograme de aur de la case de amanet din Strehaia. Şi aceşti indivizi se duceau să dea amenzi de treizeci de mii de lei la acei oameni care stau şi vând pe marginea străzii”, a precizat preşedintele ANAF.

Heiuş a mai declarat că îi este ruşine că asemenea oameni lucrează la ANAF.

“Îmi este ruşine ca asemenea oameni lucrează la ANAF şi că aşa înţeleg ei că trebuie să luptăm împotriva marii evaziuni fiscale. Începând cu 1 noiembrie am schimbat pe directorul general adjunct care coordonează Antifrauda de la Deva, din vestul ţării şi pentru alte abateri manageriale şi de luni, Direcţia de Integritate se duce să cerceteze modul în care îşi desfăşoară activitatea aceşti inspectori şi cum îşi permit ei să amendeze nişte oameni cu asemenea sume, o asemenea discrepanţă între o faptă care poate că nu-i corectă, poate că merele alea pe care le-au vândut nu erau din grădina lui, ca să dai treizeci de mii de lei amendă că l-ai găsit cu trei litri de ţuică, păi asta înseamnă că ai rezolvat toată evaziunea fiscală din vestul României, că nu mai e nimic de găsit altceva, înseamnă că ai prins tot ce înseamnă contrabandă cu alcool, ai găsit tot ceea ce se întâmplă în neregulă la marile companii din vestul ţării şi nu au mai rămas decât acei oameni care stau pe marginea străzii să câştige şi ei nişte bănuţi în plus. Asta gândeau cei doi inspectori de la antifraudă de la Deva”, a adăugat Heiuş.

El a mai declarat că cei mai mulţi angajaţi ANAF luptă cu evazioniştii.

“Marea majoritate a angajaţilor ANAF se luptă cu marii evazionişti, fac controale la marile societăţi din România, fac dosarele preţului de transfer, ne chinuim să valorificăm bunurile celor care sunt condamnaţi penal, încercăm şi reuşim să facem planul de încasări şi aceşti oameni se duc şi dau amenzi cu o distanţă incredibilă faţă de gravitatea faptei. Nu au mers niciodată în ultimii ani să facă un dosar de o importanţă deosebită, să găsească o evaziune undeva, au găsit evaziunea pe marginea străzii, la cel care vinde nişte mere prune şi trei litri de ţuică. Nu pot şi nu o să tolerez niciodată un asemenea comportament”, a explicat Heiuş.

El a transmis şi un mesaj inspectorilor Antifraudă care procedează în acelaşi mod.

“O să fie şi vă garantez aspru sancţionaţi pentru modul în care înţeleg ei să-şi facă meseria şi nici măcar nu şi-o fac, ne fac de râs pe toţi care încercăm să facem lucrurile aşa cum trebuie în ANAF, în fiscul din România. Vreau să fie un mesaj clar pentru toţi inspectorii care se duc în control. Dacă nu sunt în stare şi nu au pregătirea profesională, nu au curajul să meargă să lupte cu marii evazionişti, să meargă să-şi caute de lucru în alte instituţii şi le semnez pe loc transferul”, a mai transmis preşedintele ANAF, conform News.ro.
articolul original.

Comisia Europeană atrage atenția cetățenilor: ‘Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă’

9 November 2022 at 19:16
image

Comisia Europeană a prezentat o Comunicare privind asigurarea disponibilităţii şi a unor preţuri abordabile ale îngrăşămintelor, care include o gamă largă de acţiuni şi orientări cu privire la modul de abordare a provocărilor cu care se confruntă în prezent fermierii şi industria din UE, precum şi ţările în curs de dezvoltare.

Comunicarea prezintă mai multe bune practici şi căi de urmat pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrăşămintele şi să îşi reducă dependenţele, asigurând în acelaşi timp randamentul recoltelor. De exemplu, statele membre pot acorda prioritate accesului continuu şi neperturbat la gaze naturale al producătorilor de îngrăşăminte prin planurile lor naţionale de urgenţă, în caz de raţionalizare a gazelor, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Să economisim gazele pentru siguranţă la iarnă”.

În plus, Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat permite statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor şi producătorilor de îngrăşăminte. Fondurile generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piaţă ale anumitor producători de energie electrică şi contribuţia de solidaritate pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva condiţiilor aplicabile, în scopul schemelor naţionale de sprijin. Comisia va examina împreună cu statele membre oportunitatea de a utiliza rezerva pentru agricultură în valoare de 450 de milioane euro pentru exerciţiul financiar 2023 pentru fermierii afectaţi de costurile ridicate ale factorilor de producţie.

Pentru o mai mare transparenţă a pieţei, în 2023, Comisia va lansa un observator al pieţei îngrăşămintelor pentru a face schimb de date privind producţia, utilizarea, preţurile şi comerţul.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că fermierii recurg pe scară largă la intervenţii relevante, cum ar fi planurile de gestionare a nutrienţilor, însănătoşirea solului, agricultura de precizie, agricultura ecologică, utilizarea culturilor de leguminoase în schemele de rotaţie a culturilor.

Executivul comunitar recomandă statelor membre să înlocuiască, ori de câte ori este posibil, îngrăşămintele minerale cu îngrăşăminte organice, pentru a reduce dependenţa UE de gaze, precum şi amprenta de carbon a acestui sector. Regulamentul privind produsele fertilizante asigură deja un acces mai bun pe piaţă al îngrăşămintelor produse din deşeuri recuperate şi din alternative verzi şi circulare la gazele naturale. Orizont Europa a investit, de asemenea, 180 de milioane euro în proiecte privind optimizarea bugetului pentru nutrienţi, produsele fertilizante alternative şi soluţiile bazate pe natură pentru gestionarea nutrienţilor.

Comisia va încuraja statele membre să sprijine investiţiile în hidrogenul şi biometanul din surse regenerabile pentru producţia de amoniac. Pentru diversificarea aprovizionării, Comisia a contactat furnizori alternativi de îngrăşăminte pentru a compensa livrările care proveneau anterior din Belarus şi Rusia. De asemenea, în iulie 2022, Comisia a propus suspendarea tarifelor comerciale pentru amoniac şi uree, utilizate pentru producerea îngrăşămintelor azotoase.

Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a înrăutăţit situaţia deja dificilă de pe piaţa îngrăşămintelor, în contextul pandemiei de COVID-19. Producţia de îngrăşăminte azotoase depinde de gazele naturale. Nivelul maxim al preţului gazelor a condus la o creştere cu 149% a preţurilor îngrăşămintelor în septembrie 2022, comparativ cu anul precedent. Prin urmare, fermierii au amânat şi şi-au redus achiziţiile de astfel de produse. Acest lucru ar putea duce la o recoltă mai săracă anul viitor şi, în cele din urmă, la creşterea preţurilor la alimente, cu efecte potenţial devastatoare asupra securităţii alimentare, în special în regiunile vulnerabile ale lumii, care depind în mare măsură de importul unor astfel de produse şi care prezintă niveluri deja ridicate de insecuritate alimentară.

Preţurile ridicate şi instabile ale îngrăşămintelor reprezintă o provocare pentru fermierii din UE. Achiziţiile de îngrăşăminte reprezintă, în medie, aproximativ 6% din ponderea costurilor de producţie şi până la 12% pentru fermierii care cultivă culturi arabile. Obiectivul strategiei UE „De la fermă la consumator” este de a reduce pierderile de nutrienţi cu 50% până în 2030, menţinând în acelaşi timp fertilitatea solului. Pe lângă faptul că generează beneficii economice şi de mediu clare, eficientizarea acestui proces în UE va reduce şi tensiunile de pe piaţa mondială, conform agerpres.ro.

articolul original.

SOS al lui Rareș Bogdan: Fermierii vând laptele românesc cu 2 lei, iar la raft ajunge cu 10. Pentru a nu ne trezi doar cu lapte din Ungaria și Polonia, voi ridica problema la următoarea ședință a Coaliției

8 November 2022 at 08:57
image

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, trage un semnal de alarmă cu privire la producătorii de lapte din România.

Rareș Bogdan atenționează că 40% din fermele de vite sunt pe punctul de a fi închise, din cauza costului energiei și al furajelor. De asemenea, liderul liberal acuză că fermierii vând laptele românesc cu 2 lei, iar la raft ajunge cu 10.

Astfel, el promite că va ridica această problemă în următoarea ședință de Coaliție, pentru ca România să nu ajungă în situația de a avea doar lapte din Ungaria și Polonia.

„S.O.S. fermierul român! S.O.S. laptele românesc!

700.000 de tone de lapte importate într-un an și 40% din fermele de vite pe punctul de a pune lacătul arată drama pe care o trăiesc crescătorii de animale din România. Ca urmare a reducerii efectivelor de bovine din cauza costului energiei și al furajelor, a crescut masiv importul de lapte brut.

Pentru a nu ne trezi doar cu lapte din Ungaria și Polonia, voi ridica mâine problema la BPN al PNL și la următoarea ședință a Coaliției.

Suntem obligați să luăm măsuri și să rezolvăm această problemă, pentru că altfel înseamnă că nu ne pasă de crescătorul român de vite. Colegul Adrian Cosma de la Satu Mare a atras deja atenția și a propus o soluție de bun-simț, și anume o compensație financiară de 1 leu/litrul de lapte, măsură care să se aplice cel puțin un an.

În condițiile în care fermierii vând laptele românesc cu 2 lei, iar la raft ajunge cu 10, în condițiile în care costurile fermelor au crescut din cauza scumpirilor generate de criza energetică – deci cauze neimputabile lor – cred că suntem datori să găsim soluții pentru a nu asista la colapsul total al acestei activități.

Foarte mulți fermieri au abandonat deja lupta și și-au sacrificat animalele, unele de rase superioare, luate cu credite. Alții vând laptele mult sub costul de producție, amânând finalul care se apropie dramatic de ei, deci cred că 1 leu/litrul de lapte pentru a-i ajuta să depășească criza este o soluție decentă. S.O.S. laptele românesc!”, este mesajul lui Rareș Bogdan.

articolul original.

Situație incredibilă în Oltenia. Sute de fermieri s-au trezit că trebuie să returneze la stat ajutoarele din pandemie | VIDEO

31 October 2022 at 16:36

Situație incredibilă în localitatea Desa din județul Dolj. Peste 300 de fermieri s-au trezit în ultimele zile cu adrese de la Agenția de Plăți că vor trebui să returneze banii obținuți în pandemie, respectiv ajutoarele primite când au declarat pe propria răspundere că au activitatea suspendată.

Numai că inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit, când au făcut un control, că fermierii și-ar fi continuat activitatea în solarii, ba, mai mult decât atât, ar fi luat ajutor în valoare de 3.000 de euro în Programul „Tomata”.

Sumele sunt cuprinse între 18.000 și 40 000 lei.

Gheorghe Bulin este unul dintre cei peste 300 de fermieri cărora Agenția de Plăți le-a bătut la poartă.

Printr-o adresă, bătrânul este informat că are de dat 40.000 de lei. Spune că, în contul banilor, autoritățile pot să vină să-i ia solariile. Omul susține că în momentul în care a fost declarată starea de urgență, avea cultivate legumele și doar nu era să le arunce.

„Mă duc la pușcărie, e mai bine acolo”

„Nu știu ( de unde va da banii – n.r.), mă duc la pușcărie. E mai bine acolo, stai liniștit. Bani nu am de unde să dau. O sumă destul de mare. Da, de unde să-i dau? Să le ia, solariile”, se plânge fermierul.

Și nu este singurul în această situație.

Majoritatea fermierilor au încasat și banii din Programul „Tomata“ și ajutorul de Covid, pentru că, spun ei, nu au făcut diferența între activitatea suspendată temporar sau în totalitate.

Primarul vrea sa îi ajute și a sunat la Ministerul Agriculturii, astfel că mâine o echipă ar urma să vină la Desa.

Conducerea Agenției de Plăți Dolj a refuzat să comenteze situația.

articolul original.

Cercetătorii au descoperit cea mai veche utilizare a laptelui de către fermierii preistorici din Europa

26 October 2022 at 12:00
image

Un studiu internațional, condus de Universitatea din Bristol, a dezvăluit că laptele a fost folosit pentru prima dată de fermierii antici din Europa Centrală în perioada neolitică timpurie, în urmă cu aproximativ 7.400 de ani.

Cercetătorii au folosit o tehnică de pionierat pentru a data urmele de grăsime din lapte păstrate în pereții a peste 4.300 de vase de ceramică preistorice.

Vasele provin din 70 de locații din Europa Centrală care au fost atribuite culturii Linearbandkeramik (LBK), scrie HeritageDaily.

„Noi perspective asupra momentului în care s-au schimbat practicile de procurare a hranei”

Rezultatele indică o variație considerabilă în ceea ce privește regiune, doar 65 % dintre situri prezentând dovezi de grăsimi lactate în vasele de ceramică, ceea ce sugerează că utilizarea laptelui, deși comună, nu a fost adoptată în mod universal de către acești agricultori timpurii.

Autorul principal, Dr. Emmanuelle Casanova, a efectuat cercetarea în timp ce își finaliza doctoratul în chimie arheologică la Universitatea din Bristol.

„Este uimitor să putem data cu exactitate de către oameni în preistorie. Dezvoltarea agropastoralismului a transformat dieta umană preistorică prin introducerea unor noi produse alimentare, cum ar fi laptele și produsele lactate, care continuă până în prezent”.

„Este uimitor să putem data începutul exploatării laptelui de oamenii preistorici”

Concentrându-se asupra siturilor și ceramicii cu reziduuri lactate, cercetătorii au produs aproximativ 30 de noi date radiocarbon pentru a trasa apariția de către fermierii LBK.

Aceste noi date corespund primelor așezări LBK de la mijlocul mileniului VI î.Hr.

„Această cercetare este extrem de importantă, deoarece oferă noi perspective asupra momentului în care au avut loc schimbări majore în practicile de procurare a hranei umane, așa cum au evoluat acestea în Europa. Oferă dovezi clare că alimentele lactate erau în circulație pe scară largă în Neoliticul timpuriu, în ciuda variațiilor în ceea ce privește amploarea activității”, a explicat co-autorul studiului, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), profesorul Evershed.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Ciolacu: În conturile României şi implicit ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde euro 

26 October 2022 at 08:27

La deschiderea INDAGRA, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, a declarat că în primele 9 luni din 2022, în conturile României și ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. Liderul PSD i-a asigurat pe fermierii din țara noastră că partidul pe care îl conduce îi va susține necondiționat.

”Aşa cum aţi văzut deja, PSD a pus în centrul programului său de guvernare politicile dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale, sprijinirii fermierilor şi susţinerii producţiei româneşti. În viziunea noastră, sprijin pentru producţia românească a însemnat sprijin pentru investiţii, plăţi la timp pentru fermieri şi programe de susţinere pentru toate sectoarele din domeniul agriculturii. De aceea, am alocat peste 500 de milioane de euro din bugetul naţional programelor de sprijin din toate sectoarele. Iar rezultatele se văd: în pofida unui an extrem de greu, marcat de războiul din Ucraina, de criza energetică şi de secetă, producţia la grâu este dublă faţă de necesarul de consum al României. Totodată, fructele şi legumele româneşti sunt mult mai prezente pe mesele românilor. Iar acesta este meritul fermierilor români care, în ciuda tuturor acestor greutăţi, au continuat să acceseze programele de sprijin şi să lucreze pământul”, a spus preşedintele PSD în discurs.

Marcel Ciolacu ”i-a asigurat pe toţi fermierii din România că, atâta vreme cât vor fi la guvernare, cei de la PSD vor continua să-i susţină”.

”Ştim dificultăţile legate de costurile de producţie şi ştim că majorarea preţurilor la energie afectează toate ramurile agricole. Dar, prin parteneriatul pe care PSD îl are cu fermierii, ne-am propus tocmai depăşirea acestor obstacole. Aşadar, vom continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an. Vrem să direcţionăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură”, a spus el.

Preşedintele PSD a arătat că în primele 9 luni ale acestui an, în conturile României şi implicit ale fermierilor români, au intrat 2,57 miliarde euro. ”La acestea se vor adauga 1,3 miliarde euro, reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 milioane euro catre 375 de mii de fermieri. Iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului agricol următor”, a spus Ciolacu.

El l-a felicitat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care, spune el, ”s-a implicat din prima zi şi a obţinut de la Comisia Europeană acordarea subvenţiilor în avans, într-un cuantum de 70%, inclusiv pentru sectorul zootehnic, greu încercat în acest an”.

”Ştim cu toţii că apartenenţa la UE este un avantaj pentru fermierii români şi noi ne asigurăm că valorificăm corect acest avantaj. Ca să vă dau un exemplu, din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit aproape 20 de miliarde euro. Bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în imputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură”, a precizat preşedintele PSD,

”Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie – pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie – , avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023-2027. Mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021. Pe baza acestei strategii, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, a industriei alimentare şi a satului românesc, vă asigur că cele 15,8 miliarde de euro vor fi folosite pentru a avea o agricultură sustenabilă, care foloseşte noile tehnologii disponibile şi cele mai performante imputuri. Totul, pentru a dezvolta acest sector de o importanţă strategică pentru România! ”, a mai spus Marcel Ciolacu în mesaj, scrie News.ro.

Citește și: Peste 630 de locuri de muncă, disponibile în județ și Uniunea Europeană! Vezi ofertele

articolul original.

Marcel Ciolacu, vești bune pentru fermieri: Vrem să direcționăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile

26 October 2022 at 07:45
image

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut miercuri, la deschiderea INDAGRA, că dorește să direcţioneze spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură. De asemenea, acesta a precizat că se va continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an.

”Aşa cum aţi văzut deja, PSD a pus în centrul programului său de guvernare politicile dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale, sprijinirii fermierilor şi susţinerii producţiei româneşti. În viziunea noastră, sprijin pentru producţia românească a însemnat sprijin pentru investiţii, plăţi la timp pentru fermieri şi programe de susţinere pentru toate sectoarele din domeniul agriculturii. De aceea, am alocat peste 500 de milioane de euro din bugetul naţional programelor de sprijin din toate sectoarele. Iar rezultatele se văd: în pofida unui an extrem de greu, marcat de războiul din Ucraina, de criza energetică şi de secetă, producţia la grâu este dublă faţă de necesarul de consum al României. Totodată, fructele şi legumele româneşti sunt mult mai prezente pe mesele românilor. Iar acesta este meritul fermierilor români care, în ciuda tuturor acestor greutăţi, au continuat să acceseze programele de sprijin şi să lucreze pământul”, a spus preşedintele PSD în discurs.

Marcel Ciolacu ”i-a asigurat pe toţi fermierii din România că, atâta vreme cât vor fi la guvernare, cei de la PSD vor continua să-i susţină”.

”Ştim dificultăţile legate de costurile de producţie şi ştim că majorarea preţurilor la energie afectează toate ramurile agricole. Dar, prin parteneriatul pe care PSD îl are cu fermierii, ne-am propus tocmai depăşirea acestor obstacole. Aşadar, vom continua investiţiile în sistemul de irigaţii şi în cel de creştere a precipitaţiilor, pentru a asigura securitatea alimentară şi în perioade dificile, secetoase, aşa cum, din păcate, am avut în acest an. Vrem să direcţionăm spre agricultură toate fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură”, a spus el.

Preşedintele PSD a arătat că în primele 9 luni ale acestui an, în conturile României şi implicit ale fermierilor români, au intrat 2,57 miliarde euro. ”La acestea se vor adauga 1,3 miliarde euro, reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 milioane euro catre 375 de mii de fermieri. Iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului agricol următor”, a spus Ciolacu.

El l-a felicitat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care, spune el, ”s-a implicat din prima zi şi a obţinut de la Comisia Europeană acordarea subvenţiilor în avans, într-un cuantum de 70%, inclusiv pentru sectorul zootehnic, greu încercat în acest an”.

”Ştim cu toţii că apartenenţa la UE este un avantaj pentru fermierii români şi noi ne asigurăm că valorificăm corect acest avantaj. Ca să vă dau un exemplu, din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit aproape 20 de miliarde euro. Bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în imputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură”, a precizat preşedintele PSD,

”Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie – pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie – , avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023-2027. Mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021. Pe baza acestei strategii, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, a industriei alimentare şi a satului românesc, vă asigur că cele 15,8 miliarde de euro vor fi folosite pentru a avea o agricultură sustenabilă, care foloseşte noile tehnologii disponibile şi cele mai performante imputuri. Totul, pentru a dezvolta acest sector de o importanţă strategică pentru România! ”, a mai spus Marcel Ciolacu în mesaj, conform news.ro

articolul original.

Comisia Europeană finanțează agricultura

25 October 2022 at 10:26
By: Regie
image

Comisia Europeană finanțează tot mai multe programe care să aducă în agricultură oameni noi, gata să lucreze performant pământul și să susțină sectorul alimentar.

Cel mai nou program european, denumit „Noul Fermier”, îi încurajează pe cei de sub 40 de ani să își deschidă afaceri în agricultură. Doritorii nu trebuie să fi lucrat în domeniu şi pot primi până la 100.000 de euro, pe care nu trebuie să îi mai dea înapoi.

Țara noastră are printre cei mai în vârstă fermieri din toată Uniunea Europeană. Și nu este de mirare, în condițiile în care din cei peste 783.000 de agricultori români, doar 12% au sub 40 de ani, potrivit APIA. Cifrele Agenţiei de plăţi în agricultură se referă la cei care au măcar un hectar pe care îl cultivă şi pentru care primesc subvenţii.

Cei mai mulți fermieri români au între 60 și 90 de ani, aproximativ 383.000. Alți 300.000 de fermieri au între 40 și 60 de ani. Fermieri tineri, sub 40 de ani, sunt de șapte ori mai puțini – doar 95.000. În bazele Ministerului Agriculturii sunt înscriși și peste 5.000 de fermieri care au peste 90 de ani, dar și 25 de agricultori care au depășit suta de ani.

Până acum, Comisia Europeană  dădea, pentru tinerii fermieri, 70.000 de euro, dar au constat că nu erau suficienţi pentru ca fermierii să se autosusțină o perioadă mai lungă de timp şi renunţau la afaceri . Pot primi  acum până la 100.000 de euro.

Uniunea Europeană alocă României 400 de milioane de euro pentru tinerii şi noii fermieri, iar autorităţile din România stabilesc condiţiile. Cei care doresc să dezvolte afaceri pot fi proprietari de teren sau îl pot lua în arendă.

articolul original.

APIA a autorizat la plată aproape 20.000 de fermieri din județul Dâmbovița

25 October 2022 at 11:18
image

Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Local, cel în baza căruia românii vor putea să-și caseze autoturismele vechi fără a fi obligați să cumpere o mașină nouă, urmează să fie modificat după discuțiile purtate, săptămâna trecută, de ministrul Mediului, Tanczos Barna, cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România – spune primarul Târgoviștei, Daniel Cristian Stan.

Potrivit acestuia, au fost agreate următoarele măsuri:
✅ Procentele finale de finanțare, respectiv: 20% – contribuția UAT și 80% – contribuția AFM
✅ Procedura va fi una centralizată, în sensul în care AFM va stabili norme / proceduri / standarde naționale, aplicabile la nivelul fiecărui UAT, iar înscrierea tuturor solicitanților se va realiza pe o platformă unică destinată programului Rabla Local;
✅ Urmare a finalizării perioadei de înscriere, Ministerul Mediului va transmite către UAT-uri lista solicitanților, iar UAT-urile vor demara procedura de verificare a dosarelor de finanțare și vor emite deciziile de finanțare pentru solicitanții eligibili. Contractele de delegare vor fi semnate pe o perioada de 3 ani între AFM și UAT, cu posibilitatea încheierii de acte adiționale ulterioare în funcție de bugetul anual.
✅ Programul Rabla Local se va derula, în noile condiții, începând cu ianuarie 2023;

Conform Ghidului de finanțare, criteriile de eligibilitate sunt următoarele:
– pentru proprietar
a) este persoană fizică cu domiciliul/reşedinţa în România;
b) are domiciliul/reşedinţa pe raza teritorială a UAT-ului solicitant de finanţare;
c) deţine în proprietate un autovehicul uzat înmatriculat pe numele său de cel puţin 5 ani şi se află în evidenţele fiscale ale UAT-ului solicitant de finanţare;
d) nu este înregistrat cu obligaţii restante de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat şi bugetul local, conform prevederilor legale în vigoare;
e) nu a obţinut şi nu este pe cale să obţină finanţare prin proiecte ori programe finanţate din alte fonduri publice, fonduri comunitare, inclusiv prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020-2024 sau prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, pentru acelaşi autovehicul uzat cu care participă în Program;
f) nu este condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

– pentru autovehicul:
a) este înregistrat în evidenţele fiscale ale UAT solicitant;
b) la data participării în Program are o vechime mai mare sau egală cu 15 ani, calculată de la anul fabricaţiei;
c) are norma de poluare Euro 3 şi/sau inferioară;
d) conţine componentele esenţiale (motor, transmisie, tren de rulare, caroserie, şasiu, precum şi echipamente electronice de gestionare a funcţiilor autovehiculului şi dispozitive catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie).

articolul original.
❌