ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Agricultorii polonezi, în faliment, din cauza cerealelor ucrainene ieftine

3 February 2023 at 21:08

Grupuri de agricultori polonezi au blocat circulaţia camioanelor la mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a protesta faţă de intrarea în Polonia a cerealelor ucrainene de slabă calitate şi care le provoacă pierderi. Câteva sute de persoane au oprit tranzitul dinspre Ucraina dar și operaţiunile de descărcare în unele docuri, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Agricultorii polonezi au atras atenția asupra faptului că cerealele ucrainene sunt de slabă calitate și nici controalele nu sunt pe măsură, acest lucru fiind posibil pentru că produsele ucrainene sunt exportate conform unor reglementări diferite de cele poloneze. Reprezentanţii protestatarilor s-au plâns că mărfurile venite din Ucraina nu au calitățile cerute producătorilor locali şi au solicitat efectuarea de controale la punctele de recepţie a cerealelor.

Un deputat al Partidului Agrar Polonez a avertizat, săptămâna aceasta, că aproximativ 2,5 milioane de tone de cereale poloneze sunt depozitate fără perspectiva de a fi vândute, după ce pătrunderea liberă pe piaţă a cerealelor ucrainene a provocat prăbuşirea preţurilor.

Greva fermierilor din Polonia Foto Facebook Agro Wschod Team

După declanşarea războiului în Ucraina, statele UE au acceptat suspendarea timp de un an a taxelor vamale şi a cotelor maxime de import pentru cerealele ucrainene.

Sprijin pentru fermierii afectați de importurile de cereale ucrainene

Comisia Europeană va sprijini fermierii afectaţi de importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina, pentru că nu au mai putut să-şi exporte produsele. Ministrul Agriculturii, Petrea Daea, a precizat că în România au intrat aproape 3 milioane de tone de astfel de produse.

,,Acest conflict de la graniţa României a schimbat multe lucruri. Din nefericire, toate-n rău, dar nu ne aşteptam ca în domeniul agriculturii să avem şi motive de îngrijorare. De aceea, la şedinţa Consiliului de Miniştri din data de 30 ianuarie, împreună cu cinci state, cu cinci miniştri din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi iată şi noi, am prezentat o informare care detalia situaţia existentă în ţările aflate în proximitatea conflictului şi am ajuns cu toţii la concluzia că este nevoie să se intervină din partea Comisiei Europene cu instrumentele necesare, în aşa fel încât să-i susţină pe fermierii afectaţi. Sunt fermieri afectaţi din cauza faptului că, pe de o parte, n-au putut să-şi exporte cantităţile de produse pe care le-au obţinut, ştiindu-se că în bazinul Mării Negre sunt trei ţări importante din punct de vedere al exportului şi anume Rusia, Ucraina şi România”, a precizat Daea.

Petre Daea, ministrul Agriculturii Foto Facebook

Pe de altă parte, ministrul a explicat că, din cauza conflictului din Ucraina, au fost blocate căile de comercializare, iar cereale au rămas în ţară, în timp ce aproape trei milioane de tone de cereale au ajuns în România, la preţuri mult mai mici, afectând astfel fermierii autohtoni.

,,Au apărut aceste culoare de solidaritate, necesare zic eu, care au permis, pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României, dar în acelaşi timp şi descărcarea unor cantităţi importante în România, datorită faptului că preţurile au fost convenabile pentru cumpărători. Această cantitate se ridică din evidenţele noastre şi ale Comisiei Europene, la aproape 3 milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase. Şi din acest punct de vedere intervenţia pe care noi am solicitat-o devine necesară”, a subliniat ministrul.

Petre Daea a transmis că a găsit înţelegere la Comisia Europeană, precum şi la comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, faţă de situaţia în care se află ţările din proximitatea conflictului.

,,Spre bucuria noastră şi în acelaşi timp spre aprecierea pe care am avut-o şi o avem faţă de dialogul acesta al Consiliului cu reprezentanţii Comisiei Europene, respectiv cu comisarul, în acest dialog am putut vedea înţelegere, am putut vedea apropierea comisarului faţă de situaţia în care se află ţările de care vă spuneam şi care se află în proximitatea conflictului. Comisarul, prin intervenţia domniei sale, a spus clar că este nevoie să intervină pentru fermierii din aceste ţări. Aşteptăm răspunsul concret şi sunt convins că el nu va întârzia să apară”, a adăugat el.

Asociaţia Clubul Fermierilor Români susţine poziţia ministrului român al Agriculturii la Consiliul Miniştrilor Agriculturii, din 30 ianuarie, de la Bruxelles, privind măsurile necesare, imediate, de compensare a pierderilor fermierilor est-europeni, ca urmare a importurilor de cereale şi oleaginoase din Ucraina.

România, front comun cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia

Şase ţări est-europene au solicitat Comisiei Europene soluţii pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite şi a putea astfel începe campania agricolă de primăvară. Comisarul European pentru Agricultură a declarat că îşi asumă să revină în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.

,,Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ, dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu preţuri scăzute şi o concurenţă neloială pe piaţă. Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui şi rapiţă din Ucraina, care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone şi la preţuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-şi comercializeze produsele, care sunt stocate şi determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăţi mari în finanţarea continuării activităţii agricole. Prin urmare, este esenţial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români şi pentru a asigura o piaţă corectă şi echitabilă pentru produsele lor”, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerţul cu cereale şi a permis ca volume importante de mărfuri să intre în ţară fără controale fitosanitare.

În 2022, faţă de anul precedent, s-au înregistrat următoarele importuri de cereale şi plante tehnice din Ucraina: 1,02 milioane de tone de porumb, 640.000 de tone de grâu, 650.000 de tone de floarea soarelui şi 370.000 de tone de rapiţă.

Din exportator, România a devenit importator de produse agroalimentare

Exporturile româneşti au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 milioane de tone, porumbul, 0,38 de milioane de tone, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui, 0,1 milioane de tone.

,,Noi credem că este necesară o mai bună protecţie a producătorilor interni, prin reintroducerea controlului fitosanitar aleator la frontieră, care să evite introducerea de boli şi dăunători noi în România şi menţinerea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil pentru fermierii români. Am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la elaborarea unor propuneri de măsuri de urgenţă pe care Comisia Europeană să le pună în aplicare. Fermierii au nevoie de sprijin pentru a-şi putea continua activitatea”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

articolul original.

Tarifele RCA au explodat, chiar şi pentru cei fără accidente, prețul aproape s-a triplat. Președintele COTAR: Euroins va intra în faliment

27 January 2023 at 18:40
image

În unele cazuri, preţurile asigurărilor obligatorii sunt duble faţă de anul trecut, cu toate că şoferii n-au provocat accidente rutiere.

Preţul s-a dublat deja şi acum ajunge aproape de triplu

Majorările vin într-un moment în care piaţa RCA este tot mai instabilă. Compania cu cei mai mulţi asiguraţi a devenit şi cea mai amendată de către autorităţi, pe motiv că nu plăteşte la timp despăgubirile.
Tarifele RCA cresc de la lună la lună.

Spre exemplu, un şofer din Bucureşti încadrat la clasa bonus malus B8, adică unul care nu a avut evenimente rutiere, plătea 1.064 de lei în februarie 2022. Acum a ajuns să plătească însă 1.925 de lei.

Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR, spune că de când a dat faliment City, care mergea sub preţul de piaţă, preţul s-a dublat şi acum ajunge aproape de triplu.

La mai bine de un an de la falimentul City există temeri că Euroins ar putea să fie aproape de faliment

Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR: „Noi nu solicităm decât un singur lucru, ca autoritatea de supraveghere financiară să ne spună că acest Euroins este solvabil.

Dacă nu, solicităm ca această societate de asigurări, pe cel puţin 6 luni, să intre sub administarea ASF. Euroins va intra în faliment. Pentru că n-are astăzi acel cont cu toţi banii pe daune materiale.”

Euroins deţine, conform ASF, o cotă de piaţă de 31%. Urmează, în clasament, Groupama, care are 21% din contracte şi Allianz-Ţiriac, la care 2 şoferi din 10 şi-au făcut un RCA.

articolul original.

România împrumută peste 1.5 milioane de lei pe minut

27 January 2023 at 11:56
By: (R.C.)
Aproape nebăgat în seamă în ultima perioadă, fostul premier Florin Cîțu ține să rămână în prim-planul vieții economice românești. Așa că, din cînd, mai postează câteva ceva pe FB, singurul loc în care poate face asta. Printre cele mai recente postări se numără cea făcută ieri, în care atrage atenția asupra sumelor împrumutate de autoritățile românești.

Iată postarea:

update: 1 526 000 lei împrumutați / minut de MF-PSD în luna ianuarie 2023. Încă 7,8 miliarde lei împrumutați DOAR ASTĂZI de MF-PSD. Suma totală împrumutată în luna ianuarie 2023 a ajuns la aproximativ 44 miliarde lei.

____________________________________________________
1 250 000 (un milion două sute cincizeci de mii) lei pe minut. ❗❗❗Suma împrumutată până acum de MF-PSD în ianuarie 2023.
Adică 36 de miliarde lei. Cea mai mare suma împrumutată vreodată într-o singură lună. La dobânzi astronomice atât în lei cât și în dolari.
În acest ritm în 2023 MF-PSD ajunge să imprumute aproape 400 de miliarde de lei într-un singur an.
Disperare înaintea FALIMENTULUI. Exact ca în 2008. Atunci „soluția” a fost ca statul să meargă să împrumute la FMI și să nu mai ia bani din piață. Acum soluția este orice #MaiBineFaraPSD.
Va garantez că nu s-ar fi întâmplat niciodată așa ceva dacă mă ascultau și MF rămânea la PNL.
MF-PSD a distrus această economie în doar 12 luni. A crescut taxele, a distrus piețe întregi prin intervenția statului și tot nu au ajuns banii pentru pomeni. A fost nevoie să împrumute sume record în 2022 la dobânzi astronomice iar 2023 deja este și mai rău.
MF-PSD omoară orice speranța pentru generațiile viitoare de români. Aceștia vor munci doar să plătească datoriile făcute de Marcel Ciolacu și gașca lui. Nu trebuie să ne supărăm pe generațiile viitoare dacă aleg să plece în altă țară, când aceasta este moștenirea lăsată de PSD.
În tot acest timp banii din PNRR pe care i-am negociat foarte greu pentru România (CE voia să ne lase cu doar 14 miliarde euro), 14,2 miliarde de euro grant și încă 14,9 miliarde împrumuturi la dobândă 0, nu sunt atrași pentru că PSD nu vrea să facă reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor și reforma salarizării.
Guvernarea liberală din 2020-2021 a arătat că poți să reduci taxele, să elimini bariere din economie și in acelasi timp să încasezi mai mulți bani la buget și să ai creștere economică record.
2022 a fost un an greu pentru antreprenorii români. În guvernarea liberală erau eroi acum PSD îi consideră infractori. ❗❗❗
PSD amenință că in 2023 o să faca viața și mai grea pentru românii din sectorul privat (angajați și angajatori).
Ne vedem în curând să decidem împreună soluțiile prin care să corectăm ce a distrus PSD și să ne asigurăm că nu vor mai face acest lucru în viitor. ❗❗❗
Bunăstarea a fost mereu rezultatul politicilor economice de dreapta. Socialismul și politicile de stânga duc doar la sărăcie. ❗❗❗
„garantarea, consolidarea și extinderea proprietății private, stimularea liberei inițiative și promovarea unui mediu de afaceri concurențial și competitiv”- Statutul PNL
P.S. Voi prezenta cifrele dezastrului din 2022 imediat după ce MF -PSD publică execuția bugetară.
articolul original.

CET Arad SA nu va mai avea administrator special. Majoritatea consilierilor și-au dat acordul

20 January 2023 at 12:51
image

Majoritatea consilierilor locali au fost de acord cu renunțarea la un administrator special la CET Arad SA, centrala cea mare, din afara orașului, aflată în insolvență deja de 5 ani.

Până la această oră, funcția a fost ocupată de Sorin Bogoșel, care era în același timp și directorul general al centralei, din 2020. Acesta a hotărât însă să părăsească ambele funcții, iar acum – prin votul majoritar exprimat în ședința CLM de astăzi – reprezentantul Municipiului Arad va putea participa la Adunarea Generală a Acționarilor, din 31 ianuarie, pentru a stabili că nu va mai fi numit nimeni în locul acestuia. CET Arad SA va rămâne astfel, de acum, doar sub conducerea administratorului judiciar/lichidatorului Eurosmart din Timișoara.

Decizia nu a fost împărtășită însă de toți consilierii. Dat fiind faptul că Municipiul Arad este în continuare acționar majoritar al centralei, gruparea USR a fost de părere că ar fi fost util să mai existe în funcție și un administrator special care, chiar dacă nu are putere propriu-zisă de decizie, ar fi acționat ca „om de legătură” între Primărie și lichidatorul timișorean, astfel consilierii având posibilitatea să aibă un acces mai facil asupra informațiilor/arhivelor de la CET Arad SA.

Legea 85 din 25 iunie 2014 prevede următoarele: „după deschiderea procedurii, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/membrilor debitorului va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special”

Motivul pentru care Primăria și restul consilierilor nu au fost de acord cu numirea unui nou administrator special are de a face cu banii. Dacă până acum Sorin Bogoșel nu primise salariu pentru această activitatea, deoarece acesta era în același timp și directorul centralei, acum un nou administrator ar trebui plătit. Primăria susține că legea impune ca acționarii să achite acest salariu, însă Florin Stana nu a fost de acord și crede că legea este mai permisivă.

„În realitate, el primește salariul și este plătit de către societate și acest lucru m-i l-au confirmat oameni care lucrează în domeniu, care au experiență în procedura judiciară de lichidare și de faliment. De aceea am insistat ca noi să avem un astfel de reprezentant care chiar dacă nu are putere de decizie, are acces la informații, supraveghează zi de zi activitatea curentă în lichidare și faliment, astfel ca noi să știm cui se vând activele, cum se vând, totuși este o unitate economică strategică pentru municipiul Arad, are o conexiune la sistemul energetic național, are potențialul de a oferi o căldură mai ieftină decât poate să producă CET Hidrocarburi la ora actuală și n-ar trebui să nu ne intereseze defel ce se mai întâmplă cu ea. Cred că era normal să mai avem acest administrator special desemnat”, a explicat consilierul Florin Stana.

Singura activitate de la CET Arad SA e desfășurată de AOT Energy

Pavel Neamțiu, care este reprezentantul Municipiului la CET Arad SA, a spus că din punctul lui de vedere desemnarea unui nou administrator special ar fi „o cheltuială în plus”, întrucât funcția are oricum un rol pasiv, deciziile luându-se strict de administratorul judiciar Eurosmart. Acesta a concluzionat că soarta CET-ului (cel din afara orașului) este oricum falimentul, iar asta din cauză că nu există finanțare.

Singura activitate de la CET este desfășurată de AOT Energy, unul dintre principalii creditori, care la ora actuală folosește (sub formă de închiriere) motoarele de acolo. Astfel, singura sursă de venit intră practic în „buzunarul” acestui creditor. CET primește doar chiria pe motoare, însă Neamțiu a afirmat că această chirie nu acoperă nici măcar în întregime salariile angajaților de acolo.

Amintim că AOT Energy își exprimase și intenția de cumpărare a centralei cu 18 milioane de euro, în planul de reorganizare pe care l-a întocmit alături de C Gaz. Totuși, prețul oficial anunțat pentru vânzare este de 32 milioane de euro, conform anunțului postat în această vară.

Până la o eventuală vânzare, sau până la declararea falimentului, CET Arad SA rămâne, așadar, sub conducerea administratorului judiciar Eurosmart din Timișoara.

• Citește și: Sorin Bogoșel și-a dat demisia din funcția de director general al CET Arad SA. A renunțat și la funcția de administrator special – Special Arad · ultimele știri din Arad

articolul original.

Octavian Benga, singurul de la Poli Timișoara care încearcă să liniștească suporterii și să explice situația degradantă a echipei: ”M-am pus și în locul suporterilor sau oamenilor care o iubesc pe Poli”

19 January 2023 at 13:25
image

Politehnica Timișoara încearcă să își ascundă situația aproape disperată în care se află, deși nu este foarte clar ce are de câștigat din această postură.

Deși există o conducerea stufoasă și de proporții comuniste, tot antrenorul Octavian Benga a dat o serie de declarații cu iz de posibile explicații, însă, în esență, chiar caraghioare, dată fiind starea reală de fapt.

Cramele Recaș nu mai dau bani, dar Benga continuă să viseze un mic Bilbao la Timișoara

Săptămâna trecută, după reunire, Octavian Benga asigura presa că în câteva zile va veni un nou sponsor la club. Până în acest moment nu a venit absolut nimeni, căci adevărul e că în Timișoara foarte puțini oameni au pasiuni pentru această ”versiune” a Politehnicii.

Ceea ce e cu atât mai ridicol e că, săptămână trecută, sunat de Radio Timișoara de ziua lui, Ovidiu Cuc, teoretic președintele clubului, a dat și el declarații liniștitoare, în contextul foarte grav în care nu a venit la echipă după reunire și nu a răspuns nimănui la telefon în perioada sărbătorilor pentru a vorbi despre situația clubului!

Așadar, de bine, de rău, Benga se vede nevoit să facă și pe conducătorul. El salută la fiecare interviu bănățenii, cu toate că la meciuri nu se strâng mai mult de 300 de oameni și că un mare brand al Banatului, Cramele Recaș, nu mai dă bani clubului, deși apare în continuare pe toate materialele promoționale, iar pe site-ul oficial este trecut ca ”Partener principal”!

”În primul rând vreau să-i salut pe toți suporterii Politehnicii Timișoara și pe toți bănățenii noștri”, și-a început Benga interviul, de parcă Poli nu a fost mereu o echipă studențească, cu fotbaliști din toată țara, și nicidecum vreun Atheltic Bilbao (echipă din Spania care promovează doar jucători din Țara Bascilor).

Falimentul, tot mai aproape?

Totuși, e de apreciat că Benga e singurul care își asumă să spună că situația financiară a echipei e dezastruoasă. Ultimele salarii achitate sunt pe octombrie și vistieria e goală.

Benga spune că a adus mulți jucători, deși până acum a fost anunțat doar Denis Moldovan, iar la un jucător tânăr și fără mari pretenții precum Patick Pașcălău ar fi renunțat chiar el, astfel că fostul jucător al Dumbrăviței a ajuns la Ripensia!

”M-am pus și în locul suporterilor sau oamenilor care o iubesc pe Poli și care își puneau multe semne de întrebare sau doreau mai multe informații și sunt ferm convins că au multe așteptări din partea noastră, a clubului, a staffului tehnic, și am dorit să fac niște precizări, să le transmitem anumite mesaje, pentru că așa este corect.

Unul dintre ele ar fi acela că, din ceea ce s-a văzut, a plecat un număr foarte mare de jucători. Acei jucători au plecat pentru s-a schimbat politica clubului. Bugetul. Mă refer strict la fondul salarial al jucătorilor. Bugetul net pentru jucători în a doua parte a sezonului va fi chiar la jumătate sau sub jumătate din ceea ce a fost în prima parte. Din cauza acestui aspect, am încercat, chiar dacă este dificil și nu este ușor, să găsim jucători care să accepte acest prag salarial al nostru, un prag mic. Drept dovadă, am și legitimat în ultimul timp și vor mai fi legitimați în perioada următoare. Am luat jucători tineri sau cu o vârstă cât de cât mai medie, care să-și dorească foarte mult joace la Poli și să încercăm să facem puncte și, de ce nu, să ne salvăm de la retogradare”, a mai spus Benga, care pare că vede și el imposibilă salvarea de la retrogradare.

Totuși, Benga nu spune cum va reuși aceste legitimări de jucători noi, având în vedere că clubul are interdicție la transferuri.

Benga vrea să stingă lumina?

Altfel, cu un președinte tot mai absent, Benga declară că el nu va renunța, deși se simte și pentru el teamă că echipa de seniori are un viitor negru.

”Era foarte simplu să renunțăm. Normal că-mi doresc mult mai mult, și ca buget, dar nu am renunțat și, prin acest gest, vreau să înțeleagă toată lumea că eu, cel puțin, și oamenii mei din staff, chiar că situația este dificilă, nu vom renunța și vom merge până la capăt”, a conchis Benga.

Poli Timișoara ocupă locul 19 în clasamentul Ligii 2, cu 12 puncte acumulate în 16 etape, fiind la egalitate cu ultima clasată Unirea Constanța. Echipa a retrogradat sportiv și la finalul sezonului trecut, însă a rămas în Liga 2 după ce cele două retrogradate din prima ligă, Academica Clinceni și Gaz Metan Mediaș, s-au desființat.

De curând, Poli s-a despărțit și de Angelos Karatasios și Fatjon Celani, jucători aduși pe final de an trecut chiar în mandatul lui Benga, iar anterior au mai plecat și Adrian Țangulea, Marco Andone, Oliver Bryneus, Matteo Kucich, Aleksandar Tsvetkov, Marin Mudrazija, Gabriele Germinio, Silviu Pană, Răzvan Milea, Daniel Isvoranu, Patrick Popescu, George Tudoran, Adrian Zaluschi, Călin Jurj și Ionuț Bătănași.

Foto: Leczki Jozsi / Mediafax Foto

articolul original.

Cum plătim cu toții paguba creată de City Insurance, pentru că oamenii ASF plătiți regește nu și-au făcut treaba. Tolontan: Statul a cheltuit până acum 300 de milioane de euro și mai sunt zeci de mii de români care așteaptă despăgubiri (VI

17 January 2023 at 22:20
image

Un document trimis statului român de Financial Conduct Authority din Marea Britanie, despre care a relatat pe larg Libertatea, arată că falimentul City Insurance, liderul pieței de asigurări din România, nu a fost o greșeală, ci o acțiune premeditată: oamenii de acolo au scos din țară banii românilor și ai firmelor care operează în România, știind că nu-i vor mai da înapoi niciodată. Autoritățile britanice, dar și alte instituții mai susțin că banii respectivi nu au fost băgați în conturi, nici reasigurați. Practic, contractele au fost false.

Acest lucru s-a aflat acum aproape doi ani, dar instituțiile statului român nu au făcut nimic, a acuzat Cătălin Tolontan, jurnalist la Libertatea.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituție în care șefii sunt plătiți cu mii de euro pe lună, trebuia să prevină dezastre precum cel al City Insurance. Deocamdată, ASF nu a venit cu nicio poziție în care să spună concret ce anume a făcut pentru a preveni acest faliment. Daniel Apostol, purtătorul de cuvânt al Autorității, s-a limitat doar la a spune că ASF va lua măsuri dacă Justiția va constata că vreun angajat al său a încălcat legea sau nu și-a îndeplinit atribuțiile legale.

De cealaltă parte, Tolontan susține că oamenii din ASF sunt plătiți să supravegheze la buna funcționare a acestei piețe, nu doar să aștepte verdicte ale procurorilor. De asemenea, jurnalistul a reproșat și lipsa de activitate a DIICOT, care într-un an și jumătate de la deschiderea dosarului nu a pus sub inculpare pe absolut nimeni.

Între timp, pentru a acoperi paguba creată de City Insurance, statul român a plătit anul acesta 120 de milioane de euro doar pentru 63.000 de oameni. Dar sunt 260.000 de cereri, așa că, evident, suma va crește. Practic, noi toți trebuie să plătim polițe mai mari și să acoperim din banii noștri paguba creată de City Insurance, pentru că angajații din ASF plătiți regește nu și-au făcut treaba.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Actualitatea”, moderată de Tudor Mușat pe B1 TV.

Tolontan, reacție la declarațiile lui Apostol (ASF) în scandalul City Insurance

„Bună încercare a purtătorului de cuvânt al ASF, dar nu ține din două perspective. Discuția nu e ce nu a făcut DIICOT în ultimul an și jumătate (…), nu ce a făcut ASF după, ci înainte să se intre în insolvență. Că nu vorbim de o companie oarecare, ci de liderul pieței de asigurări din România și de cel mai mare faliment din istoria asigurărilor din România. De ce cel mai mare? Că la 1 ianuarie 2023 statul român a plătit deja 603 milioane lei, adică circa 120 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mai mult decât a plătit în 5 – 6 ani la falimentele Astra și Carpatica.

Noi îi întrebăm pe cei de la ASF nu ce au făcut după, ci ce au făcut, potrivit legii, înainte ca City să dea faliment. Cei de la ASF au obligația legală de control și de asigurarea a acestor companii”, a declarat Cătălin Tolontan.

Cum plătim toți pentru falimentul City Insurance

Jurnalistul a precizat apoi că acest caz „afectează milioane și milioane de români. Nu doar cei asigurați la City, ci toți care acum plătesc polițe mai mari pentru că City a dat faliment”.

„Noi am venit cu cifrele și am arătat că s-au plătit 120 de milioane doar pentru 63.000 de oameni, dar sunt 260.000 de cereri. Vom vedea câte sunt aprobate, deocamdată au fost aprobate 95% din cele 63.000.

Pentru că paguba asta trebuie plătită, că statul are obligația față de firmele și oamenii care s-au asigurat, s-a mărit de patru ori față de anul trecut contribuția tuturor firmelor, a tuturor asiguraților.

Ce nu înțeleg instituțiile, de asta spun că nu ține ce face ASF, e că nu veniți să ne spuneți că așteptați Justiția, că voi nu sunteți plătiți acolo să așteptați ca procurorii să lucreze, voi sunteți plătiți ca atunci când ceva a eșuat… Și a eșuat în serie, e o practic o crimă uriașă în serie, s-au cheltuit până acum de la stat peste 300 de milioane de euro, ne îndreptăm spre jumătate de miliard, că mai sunt zeci de mii deoameni care așteaptă despăgubiri. Voi ce ați făcut? Și care sunt măsurile pe care le-ați luat?”, a mai spus Cătălin Tolontan, pentru B1 TV.

articolul original.

Căldura, mână în mână cu fizica

11 January 2023 at 19:01

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, le-a spus jurnaliştilor, într-o conferinţă de presă, că sunt puţini bucureşteni care au probleme cu căldura şi cu apa caldă, a încercat să explice și de ce dar s-a încurcat în explicații. Pe de altă parte, Primarul General a ținut să atace vechea administrație, din cauza căreia, a spus el, Bucureștiul a fost la un pas de faliment dar a precizat că acum datoriile au fost stinse.

Nicuşor Dan a ținut o lecție de fizică jurnaliștilor interesați de lipsa apei calde și a căldurii.

,,E o chestiune de fizică, căldura care ajunge, nu ajunge. Dar azi e bine. Dacă vă uitați pe harta de termoficare, o să vedeți că sunt puține probleme. Sunt persoane care sunt afectate de avarii și sunt persoane, mult mai multe, 95-96-97% dintre bucureșteni, care nu au probleme”, a declarat Nicuşor Dan.

De asemenea, edilul a explicat de ce bucureştenii au mai puţină căldură atunci când este frig afară.

,,Când e cald afară se pierde, dar cea care nu se pierde și ajunge, e suficientă. Când e frig afară tot se pierde, dar cea care ajunge nu ajunge la toată lumea”, a afirmat primarul general al Capitalei.

În plus, Nicuşor Dan le-a recomandat oamenilor să-şi plătească facturile şi a declarat că lucrările pentru corectarea avariilor se află în desfăşurare.

Primarul Capitalei, atac la precedenta administrație

Nicuşor Dan a anunţat că a închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, după ce a plecat de la un minus de trei miliarde de lei. El a precizat că Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment.

,,Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a declarat Nicuşor Dan.

Edilul Capitalei a explicat cum a reușit sa scape de datorii și cum a evitat colapsul.

“Vestea pe care v-o dau este că la sfârşitul anului trecut am stins, am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente. De ce e asta important? E important să avem încrederea mediului privat, bănci şi companii, pentru că e important ca la lucrările noastre să vină companii private care să lucreze şi vin. Şi am văzut un exemplu, la sfârşitul anului trecut a trebuit să împrumutăm repede 500 de milioane de lei pentru a evita colapsul sistemului de termoficare şi, având această încredere, am reuşit. De unde am plecat? Am plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. (…) Şi am plecat de la o listă de 150 de companii şi persoane private care ne popriseră conturile la sfârşitul anului 2020”, a mai spus edilul.

Nicușor Dan a mai declarat că au fost în pericol de închidere principalele servicii publice, transportul public, sistemul de termoficare.

,,Adică eram în situaţia aşa cum RADET-ul a falimentat în 2019, eram foarte aproape cu STB-ul de asta şi eram foarte aproape de lipsă de furnizare gaz, dincolo de toate celelalte servicii publice, spitale şi aşa mai departe“, a mai adăugat el.

Primarul General a menţionat că din cauza acestor datorii au fost afectate investiţiile.

“Deciziile pe care le-am luat au fost dureroase şi au afectat în parte calitatea unor servicii. În primul rând, am amânat mai multe investiţii pentru care aveam toate documentaţiile pentru a le face. De exemplu, consolidarea malurilor de lac din Herăstrău sau aleile din parcuri sau reabilitări de drumuri, de trotuare sau investiţia de pe strada Haţieganu în prelungirea pasajului Grigorescu. Toate astea sunt investiţii pe care le-am amânat şi pe care o să le facem acum, când, în sfârşit, situaţia financiară este stabilă”, a mai transmis Nicuşor Dan.

El a afirmat că desfiinţarea companiilor care produceau pierduri a dus la dereglarea unor activităţi.

,,În momentul în care s-au înfiinţat companiile, oamenii au trecut de la ALPAB în aceste companii. În momentul în care noi am desfiinţat companiile şi pe perioada pe care am făcut achiziţia publică tot ce înseamnă servicii pe parcuri au fost afectate, la fel pe partea de investiţii. Toate proiectele erau la Compania de Dezvoltare Durabilă. Oamenii aceia au plecat. Când aveam nevoie de modificări, trebuia să apelăm la extern. În fine, au fost foarte multe complicaţii”, a transmis primarul Capitalei.

De ce nu a comunicat timp de doi ani

Edilul Capitalei a precizat că nu a vrut de la bun început să prezinte situația financiară gravă în care a găsit Primăria, pentru că riscurile erau prea mari.

“În mod deliberat nu am comunicat subiectul ăsta în aceşti doi ani şi mai ales în primele luni. Dacă aş fi fost iresponsabil, aş fi ieşit în noiembrie 2020 cu această listă şi consecinţa ar fi fost, probabil, că nu am fi avut 150 de companii care ne-ar fi poprit conturile, am fi avut 1.000 de companii care ne-ar fi poprit conturile şi posibilitatea de a redresa financiar mult redusă. A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a mai declarat Nicuşor Dan.

articolul original.

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a reușit ‘imposibilul’: ‘Am început anul 2023 fără datorii curente. Bucureștiul a trecut realmente pe lângă un faliment’

11 January 2023 at 08:45
image

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că a închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, după ce a plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. El a precizat că Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment. ”Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a declarat Nicuşor Dan. ”A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, falimentul RADET, falimentul Primăriei”, a susţinut el.

“Vestea pe care v-o dau este că la sfârşitul anului trecut am stins, am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente. De ce e asta important? E important să avem încrederea mediului privat, bănci şi companii, pentru că e important ca la lucrările noastre să vină companii private care să lucreze şi vin. Şi am văzut un exemplu, la sfârşitul anului trecut a trebuit să împrumutăm repede 500 de milioane de lei pentru a evita colapsul sistemului de termoficare şi, având această încredere, am reuşit. De unde am plecat? Am plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. (…) Şi am plecat de la o listă de 150 de companii şi persoane private care ne popriseră conturile la sfârşitul anului 2020”, a declarat Nicuşor Dan, miercuri, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment. 

“A fost un efort foarte mare pentru a ajunge în situaţia de azi. Şi Bucureştiul a trecut realmente pe lângă un faliment, adică, pe lângă închiderea principalelor servicii publice, transport public, sistem de termoficare. Adică eram în situaţia aşa cum RADET-ul a falimentat în 2019, eram foarte aproape cu STB-ul de asta şi eram foarte aproape de lipsă de furnizare gaz, dincolo de toate celelalte servicii publice, spitale şi aşa mai departe. De ce se întâmplă asta? Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a mai declarat Nicuşor Dan.

Edilul a menţionat că din cauza acestor datorii au fost afectate investiţiile. 

“Deciziile pe care le-am luat au fost dureroase şi au afectat în parte calitatea unor servicii. În primul rând, am amânat mai multe investiţii pentru care aveam toate documentaţiile pentru a le face. De exemplu, consolidarea malurilor de lac din Herăstrău sau aleile din parcuri sau reabilitări de drumuri, de trotuare sau investiţia de pe strada Haţieganu în prelungirea pasajului Grigorescu. Toate astea sunt investiţii pe care le-am amânat şi pe care o să le facem acum, când, în sfârşit, situaţia financiară este stabilă”, a mai transmis Nicuşor Dan.

El a afirmat că desfiinţarea companiilor care produceau pierduri a dus la dereglarea unor activităţi. 

“Pe de altă parte, desfiinţarea companiilor care produceau mare parte din pierderi a dus la dereglarea unor activităţi, de exemplu, pe parcuri. În momentul în care s-au înfiinţat companiile, oamenii au trecut de la ALPAB în aceste companii. În momentul în care noi am desfiinţat companiile şi pe perioada pe care am făcut achiziţia publică tot ce înseamnă servicii pe parcuri au fost afectate, la fel pe partea de investiţii. Toate proiectele erau la Compania de Dezvoltare Durabilă. Oamenii aceia au plecat. Când aveam nevoie de modificări, trebuia să apelăm la extern. În fine, au fost foarte multe complicaţii”, a transmis primarul Capitalei.

El a precizat de ce nu a comunicat pe acest subiect în ultimii doi ani. 

“În mod deliberat nu am comunicat subiectul ăsta în aceşti doi ani şi mai ales în primele luni. Dacă aş fi fost iresponsabil, aş fi ieşit în noiembrie 2020 cu această listă şi consecinţa ar fi fost, probabil, că nu am fi avut 150 de companii care ne-ar fi poprit conturile, am fi avut 1.000 de companii care ne-ar fi poprit conturile şi posibilitatea de a redresa financiar mult redusă. A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a mai declarat Nicuşor Dan, conform news.ro
articolul original.

Dinamo, pe mâna fiului unuia dintre cei care au devalizat Bancorexul

8 January 2023 at 17:01
By: (R.C.)

Clubul de fotbal Dinamo, cu o tradiţie de zeci de ani pe prima scenă a fotbalului românesc, riscă să ajungă în faliment, în condiţiile în care planul inițial de reorganizare nu mai este fezabil, iar noul plan depus la tribunal a fost respins de judecătorul sindic. Iar cel care ar trebui să scoată clubul din impas, administratorul special al celor de la Dinamo, pare a fi chiar unul dintre principalii responsabili pentru această situaţie, scrie b1tv.ro.

Este vorba Vlad Iacob, nimeni altul decât fiul afaceristului Dorin Iacob, unul dintre cei care au contribuit la devalizarea Bancorex.

Cine este Vlad Iacob, “un puşti lipsit de experienţă”
Despre Vlad Iacob, fostul președinte al clubului, Constantin Anghelache, a spus că e „doar un puști lipsit de experiență managerială”, pe care „nu îl recomandă nimic”. „Răzvan Zăvăleanu (administratorul judiciar al Dinamo – n.r.) trebuia să se gândească la un om cu experiență, nu la acest puști. Dar a contat prietenia dintre ei”, mai afirmase Anghelache, pentru ProSport.

De altfel, într-un interviu pentru PRO Arena, Vlad Iacob nu a știut să spună câte titluri are Dinamo.

Iacob a declarat recent că echipa are nevoie de 1,5 milioane de euro până în aprilie pentru a lua licenţa. Singura soluție ar fi cooptarea unui nou investitor, numai că nimeni nu vrea să vină din cauza datoriilor uriașe ale clubului. De altfel, miza noului plan de reorganizare era tocmai ștergerea unei părți din datorii, dar acesta a fost respins de judecătorul sindic.

Dinamo, în pragul falimentului. Noul plan de reorganizare, respins de judecător
Oficialii de la Dinamo au ajuns la concluzia că nu pot respecta planul inițial de reorganizare, așa că au depus unul nou la Tribunalul București. Una dintre mizele cele mai importante era ștergerea unor datorii de aproape cinci milioane de euro, pe care clubul le are la mai multe entități, inclusiv la jucători de fotbal. Numai că, luna trecută, judecătorul sindic a respins acest nou plan, iar clubul a rămas cu datoria, notează PlayTech. Decizia nu e definitivă, dar administratorul special al clubului, Vlad Iacob, nu crede că la apel vor avea șanse de reușită.

În cazul în care nu vine cu un nou plan care să fie și aprobat, clubul riscă să intre în faliment.

Vlad Iacob: Dinamo are nevoie de 1,5 milioane de euro
Iacob a mai susținut că echipa are nevoie de 1,5 milioane de euro până în aprilie pentru a lua licenţa.

„Termenul limită e 30 aprilie. Până atunci trebuie plătite datoriile pentru a lua licența. Vorbim de 1 milion de euro. Pe lângă această sumă, e nevoie de bani și pentru cheltuielile curente. De acum și până la 30 aprilie avem nevoie de 1,5 milioane de euro pentru a funcționa. Altfel, riscăm să nu luăm licența”, a spus Iacob, potrivit Fanatik.

El a mai afirmat că singura șansă a clubului e cooptarea unui nou investitor, dar nimeni nu vrea să vină din cauza datoriilor clubului. Pentru ștergerea lor e nevoie de un nou plan de reorganizare, care să și fie aprobat.

„Pe 21 septembrie, firma RTZ și Asociația Peluza Cătălin Hîldan erau așteptați la o întâlnire pentru formarea unui grup mixt care să alcătuiască un nou plan de reorganizare.

Au întârziat o oră și au spus că un plan de reorganizare a fost depus. Acel plan nu a fost văzut de firma de management sau de mine. E nevoie de un nou plan. E nevoie urgent, în zilele viitoare”, a spus Vlad Iacob, la Radio Dinamo 1948.

Vlad Iacob nu a mai lucrat în fotbal până să ajungă administrator special al lui Dinamo
Potrivit unui comunicat dat de Dinamo, citat de GSP, Vlad Iacob e „deținător al unui masterat în „Football Business” la Johan Cruyff Institute în parteneriat cu FC Barcelona și absolvent al Academiei de Studii Economice din București”.

Totuși, ProSport notează că Iacob nu a mai lucrat în fotbal până să ajungă în această funcție. Chiar și așa, în iulie anul trecut, Adunarea Generală a Acționarilor Dinamo 1948 l-a votat în unanimitate.

Într-un interviu pentru PRO Arena, la prima apariție TV de la numirea în funcție, el nu a știut să spună câte titluri are Dinamo, notează sport.ro. Inițial a spus că 13, apoi s-a corectat: „18 titluri are Dinamo în palmares”.

Constantin Anghelache: Vlad Iacob este doar un puști lipsit de experiență managerială
Numirea lui Vlad Iacob în funcția de administrator special al lui Dinamo a fost în contestată chiar din interior.

Fostul președinte al clubului, Constantin Anghelache, a criticat numirea, într-un interviu pentru ProSport. El a spus că Vlad Iacob nu are nicio legătură cu fotbalul, iar pe plan managerial, la doar 34 de ani (cât avea atunci), este lipsit total de experiență.

„Pentru mine el este doar un puști lipsit de experiență managerială, am aflat și eu de afacerile pe care le-a gestionat pînă acum, iar pe plan sportiv este zero. Pe plan sportiv, chiar că nu îl recomandă nimic pentru funcția pe care o deține acum la un club de talia lui Dinamo.

Răzvan Zăvăleanu trebuia să se gândească la un om cu experiență, nu la acest puști. Dar a contat prietenia dintre ei. L-am și urmărit pe Iacob, văd cum vorbește. Mi se pare că fabulează prea mult. De unde oare o putea el să scadă datoriile lui Dinamo de la vreo opt milioane la 1.800.000?? Nu-mi dau seama. Astea sunt baliverne pentru presă și pentru suporteri”, a spus Anghelache, pentru ProSport.

La numirea în post, Vlad Iacob afirmase că „e nevoie de stabilitate, competență și motivație pentru a readuce Dinamo în fruntea fotbalului românesc”.

Vlad Iacob e fiul lui Dorin Iacob, unul dintre cei care au contribuit la devalizarea Bancorex
Administratorul special al lui Dinamo e fiul lui Dorin Iacob. Potrivit Grupului de Investigații Politice, seniorul este unul dintre cei care au contribuit la devalizarea Bancorex.

Dorin Iacob a fost ofiţer de Miliţie înainte de 1989, iar după Revoluție a fost racolat de SRI, ajungând şeful de cabinet şi omul de încredere al directorului de atunci, Virgil Măgureanu. În 1998, Dorin Iacob l-a urmat pe Virgil Măgureanu în Partidul Naţional Român (PNR), iar după ce formațiunea a fost absorbită de PD, a ajuns secretar executiv al acestui partid.

Dorin Iacob, mai susține Grupul de Investigații Politice, este acţionar şi administrator la mai multe firme, dar și-a făcut averea pornind de la un tun dat celebrei Bancorex.

Firma BEL-AMI IVEST SA din Alba Iulia, administrată de Dorin Iacob, a ajuns falimentară în anii ’90 la cererea creditorilor acesteia. Bancorex, unul dintre creditori, acordase firmei un credit uriaş de 1.250.980 dolari. Firma lui Dorin Iacob nu a dat banii înapoi, creditul fiind apoi preluat în momentul falimentului Bancorex de AVAB.

BEL-AMI INVEST SA a luat bani și de la alte bănci. Falimentul firmei a fost solicitat şi obţinut de BRD Sucursala Alba, în calitate de creditor.

Dorin Iacob a fost și unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Traian Băsescu, mai nota Grupul de Investigații Politice. Afaceristul mergea des la Cotroceni când acesta era președinte și chiar a fost implicat în activitatea celulei de criză constituită pentru eliberarea celor trei ziarişti români răpiţi în Irak. De asemenea, Dorin Iacob a fost chemat de Traian Băsescu drept martor în procesul pe care l-a intentat în încercarea de a nega legăturile pe care le-a avut cu fosta Securitate și s-a aflat alături de fostul președinte şi la termenele procesului din dosarul ”Flota”.

Dinamo, în pragul falimentului. Cum a fost dat clubul pe mâna fiului unuia dintre cei care au devalizat Bancorexul. Cine este Vlad Iacob: „Un puști lipsit de experiență managerială. Pe plan sportiv e zero” (VIDEO)

articolul original.

Florin Cîțu: Doar plecarea PSD de la guvernare ne salvează de la faliment

6 January 2023 at 12:27
image

Fostul premier liberal Florin Cîţu revine din timp în timp cu câte o postare – negativă, firește – despre PSD. În ultima postare pe Facebook,Cîțu susține că doar plecarea PSD din Guvern ne mai salvează”.

În opinia fostului premier, prin plata celei mai mari dobânzi plătite vreodată de statul român, România a fost umilită pe piețele internaționale. Salvarea de la datoriile cu dobânzi astronomice și faliment poate exista doar dacă pleacă PSD de la guvernare, este de părere Florin Cîțu.

„Dobânda plătită ieri de MF-PSD pentru cele 3,75 miliarde dolari este cea mai mare dobândă plătită vreodată de statul român pentru dolari (PNL se împrumută la dobânda negativă în 2020 şi 2021, alte vremuri). Şi ca să fie insulta şi mai mare, cu o zi mai devreme Ungaria s-a împrumutat la dobânzi mai mici cu un punct procentual. Nu ştiu dacă a mai fost vreodată aşa umilită România pe pieţele internaţionale. Doar plecarea PSD de la guvernare ne mai salvează. MF-PSD ne îngroapă în datorii la dobânzi astronomice şi doar falimentul ne mai scapă. Nu există atâtea venituri din taxe pentru a acoperi incompetenţa PSD la MF”, a scris Cîţu, vineri, pe Facebook.

Acesta afirmă că dobânzile şi preţurile vor continua să crească şi în 2023.

„Ar trebui să vă întrebaţi de ce se grăbeşte MF-PSD să împrumute 20 de miliarde lei în prima săptămână din an (13% din toată suma pe care trebuie să o împrumute în 2023, cea mai mare suma împrumutată într-o singură zi din istorie la cele mai mari dobânzi). Vă spun eu. Pentru că dobânzile şi preţurile vor continua să crească şi în 2023. Vezi ce face MF-PSD, nu ce spune“, a adăugat Florin Cîţu. 

articolul original.

Peste 35.000 firme au dispărut în primele 11 luni din 2022

3 January 2023 at 10:46
Foto: playtech.ro

În România, mumărul firmelor dizolvate a crescut cu 23,02%, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, până la 35.368, faţă de 28.749 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), citate de Agerpres.

În contextul teritorial, cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.581 de firme (număr în creştere cu 25,62%), şi în judeţele Constanţa (1.828, +22,68%), Cluj (1.698, +31,83%), Timiş (1.674, +23,18%) şi Ilfov (1.451, plus 29,9%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 192 (-11,11%), Covasna (230, +33,72%) şi Mehedinţi (242, +43,2%).

În plus, domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele 11 luni din 2022, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 10.607 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 20,73%.

În contextul sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 3.405 (+26,02%), 3.251 (+21,71%), respectiv 3.108 (+22,41%).

Aşadar, numai în noiembrie 2022, s-au înregistrat numărul de 4.429 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (880) şi în judeţele Constanţa (252), Timiş (240) şi Cluj (205).

articolul original.

Previziuni economice sumbre pentru 2023, după permacriza din 2022: recesiune globală și falimente pe bandă rulantă

28 December 2022 at 11:02
image

Într-un articol publicat luna trecută, Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al publicației The Economist, a descris un tablou sumbru a ceea ce urmează să se întâmple, rezumat de titlul articolului: „De ce recesiunea globală este inevitabilă în 2023„.

Vom avea parte de recesiune mai puternică decât în anul pandemiei

Redactorii Dicționarului Collins English Dictionary au declarat „permacriza” drept cuvântul anului 2022. Definit ca o „perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță”, este un cuvânt nou și urât care însă descrie cu acuratețe lumea de astăzi, în ajunul anului 2023.

Chiar dacă economia globală nu intră tehnic în recesiune – definită în sens larg ca două trimestre consecutive de creștere negativă – economistul-șef al FMI a avertizat recent că în anul 2023 foarte mulți oameni ar putea să simtă că sunt în plină recesiune din cauza combinației dintre încetinirea creșterii economiilor, prețurile ridicate și creșterea ratelor dobânzilor.

„Cele mai mari trei economii, SUA, China și zona euro, vor continua să stagneze”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas în octombrie. „Pe scurt, încă n-am ajuns în punctul cel mai rău, iar pentru mulți oameni, 2023 va însemna o recesiune puternică”.

La starea deja foarte proastă a eeconomiilor se vor adăuga falimentele

În pofida sărăciei provocate de COVID-19 și de diferitele blocaje, falimentele au scăzut de fapt în multe țări în 2020 și 2021 datorită unei combinații de acorduri extrajudiciare cu creditorii și de stimulente guvernamentale importante.

În Statele Unite, de exemplu, 16.140 de întreprinderi au declarat faliment în 2021, iar 22.391 de întreprinderi au făcut acest lucru în 2020, față de 22.910 în 2019.

Din păcate, analiștii economici avertizează că această tendință se va inversa în 2023, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a ratelor dobânzilor.

Astfel, Allianz Trade a estimat că falimentele la nivel global vor crește cu peste 10 % pentru 2022 (până la finalul anului) și cu 19 % în 2023, eclipsând nivelurile de dinaintea pandemiei.

Supraviețuirea întreprinderilor puternic îndatorate este acum pusă sub semnul întrebării, deoarece acestea se confruntă cu o furtună perfectă alcătuită din rate ale dobânzii mai mari, prețuri mai mari la energie, materii prime mai scumpe și mai puțină cheltuială pe produsele care nu sunt de bază din partea consumatorilor.

De asemenea, merită subliniat faptul că apetitul guvernelor occidentale pentru orice ajutor direct acordat sectorului privat a fost redus de deficitele lor crescute și de prioritizarea sprijinului pentru gospodării.

articolul original.

Fondatorul unei firme falimentare de criptomonede a fost extrădat în SUA

24 December 2022 at 06:00
image

Sam Bankman-Fried, fondatorul firmei falimentare de criptomonede FTX a acceptat să fie extrădat în SUA. Omul de afaceri, care a pierdut 16 miliarde de dolari în câteva zile, a fost arestat în Bahamas.

Fostul șef al FTX, Sam Bankman-Fried, este de acord să fie extrădat în SUA pentru a fi pus sub acuzare, susține avocatul său, potrivit BBC. Autoritățile americane l-au acuzat pe Bankman-Fried de comiterea „uneia dintre cele mai mari din istoria SUA”.

FTX a intrat în faliment, lăsând multe persoane în imposibilitatea de a-și retrage fondurile. Bărbatul în vârstă de 30 de ani neagă acuzațiile. Prin intermediul avocatului, el spune că este de acord cu extrădarea deoarece în SUA poate să-i ajute pe oameni să recupereze o parte din bani.

Falimentul FTX a dus la datorii de peste trei miliarde de dolari

Potrivit unui document depus la tribunal, FTX datora celor mai mari 50 de creditori ai săi o sumă totală de aproape 3,1 .

Bankman-Fried a fost arestat la 12 decembrie, iar data extrădării sale nu este clară.

Prăbușirea „Regelui cripto”

Săptămâna trecută, procurorul SUA pentru Districtul de Sud din New York a declarat că Bankman-Fried a folosit „zeci de milioane” din câștigurile obținute în mod necuvenit pentru contribuții ilegale la campaniile electorale ale democraților și republicanilor.

Securities and Exchange Commission a spus că cel supranumit „Regele cripto” a construit „un castel de cărți de joc pe o fundație de înșelăciune”.

articolul original.

Scandalul cripto FTX: Sam Bankman-Fried a plătit un sfert de miliard de dolari ca să iasă din arest

23 December 2022 at 19:06
By: -
image

Un judecător federal de la New York a acceptat să-l elibereze pe fostul CEO al platformei de schimb de cripromonede FTX, Sam Bankman-Fried, în schimbul unei cauţiuni uriaşe, în valoare de 250 de milioane de dolari.

Sam Bankman-Fried, supranumit ”SBF”, inculpat pentru fraudă, a plătit cauţiunea şi a ieşit liber din tribunalul din Manhattan.

SBF a fost extrădat miercuri seara din Bahamas, unde se afla la sediul FTX.

Uriaşa cauţiune este garantată în parte cu casa din California a părinţilor lui, unde Sam Bankman-Fried este plasat în arest la domiciliu în aşteptarea procesului.

În Statele Unite, ”dacă este condamnat pentru fraudă, şi-ar putea petrece restul vieţii în închisoare, dată fiind suma”, estimează avocatul Jacob Frenkel, citat de AFP.

După ce a demisionat în noiembrie din postul de director al FTX - una dintre principalele sale societăţi de criptomonede - oficialii au dezvăluit că au avut loc tranzacţii neautorizate, care ar putea conduce la ”dispariţia” a sute de milioane de dolari.

”Portofelele FTS au fost golite de peste 663 de milioane de dolari”, analizează experţii cripto de la Elliptic, iar ”477 de milioane de dolari au fost furaţi, iar restul a fost transferat într-un depozit securizat de FTX”.

Prăbuşirea FTX scoate la iveală o înşelătorie - denumită piramidă Ponzi, un sistem financiar care permite remunerarea unui prim client cu banii unui al doilea, fără să depăşească miza iniţială depusă de client, o manevră rău-famată, devenită celebră după scandalul Bernard Madoff.

articolul original.

Crește tensiunea în interiorul clubului Dinamo și presiunea pe Șerdean să vândă: planul de reorganizare e în aer și niciun investitor real nu e dispus să preia echipa în actuala situație

22 December 2022 at 10:50
image

Situația juridică de la Dinamo este din ce în ce mai tensionată, iar partea sportivă este din nou lăsată în umbră de activitatea din culise.

ProSport a aflat că în aceste zile se duce o bătălie totală și decisivă pentru viitorul clubului, după ce planul de reorganizare modificat a fost respins de instanță.

Acum, presiunea a crescut mai ales pe Dorin Șerdean, care ar trebui să vândă, dar care, spre disperarea celor care vor binele lui Dinamo, are o atitudine greu de înțeles: pe de o parte joacă tare pentru că e acționar majoritar, pe de altă parte vrea să pară dispus la negocieri.

Cum niciun investitor real nu e dispus să preia clubul în acest context, sursele noastre susțin că totul se va decide până la finalul lui 2022, iar spaima unui eventual faliment este din ce în ce mai mare chiar și în rândul celor mai optimiști dinamoviști implicați în acest proces de salvare a echipei din ”Ștefan cel Mare”.

La Dinamo se duce o bătălie totală și decisivă pentru viitorul clubului, după ce planul de reorganizare modificat a fost respins de instanță

La Dinamo se încearcă deja de o bună perioadă de timp găsirea unui grup de investitori care să salveze clubul, însă toate variantele plauzibile au picat, rând pe rând, din diverse motive.

Recent, administratorul special Vlad Iacob a dezvăluit cum a acționat Dorin Șerdean pentru a obține o sumă mai mare în schimbul echipei și, în cele din urmă, a blocat vânzarea clubului Dinamo.

(n.r. – Dorin Șerdean) A fost așteptat la sediul unei case de avocatură foarte cunoscută din București, nici măcar nu a anunțat că nu mai vine. Două ore l-am așteptat împreună cu avocații. Nu a venit. Așa cum Gigi Becali crește prețul când e un club din străinătate interesat de fotbaliștii lui, așa se putea întâmpla și aici.

Investitorii au vrut să evite asta și să poarte negocierile prin avocat. Deci nu s-a pus problema, există corespondență cu domnul Șerdean în care i se confirmă scrisoarea de garanție. Exista și o sumă pentru Șerdean, pe care o acceptase din acea săptămână. Nu a venit, el a încercat foarte multe renegocieri, i s-a spus că nu se va modifica nicio cifră din acea ultimă ofertă. A spus că vineri va veni, nu a venit în acea zi, a venit săptămâna următoare, când eu i-am spus clar că nu știu dacă vor mai semna investitorii, pentru că ei sunt oameni cu principii și nu s-au respectat termenele limită.

Apoi, când m-am întâlnit din nou cu dânsul, a vrut o altă renegociere, iar eu i-am spus să nu încerce așa ceva. El aflase despre cine e vorba și a dorit o altă renegociere. Eu l-am rugat frumos pentru binele clubului să semneze și să încercăm să îi convingem și pe investitori, iar ei nu au mai dorit pentru că a trecut acel deadline! Ei au dorit foarte mult să investească în clubul Dinamo și au acceptat acea scrisoare”, a spus Vlad Iacob, la Digi Sport.

Ce urmează pentru Dinamo

Planul de reorganizare modificat al clubului Dinamo a fost respins în instanță, iar Vlad Iacob a precizat că ”roș-albii” au nevoie să ia măsuri cât mai rapid și să formuleze un nou plan, care să fie aprobat de către cei abilitați.

”Nu aș spune că e o victorie a domnului Șerdean. Valoarea acțiunilor dumnealui depinde inclusiv de datoriile clubului Dinamo. Eu nu văd o soluție, de când am intrat în insolvență nu a reușit să găsească finanțare pentru club.

Este nevoie de un nou plan de reorganizare în opinia mea, care să fie depus cât mai urgent, să fie acceptat de toate părțile și să fie cât mai puțin contestabil în fața instanței. În paralel, trebuie găsite și soluții de finanțare”, a adăugat Vlad Iacob, la DigiSport.

articolul original.

O companie simbol a României a intrat în faliment după 111 ani

10 December 2022 at 17:14

O companie-simbol a României a intrat în faliment după 111 ani

Unul dintre cele mai vechi branduri din România, cu o fabrică celebră încă din perioada interbelică, a intrat oficial în faliment. Prețurile uriașe ale energiei electrice și scumpirea peste măsură a materiei prime au dus-o în colaps. Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti, informează Ziarul Financiar.

„Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, conform raportului.

Compania Clujana și-a oprit activitatea, după 111 ani de existență, iar principalul acționar, statul – prin Consiliul Județean Cluj, a considerat că nu mai merită făcute eforturi pentru a resuscita compania.

Creșterile uriașe de prețuri ale energiei, dar și scumpirea materiei prime, la care se adaugă datoriile uriașe adunate au dus la acest colaps. Fabrica înființată la Cluj încă din 1911 se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj, care deține 93,4412% din acţiunile Clujana. 

Clujana a produs ghete şi pantofi de piele încă din 1911 şi a fost mult timp una dintre fabricile model ale Clujului. Era, la origini, Fabrica de Piele „Fraţii Renner & Co” cu produse apreciate datorită calităţii lor. După primul război mondial, a devenit societate pe acţiuni, iar comuniştii au naţionalizat-o în 1948.

Între anii ’70-’90, majoritatea produselor sale mergeau la export, iar marfa care mai ajungea şi pe piaţa internă se vindea ca pâinea caldă. În perioada respectivă a fost practic cea mai mare fabrică de pielărie şi încălţăminte din ţară, cu peste 11.000 de angajaţi şi a produs milioane de perechi de pantofi.

La scurt timp după Revoluţie a avut loc şi marea schimbare. O schimbare în rău, pentru că din primadonă a ajuns o Cenuşăreasă vulnerabilă la şocul trecerii la economia de piaţă.

Clujana a intrat în insolvenţă şi a fost chiar închisă timp de patru ani, între 1999 şi 2003. La acea dată, compania avea peste 7.000 de angajați, iar anterior devenise un nume și la nivel mondial și exporta în zeci de țări în toate colțurile lumii. Salvată in extremis, fabrica ieşea din insolvenţă în 2004, iar apoi a fost preluată de Consilul Judeţean Cluj.

Sursa: Adevărul.ro

articolul original.

BlockFi incepe procedura de reorganizare

29 November 2022 at 13:51
image

BlockFi Inc. si opt dintre afiliatii sai au initiat ieri proceduri voluntare in temeiul Capitolului 11 din Codul de faliment al SUA la Tribunalul de faliment al Statelor Unite pentru Districtul New Jersey, pentru a-si stabiliza afacerile si pentru a oferi companiei posibilitatea de a incheia o operatiune de reorganizare cuprinzatoare, care sa maximizeze contravaloarea pentru toti clientii si alte parti interesate.


Ca parte a eforturilor sale de restructurare, compania se va concentra pe recuperarea tuturor obligatiilor datorate BlockFi de catre contrapartidele sale, inclusiv FTX si entitatile corporative asociate, conform comunicatului de ieri. Din cauza colapsului recent al FTX si a procesului de faliment care a urmat, care ramane in curs de desfasurare, compania se asteapta ca recuperarile de la FTX sa fie intarziate.


“Odata cu prabusirea FTX, echipa de conducere si consiliul de administratie al BlockFi au luat imediat masuri pentru a proteja clientii si compania”, a declarat Mark Renzi de la Berkeley Research Group, consilierul financiar al companiei. “Inca de la infiintare, BlockFi a lucrat pentru a modela in mod pozitiv industria criptomonedelor si pentru a dezvolta sectorul. BlockFi asteapta cu nerabdare un proces transparent prin care sa obtina cel mai bun rezultat pentru toti clientii si celelalte parti interesate.”

articolul original.

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment

29 November 2022 at 12:13
Foto: CNBC

În prezent, piața cripto are parte de o nouă lovitură. Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, după ce firma a fost afectată de expunerea puternică pe FTX şi de prăbușirea exchange-ului la începutul lunii.

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, în contextul în care prețurile criptomonedelor s-au prăbuşit. De exemplu, bitcoin a scăzut cu peste 70% faţă de un vârf din 2021..

În opinia sa, „Restructurarea BlockFi în baza capitolului 11 subliniază riscurile semnificative de contagiune a activelor asociate cu ecosistemul cripto”, a declarat Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

Concret, BlockFi, cu sediul în New Jersey, fondată de executivull fintech devenit antreprenor cripto Zac Prince, a declarat în dosarul de faliment că expunerea sa substanţială la FTX a creat o criză de lichidităţi.

Mai mult FTX, fondată de Sam Bankman-Fried, a cerut protecţie în SUA luna aceasta, după ce comercianţii au retras 6 miliarde de dolari de pe platformă în trei zile, iar exchange-ul rival Binance a renunţat la un acord de salvare.

Astfel, „Deşi expunerea debitorilor la FTX este o cauză majoră a acestei declaraţii de faliment, debitorii nu se confruntă cu multitudinea de probleme cu care se pare că se confruntă FTX. Dimpotrivă”, este scris în declaraţia de faliment a lui Mark Renzi, director general la Berkeley Research Group, consilierul financiar propus pentru BlockFi.

De asemenea, BlockFi a declarat că criza de lichidităţi s-a datorat expunerii sale la FTX prin intermediul împrumuturilor către Alameda, o firmă de tranzacţionare de criptomonede afiliată la FTX, precum şi criptomonedelor deţinute pe platforma FTX care au rămas blocate acolo.

BlockFi şi-a enumerat activele şi pasivele ca fiind cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari.

Binance a anunțat că a semnat o scrisoare de intenție neangajantă pentru a cumpăra operațiunile FTX din afara SUA

Iniţial, Binance a anunțat anterior că a semnat o scrisoare de intenție neangajantă pentru a cumpăra operațiunile FTX din afara SUA, în încercarea de a rezolva problema crizei de lichidități a FTX. Problemele de lichiditate ale FTX au declanșat o vânzare majoră care a tras în jos prețurile criptomonedelor.

În plus, Autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din SUA (U.S. Securities and Exchange Commission – SEC) investighează modul în care FTX a gestionat fondurile clienţilor, în urma problemelor de lichiditate, şi activităţile de creditare cripto.

articolul original.

Prăbușirea FTX, un seism pe piața cripto și ... nu numai

16 November 2022 at 06:47
image

The Wall Street Journal se arată cu atât mai surprins cu cât CEO-ul FTX a ajutat în trecut la recuperarea de miliarde de dolari pentru creditorii Enron Corp., Nortel Networks și alte companii importante care s-au prăbușit în ultimele două decenii.

Pentru The Guardian, eșecul FTX va avea implicații uriașe, iar  efectele colapsului pot să se răspândească în sector și ar putea afecta micii investitori de retail.

"Nu vă panicați ! Prăbușirea FTX, a doua platformă pentru schimburile de criptomonede, deși spectaculoasă, nu va zgudui ordinea monetară mondială ca în 2008, cu falimentul Lehman Brothers în plină criză subprime", este mesajul pe care îl găsim în revista franceză Le Point:

De data aceasta, băncile centrale ale marilor țări nu s-au mai întrunit în regim de urgență pentru a-și scădea dobânzile, ca atunci, iar Statele nu și-au umflat fără limită volumul garanțiilor la împrumuturi.

Nu există risc sistemic. Dacă șocul este grav, este în primul rând pentru universul criptomonedelor. FTX, care a fost printre cele patru piețe globale majore, „a fost chiar una dintre cele mai bune platforme, pentru performanțele sale tehnice", spune unul dintre principalii investitori francezi în criptomonede. El recunoaște, sincer, că nu a anticipat criza. „Pentru mine, FTX  era foarte solidă. Sunt șocat, surprins de ceea ce s-a întâmplat.

Într-adevăr, toată lumea a avut încredere și l-a admirat pe tânărul-minune american, Sam Bankman-Fried, în vârstă de 30 de ani, care în 2019 a fondat FTX cu sediul în Bahamas.

Astăzi, a dispărut fără urmă. Nimănui nu i-a păsat, de fapt, de cheltuielile nesăbuite ale micului geniu pentru a finanța Partidul Democrat din Statele Unite ale Americii sau pentru a înrola vedete ale sportului la un preț exorbitant pentru pub-ul lui. Mai presus de toate, nimănui nu i-a păsat de relația cu compania sa Alameda Research, care a deturnat zece miliarde de dolari aparținând clienților FTX pentru a specula, dar fără succes.

Falimentul FTX ar putea provoca o gaură de 10 până la 50 de miliarde de dolari , ceea ce a forțat-o să solicite protecție în capitolul XI în Statele Unite", mai scrie Le Point.

Nevoia unei reglementări

În timp ce ziarul belgian De Standaard nu manifestă nicio simpatie pentru investitorii afectați :

„Au obținut profituri spectaculoase. Dar chiar ar trebui să fim surprinși că absența regulilor a deschis larg ușa banilor murdari? Mai mult decât atât, rândurile acestor brokeri sunt în mod vizibil alcătuite din aventurieri, oportuniști, dar mai ales din investitori tineri și naivi, care sperau să se îmbogățească rapid fără o muncă asiduă și răbdătoare. Partea amuzantă în această poveste este că chiar și traderul de criptomonede, care tocmai susținuse mai multă reglementare și etica gestionării averii, și-a înșelat contabilitatea."(Sursa: Eurotopics)

Iar Wiener Zeitung vede indicii privind o fraudă la scară largă:

"Organismele de supraveghere lucrează în prezent pentru a face lumină asupra opacității acestui sector. Căderea FTX este totuși departe de a fi un caz izolat; lista criptomonedelor obscure continuă să crească. Sectorul este caracterizat de un număr anormal de mare de guru. La aceasta se adaugă o lipsă adesea evidentă de transparență financiară și structurală.  Există o nevoie urgentă de a stabili un control mai mare al sectorului. Altfel, avantajele incontestabile ale acestei tehnologii, care nu mai este atât de nouă, riscă să dispară în eter."(Sursa: Eurotopics)

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

articolul original.
❌