ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Vești bune! Încep lucrările de construire a fabricii de medicamente de la Turda! Investiție de peste 50 milioane euro

24 November 2022 at 17:15
image

Stada România, subsidiară din România a grupului Stada Arzneimittel AG, va investi peste 50 milioane euro în construirea primei fabrici de medicamente construită de o companie internaţională în ultimii 30 de ani în România.

”Stada România, subsidiară din România a grupului Stada Arzneimittel AG, demarează lucrarile de construcţie a primei fabrici de medicamente construită de o companie internaţională în ultimii 30 de ani în România. Cu o investiţie de peste 50 mil euro, această nouă facilitate de producţie este amplasată în Parcul Industrial Arieş din Turda, judeţul Cluj”, anunţă compania.

Proiectul de tip greenfield este parţial susţinut în implementarea sa de Guvernul României, printr-o contribuţie de ajutor de stat.

Noua unitate de producţie şi ambalare va cuprinde iniţial 9 linii tehnologice de ultimă generaţie pentru produse în doză solidă (capsule şi tablete), cu o capacitate de 120 milioane cutii produs farmaceutic pe an. Suprafaţa totală a unităţii este de aproximativ 30.000 mp şi permite o extindere rapidă a liniilor de producţie până la un număr de 12.

Întreaga suprafaţă a terenului achiziţionat este de 100.000 mp şi permite de asemenea, o dezvoltare ulterioară a facilităţilor de producţie, prin construcţia unor noi clădiri, în funcţie de cererea pieţei şi raportat la nevoile de dezvoltare continuă a companiei.

Produsele finite din unitatea din Turda – atât medicamentele eliberate pe bază de reţetă, cât şi produse farmaceutice eliberate fără prescripţie medicală – sunt destinate să deservească cu preponderenţă Romania si pieţele din Europa, în care grupul Stada îşi desfăşoară operaţiunile.

„Stada dezvoltă la Turda prima fabrică de medicamente construită de la 0 în România de către o companie internaţională, punând astfel o piatră de temelie în transformarea României de azi într-un jucător important în sectorul farmaceutic European, securizând în acelaşi timp lanţul de aprovizionare în acest domeniu strategic. Am ales Turda pentru că este o localitate situată în inima unei regiuni cheie pentru Grupul Stada. Este aproape de depozitul nostru din Timişoara, aproape de unităţile de producţie din Serbia, precum şi de laboratorul nostru de testare ce deserveşte întreg grupul Stada la nivel global”, subliniază Mihai Fugarevici, directorul general al Stada România.

Fabrica Stada de la Turda va fi construită conform unor fundamente solide de sustenabilitate, folosind tehnologie modernă, de ultimă generaţie, precum şi o suită de facilităţi ce presupun un consum redus de energie, cum ar fi panourile solare fotovoltaice, sistemul termic solar şi acoperiş verde pentru echilibrarea fluctuaţiilor de temperatură. Etapele de construcţie şi partea operaţională vor fi coordonate de Veroljub Ljubinkovic, care va conduce proiectul în calitate de director al fabricii.

“Guvernul României susţine în egală masură atât investiţiile străine, cât şi pe cele autohtone, în domenii cheie, care poziţionează România ca jucător important pe harta Europei. Face parte din strategia noastră să asigurăm un cadru transparent şi onest pentru toate investiţiile care asigură o dezvoltare a calităţii vieţii în ţara noastră şi de asemenea creează noi locuri de muncă”, a declarat Ciprian Hojda, consilier de stat în Guvernul României, cancelaria prim-ministrului.

Termenul de finalizare a facilităţii de producţie este planificat pentru luna octombrie 2024. Exploatarea facilităţii presupune formarea unei echipe de 375 de angajaţi cu experienţă în industria farmaceutică.

Stada Arzneimittel AG este o companie farmaceutică cu sediul central în Bad Vilbel, Germania. Grupul Stada are o strategie de afaceri axată pe doi piloni: medicamente generice, inclusiv produse farmaceutice de înaltă specializare şi produse fără prescripţie medicală pentru consumatori.

La nivelul anului 2021 Grupul Stada a raportat o cifră de afaceri de 3.249 miliarde euro şi EBITDA de 776.5 milioane euro.

Stada Arzneimittel AG este prezentă în aproximativ 120 de ţări, cu aproximativ 50 de reprezentanţe, 20 de fabrici şi peste 12.500 de angajaţi în întreaga lume.

Stada România este parte integrantă a grupului STADA Arzneimittel AG si este prezentă pe piaţa din România din anul 1997 prin doua entitati, Stada M&D şi Stada Hemofarm (laborator specializat în testarea produselor provenite din întreg grupul Stada).

Stada oferă pacienţilor atât medicamente inovative şi generice, produse farmaceutice de înaltă specializare (biosimilare), cât şi produse de tip CHC (Customer Health Care), scrie news.ro

articolul original.

Goana nebuna prin Timisoara sfarsita din… stalp in semafor. Soferul si-a pierdut o roata, iar inainte de impact a lovit doua masini. Video

18 November 2022 at 20:55
image

TIMISOARA. Accident vineri seara langa Fabrica de Bere din Timisoara. Un sofer care venea pe bulevardul Pestalozzi, cu viteza mare, a pierdut controlul volanului, a lovit doua masini parcate si si-a continuat cursa.

La intersectia cu bulevardul Stefan cel Mare, Volvo-ul cu numere de Bucuresti pe care il conducea s-a izbit mai intai de un stalp, unde si-a pierdut o roata, iar mai apoi a traversat liniile de tramvai si s-a oprit intr-un semafor.

Accidentul a fost surprins de o camera de supraveghere.

Din fericire, nimeni nu a fost ranit. Imediat dupa accident, soferul a dat bir cu fugitii. Cum nu a fost un accident cu victime, are 24 de ore la dispozitie sa se prezinte la Politie.

FOTO: Info Trafic Jud Timis

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

articolul original.

Granturi pentru fabricarea hranei

18 November 2022 at 10:32
image

Granturi de până la 500.000 euro pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă .

În ședința de Guvern din 16 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă ce are ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor si grăsimilor, a produselor lactate,  a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.
”Sprijinul destinat producției românești, de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor, fabricarea uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Alocăm o sumă totală de 200 milioane de euro sub formă de granturi, pentru a compensa parțial creșterea costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă și a costurilor legate de transport, depozitare și procesare”, a declarat ministrul agriculturii, Petre Daea

Beneficiarii schemei sunt operatorii economici care desfășoară activități încadrate în următoarele clase de clasificare: Cod CAEN 1061 – Fabricarea produselor de morărit, Cod CAEN 1041 – Fabricarea uleiurilor și grăsimilor, Cod CAEN 1051 – Fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor Cod CAEN 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Grantul financiar reprezintă suma maximă care se acordă per operator pentru asigurarea unor cantități minime de faină de grâu, mălai, ulei de floarea soarelui, lapte consum și produse lactate și furaje combinate pentru hrana animalelor.

Grantul financiar maxim care se acordă per beneficiar este de 500.000 euro, condiționat de constituirea unor stocuri materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau pentru obținerea de furaje combinate 15.600 tone constituite din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și /sau rapiță.

Dacă stocurile constituite sunt mai mici decât cele prevăzute, nivelul grantului financiar se diminuează procentual, în mod corespunzător.
Dacă stocurile constituite de beneficiar sunt mai mari decât cele prevăzute, se acordă nivelul maxim al grantului financiar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor de stat sunt de 985.740.000 lei și reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200.000.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astfel:
-creditele de angajament necesare înscrierii în program și depunerii cererilor se asigură în cadrul prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.
-creditele bugetare necesare efectuării plăților beneficiarilor ajutorului de stat se asigură din prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023, în cadrul limitelor de cheltuieli aprobate.

Actul normativ este fundamentat pe Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Comunicării Comisiei Europene din data de 28.10.2022, Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și-a prelungit aplicabilitatea până la data de 31 decembrie 2023.

articolul original.

Vehiculele electrice necesită mai puțină forță de muncă, spune șeful Ford. De ce este o problemă?

17 November 2022 at 01:00
image

Fabricarea de vehicule electrice va necesita cu 40% mai puţini muncitori decât construirea de maşini şi camioane pe benzină, a declarat directorul executiv al Ford.

Jim Farley a avertizat marţi în legătură cu „norii de furtună” care se vor strânge în următoarea fază a trecerii la vehiculele electrice. Ford a stabilit ca, până în 2030, jumătate din vânzările globale să fie reprezentate de vehiculele electrice, ca parte a unei schimbări mai ample în rândul producătorilor, conform Financial Times.

„Pentru a produce o maşină electrică e nevoie de o forţă de muncă cu 40% mai mică. Pe cale de consecinţă, trebuie să regândim structura companiei, astfel încât toată lumea să aibă un rol în această creştere”, a declarat Farley la o conferinţă din Detroit axată pe îmbunătăţirea diversităţii rasiale în industria auto.

Vehiculele electrice necesită mai puțină forță de muncă

Este de aşteptat ca tranziţia către vehiculele electrice să reducă numărul de locuri de muncă în industria auto, deoarece acestea sunt asamblate din mai puţine piese în comparaţie cu maşinile clasice.

Sectorul a fost puternic sindicalizat timp de decenii, plătind salarii care au plasat muncitorii cu guler albastru în clasa de mijloc. Sindicatul United Auto Workers a estimat în 2018 că tranziţia la vehiculele electrice ar putea costa 35.000 de locuri de muncă din cei 400.000 de lucrători pe care îi reprezintă.

Potenţiale pierderi de locuri de muncă au fost prezise şi în alte părţi. Un raport al unui grup de lucru german a constatat că sectorul auto al ţării ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă în următorul deceniu pe fondul trecerii la energia electrică.

Ford are prea mulți oameni

Farley a declarat încă din iulie că Ford are „prea mulţi oameni”. În august, a redus 3.000 de angajaţi şi lucrători contractuali, iar directorii au numit structura de costuri a companiei „necompetitivă” în comparaţie cu alţi producători auto. Ford avea 183.000 de angajaţi la sfârşitul anului 2021.

Lanţurile de aprovizionare tradiţionale ale producătorilor auto sunt înlocuite treptat cu producţia de baterii, cele mai valoroase componente ale maşinilor sau camioanelor electrice.

Ford şi General Motors au încheiat parteneriate cu producătorii de baterii SK Innovation şi, respectiv, LG Chem, pentru a construi fabrici în SUA şi a furniza baterii pentru ofertele lor de în expansiune.

O regândire a companiei

O schimbare a strategiei corporative către o mai mare integrare verticală la Ford ar duce cu gândul la vremurile de început ale companiei, când fondatorul Henry Ford deţinea păduri, mine de fier, cariere de calcar şi chiar o plantaţie de cauciuc în Brazilia pentru a controla în totalitate lanţul de aprovizionare al companiei.

„Dacă s-ar fi întors la viaţă, ar fi crezut că ultimii 60 de ani nu au fost atât de interesanţi, dar i-ar fi plăcut acum, pentru că reinventăm total compania”, a declarat Farley.
articolul original.

16 Noiembrie – Ziua Transporturilor Militare

16 November 2022 at 12:59

În 1880, la această dată, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunităţi din Armata României, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).

Primul Batalion de Căi Ferate a fost înfiinţat în 1887, iar în 1898 a fost aprobat primul regulament asupra transporturilor militare pe calea ferată, potrivit rft.forter.ro.

La mulți ani tuturor celor care își desfășoară activitatea în acest domeniu!

Autostrăzi, căi ferate și poduri avem?

articolul original.

Uniforme cu semne naziste, primite de soldații germani. Cum s-a produs eroarea

15 November 2022 at 15:51
image

Uniformele armatei germane au fost fabricate din greșeală cu etichete „SS”, în urma unei probleme de producție. Inițialele acestea au apărut pe căști, saci de dormit și jachete, ceea ce reprezintă o problemă, deoarece sunt asociate cu semnele gărzii de corp a lui Adolf Hitler. 

Armata germană a primit din greșeală uniforme pe care apar etichetele „SS” din cauza unei „probleme de producție”.

Marea problemă este că inițialele ar fi asociate cu semnele Schutzstaffel, organizația paramilitară care reprezenta baza partidului nazist.

La început, inițialele au fost destinate a fi o prescurtare pentru „mic, scurt” pe cele mai mici uniforme.

Prescurtarea „SS” a apărut pe căștile, sacii de dormit și jachetele impermeabile eliberate trupelor.

Din momentul respectiv, Ministerul Federal German al Apărării a ordonat îndepărtarea echipamentului de luptă. Inițialele sunt asociate cu Schutzstaffel (SS), garda personală a lui Adolf Hitler.

Legea germană interzice orice iconografie din epoca nazistă, de asemenea, și plăcuțele de înmatriculare „SS” de pe mașini sunt interzise.

Personalul Ministerului Apărării a omis potențiala asemănare

Personalul Ministerului Apărării nu și-a dat seama cum ar putea arăta abrevierea atunci când este purtată de armata germană.

De asemenea, ministerul a susținut că nu știe cu precizie câte articole au fost produse cu inițialele, dar a susținut că eroarea nu a fost răspândită.

„Este un număr foarte mic de jachete și le vom verifica pe toate”, a spus un purtător de cuvânt, potrivit Dailymail.com.

„De îndată ce am fost informați despre ceea ce s-a întâmplat, am făcut un anunț că ar trebui să scapăm de aceste etichete într-un fel sau altul. În acest moment suntem în contact cu producătorul pentru a investiga ce s-a întâmplat. Știm că arată foarte dubios pentru oameni, așa că a devenit o prioritate pentru noi toată chestia asta. Investigăm și imediat ce vom avea rezultate clare, ne vom gândi ce să facem atunci”, a mai precizat el.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Un muncitor a căzut în cuva cu aluminiu topit la 720 de grade, suferind răni serioase, dar a reușit să iasă singur de acolo

11 November 2022 at 20:27
image

Un muncitor a căzut în cuva cu aluminiu topit la 720C dintr-o fabrică. Din fericire, acesta a reușit să se salveze singur.

Un electrician în vârstă de 25 de ani a scăpat ca prin minune după ce a căzut într-un cuptor plin cu aluminiu lichid la 720 de grade Celsius, într-o fabrică din Elveția.

Chiar dacă avea dureri serioase, bărbatul a reușit să iasă singur din cuva cu metal topit și a ajuns la spital unde va fi tratat pentru arsuri.

În timp ce efectua lucrări la cuptor, ieri, 10 noiembrie, în orașul St. Gallen, în nord-estul Elveției, bărbatul a căzut printr-o trapă în metalul fierbinte. Era scufundat până la genunchi în lichidul fierbinte, dar, în ciuda faptului că simțea dureri groaznice, a reușit să se tragă afară.

După ce a fost dată alarma, medicii au intervenit și, ulterior, o ambulanță aeriană Rega l-a preluat pentru a-l transporta la spital.

Electricianul a ajuns de urgență la spital

Electricianul a avut nevoie de îngrijirea medicilor pentru că avea arsuri și răni grave pe corp.

Poliția locală investighează acum circumstanțele în care s-a produs acest accident.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Cu o investiție de 40 mil. euro, Continental deschide o megafabrică la Timișoara

11 November 2022 at 15:24
image

Continental a finalizat construcția celei de-a treia extinderi a fabricii de componente electronice din Timișoara, cu o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro.

Odată cu noua investiție, suprafața de producție va crește cu peste 7.000 de metri pătrați, ceea ce înseamnă un plus de peste 60% al spațiului (se va ajunge la circa 18.000 de metri pătrați pentru producție). De asemenea, au fost adăugate locuri de parcare, o zonă tehnică, birouri și o zonă verde.

Ceea ce înainte însemna cai putere de sub capotă este acum experiența utilizatorului. Pentru a satisface cererea tot mai mare a clienților noștri, trebuie să urmărim cea mai dezvoltată digitalizare, standardizare și automatizare posibile – și exact asta facem cu noua noastră strategie a megafabricilor”, a spus Lucian Mărgineanu, directorul unității de producție automotive din Timișoara. „Continuarea implementării tehnologiilor Industriei 4.0 reprezintă un alt salt în viitor. Digitalizarea proceselor de producție, precum și folosirea echipamentelor de ultimă generație înseamnă încă un pas în asigurarea garanției calității produselor și serviciilor noastre. Așadar, în fabrica de componente electronice din Timișoara ne concentrăm pe un viitor durabil”, a adăugat acesta.

Continental face la Timișoara peste 17 milioane de produse pe an

Fabrica de componente electronice din Timișoara produce anual peste 17 milioane de produse. Aici sunt fabricate unități de control al airbagului, sisteme electronice de parcare, unități de control pentru diferite tehnologii, precum suspensii pneumatice, servodirecție, reglarea suspensiei și stabilizarea dinamică a sarcinii, unități de afișare Head-Up și Combiner Head-Up și instrumente de bord. De-a lungul timpului, fabrica s-a dezvoltat în direcția Industriei 4.0, integrând echipamente și tehnologii precum sistemul inovator de stocare, cel de trigenerare și altele.

În aceste momente dificile la nivel mondial, Continental are încredere în oameni, în experiența lor și în abilitățile lor și investește în viitorul lor. Investiția în Timișoara subliniază importanța locației pentru companie, precum și încrederea în calitatea produselor și tehnologiilor realizate aici. Profităm de prezența în același loc deopotrivă a centrului de cercetare și dezvoltare și a unității de producție și creăm sinergii că conduc la o dezvoltare durabilă a companiei, la inovare și la noi idei puse în practică pentru a modela viitorul industriei automotive”, a spus Dr. Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental Romania.

Peste 17.500 de angajați în România

Compania cu profil tehnologic fondată în 1871 oferă soluții sigure, eficiente, inteligente și accesibile pentru autovehicule, mașini, trafic și transport. Continental a realizat în 2021 o cifră de afaceri de 33,8 miliarde de euro și are în prezent peste 190.000 de angajați în 58 de țări și piețe. În 8 octombrie 2021, compania a aniversat 150 de ani de la înființare.

În perioada 1999 – 2021, Continental a investit peste 2 miliarde de euro în activitățile din România. Toate cele trei domenii de activitate ale companiei sunt reprezentate în România. Continental deține șase unități de producție și patru centre de inginerie în Timișoara, Sibiu, Carei, Nădab și Iași. Compania are un centru de distribuție a anvelopelor în București. La finalul anului 2021, Continental avea peste 17.500 de angajați, din care peste o treime reprezentată de ingineri și informaticieni și va continua să angajeze în funcție de viitoarele proiecte.

articolul original.

10 noiembrie – Ziua Artileriei și 179 de ani de la înfiinţarea Artileriei Române La mulți ani tuturor artileriștilor!

10 November 2022 at 11:37

La 10 noiembrie 1843, prin Porunca Domnească nr.198 s-a legiferat înfiinţarea primei baterii de artilerie a Ţării Româneşti.

Apropo…

Întrevederea ministrului apărării naționale cu delegaţia Parlamentului şi a Administraţiei programului de Achiziţii pentru Apărare din Republica Coreea

Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a primit miercuri, 9 noiembrie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, delegaţia Parlamentului şi a Administraţiei programului de Achiziţii pentru Apărare (DAPA) din Republica Coreea, condusă de Lee Hun-Seung, membru al Adunării Naționale și președinte al Comisiei Naționale de Apărare.

Principalele subiecte de pe agenda discuțiilor au inclus stadiul dezvoltării relațiilor de cooperare militară între România și Republica Coreea, în contextul semnării unei noi Scrisori de Intenție, document prin care au fost stabilite reperele încheierii unui Acord cadru de cooperare.

„Parteneriatul Strategic dintre cele două state oferă fundația pentru construirea unei cooperări puternice pe toate domeniile. Suntem optimiști referitor la potențialul pe care îl oferă recenta semnare a Scrisorii de Intenție în scopul consolidării cooperării bilaterale, document care confirmă angajamentul reciproc în vederea încheierii unui acord de cooperare în domeniul apărării. Încheierea acestui acord va permite identificarea domeniilor de interes comun și, ulterior, dezvoltarea relațiilor militare bilaterale pe aceste coordonate”, a afirmat ministrul Tîlvăr.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au analizat situația de securitate internațională și perspectivele consolidării cooperării în cadrul Alianței Nord-Atlantice, din perspectiva statutului Republicii Coreea de partener global, cât și în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Totodată, ministrul român al apărării și-a exprimat convingerea că viitoarele proiecte de cooperare vor avea o valoare adăugată pentru ambele state şi vor contribui la amplificarea relaţiei bilaterale, invitând companiile sud-coreene să investească în industria de apărare din România.

Nu în ultimul rând, a fost abordat sprijinul umanitar acordat Ucrainei, fiind exprimată susținerea pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statului partener.

MApN – Biroul presă

articolul original.

Începe reconstrucția Antonov AN-225, cel mai mare avion comercial din lume, distrus în războiul din Ucraina

9 November 2022 at 17:54
By: -
image

Au fost confirmate planuri de reconstruire a celui mai mare avion comercial din lume, după ce Antonov AN-225 a fost distrus la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

Aeronava de mari dimensiuni, supranumită „Mriya”, care înseamnă „vis” în limba ucraineană, a fost atacată la baza sa din Hostomel, lângă Kiev, pe 27 februarie.

„Rusia a distrus Mriya. Dar nu va putea niciodată să ne distrugă visul unui stat european puternic, liber şi democratic. Vom învinge!”, a scris la acea vreme ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

Producătorii săi au anunţat că planurile de reconstrucţie a aeronavei sunt deja în derulare.

Compania Antonov a precizat luni într-un tweet că proiectul de reconstrucţie a început, iar „lucrările de proiectare” sunt în curs de desfăşurare.

Costurile se vor ridica la peste 500 de milioane de euro, a prezis compania, care a promis că va oferi mai multe informaţii „după victorie”.

Compania are deja în jur de 30% din componentele necesare pentru a construi o nouă aeronavă.

Iniţial, compania ucraineană de apărare de stat Ukroboronprom, care administrează Antonov, a emis o declaraţie în care estima restaurarea la peste 3 miliarde de dolari, sumă pentru care a promis că o va face pe Rusia să plătească. Reconstrucţia ar dura cel puţin cinci ani, se spunea atunci.

Compania Antonov a menţionat la acea vreme că nu a putut verifica starea avionului. În schimb, corespondentul CNN Vasco Cotovio a remarcat în luna aprilie, când a văzut aeronava, că botul avionului a primit „o lovitură directă de artilerie” şi a fost „complet distrus”.

„Au fost daune mari la aripi şi la unele dintre motoare. Secţiunea din capătul din spate a fost scutită de orice impact major şi are câteva găuri cauzate fie de schije, fie de gloanţe”, a afirmat Cotovio la acea dată, prezicând că o reparaţie ar fi puţin probabilă.

articolul original.

Procedura de atribuire a contractului pentru achiziția a 32 avioane F-16 din Norvegia a fost finalizată

4 November 2022 at 13:26

f16 norvegiene pentru romania

Vineri, 4 noiembrie, la sediul Romtehnica, a fost semnat contractul de achiziție de către Ministerul Apărării Naționale din România a 32 de avioane F-16 de la Guvernul Regatului Norvegiei.

Ministerul Apărării Naționale a obținut, în decembrie 2021, aprobarea Parlamentului României pentru inițierea procedurilor de achiziție și derulării acestora conform prevederilor Legii nr. 214 din 2022.

Instituția militară a convenit cu reprezentanții norvegieni contractul de achiziție a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic. Valoarea contractului semnat astăzi cu Guvernul Regatului Norvegiei este de 388 milioane euro și se va derula pe o perioadă de trei ani, primele aeronave urmând să fie livrate spre sfârșitul anului 2023.

Contractul se derulează cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii, în acest sens, Guvernul României a transmis scrisoarea de tip „Letter of request” adresată Guvernului SUA pentru care se anticipează primirea unui răspuns până la sfârșitul anului.

Avioanele vor fi livrate României în stare operațională, cu o resursă disponibilă care va permite operarea acestora de către Forțele Aeriene Române pentru o perioadă de minim 10 ani, respectiv pe durata perioadei de tranziție la avioanele de generația a V-a.

Achiziția celor 32 de avioane de la Guvernul Regatului Norvegiei reprezintă, în fapt, un transfer de capabilitate între două state membre ale NATO, pentru creșterea capacității de apărarea a României și asigurarea contribuției naționale la apărarea colectivă în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

x x x

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 17 aeronave F-16 în configurație M5.2R, care vor fi modernizate la configurația M6.6, achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Misiunile specifice Serviciului de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA) sunt executate cu aeronave F-16 și MiG-21 LanceR, însă folosirea acestora din urmă este o soluţie pe termen scurt (un an).

Scoaterea graduală din serviciu a avioanelor MiG-21 LanceR şi necesitatea executării în regim permanent a Serviciului de Luptă – Poliţie Aeriană cu avioane F-16, coroborate cu evoluția mediului de securitate regional, au determinat nevoia identificării unei soluţii care să permită apărarea spațiului aerian al României cu avioane F-16 și executarea SLP-PA cu avioane F-16, conform angajamentelor asumate față de NATO.

MApN – Biroul presă

articolul original.

Ieșire a lui Nicolae Ciucă: ‘Ne dorim ca salariul minim să crească. Astfel încât să îi sprijinim pe oameni să nu suporte întreaga povară a ceea ce înseamnă creșterea prețurilor’

2 November 2022 at 08:15
image

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, după vizita la fabrica IVECO din judeţul Dâmboviţa, că guvernul îşi doreşte ca salariul minim să crească, dar până nu vor avea o analiză, pe buget, pe cifre concrete, nu doreşte să facă nicio referire cu privire la cuantumul cu care va creşte salariul minim.

Calculul, în momentul de faţă, ţinând cont de cifrele pe care duvs le-aţi prezentat, noi încă nu am luat o decizie în acest sens, probabil nu sunt tocmai aliniate cu realitatea pentru că, atunci când vorbim de creşterea salariului minim, este vorba despre o limită de la care fiecare dintre cei care au angajaţi pot să îi remunereze”, a spus Ciucă, arătând că un angajat de la IVECO i-a spus că salariul său este motivant.

El a precizat că ”este la îndemâna fiecărui manager, a fiecărui conducător de astfel de companie să stabilească salariul în funcţie de valoarea muncii prestate de fiecare angajat în parte”.

”Revenind la cifre, sigur că ne dorim ca salariul minim să crească şi de fiecare dată când am avut această posibilitate am discutat şi despre salarii şi despre pensii. Reprezintă obiectivul nostru, astfel încât să îi sprijinim pe oameni să nu suporte întreaga povară a ceea ce înseamnă creşterea preţurilor şi efectele pe care le produce inflaţia, doar că până nu vom avea o analiză, pe buget, pe cifre concret, nu doresc să fac nicio referire cu privire la cuantumul cu care va creşte salariul minim”, a mai spus el.

Întrebat dacă s-a renunţat la majorarea salariului minim la 3.000 de lei, premierul a spus că a făcut referire foarte clar că valoarea va depinde de cifrele care sunt reflectate în proiectul de buget, conform news.ro

articolul original.

Nokian Tyres construiește în România prima fabrică de anvelope cu emisii zero de CO2

1 November 2022 at 13:12

Grupul finlandez Nokian Tyres a anunţat marţi, 1 noiembrie, că va investi 650 de milioane de euro pentru a construi o nouă fabrică de anvelope pentru autoturisme în România, care va fi prima fabrică cu emisii zero de CO2 din industria de anvelope, informează un comunicat de presă al companiei.

Viitoarea fabrică, care va fi construită la Oradea, va avea capacitatea de a produce 6 milioane de anvelope pe an, iar primele anvelope ar urma să iasă de pe liniile de fabricaţie în a doua jumătate a lui 2024, în timp ce producţia în regim comercial este aşteptată să demareze la începutul lui 2025, a precizat Nokian Tyres într-un comunicat de presă.

Grupul finlandez, care are deja fabrici în Finlanda şi SUA, a precizat că aceasta va fi prima uzină de anvelope cu emisii zero de CO2. “Putem utiliza energia verde produsă în apropierea uzinei”, a precizat directorul de operaţiuni de la Nokian Tyres, Adrian Kaczmarczyk. Producătorul finlandez, care anterior era responsabil pentru 80% din anvelopele pentru autoturisme din Rusia, era în căutarea unei noi locaţii pentru o facilitate de producţie, după ce a luat decizia de a se retrage din Rusia ca răspuns la invadarea Ucrainei.

În data de 14 septembrie, prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu o delegaţie a companiei Nokian Tyres, discuţiile vizând pachetele de ajutor de stat disponibile pentru marile investiţii şi deschiderea manifestată faţă de nevoile de relocare a capacităţilor industriale de producţie ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar şi din zona Asiei.

Producătorul de anvelope premium Nokian Tyres vizează, pe termen mediu, vânzări nete de două miliarde de euro, precum şi un profit operaţional şi rentabilitate a capitalului angajat la un nivel de 20%. În 2020, vânzările nete ale companiei au fost de 1,3 miliarde de euro, iar numărul de angajaţi a ajuns la aproximativ 4.600. Compania Nokian Tyres este listată la Nasqad Helsinki.

articolul original.

Veste bună pentru români! Se construiește o nouă fabrică în România și se caută forță de muncă

1 November 2022 at 16:04

Se anunță noi locuri de muncă pentru români! Un cunoscut grup finlandez deschide o nouă fabrică  în România și se caută forță de muncă. Despre ce fabrică e vorba și în ce oraș vor fi disponibile posturile.

Un gigant din Finlanda investește 650 de milioane de euro în România, pentru deschiderea unor fabrici noi.

Este vorba despre grupul finlandez Nokian Tyres, care a anunțat în cursul zilei de astăzi, 1 noiembrie, că va investi milioane de euro pentru deschiderea unei fabrici de anvelope pentru autoturisme, la Oradea.

Fabrica va avea capacitatea de a produce șase milioane de anvelope pe an, iar primele anvelope ar putea să apară în 2024,  în timp ce producţia în regim comercial este aşteptată să demareze la începutul lui 2025, a precizat Jukka Moisio într-un comunicat de presă.

„Această investiţie este una strategică pentru a ne permite creşterea viitoare. O facilitate de producţie de talie mondială în Europa este crucială pentru a obţine capacitate suplimentară şi a crea o platformă de producţie echilibrată pe măsură ce punem la punct un nou Nokian Tyres fără Rusia”, a comunicat directorul general de la Nokian Tyres, Jukka Moisio, potrivit Agerpres.

Nokian Tyres deschide o fabrică nouă la Oradea / (sursă foto: Facebook)

Și-a încheiat, de curând, activitatea în Rusia

Gigantul și-a încheiat activitatea în Rusia, iar Nokian Tyres  va investi milioane de euro pentru deschiderea unei fabrici noi la Oradea. Mai mult decât atât, aceasta va fi prima fabrică cu emisii zero de CO2 din industria de anvelope și va oferi numeroase locuri de muncă pentru cei care își doresc să lucreze în noua fabrică.

„După o analiză atentă a peste 40 de locaţii şi mai mulţi factori, precum forţa de muncă calificată disponibilă, avantajele logistice şi mediul de afaceri stabil, a devenit clar că Oradea este cea mai bună alegere pentru noua noastră uzină. Suntem decişi să construim o uzină cu emisii zero de CO2, prima din industria noastră. Locaţia din România susţine acest obiectiv deoarece putem utiliza energia verde produsă în apropiere”, a declarat  Adrian Kaczmarczyk, directorul de operaţiuni de la Nokian Tyres.

articolul original.

Fabrica de Zahăr Bod reia producţia. De azi încep achizițiile de sfeclă de la fermieri

1 November 2022 at 10:51
By: M.Ex.

Compania Best Achizitii, deţinătoarea brand-ului “Zahăr BOD” şi a unei părţi reprezentive a Fabricii de Zahăr Bod anunţă că va relua producţia de zahăr din sfecla de zahăr în anul 2023 şi că, începând cu 1 noiembrie 2022, demarează procedura de negociere şi achiziţie de sfeclă de zahăr de la producătorii şi asociaţiile de producători interesate, conform news.ro.
”Compania Best Achizitii, deţinătoarea brand-ului “Zahar BOD” şi a unei părţi reprezentive a Fabricii de Zahar Bod, va relua producţia de zahăr din sfeclă de zahăr în anul 2023. În acest sens, începând cu 1 noiembrie 2022, demarează procedura de negociere şi achiziţie de sfeclă de zahăr de la producătorii şi asociaţiile de producători interesate”, anunţă compania.

Astfel, prima întâlnire cu fermierii va avea loc vineri, 4 noiembrie, ora 10:00, la sediul fabricii din Bod, întâlnire organizată în parteneriat cu Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Bod. Având în vedere interesul constant manifestat de fermieri pentru a se relua producţia de zahăr la Bod, fabrica fiind una dintre cele mai reprezentative fabrici de zahăr din ţară, se aşteaptă ca la această întâlnire să participe un număr mare de fermieri.
“Cu totii ne dorim să fie repornită fabrica. Este lesne de înţeles că acest parteneriat este un câştig atât pentru fermieri, pe de o parte pentru faptul că cei care încă mai cultivă ar avea unde să-şi vândă producţia iar pe de altă parte, cei care au renunţat să cultive vor fi tentaţi să reia această activitate, cât şi pentru noi ca ţară, deoarece, la rafturi, vom găsi din nou zahăr 100% românesc. Sperăm ca împreună cu actuala echipă de management a fabricii, pe care o văd implicată, să contribuim la redresarea pieţei româneşti de zahăr”, spune Ioan Tatu- reprezentant al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Bod.

La întâlnirea de vineri sunt invitaţi să participe toţi fermierii interesaţi din regiunea Braşov-Covasna, dar şi din alte regiuni limtrofe.
”Aşa cum a afirmat în mai multe rânduri, conducerea Best Achizitii este deschisă dialogului, colaborării şi identificării unor soluţii menite să aducă Fabrica de Zahăr Bod la standarde înalte, care să o plaseze în rândul celor mai performante fabrici de profil”, mai arată compania.

În prezent, secţia de ambalare a fabricii este activă, un număr de 40 persoane fiind angajate în aceasta. De asemenea, produsul “Zahar Bod” se găseşte în rafturile unor magazine şi lanţuri de supermarket-uri din ţară.

“Reiterez faptul că depunem toate eforturile ca în România să nu dispară tradiţia culturii sfeclei de zahăr, mai ales că în zona Braşov-Mureş-Covasna terenul agricol este cel mai bun pentru o astfel de cultură. Totodată, avem speranţa ca împreună cu fermierii români vom reuşi ca în anul ce urmează să repornim producţia de zahăr la Bod”, afirmă Mihaela Neagu, director general Best Achizitii.

articolul original.

O dulce îmbrățișare a „betoanelor armate” pe drumul istoric Dieci-Dezna – o lucrare „magistrală și epocală” Inteco Holding&Palcu, plătită de noi toți prin CJ Arad

31 October 2022 at 15:07

Nu este ceva neobișnuit ca în urma unui articol să apară reacții din partea cetățenilor. Sunt comentarii pe site-ul de știri, mesaje pe paginile de socializare sau chiar, în unele cazuri, mail-uri trimise pe adresa redacției. Însă, periodic, ne scriu cetățeni care doresc să ne semnalizeze anumite probleme pe care ei consideră că trebuiesc rezolvate, iar în majoritatea cazurilor acestea se confirmă.

Înainte de a expune cuvintele lui Laurian Horelița, se impune să facem câteva precizări:

Acesta este unul dintre cei mulți care ne-au scris în urma articolului Bătaie în biroul patronului Inteco Holding, Ovidiu Palcu. Un partener de afaceri care-și cerea banii munciți a fost „călcat pe cap”.  Cele ce urmează a fi expuse, deși o parte au legătură cu patronul firmei Inteco Holding, Ovidiu Palcu, sunt problemele de construcție ale unui drum pe care Laurian Horelița le-a sesizat.

Revenim la subiect. După cum spuneam, Laurian Horelița ne-a scris referitor la drumul Dezna-Dieci unde, după spusele lui „am constatat două poduri care trebuiau construite cu semifabricate noi și de calitate, iar firma sa le-a făcut cu semifabricate refolosite și deteriorate”. Ne-am deplasat la fața locului, unde am observat și noi neregulile semnalate, ba chiar am descoperit și altele, cel puțin la fel de grave. De la garduri distruse, la rigola de apă cu stâlpii de curent în mijlocul ei și blocarea accesului la grădini.

În unele locuri, rigola de apă a fost construită în jurul stâlpilor de curent, iar în altele… i-au încadrat în rigola de apă într-o „dulce îmbrățișare” a betoanelor armate. Nu este necesar să mai menționăm ridicolul situației.

Restul pozelor, în galerie

Observațiile lui Laurian Horelița sunt cu atât mai pertinente, cu cât acesta lucrează chiar în domeniul infrastructurii rutiere ce deservește utilaje de terasamente. Cu alte cuvinte, nici nu s-ar fi găsit un om mai potrivit să le observe. Că ni le-a semnalat, nu mai ține de profesie, ci de caracter, de educație și, să recunoaștem, de curaj.

În demersul nostru jurnalistic, vom lăsa la o parte anumite discuții pe care le-am avut cu Laurian Horelița vizavi de Ovidiu Palcu, deoarece scopul este de a remedia situația semnalată cât mai repede cu putință, întrucât deservește interesul public al cetățenilor. Cu toate acestea, discuțiile la care facem referire vor fi diseminate într-un articol ulterior, unde ne vom apleca asupra acțiunilor și conduitei omului de afaceri Palcu, deoarece sunt lucruri care nu pot fi trecute cu vederea: mulți spun că pleacă de la posibile șantaje la amenințări cu bătaia. Vă surprinde? Pe noi, nu.

„Îi rugăm pe incompetenții din CJA să rezolve aceste probleme cât mai repede”

Pentru a nu lungi dincolo de măsură introducerea, dar și pentru a ușura munca celor responsabili de înțelegere și verificare întocmai a situației semnalate, punctăm ceea ce ne-a spus Laurian Horelița, adăugând și câteva „condimente” fotografice în galerie:

„Sunt un cetățean responsabil care îmi iubesc țara. Lucrez în domeniul infrastructurii rutiere ce deservește utilaje de terasamente, iar pe Palcu îl cunosc de vreo 20 de ani. Nu am nimic personal cu acesta, dar mă doare și mă deranjează modul în care văd că majoritatea lucrărilor pe care acesta le-a făcut sunt vai de ele și i-aș ruga și pe cei din CJA să verifice puțin istoricul lucrărilor firmei înainte de a-i acorda o lucrare.

Văzând articolul dumneavoastră cu Palcu (agresivul) mi-am adus aminte că am făcut câteva postări pe pagina mea de Facebook cu podurile de pe DJ792E care sunt de tot râsul.

Am văzut acele poduri foarte rău poziționate, mai exact coronamentelele acelor poduri, care reprezintă un pericol pentru circulație și am fost curios să văd cum sunt puse semifabricatele acelor poduri. Am fost foarte surprins să văd că două poduri sunt făcute cu semifabricate refolosite și foarte prost montate, iar ca să acopere greșeala au turnat beton peste ele, dar în interiorul podului se poate vedea foarte bine că nu sunt noi.

Pentru remediere ar trebui cel puțin două poduri refăcute și sunt multe podețe care trebuiesc făcute deoarece sunt proprietăți care în urma lucrărilor făcute de cei de la Inteco Holding accesul este total imposibil. Să nu mai vorbim de gardurile rupte și distruse de aceștia. Profitând de faptul că satul mai are doar câțiva locuitori, aceștia (constructorii – n.n.) și-au bătut joc de toate terenurile din zonă, iar rigola de apă de pe marginea șoselei este chiar de tot râsul. Pe lângă faptul că stâlpii de curent sunt în mijlocul rigolei, aceasta blochează accesul în mai multe proprietăți.

Îi rugăm pe incompetenții din CJA să rezolve aceste probleme cât mai repede! Să fie redat accesul la proprietăți și refacerea gardurilor pe banii firmei!” , a conchis Laurian Horelița.

Cu cât te îndepărtezi de Arad, cu atât nu se mai vede… „parandărătul”

Am mai spus-o, în paginile acestui ziar, cu cât te îndepărtezi de municipiul Arad, cu atât firmele constructoare apelează la tot felul de „scurtături” și șmecherii (de ce să nu spunem că e vorba de „parandărătul” pentru unii primari) pentru a „pune la saltea” câțiva bani în plus. Bani care sunt ai cetățenilor și care ar trebui folosiți în interesul lor, dar care ajung să fie batjocoriți de aceste firme și de reprezentanți ai statului. De ce? Simplu. Pentru că pot și pentru că li se permite. Nefiind controlați, nefiind supervizați, plus o legislație prea permisivă, făcută parcă anume împotriva cetățenilor. Toate acestea și-au „dat mâna” pentru a crea o stare în care domnește „legea junglei”, unde trebuie să dormi cu maceta sub pernă. Sau să nu dormi deloc…

La o analiză mai atentă, pentru unele dintre aceste persoane, obișnuite să stea tolănite în fotolii și să semneze, decidenți fiind, situații de lucrări făcute de mântuială, așa cum e cea prezentată în acest articol, s-ar putea identifica și o formă de responsabilitate penală. Nu e datoria noastră o asemenea responsabilitate, datoria noastră fiind de a prezenta și a trage semnale de alarmă. Ce vă putem promite, e că vor urma și alte exemple de lucrări proaste, făcute în tot județul, pentru că sunt destui edili care au avut „curaj” să ni le „servească” sub diferite forme. Unii au motivat că ne spun „dar să nu afle Palcu că mă bagă în ziar”, alții „s-au săturat de finul lui Falcă și de lucrările sale și trebuie făcută ordine”, în timp ce altul și-a delegat atribuțiile, pentru o oră, „cât e presa-n sat”, trimițându-și aghiotanții (care, probabil, nu au servit masa cu constructorul…) „să spele rahatul” cu altă mână decât a lor…

***

Lucrarea prezentată mai sus este a Consiliului Județean Arad. Licitația a fost câștigată, așa cum spuneam, de Inteco Holding, adică Ovidiu Palcu. La un moment dat a existat și o firmă parteneră, dar s-au certat… de la bani. Prețurile au fost actualizate din cauza creșterii prețului materialelor. Lucrarea e așa cum e, iar Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, nu a fost „atins” niciodată, nici măcar cu un punctuleț, de ziarul domnului Palcu… Mai sunt și alți „grațiați”, iar în lunile care urmează o să aflați de ce.

Va urma.

articolul original.

Muzeu al comunismului, amenajat într-o clădire a fostei fabrici de țigări din Sfântu Gheorghe

23 October 2022 at 22:00
image

Un Muzeu al Comunismului va fi amenajat în clădirea depozitului de tutun al fostei fabrici de ţigarete din Sfântu Gheorghe. Proiectul va fi finanțat prin PNRR cu 11,3 milioane de euro.

Primarul din Sfântu Gheorghe Antal Árpád a semnat la Bucureşti contractul de finanţare în valoare de 11,3 milioane de euro pentru realizarea Muzeului în clădirea depozitului de tutun al fostei fabrici de ţigarete.

Conform unui comunicat al primăriei, proiectul va fi finanţat din PNRR, iar studiul de fezabilitate a fost aprobat deja de Consiliul Local Sfântu Gheorghe.

Vizitatorii vor putea interacționa cu diferitele evenimente ale comunismului

Muzeul va fi amenajat pe cele patru etaje ale depozitului, cu o suprafață totală de 3.000 de metri pătrați, şi va prezenta sistemul comunist pe epoci.

Vizitatorii vor putea interacționa cu diferitele evenimente ale perioadei, fiind interogați și apoi trimiși în camera corespunzătoare în funcție de răspunsurile lor. Vor fi prezentate povești ale deportaților, vor putea fi văzute apartamente cu mobilier de epocă. Vizitatorii vor putea trăi și celebrele sau să vadă robinete care picură, care făceau parte din cotidianul perioadei.

Pe lângă materialele proiectate, fotografii, obiecte și un lift interactiv, va fi amenajat și un Escape Room. Vor exista două săli pentru copii cu sesiuni de educație muzeală, dar și două spații de expunere pentru expoziții temporare, un magazin de cadouri, o cofetărie de epocă și o cafenea în aer liber pe acoperiș.

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ”Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar”

20 October 2022 at 19:00

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ”Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar”

Un grup de sute de fermieri din România, care l-au avut lider pe Teodor Aflat, au reușit să salveze de la dispariție Fabrica de Zahăr Luduș.

Teodor Aflat și sute de fermieri din Transilvania au reușit să preia Fabrica de Zahăr Luduș de la grupul Francez Tereos SA, grup care a deţinut până acum fabrica respectivă.

Profesorul de economie Mircea Coșea a afirmat că aceasta este o premieră în România, fiind dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat încununat cu succes.

„Este absolut meritoriu ce s-a întâmplat zilele trecute. Pentru prima oară în România, a apărut dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat și exemplul îl dă Fabrica de Zahăr de la Luduș.

Pentru mine, este un lucru extraordinar, că 800 de oameni din România au ajuns la capacitatea și la conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business și să lupte cu o situație de deblocare a unor crize, pentru că, dacă ați urmărit datele oficiale, ajungem să ne speriem de ce se întâmplă. 97% din zahărul pe care îl mâncăm vine din import. 97%! Asta înseamnă că, dacă un transport de zahăr cade, noi n-avem zahăr în România.

Ne apucăm să mâncăm miere, să exploatăm albinele. Glumesc, bineînțeles! Dar situația este gravă. Deci, există căi de ajutorare a unor populații aflate în mare pericol de dispariție economică prin alte fonduri decât prin pensii”, a declarat Mircea Coșea, răspunzând la o întrebare a reporterului Bugetul.ro, privind creșterea pensiilor în 2023.

Direcția pentru Agricultură Județeană Mureș a anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu între cultivatorii de sfeclă și patronatul francez
Ileana Guşatu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, a declarat joi, 13 octombrie, pentru AGERPRES, că în urma negocierilor dintre cultivatorii români de sfeclă cu patronatul fabricii de zahăr din Luduş, Tereos SA, s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români, însă mai este nevoie şi de acordul companiei mamă din Franţa.

„Ieri, 12 octombrie, fermierii din zona Transilvaniei, cultivatorii de sfeclă de zahăr, au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al fabricii de zahăr Tereos în vederea continuării negocierilor referitoare la achiziţionarea acestei fabrici. S-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români. Însă în vederea finalizării procedurii de achiziţie este nevoie de avizul companiei mamă din Franţa, document decisiv în acest proces, pe care sperăm că îl vor primi şi atunci acest memorandum se va putea transforma într-un contract de vânzare-cumpărare. Fermierii sunt optimişti în acest sens că vor primi avizul şi că vor putea să achiziţioneze această fabrică”, a spus Guşatu.

„Eu sper că în câteva zile să se poată obţine acel aviz necesar ca fabrica să îşi poată relua activitatea şi ca fermierii să fie sprijiniţi şi totodată să fie încurajaţi să cultive sfecla de zahăr. Ar fi păcat să pierdem această cultură importantă pentru ţara noastră. A mai rămas doar o singură fabrică în ţară din cele 33, mai ales că zona noastră, zona Transilvaniei, este o zonă propice pentru această cultură”, a mai spus ea.

Petre Daea: „El este eroul!”
Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit cu Teodor Aflat, liderul fermierilor care au salvat fabrica de la Luduș.

sursa: bugetul.ro

articolul original.

Profesorul Mircea Coșea, despre salvarea Fabricii de Zahăr Luduș: ‘Pentru prima oară în România, a apărut dovada! Un lucru extraordinar’

19 October 2022 at 21:14
image

Un grup de sute de fermieri din România, care l-au avut lider pe Teodor Aflat, au reușit să salveze de la dispariție Fabrica de Zahăr Luduș.

Teodor Aflat și sute de fermieri din Transilvania au reușit să preia Fabrica de Zahăr Luduș de la grupul Francez Tereos SA, grup care a deţinut până acum fabrica respectivă.

Profesorul de economie Mircea Coșea a afirmat că aceasta este o premieră în România, fiind dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat încununat cu succes.

Potrivit profesorului Mircea Coșea, acești fermieri s-au mobilizat pentru deblocarea unei situații de criză, ajungând la „conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business”.

Este absolut meritoriu ce s-a întâmplat zilele trecute. Pentru prima oară în România, a apărut dovada că există posibilitatea unui parteneriat public-privat și exemplul îl dă Fabrica de Zahăr de la Luduș.

Pentru mine, este un lucru extraordinar, că 800 de oameni din România au ajuns la capacitatea și la conștientizarea faptului că pot deveni cineva în business și să lupte cu o situație de deblocare a unor crize, pentru că, dacă ați urmărit datele oficiale, ajungem să ne speriem de ce se întâmplă.

97% din zahărul pe care îl mâncăm vine din import. 97%! Asta înseamnă că, dacă un transport de zahăr cade, noi n-avem zahăr în România. Ne apucăm să mâncăm miere, să exploatăm albinele. Glumesc, bineînțeles! Dar situația este gravă. Deci, există căi de ajutorare a unor populații aflate în mare pericol de dispariție economică prin alte fonduri decât prin pensii”, a declarat Mircea Coșea, răspunzând la o întrebare a reporterului Bugetul.ro, privind creșterea pensiilor în 2023.

Direcția pentru Agricultură Județeană Mureș a anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu între cultivatorii de sfeclă și patronatul francez

Ileana Guşatu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, a declarat joi, 13 octombrie, pentru AGERPRES, că în urma negocierilor dintre cultivatorii români de sfeclă cu patronatul fabricii de zahăr din Luduş, Tereos SA, s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români, însă mai este nevoie şi de acordul companiei mamă din Franţa.

Ieri, 12 octombrie, fermierii din zona Transilvaniei, cultivatorii de sfeclă de zahăr, au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al fabricii de zahăr Tereos în vederea continuării negocierilor referitoare la achiziţionarea acestei fabrici. S-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români. Însă în vederea finalizării procedurii de achiziţie este nevoie de avizul companiei mamă din Franţa, document decisiv în acest proces, pe care sperăm că îl vor primi şi atunci acest memorandum se va putea transforma într-un contract de vânzare-cumpărare. Fermierii sunt optimişti în acest sens că vor primi avizul şi că vor putea să achiziţioneze această fabrică”, a spus Guşatu.

Eu sper că în câteva zile să se poată obţine acel aviz necesar ca fabrica să îşi poată relua activitatea şi ca fermierii să fie sprijiniţi şi totodată să fie încurajaţi să cultive sfecla de zahăr. Ar fi păcat să pierdem această cultură importantă pentru ţara noastră. A mai rămas doar o singură fabrică în ţară din cele 33, mai ales că zona noastră, zona Transilvaniei, este o zonă propice pentru această cultură”, a mai spus ea.

Petre Daea: „El este eroul!”

Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit cu Teodor Aflat, liderul fermierilor care au salvat fabrica de la Luduș.

Șeful Agriculturii l-a îmbrățișat pe Aflat, moment în care l-a numit „erou”.

Teodor Aflat, mulțumiri pentru Nicolae Ciucă, Petre Daea și Adrian Chesnoiu

Într-un interviu pentru sibiu100.ro, Teodor Aflat le-a mulțumit premierului Nicolae Ciucă, ministrului Agriculturii, Petre Daea, și fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, „datorită căruia fabrica nu a fost tăiată”.

articolul original.
❌