ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Mormântul lui Tutankhamon ar putea ascunde o ușă spre locul de veci al lui Nefertiti

27 September 2022 at 16:00
image

Descoperirea unor hieroglife în mormântul lui Tutankhamon susține teoria că regina egipteană Nefertiti stă ascunsă într-o încăpere adiacentă încăperii mortuare a fiului său vitreg, a spus un egiptolog britanic renumit.

Nicholas Reeves, fost curator al Departamentului de din cadrul Muzeului Britanic, a precizat că, deși a rămas nedemonstrată în urma unor scanări radar neconcludente, teoria a primit din nou susținere în urma descoperirii noilor indicii.

Reeves a realizat că, de fapt, cartușele care îl înfățișează pe Tutankhamon în timp ce este înmormântat de succesorul său faraonic, Ay, au fost pictate peste cartușele cu Tutankhamon în timp ce o îngroapă pe a Egiptului și soția Regelui Akhenaton (sau Amenhotep IV).

„Altfel nu ar fi existat acea decorație în mormântul lui Tutankhamon”

„Pot arăta acum că, sub cartușele lui Ay, se află cartușele lui Tutankhamon însuși, astfel demonstrând că scena l-a arătat inițial pe Tutankhamon în timp ce își înmormânta predecesorul, Nefertiti. Altfel nu ar fi existat acea decorație în”, a adăugat egiptologul.

Pe zidul nordic, cartușele ulterioare îl arată pe Ay în timp ce ține în mână o teslă ceremonial și desfășoară un ritual al „deschiderii gurii” mumiei, pentru a restaura cele cinci simțuri ale decedatului.

„Cartușele lui Ay dezvăluie urme clare ale unui nume mai vechi”

„La o analiză mai atentă, cartușele lui Ay dezvăluie urme clare ale unui nume mai vechi, cel al lui Tutankhamon. În versiunea originală, această scenă l-a arătat pe Tutankhamon în timp ce efectua un ritual funerar pentru proprietarul original al mormântului, predecesorul său imediat… Nefertiti”, a adăugat Reeves, citat de The Guardian.

Descoperit în urmă cu un secol de Howard Carter, mormântul lui Tutankhamon era plin cu diferite comori uimitoare de care regele ar fi avut nevoie în viața de apoi.

articolul original.

Vizita Faraonului la San Francisco

23 September 2022 at 18:07

pamflet de Grigore L. Culian

După ce a participat la Adunarea Generală a ONU de la New York (marți, 20 septembrie – trei ceasuri rele!), s-a întâlnit cu reprezentanți ai Băncii Mondiale (bănuiesc că mai are nevoie de un împrumut „avantajos”, căci obrazul gros cu cheltuială se ține!) și a participat la un dineu oferit de șeful de la Casa Albă (care, probabil, i-a dat instrucțiunile în plic), Faraonul și Răvășitoarea au plecat glonț spre San Francisco, unde chelnerul de serviciu, Andrei Muraru (poreclit “Tilică”), pus ambasador la Înalta Poartă pentru ca Faraonul să aibă nu numai guvernul și premierul lui, ci și ambasadorul lui, pregătise, cu mare grijă, felicitările, masa și dansul pentru “întâlnirea cu Comunitatea Românească”, desfășurată miercuri, 21 septembrie a.c., la Hotelul “Ritz Carlton” din San Francisco (unde, așa cum scriam mai zilele trecute, un apartament costă “numai” 1.500 de dolari pe noapte!)

Prima grijă a lui „Tilică” a fost să blocheze pe toate căile accesul jurnaliștilor româno-americani sau de aiurea la „eveniment”. Prin urmare, când am trimis o cerere de acreditare la Ambasadă, am fost expediat la Administrația Prezidențială, care m-a anunțat că „termenul a expirat pe 9 septembrie 2022” (exact în ziua în care fusese anunțată prezența Faraonului în zona San Francisco!) și că organizatorul este Ambasada României la Washington! Ăștia ori sunt idioți, ori își bat joc de mine, mi-am zis! Cum să dai un asemenea răspuns unui jurnalist?

Înainte să continui, voi deschide o paranteză, care cuprinde o întrebare: cine i-a permis ambasadorului Muraru să închirieze la Washington o reședință personală cu 46 de camere, piscină, grădină și alte facilități, pentru care contribuabilul român plătește 25.000 de dolari pe lună?! Dacă statul român ar cumpăra clădirea (așa cum au procedat celelalte state care au ambasade în capitala americană), rata lunară ar fi mai mică decât chiria și imobilul ar intra în proprietatea statului român! Ceaușescu a făcut această tranzacție la New York, cumpărând cladirea din 38 Street colț cu 3 Avenue, unde funcționează Consulatul General, Misiunea României la ONU și ICRNY. Imobilul este achitat și valorează astăzi de 10 ori mai mult decât prețul de achiziție, iar proprietarul este statul român! Lucru valabil și pentru clădirea Ambasadei României la Washington sau a reședinței din New York a ambasadorului României la ONU unde, din câte știu, statul roman plătește chirie, în loc să fie proprietar! Ceva miroase urât și afacerea asta trebuie să intre urgent în vizorul DNA!

O nouă vizită „istorică” a Faraonului în America

Dar să revin la vizita la San Francisco. După ce a „securizat” locul, ferindu-l pe Faraon de ochii și gura presei și de o firească sesiune de întrebări și răspunsuri, “Tilică Ambasadoru’” a trecut la alegerea invitaților, unde s-a aplecat cu atenție asupra cozilor de topor care ling clanțele Ambasadei sau care sunt considerați a fi “buni români”. Pe unii îi cunoscuse în excursia costisitoare intitulată pompos “50 de state, o comunitate”,, unde “Tilică” a cheltuit sume uriașe pentru “a se cunoaște șI a întări legăturile Ambasadei cu membri marcanți ai comunităților de români din America”! Ce șmecherie!

Nu puteau lipsi de la întâlnirea cu Faraonul câțiva copii, care, chiar dacă nu purtau cravate de pionier, nu puteau lipsi din poza de grup. Au mai venit și câțiva anteprenori, care și-au rupt hainele de pe ei să-l voteze de două ori pe Faraon în 2014 și 2019, dar mulți au plecat total dezamăgiți, așa cum reiese din declarațiile extrem de dure pe care le găsiți accesând linkul:

P.S. În mod ciudat, Institutul Cultural Român New York nu m-a invitat la deschiderea expoziției care marchează 25 de ani de parteneriat strategic româno-american, unde principalul vorbitor va fi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, lăsat de Faraon să “dea ochii” cu românii din metropola americană. Deși nu am primit invitație, “am dat cu ușa de perete” și m-am invitat singur, trimițând un e-mail pe adresa Institutului. Mi s-a răspuns scurt: “vă așteptăm”. Menționez că mă număr printre susținătorii ICRNY, ale cărui activități le promovez gratuit…

New York, 23 septembrie 2022

sursa foto FB

articolul original.

O nouă vizită „istorică” a Faraonului în America

21 September 2022 at 16:05

Pamflet 

Educatorul și Răvășitoarea se află într-o vacanță prelungită în zona San Francisco (California), unde câțiva aplaudaci aleși pe sprânceană de Tilică ambasadoru’ vor veni să se închine la cel care dă lumină țărișoarei noastre dragi, să facă poze cu alesul și să-și umple mațul cu micii, sarmalele și șprițul oferite de lacheul numit de Faraon să-l reprezinte la Poarta „partenerului strategic”! Locul de desfășurare a chiolhanului va fi Hotelul „Ritz – Carlton” din San Francisco (unde un apartament costă „numai” 1.000 de dolari pe noapte!) și a fost ales cu mare grijă, jurnaliștilor româno-americani li s-au respins cererile de acreditare, astfel încât să nu existe riscul unui “deranj”!

A fost evitată – deliberat și cu rea-credință! – o întâlnire cu Comunitatea Românească din New York și o eventuală conferință de presă, deși Primul Educator al Țării a vorbit la ONU despre… Educație! Interesant este că proiectul faraonic intitulat „România educată” s-a transformat în… „România eșuată”, conform propriilor declarații ale Faraonului). Vă voi ține la curent cu „vizita istorică”… Acesta este un pamflet și trebuie citit/interpretat ca atare!

New York, 20 septembrie 20220

sursa foto FB

articolul original.

10 lucruri mai puțin cunoscute despre faraonul Amenhotep al III-lea

16 August 2022 at 12:00
image

Anii de domnie ai faraonului Amenhotep al III-lea sunt considerați a fi apogeul civilizației egiptene antice.

Cunoscut sub numele de Amenhotep Magnificul sau Amenhotep cel Mare, Amenhotep al III-lea a fost al nouălea faraon al Dinastiei a XVIII-a și a domnit între 1386 și 1349 î.Hr.

Domnia sa a fost marcată atât de putere politică, cât și de realizări culturale, iar rezultatul a fost o perioadă de splendoare artistică, prosperitate și putere internațională fără precedent, indică History Hit.

Astăzi, Amenhotep al III-lea este amintit de sutele de statui care îl înfățișează și care rămân pentru viitor, însumând mai mult decât orice alt faraon.

1. Era fiul lui Tutmos IV

Amenhotep era fiul lui Tutmos al IV-lea și al soției sale minore Mutemwiya. Născut probabil în jurul anului 1401 î.Hr., Amenhotep a comandat mai târziu ca reprezentarea nașterii sale divine să fie afișată la Templul Luxor.

Astfel susținea că adevăratul său tată a fost zeul Amon, care și-a luat forma lui Tutmos IV la concepție.

2. A ales drept soție o femeie de rând

Probabil că Amenhotep al III-lea a devenit faraon la vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. Este probabil ca un regent să fi guvernat până când a ajuns la vârsta potrivită.

Cu toate acestea, nu există nicio înregistrare a unui astfel de regent. În vârstă de aproximativ 12 ani și înainte de a deveni rege, s-a căsătorit cu Tiy, un om de rând.

În plus, căsătoria nu părea să fie motivată politic, ci în schimb a fost un parteneriat de sentiment autentic. Amenhotep i-a construit soției sale un lac vast în orașul T’aru, apoi a organizat un festival pe lac la care el și soția sa au navigat pe o barcă numită „Discul frumuseților”.

3. A avut cel puțin șase copii

Tiy a avut cel puțin șase copii cu Amenhotep. Cel mai mare și moștenitorul tronului, Tutmos a murit, ceea ce înseamnă că fratele său Amenhotep al IV-lea (numit mai târziu Akhenaton) a urcat ulterior pe tron.

De asemenea, cuplul a avut mai multe fiice numite Sitamun, Henuttaneb, Iset, Nebetah și Beketaten. Amenhotep este, de asemenea, uneori creditat pentru tatăl lui  Smenkhkare sau Tutankhamon, dar acest lucru este incert.

4. Era un expert în diplomație

Domnia lui Amenhotep a fost în mare parte pașnică. Se știa că s-a angajat în o singură dată, în al cincilea an de domnie, când a călătorit în Nubia pentru a înăbuși o rebeliune.

El a fost un maestru al diplomației, punându-și alte națiuni în slujbă, ademenindu-le cu aur și alte daruri. El a aranjat și căsătorii politice cu surorile și fiicele sale.

5. A fost primul faraon care a emis buletine regale de știri

Amenhotep a fost primul faraon care a folosit buletinele regale de știri pentru a împărtăși informații despre căsătoriile sale, proiectele de construcție și excursiile de vânătoare.

De exemplu, în primii săi ani, iubea călătoriile de vânătoare și a emis materiale comemorative mari în tot imperiul pentru a-și proclama câteva dintre isprăvile sale.

6. Faraonul era și un protector al artelor

Marea bogăție pe care a acumulat-o imperiul lui Amenhotep a dus la o revărsare de talent artistic. Patronatul său a stabilit noi standarde de realism și calitate în reprezentare, iar lucrările sale de construcție se găsesc și astăzi

De exemplu, multe dintre cele mai frumoase statui din arta egipteană au fost comandate de Amenhotep, iar una dintre cele mai faimoase clădiri ale Egiptului Antic, Templul din Luxor, este probabil cea mai mare realizare a sa.

7. Faraonul l-a promovat pe vechiul zeu al Soarelui, Ra

Faraonul manifesta cea mai înaltă formă de devotament față de Amon-Ra, o combinație a zeității tebane Amon și a zeului Soarelui egiptean, Ra.

Patronajul pe care Amenhotep a oferit o ocazie perfectă pentru cel mai mare interes al său, anume artele și proiectele de construcție.

S-a susținut că numai aceste monumente îl fac mai mult decât demn de numele său, Amenhotep „cel Magnific”.

8. Faraonul a suferit de grave probleme de sănătate

Studiile asupra mumiei exhumate a lui Amenhotep au demonstrat că acesta a suferit de artrită și obezitate în ultimii săi ani.

În plus, probabil că suferea constant de dureri din cauza dinților uzați și plini de carii. Se crede că a murit între 40 și 50 de ani.

9. A fost îngropat în Valea Regilor

Amenhotep a fost din afara Tebei. Mormântul său este cel mai mare din Valea de Vest a Regilor și include două camere laterale ale Marilor Sale Soții Regale, deși pare că niciuna dintre ele a fost îngropată acolo.

10. Prin comparație cu ceilalți faraoni, Amenhotep are cele mai multe statui care au supraviețuit trecerii timpului

Peste 250 de statui ale lui Amenhotep au rămas din perioada domniei sale, ceea ce înseamnă că are cele mai multe astfel de statui dintre orice faraon egiptean.

Statuile acoperă întreaga sa viață, ceea ce înseamnă că oferă o serie de portrete și istorii ale vieții sale, de-a lungul întregii sale domnii.

articolul original.

Templul din Karnak: Secretele unui sanctuar egiptean sacru

8 August 2022 at 14:00
image

Situat la peste 600 de kilometri în susul Nilului, în nordul Luxorului modern, se află rămășițele celui mai mare sanctuar religios cunoscut din Antichitate. Complexul antic de temple egiptene din Ipet-Sut – Karnak – găzduiește o arhitectură splendidă care se întinde pe milenii, de la începutul mileniului al II-lea î.Hr. până în primele câteva secole d.Hr., și apariția creștinismului.

În timpul vieții sale de demult, Karnak a fost un sanctuar al atotputernicului zeu egiptean Amon. Peste sanctuar, moștenirea venerării acestui zeu este vizibilă. De la sanctuarele sacre din scoarță dedicate lui și familiei sale imediate până la diferitele versiuni ale acestui zeu teban, precum Amun Kamutef și Amun-Ra.

Cea mai veche structură care a supraviețuit la Karnak poate fi găsită la mică distanță de arhitectura centrală a sanctuarului. Aceasta este Capela Albă a Faraonului Senusret I. Un faraon al Regatului Mijlociu, Senusret a domnit la începutul mileniului II î.Hr. Inițial, „Capela albă” a fost situată undeva mai central în complexul Karnak, dar a fost demolată. Din fericire, arheologii francezi au reușit să descopere majoritatea blocurilor de calcar ale templului și să reconstruiască cu precizie capela în locația sa actuală, în Muzeul în Aer Liber, indică History Hit.

Scopul inițial al Capelei Albe este un subiect deschis discuțiilor. Poate că era un altar al zeului Amon, unde avea să fie adăpostită scoarța sacră a zeului. Sau poate această capelă a fost construită pentru a sărbători Festivalul Sed al lui Senusret. Sărbătorit după 30 de ani pe tron, Festivalul Sed a fost un „jubileu” egiptean antic, o reînnoire oficială a puterii faraonului. Indiferent de scopul său inițial, această „Capelă Albă” este astăzi cea mai veche clădire care se află încă în picioare la Karnak, veche de aproximativ 4.000 de ani.

Într-o continuă evoluție

În secolele care au urmat lui Senusret I, vechii conducători egipteni avea să crească. Faraonii care au urmat își lăsau amprenta asupra acestui sanctuar lui Amon, uneori în detrimentul predecesorilor lor.

Au dispus construirea de noi clădiri monumentale și au îmbunătățit structurile existente ale predecesorilor lor ori din contră,  le-au demolat. Dar în perioada antică a Noului Regat egiptean, Karnak a cunoscut epoca sa de aur.

Maii mulți faraoni ai celebrei Dinastii a 18-a și-au lăsat amprenta la Karnak, de la obeliscurile din Hatshepsut la Akh-Menu (Sala festivalului) a lui Thutmosis III până la statuia supraviețuitoare a lui Tutankhamon, cu chip de copil, din apropierea centrului complexului. Dar conducătorii următoarei Dinastii, a 19-a, sunt cei care au lăsat cea mai faimoasă moștenire la Karnak.

Seti I

Faraonul Seti I a fost al doilea conducător al Dinastiei a XIX-a. Acesta a urcat pe tronul egiptean într-un moment instabil. Ramses I, tatăl său, domnise doar un an și jumătate și nu provenea dintr-o familie regală. Și astfel, de la începutul domniei sale, Seti a fost dornic să consolideze stăpânirea dinastiei sale asupra tronului egiptean. O modalitate prin care a urmărit să realizeze acest lucru a fost prin succesele militare; o altă cale era prin construirea de clădiri monumentale. Exemple ale ambelor modalități sunt vizibile la Karnak.

Principala construcție monumentală asociată cu faraonul Seti I la Karnak astăzi este, fără îndoială, construcția principală a sitului: Sala Hipostilă. În total, Sala conține 134 de coloane, 122 de coloane de papirus închise care înconjoară o colonadă centrală de 12 coloane de papirus deschise. Unii atribuie acum cele 12 coloane centrale unui faraon al Dinastiei a XVIII-a Amenhotep al III-lea, dar construcția restului sălii (decorat deoparte) este

Sala Hipostilă a lui Seti este cea mai mare moștenire a faraonului la Karnak astăzi, dar el a folosit și situl ca un loc în care și-ar putea promova realizările militare. De la începutul domniei sale, Seti a făcut campanie cu armata în afara Egiptului, dornic să-și asigure stăpânirea prin succese militare în Libia și Siria. Pe peretele exterior nordic al Sălii Hipostile, se pot vedea diverse reprezentări marțiale ale lui Seti și ale armatei sale în campanie.

Ramses II

Fiul și succesorul lui Seti a fost nimeni altul decât Ramses al II-lea, unul dintre cei mai renumiți faraoni. Și el era sigur că își va lăsa amprenta la Karnak. Construcția elementelor arhitecturale ale Sălii Hipostile (pereții, acoperișul, cele 122 de coloane de papirus închise) a fost finalizată în timpul domniei de 11 ani a lui Seti, dar decorația sălii a rămas incompletă când Ramses a urcat pe tron. Ramses al II-lea a fost cel care a supravegheat decorarea celor 134 de coloane ale sălii.

Asemeni tatălui său, Ramses al II-lea era sigur că își va promova succesele militare pe părțile exterioare ale sălii. În timp ce realizările militare ale lui Seti sunt vizibile pe peretele de nord, exterior al Zidului,  realizările militare ale lui Ramses pot fi observate pe peretele exterior, sudic al sălii.

Realizarea în cauză este „victoria” lui Ramses al II-lea împotriva hitiților în bătălia de la Cades. Privind reliefurile șterse, bătălia este înfățișată ca o victorie egipteană, dar în realitate ciocnirea a fost mult mai mult un impas. Cel mai interesant dintre toate este însă o serie de hieroglife scrise lângă un colț al peretelui exterior. Ușor de trecut cu vederea astăzi, această scriere este textul tratatului de pace cu hitiții care a urmat bătăliei de la Kadesh: primul tratat de pace înregistrat din istorie.

Conducătorii de la Karnak care nu erau egipteni

Karnak a trecut printr-o epocă de aur în ultimele etape ale mileniului al II-lea î.Hr., dar activitatea de acolo devine și mai interesantă în timpul mileniului I î.Hr. În timpul acestui mileniu, Egiptul a fost martor și o serie de faraoni egipteni „ne-nativi”.

De la kușiți și libieni până la perși și macedoneni. Cu toate acestea, importanța sitului de la Karnak a rămas. Unele structuri uimitoare rămân vizibile la sanctuar, construite de unii faraoni care nu sunt egipteni.

Una dintre cele mai izbitoare dintre aceste structuri poate fi văzută foarte aproape de intrarea principală din Karnak astăzi, giganticul Prim Pilon. Aceasta este o coloană falnic izolată: Chioșcul din Taharqa. Inițial, această coloană înaltă de 19 metri făcea parte dintr-o structură acoperită, dar tot ce rămâne astăzi este această coloană. Taharqa a fost un faraon al dinastiei a 25-a Kushite și moștenirea sa rămâne vizibilă până astăzi la Karnak.

Influența macedoniană

Chiar în centrul orașului Karnak, cel mai sfânt dintre locuri, se află un altar din granit dedicat marelui zeu Amon. Câțiva faraoni au construit acolo un altar de scoarță de-a lungul secolelor, de exemplu Hatshepsut, deoarece își propun să se asocieze strâns pe ei înșiși și stăpânirea lor cu Amon. Dar altarul din scoarță de granit care dăinuie până astăzi este asociat cu un conducător macedonean: regele Filip Arrhidaeus al III-lea.

Domnia lui Philip Arrhidaeus este una tulbure, deși fascinantă. El a condus în timpul perioadei de după moartea lui Alexandru cel Mare, folosit în mare parte ca pion de către generalii ambițioși care luptă pentru putere în această nouă lume post-Alexandru. În timpul domniei sale, Philip Arrhidaeus s-a aventurat în Egipt o singură dată, când l-a însoțit pe regentul Perdiccas într-o campanie nefastă împotriva lui Ptolemeu în 320 î.Hr. Cu siguranță, Philip Arrhidaeus aproape sigur nu a vizitat niciodată Karnak. Deci, ce face un altar din scoarță, dedicat de el lui

O explicație probabilă este că altarul din scoarță este opera guvernatorului Egiptului de atunci, Ptolemeu. Un argument plauzibil a fost sugerat recent de doctorul Ian Worthington. Ian sugerează că Ptolemeu, dornic să-și arate loialitatea față de regele Philip Arrhidaeus în urma aventurii eșuate din Egipt a lui Perdiccas, a construit acest altar din scoarță.

articolul original.

Cazul ”Ambulanța Neamț” ia amploare: DNA extinde cercetarea penală pentru alte 13 persoane, în frunte cu liderul sindical Gladior

28 June 2022 at 10:23
image

După ce l-a reținut pe managerul Dan Dorin Morenciu pe 20 mai, împreună cu două asistente ( Elena Preda și Maria Luminița Rozoschi) pentru luare de mită, Direcția Națională Anticorupție anunță că a extins cercetările asupra altor 13 persoane, la care se adăugă din nou fostul manager Morenciu și fosta asistentă șefă Rozoschi. Primul, pentru luare de mită în formî continuată, ,Rozoschi, împreună cu liderul de sindicat Gladior Andronache și Ionuț Doarbes sunt cercetați pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, restul pentru dare de mită.

Având în vedere cum decurg lucrurile, probabil vom asista la alte și alte extinderi ale cercetărilor în acest caz școală. (M.N.)

Comunicatul integral al DNA

În cauza mediatizată prin comunicatele 448/VIII/3 din 20 mai 2022, 500/VIII/3 din 27 mai 2022 și 512/VIII/3 din 3 iunie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău au dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiuni de corupție, față de alte 15 persoane și față de managerul general interimar al Serviciului de Ambulanță Județean (S.J.A.) Neamț pentru alte infracțiuni față de cele deja mediatizate, după cum urmează:

MORENCIU DAN DORIN, la data faptei manager general interimar al Serviciului de Ambulanță Județean (S.J.A.) Neamț, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată,

ROZOSCHI MARIA LUMINIȚA, asistent-șef în cadrul S.J.A. Neamț, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită, în formă continuată,

ANDRONACHE GLADIOR, ambulanțier în cadrul S.J.A. Neamț, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită, în formă continuată,

DOARBEȘ IONUȚ, angajat în cadrul S.J.A. Neamț, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită,

RASCARACHE IOANA-CĂTĂLINA, IACOB ANA-MARIA, AFLOAREI PETRONELA LARISA, ALEXA DANIELA, CIUBOTARU ALEXANDRA-ANDREEA, MATEI NECULAI VICTOR, persoană fizică (soția unuia dintre candidați), VRÎNCEANU MIHAI SEBASTIAN, FARAON IONEL, NEACȘU PETRU, JIGĂU CIPRIAN CONSTANTIN și ROȘU MARIUS, toți angajați pe o perioadă determinată în cadrul Serviciului de Ambulanță Județean (S.J.A.) Neamț, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 02 – 17 mai 2022, managerul general interimar al Serviciului de Ambulanță Județean (S.J.A.) Neamț, Morenciu Dan Dorin, prin intermediul suspecților Rozoschi Maria Luminița, Andronache Gladior și Doarbeș Ionuț, ar fi pretins și primit de la ceilalți 12 suspecți câte 4.000 euro/persoană pentru a fi declarați admiși la un concurs pentru personalul sanitar și sanitar auxiliar, ce viza ocuparea unor posturi pe o perioadă nedeterminată în instituția mai sus menționată.
Suma totală de 48.000 euro solicitată în condițiile de mai sus ar fi fost remisă inculpatului Morenciu Dan Dorin de către suspecții Rozoschi Maria Luminița și Andronache Gladior în data de 17 mai 2022, în interiorul unei pensiuni din municipiul Piatra Neamț.

Suspecților li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

articolul original.
  • There are no more articles
❌