ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 16 August 2022Ultimele Stiri

A doua Margaret Thatcher: Cine este Liz Truss, politiciana care l-ar putea înlocui pe Boris Johnson

15 August 2022 at 20:55
image

Această femeie a fost deja numită „a doua Thatcher”. Secretarul de Externe Liz Truss este unul dintre ultimii doi candidați (împreună cu Rishi Sunak) pentru a-l înlocui pe Boris Johnson în funcția de prim-ministru britanic. Ce se știe despre această femeie? Cineva o numește „foarte ciudată”, cineva știe doar despre dragostea politicianului pentru espresso și Taylor Swift. Muți se întreabă dacă politiciana de la  Oxford are calitățile necesare pentru a conduce o țară?

Liz urăște să piardă

Liz s-a născut la Oxford în 1975 într-o familie de intelectuali care o ura cu adevărat pe Thatcher. Tatăl ei era profesor de matematică, iar mama ei era asistentă și profesoară. Liz este cea mai mare dintre cei patru copii și are trei frați mai mici. A urmat școala primară în Paisley, în Scoția, apoi s-a mutat la Leeds, unde a urmat școala secundară.

Profesorii subliniind faptul că tânăra a demonstrat deja ambiție și competitivitate, dar nu i-a plăcut să piardă. Într-un interviu acordat revistei You, Truss s-a descris ca fiind o soră mai mare „autoritară” și a spus: „Întotdeauna am fost un medic care efectuează intervenții chirurgicale”.

Liz Truss a cerut abolirea monarhiei

După ce a devenit președinte al democraților liberali de la Oxford, în 1994, Truss a ținut un discurs la conferința liberal-democraților. Politiciana a cerut abolirea monarhiei. „Noi, liberal-democrații nu credem că oamenii sunt născuți pentru a conduce”, a spus ea.

Drumul spre politică

După facultate, Truss a devenit contabilă și a lucrat pentru Shell și Cable & Wireless, dar și-a dorit mereu să intre în politică. După mai multe încercări nereușite, în 2010 a fost aleasă în cele din urmă deputată pentru Norfolk South West cu o majoritate de 13.140 de voturi, iar doar doi ani mai târziu a intrat în guvern ca ministru al Educației.

Comparații cu Thatcher

Călătoria lui Truss în Europa de Est în anii ’90 i-a influențat viziunea asupra lumii și a făcut-o să admire figura cu care este adesea comparată astăzi: Margaret Thatcher. „Aceste țări tocmai redevenise libere, iar sentimentul de libertate nou găsit a fost copleșitor pentru Liz. Era convinsă că Thatcher, fiind puternică, a ales abordarea corectă”, spunea unul dintre colegii ei. Astăzi, Truss este cunoscută sub numele de „Thatcher 2.0”.

Prima femeie procuror general și Lord Cancelar

În 2016, Truss a făcut istoria Marii Britanii devenind prima femeie procuror general și Lord Cancelar din istoria de 1000 de ani a Regatului Unit. Un an după aceea, Liz a părăsit această funcție pentru a deveni secretar șef al trezoreriei. Un susținător al politicii pieței libere, ea a scris împreună cu alți parlamentari o carte intitulată „Britain Set Free”, în care este sugerată dereglementarea.

Postul de ministru al afacerilor externe

Truss a devenit secretar de externe anul trecut, când Dominic Raab a fost demis pe fondul criticilor privind gestionarea evacuării traducătorilor din Afganistan. Liz este a doua femeie care deține acest rol, după Margaret Beckett din Partidul Laburist, cu 15 ani înaintea ei. În timpul mandatului său ca secretar de externe, Truss a asigurat eliberarea cetățenilor britanici Nazanin Zagari-Ratcliffe și Anoushe Ashuri, care au fost reținuți în Iran.

Promisiuni politice

În cazul în care Liz Truss va fi aleasă în funcția de premier, aceasta promite că va reduce imediat taxele (ca orice alt candidat, cu excepția lui Rishi Sunak). Ea a spus: „Sub conducerea mea, aș începe să reduc taxele din prima zi pentru a lua măsuri imediate pentru a ajuta oamenii să facă față cheltuielilor. Trebuie să începem să aducem banii înapoi în buzunarele oamenilor imediat, știm că familiile se luptă să-și facă rost în acest moment.

Aș inversa creșterea asigurărilor naționale. La acea vreme, m-am opus în cabinet pentru că am crezut că este o greșeală și cred că este o greșeală și mai mare acum, când ne confruntăm cu probleme economice. De asemenea, aș institui un moratoriu temporar asupra nivelurilor de energie verde pentru a reduce cu 153 de lire sterline facturile de electricitate ale oamenilor.

Și nici nu aș crește impozitul pe profit, pentru că sunt de părere că este vital să atragem investiții în țara noastră”. Candidata vrea, de asemenea, să elimine taxele „verzi” la facturile la energie, să redirecționeze banii către armament. În plus, Liz se opune autoidentificării persoanelor transgender „fără controale și echilibru”, amintind că este important să luptăm în continuare pentru drepturile minorităților.

articolul original.

Volodimir Zelenski a înființat un consiliu pentru eliberarea Crimeii și a Sevastopolului. Organismul va funcționa sub coordonarea președintelui ucrainean

15 August 2022 at 20:50
image

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înființat, prin decret, un consiliu consultativ pentru „dezocuparea și reintegrarea teritoriului ocupat temporar al Republicii Autonome Crimeea și a orașul Sevastopol”, potrivit documentului publicat pe site-ul președinției ucrainene.

Organismul va funcționa sub coordonarea lui Zelenski

În decursul a o lună de zile, șeful cabinetului prezidențial ucrainean trebuie să prezinte propuneri privind componența organismului de lucru.

Recent, președintele ucrainean a menționat că acest conflict cu Rusia nu se va încheia, până când  Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova, nu va fi eliberată.

„Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată. Nu va exista o pace stabilă şi durabilă în multe ţări pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia poate să folosească peninsula noastră ca bază militară.

Acest război al Rusiei împotriva Ucrainei şi împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se termine cu Crimeea – cu eliberarea ei”, a declarant Zelenski.

articolul original.

Trambulină pentru copii pe acoperișul unui bloc cu 17 etaje, în Chișinău: „Cine a instalat această mini-moarte”

15 August 2022 at 20:12
image

Caz ieșit din comun pe acoperișul unei bloc cu 17 etaje din Chişinău, acolo unde a fost montată o trambulină pentru copii. Poliţia s-a autosesizat după ce imaginile devenite virale au stârnit revolta internauţilor.

Reacția poliției la instalarea trambulinei

O postare făcută pe rețelele de socializare a atras atenția polițiștilor, care s-au autosesizat și au demarat cercetări.

„Caz ieșit din comun pe acoperișul unei bloc cu 17 etaje de pe bd.Dacia din capitală.

Unii localnici au filmat cum pe acoperișul acesteia viețile copiilor sunt puse în pericol, fiind instalată o trambulină pe care săreau.

@a.batereanu #moldova🇲🇩 #portileorasului #like #video ♬ Mission Impossible (Main Theme) – Favorite Movie Songs

Poliția s-a autosesizat imediat și a întreprins toate acțiunile de rigoare, intervenind în vederea prevenirii unui eventual pericol pentru persoanele care foloseau acest spațiu de joacă.

Cu puțin timp în urmă aceasta a fost demontată și pericolul pentru copii exclus.

Poliția a sesizat Administrația publică locală, Autoritățile de gestionare a fondului locativ și Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, care au competențe de intervenție în astfel de cazuri.

 Inspectoratul General al Poliției solicită repetat părinților:

– supravegheați copiii mereu;

– evitați astfel de genuri de jocuri ce pun viața celor mici în primejdie;

– discutați cu ei despre pericole și urmări.

Fiți precauți, orice minut de neatenție ne poate costa viața a tot ce avem mai scump”, scrie Poliția Republicii Moldova.

Postarea a adunat zeci de comentarii

Postarea a devenit virală, iar reacția internauţilor nu a întârziat să apară.

„Părinții știau ce fac copiii? …dacă știau nu sunt întregi la minte…”

„Prostia omenească nu are capăt”

„Bravo pentru autosesizare și măsuri întreprinse”

„Câtă minte trebuie unui om să pună în pericol viețile copiilor?Doamne ferește, de se întâmplă ceva, cine răspunde? Mai ales că plasa este joasă. Neghiobi și iresponsabili.

„Când au instalat această „mini moarte „,oare chiar nimeni nu a văzut? Nu i-a băgat bumbac în cap, de consecințe?”

„Doamne ferește de așa ceva , la câte cazuri se întâmplă în ultimul timp cu copiii , asta lipsea”, sunt câteva din comentarii.

articolul original.

De la premiul Nobel, la închisoare

15 August 2022 at 19:05
image

Fosta lideră birmană Aung San Suu Kyi, deja condamnată la 11 ani de închisoare, a primit luni o pedeapsă suplimentară de şase ani pentru corupţie, transmite AFP, care citează o sursă apropiată procesului, potrivit Agerpres.

Laureată a premiului Nobel pentru pace, Aung San Suu Kyi, inculpată pentru numeroase infracţiuni de către junta ajunsă la putere după lovitura de stat din februarie 2021, riscă decenii de închisoare la capătul unui proces maraton. Împotriva sa au fost reţinute patru capete de acuzare pentru corupţie. În vârstă de 77 de ani, Aung San Suu Kyi nu a făcut comentarii la citirea sentinţei.

Departamentul de Stat american a reacţionat, declarând că această nouă condamnare constituie ”un afront la adresa justiţiei”.

Un purtător de cuvânt al diplomaţiei SUA a denunţat ”arestarea injustă şi condamnarea” laureatei premiului Nobel pentru pace, apreciind că este vorba despre un ”afront pentru justiţie şi statul de drept”.

Lovitura de stat din februarie 2021 a aruncat Myanmarul în haos. Aproximativ 2.100 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi 15.000 au fost arestaţi, potrivit unei ONG locale.

Istoric

În 1990 politiciana a primit Premiul Rafto și Premiul Sakharov pentru libertate în gândire. În anul 1991, i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, ca urmare a eforturilor ei pașnice și non-violente de restabilire a democrației, suprimată de regimul militar opresiv din țara ei. La alegerile parțiale pentru Camera inferioară a Parlamentului, Pyithu Hluttaw, din 1 aprilie 2012, Aung San Suu Kyi a fost aleasă deputată din partea cirmuscripției electorale Kawhmu.Partidul ei a obținut 43 din cele 45 locuri supuse la vot. La 2 mai 2012 a depus jurământul ca deputată.

La 8 noiembrie 2015 partidul ei, Liga Națională pentru Democrație, a câștigat majoritatea absolută a locurilor în parlament. În martie tovarășul ei de partid, Htin Kyaw, a fost ales președinte al Uniunii Birmane cu o majoritate de două treimi din voturi, având sprijinul suplimentar al unor partide mici.

In 2016 Suu Kyi a fost numită consilier de stat al Birmaniei cu prerogative de prim ministru , ministru al Oficiului Președintelui și ministru al afacerilor externe. În anii 2016-2021 în urma alegerilor democratice, a îndeplinit funcția de Consilier de stat, cu prerogative de șef al guvernului, precum și cea de ministru de externe al Birmaniei În timpul guvernării ei comandanții armatei și-au păstrat privilegii în conducerea țării. Represiunea și expulzarea în masă de către armata birmană a populației musulmane Rohyinga din nordul țării, în urma unor acțiuni naționaliste violente, a fost denunțată în lume ca „genocid ” și Aung San Suu Kyi a fost sever criticată pentru a nu fi condamnat aceste fapte. I s-au retras, drept consecință, mai multe din premiile și titlurile ce i-au fost decernate pentru lupta ei pentru drepturi cetățenești și democrație, ca de pildă, Premiul Elie Wiesel, premiul Amnesty International etc

În urma loviturii de stat militare din februarie 2021 guvernul birman a fost dizolvat, iar Aung San Suu Kyi a fost scoasă din funcții și pusă în arest la domiciliu.

În decembrie 2021 în cursul unui proces înscenat, un tribunal special al regimului militar a condamnat-o la patru ani închisoare pentru ațâțare la violență și violarea măsurilor impotriva pandemiei COVID-19. La câteva ore după verdict pedeapsa i-a fost redusă la doi ani de închisoare.

În februarie 2022 Suu Kyi a fost condamnată la o pedeapsă suplimentară de 4 ani închisoare. Luni, aceasta a fost majorată la 6 ani.

articolul original.
Ieri — 15 August 2022Ultimele Stiri

Interzicerea vizelor turistice pentru ruși „nu e o problemă în alb sau negru”, spun liderii europeni. Finlanda susține ideea, Germania se opune

15 August 2022 at 23:45
image

Liderii europeni au discutat luni, în cadrul unei reuniuni a premierilor ţărilor nordice cu cancelarul german Olaf Scholz, despre o potențială interdicție a vizelor Schengen sau a celor emise de statele membre ale Uniunii Europene pentru intrarea cetățenilor ruși pe teritoriul blocului comunitar, relatează CNN. Dar în timp ce Finlanda susține interzicerea vizelor turistice pentru ruși, Berlinul nu este de acord cu această idee.

A fost important „să impunem sancțiuni contra celor care sunt responsabili pentru război, precum și împotriva multor oligarhi și a celor care profită din punct de vedere financiar și economic de pe urma acestui regim al lui Putin, și vom continua să facem acest lucru”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, la Oslo, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierii statelor din nordul Europei.

Cu toate acestea, el i-a îndemnat pe liderii europeni să „înțeleagă, de asemenea, că există o mulțime de oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul rus”. „Și toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le îngreuneze plecarea spre libertate și părăsirea țării, pentru a scăpa de conducerea și de dictatura din Rusia”, a punctat cancelarul german, invocând astfel situația disidenților ruși.

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin nu a fost însă de acord. Ea a precizat că, deși „nu este o problemă în alb și negru”, înțelege „frustrarea pe care o au acum oamenii din Europa în legătură cu rușii care călătoresc ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.

„Cred că nu este corect ca cetățenii ruși să poată călători, să intre în Europa, să intre în spațiul Schengen, să fie turiști, să vadă obiectivele turistice, în timp ce Rusia ucide oameni în Ucraina. Este greșit”, a spus premierul finlandez, adăugând că această chestiune va trebui dezbătută atât de liderii europeni în cadrul Consiliului European, cât și între statele membre ale spațiului Schengen – o zonă în care sunt 26 de țări europene.

Premierul Norvegiei – țară membră a spațiului Schengen, dar care nu face parte, totuși, din Uniunea Europeană – a subliniat că rușii au posibilități „limitate” de a călători din cauza restricțiilor aeriene severe impuse de Europa.

Jonas Gahr Støre a adăugat și faptul că această libertate de a călători le-a permis rușilor să aibă o perspectivă diferită asupra războiului din Ucraina.

„În Rusia au o imagine în alb și negru din cauza propagandei. Așa că faptul că rușii se află în alte părți ale lumii și văd acest conflict din celălalt punct de vedere, având acces la alte informații, este, de asemenea, o perspectivă care trebuie luată în considerare”, a declarat presei Jonas Gahr Støre.

Mai mulți lideri europeni, printre care și șefa guvernului finlandez, Sanna Marin, au cerut în ultimele săptămâni ca turiștilor ruși să le fie interzis accesul în UE, pentru ca și aceștia să plătească pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Rudy Giuliani, fost primar în New York și avocat al lui Trump, este anchetat penal în legătură cu alegerile prezidențiale din 2020

15 August 2022 at 23:05
image

Procurorii din Atlanta au transmis luni, 15 august, avocaților lui Rudy Giuliani că fostul primar al New Yorkului face obiectul unei anchete penale privind încercarea fostului președintelui Donald Trump de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, scriu Associated Press și CNN.

Procurorul districtual din comitatul Fulton, Fani Willis, a deschis ancheta anul trecut, iar Giuliani, 78 de ani, ar trebui să compară miercuri, 17 august, în fața un Mare Juriu Special, pentru a depune mărturie.

Fostul primar al New York-ului a încercat să blocheze ancheta, spunând că nu ar trebui să zboare după ce a suferit o intervenție chirurgicală pe inimă, luna trecută, însă un judecător din New York a decis că Giuliani trebuie să depună mărturie.

Într-o solicitare prin care cerea mărturia lui Giuliani, procurorul Willis l-a identificat pe acesta drept avocat personal al lui Trump, cât și avocat principal al campaniei acestuia. 

„A făcut parte dintr-un plan multistatal de a influența alegerile”

Giuliani e acuzat că „a făcut parte dintr-un plan multistatal, coordonat de echipa de campanie a lui Trump, de a influența rezultatele alegerilor din noiembrie 2020, în Georgia și în alte state”, arată solicitarea procurorului.

Avocatul Rudy Giuliani a jucat un rol-cheie în încercările eșuate ale lui Trump de a întoarce rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, pierdute în favoarea lui Joe Biden.

Fostul primar al orașului New York a formulat o serie de contestații în mai multe state, însă toate au fost respinse pentru lipsă de probe și vicii de procedură.

Statul Georgia a fost câștigat de Biden cu aproape 12.000 de voturi.

Giuliani a răspândit teorii ale conspirației despre nereguli și fraude. El a acuzat doi operatori electorali din Atlanta că au introdus ilegal buletine de vot frauduloase, „cărându-le în valize”.

În vara anului trecut, Giuliani fost suspendat provizoriu din avocatură pentru afirmațiile false susținute în fața instanțelor după alegerile din 2020.

Foto: EPA

articolul original.

CIA, dată în judecată pentru spionarea jurnaliștilor și avocaților care s-au întâlnit cu Julian Assange

15 August 2022 at 22:40
image

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) şi fostul său director, Mike Pompeo, au fost dați în judecată de un grup de jurnalişti şi avocaţi, care susțin că au fost spionați atunci când l-au vizitat pe fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, în perioada în care acesta era refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Reclamanţii susţin că, în timpul mandatului lui Mike Pompeo, CIA a încălcat dreptul la intimitate al respectivilor jurnalişti şi avocaţi americani.

Printre aceştia se află jurnaliştii Charles Glass şi John Goetz, precum și avocatele Margaret Kunstler şi Deborah Hrbek, care l-au reprezentat pe Assange.

În plângere se afirmă că, înaintea vizitei lor la Assange, jurnaliştilor şi avocaţilor respectivi li s-a cerut să predea echipamentele electronice companiei private Undercover Global S.L., care la acea vreme asigura securitatea Ambasadei Ecuadorului la Londra.

„Constituția Statelor Unite îi protejează pe cetățenii americani de excesele guvernului american chiar și atunci când activitățile au loc într-o ambasadă străină, dintr-o țară străină”, a declarat Richard Roth, avocatul principal care îi reprezintă pe reclamanți.

CIA, care a refuzat să comenteze procesul, nu are voie să colecteze informații despre cetățenii americani, deși mai mulți parlamentari au afirmat că agenția deține un depozit secret de date, care include comunicații ale americanilor.

Assange a fost inculpat în SUA în mai 2019 pentru 18 capete de acuzare pentru „spionaj”, în baza unei legi votate în 1917 pentru a împiedica divulgarea de informaţii secrete în timp de război. Autorităţile americane, care consideră că Julian Assange că nu este nici jurnalist, nici editor de presă, îl acuză că a pus în pericol agenţi şi surse militare.

Fondatorul WikiLeaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019, după ce se refugiase timp de şapte ani în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra.

Foto: EPA

articolul original.

Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanșarea invaziei: „Teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas”

15 August 2022 at 21:47
image

Președintele rus Vladimir Putin a reiterat luni, la aproape șase luni după ce trupele sale au invadat țara vecină, că obiectivul Moscovei îl reprezintă cucerirea completă a regiunii ucrainene Donbas, scrie agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

În faţa invitaţilor externi la un forum militar anual organizat în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a susţinut, încă o dată, că „teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas”.

În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu „arme moderne care astăzi contribuie la victorie”.

Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a precizat şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev.

Cu toate acestea, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice „legate de evenimentele politice”.

Pentru a se putea apăra de invazia rusă, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

Foto: EPA

articolul original.

Elvețienii, îndemnați să facă stocuri de lumânări, în cazul în care Rusia taie gazul

15 August 2022 at 19:33

Elvețienii, îndemnați să facă stocuri de lumânări, în cazul în care Rusia taie gazul | Observatornews.ro

Stiri de ultima ora

Vezi și

De teamă că Rusia va opri alimentarea cu gaze, statele UE vor să consume cu 15% mai puţin. Oficialii de la Berna iau în calcul chiar oprirea căldurii în clădirile publice.

În plus, au sfătuit cetăţenii să îşi facă stocuri de lumânări, ca să nu stea pe întuneric, în cazul penelor de curent. 

Clădirile publice din Germania vor fi încălzite la maxim 19 grade Celsius la iarnă pentru a face economii

Germania urmează să scadă la maxim 19 grade Celsius în această iarnă încălzirea în toate clădirile publice prevăzute cu termostat, mai puţin în spitale şi instituţii sociale.

Clădirile publice vor putea fi încălzite doar la o temperatură de maximum 19 grade Celsius, clădirile şi monumentele nu vor mai fi iluminate noaptea şi panourile publicitare nu vor fi iluminate, a declarat ministrul Robert Habeck pentru ziarul Sueddeutsche Zeitung.

În iulie, Habeck a prezentat un nou pachet de securitate energetică pe fondul unei scăderi accentuate a aprovizionării cu gaze ruseşti. Atunci, s-a precizat că este important să se reducă consumul de gaze la companii, clădirile de birouri şi în gospodăriile private.

Observator » Stiri externe » Elvețienii, îndemnați să facă stocuri de lumânări, în cazul în care Rusia taie gazul
").insertAfter( $(this).find("h2") ).hide().css("background-color", "black"); $(this).find("a.news-item").each(function(){ if ( !$(this).data("guid") ) return; $(this).click(function(ev){ ev.preventDefault(); __secel = $(this).closest("section.video-widget"); __secel_player = __secel.find("div.main-video"); __secel.find("a.main-video").hide(); __secel_player.empty().show(); var s = document.createElement( 'script' ); s.setAttribute( 'src', "//ivm.antenaplay.ro/js/embed_weegoo.js?id=" + $(this).data("guid") + "&width=" + __secel_player.width() + "&height=" + Math.floor( __secel_player.width() * 0.56 ) + "&autoplay=1&wide=true&div_id=" + __secel_player.attr("id") ); document.body.appendChild( s ); if ( !$(this).hasClass("main-video") ){ __secel.find("a.news-item.active").removeClass("active"); $(this).addClass("active"); } }); }); }); if ( $(".__content").length ){ $(".__content").children().each(function(index){ if( $.trim( $(this).text() ).startsWith("CITEȘTE ȘI:") || $.trim( $(this).text() ).startsWith("Citește și:") ){ var el = $(''); $(this).find("a").each(function(){ el.find("ul:first").append('' + $(this).text() + '') }); $(this).replaceWith(el); } }); $(".__content blockquote p").each(function(){ if ( $(this).find("u").length ){ $(this).addClass("semnatura-citat"); $(this).find("u").replaceWith(function(){ return $(this).html();}); } }); /* $(".__content img").each(function(){ gallery_id = $(this).data("galleryid");if( 'undefined' === gallery_id ) return; gallery_item = gallery[$(this).data("galleryid")];if( 'undefined' === typeof gallery_item ) return; pel = $(this).parent("p");if ( !pel.length ) return; $(this).detach().insertAfter(pel); $(this).wrap(''); $('').insertAfter( $(this) ); pcel = $('').insertAfter( $(this).closest("a.article-image-container") ) .append('

' + gallery_item.description + '

') .append( gallery_item.credits ? '' : '' ); $('section.main-article-image .link-galerie').clone().insertAfter( $(this).closest(".thumb") ); }); */ } // new WOW().init(); const images = document.querySelectorAll('.lazy'); const config = {rootMargin: '50px 0px',threshold: 0.01}; function onIntersection(entries) { entries.forEach(entry => { if (entry.intersectionRatio > 0) { observer.unobserve(entry.target); preloadImage(entry.target); } }); } if (!('IntersectionObserver' in window)) { Array.from(images).forEach(image => preloadImage(image)); }else{ observer = new IntersectionObserver(onIntersection, config); images.forEach(image => {observer.observe(image);}); } function preloadImage(image){ image.src = image.dataset.src; } $(function() { $('a[href*="#"]:not([no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-href="#"])').click(function() { if (location.pathname.replace(/^\//,'') == this.pathname.replace(/^\//,'') && location.hostname == this.hostname) { var target = $(this.hash); target = target.length ? target : $('[name=' + this.hash.slice(1) +']'); if (target.length) { $('html, body').animate({ scrollTop: target.offset().top }, 750); return false; } } }); }); if ( $(".box-antenaplay.__rap").length ){ $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a").click(function() { $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a").removeClass("selected"); $(this).addClass("selected"); $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabel tr").hide(); $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabel tr.__wday" + $(this).data("weekday") ).show(); }); now = new Date(); now_wday = now.getDay(); if ( !now_wday) now_wday=7; $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a[data-weekday=" + now_wday + "]").click(); }
articolul original.

China şi Thailanda desfășoară antrenamente militare comune

15 August 2022 at 19:25
China şi Thailanda desfășoară antrenamente militare comune

China şi Thailanda desfășoară antrenamente militare comune la Baza forţelor aeriene regale Udorn din Thailanda până pe 25 august, scrie Xinhua.

Exercițiile "Falcon Strike 2022" cuprind avioane de vânătoare, bombardiere şi avioane de avertizare timpurie. Este pentr a cincea oară când cele două ţări realizează pregătire militară comună. Vor cuprinde manevre de lansare aeriană, ţintire la sol şi desfăşurare de trupe. Scopul este consolidarea încrederii reciproce şi prieteniei între forţele aeriene ale celor două ţări.

Thailanda vrea  să îşi consolideze relațiile militare cu China și a cumpărat echipamente militare chineze, în cadrul unui acord semnat în 2017. Dar achiziția planificată în 2020 pentru două submarine, cu valoare totală de 724 de milioane de dolari, a fost amânată din cauza opoziției populației. 

articolul original.

SUA ar putea cunoaște o nouă „centură de căldură extremă” până în 2053

15 August 2022 at 18:55
SUA ar putea cunoaște o nouă „centură de căldură extremă” până în 2053

Orașe din nordul SUA, precum Chicago, ar putea avea mult mai multe zile de căldură extremă în fiecare an, în următoarea jumătate de secol, arată un raport care folosește date hiperlocale și proiecții climatice, potrivit NBC News.

O „centură de căldură extremă” care se întinde până în nordul orașului Chicago se conturează, un coridor care trece prin mijlocul țării și care ar afecta peste 107 milioane de persoane în următorii 30 de ani, potrivit noilor date privind riscurile de căldură din țară.

Raportul, publicat luni de grupul de cercetare non-profit First Street Foundation, a constatat că, într-o coloană din inima Americii, care se întinde din Texas și Louisiana spre nord până la Marile Lacuri, locuitorii ar putea avea temperaturi ale indicelui de căldură de peste 125 de grade Celsius până în 2053 - condiții care se întâlnesc mai des în Valea Morții din California sau în unele părți din Orientul Mijlociu.

Proiecțiile fac parte din noul model de căldură extremă al Fundației First Street, revizuit de colegi, care arată că, în următorii 30 de ani, în cea mai mare parte a țării se va înregistra o creștere a numărului de zile cu temperaturi ale indicelui de căldură de peste 100 de grade, ca urmare a schimbărilor climatice.

Indicele de căldură reprezintă ceea ce simte corpul uman când se combină umiditatea și temperatura aerului. Acesta este denumit în mod obișnuit temperatura „de senzație”.

„Toată lumea este afectată de creșterea căldurii, fie că este vorba de creșteri absolute ale zilelor periculoase, fie că este vorba doar de o zi caniculară locală”, a declarat directorul de cercetare al First Street Foundation, Jeremy Porter, profesor și director al metodelor cantitative în domeniul științelor sociale la City University of New York.

A fost deja o vară sufocantă pentru o mare parte din SUA și Europa. Cel mai recent raport lunar privind clima al Administrației Naționale Oceanografice și Atmosferice, publicat la 8 august, a constatat că luna trecută a fost a treia cea mai călduroasă lună iulie din țară de la începutul înregistrărilor, în urmă cu aproape 130 de ani.

Pe măsură ce oamenii continuă să pompeze în atmosferă gaze cu efect de seră care captează căldura, temperaturile din întreaga lume cresc, ceea ce sporește atât frecvența evenimentelor de căldură extremă, cât și gravitatea acestora.

Cercetătorii de la First Street au folosit modelul lor pentru a crea un instrument online numit Risk Factor pentru a le oferi oamenilor instantanee hiperlocale despre modul în care proprietatea lor este afectată de temperaturile extreme și despre ceea ce s-ar putea schimba în următoarele trei decenii. Organizația a creat anterior resurse similare pentru a evalua riscurile unor adrese specifice în ceea ce privește incendiile de vegetație și inundațiile.

Noul model utilizează măsurători de înaltă rezoluție ale temperaturilor de la suprafața terenului și încorporează efectele acoperirii coronamentului, proximitatea față de apă și alți factori care determină variabilitatea temperaturii locale. Riscul termic viitor este apoi calculat folosind diferite scenarii de prognoză pentru emisiile de gaze cu efect de seră în următoarele decenii.

articolul original.

Pădurile Spaniei, mistuite de flăcări: peste 6.500 de hectare au ars. 300 de pompieri se luptă cu incendiile, 1.500 de oameni au fost evacuaţi

15 August 2022 at 18:43

Pădurile Spaniei, mistuite de flăcări: peste 6.500 de hectare au ars. 300 de pompieri se luptă cu incendiile, 1.500 de oameni au fost evacuaţi | Observatornews.ro

Stiri de ultima ora

Vezi și

În Alicante, focul este încă activ şi a ars deja peste 6.500 de hectare. Opt sate au fost evacuate din provincia Saragoza, iar mai bine de 1.500 de oameni au fost nevoiţi să fugă din calea flăcărilor şi să îşi părăsească locuinţele. Iar meteorologii nu vin cu veşti bune nici pentru zilele următoare, când temperaturile vor rămâne ridicate.

Observator » Stiri externe » Pădurile Spaniei, mistuite de flăcări: peste 6.500 de hectare au ars. 300 de pompieri se luptă cu incendiile, 1.500 de oameni au fost evacuaţi
").insertAfter( $(this).find("h2") ).hide().css("background-color", "black"); $(this).find("a.news-item").each(function(){ if ( !$(this).data("guid") ) return; $(this).click(function(ev){ ev.preventDefault(); __secel = $(this).closest("section.video-widget"); __secel_player = __secel.find("div.main-video"); __secel.find("a.main-video").hide(); __secel_player.empty().show(); var s = document.createElement( 'script' ); s.setAttribute( 'src', "//ivm.antenaplay.ro/js/embed_weegoo.js?id=" + $(this).data("guid") + "&width=" + __secel_player.width() + "&height=" + Math.floor( __secel_player.width() * 0.56 ) + "&autoplay=1&wide=true&div_id=" + __secel_player.attr("id") ); document.body.appendChild( s ); if ( !$(this).hasClass("main-video") ){ __secel.find("a.news-item.active").removeClass("active"); $(this).addClass("active"); } }); }); }); if ( $(".__content").length ){ $(".__content").children().each(function(index){ if( $.trim( $(this).text() ).startsWith("CITEȘTE ȘI:") || $.trim( $(this).text() ).startsWith("Citește și:") ){ var el = $(''); $(this).find("a").each(function(){ el.find("ul:first").append('' + $(this).text() + '') }); $(this).replaceWith(el); } }); $(".__content blockquote p").each(function(){ if ( $(this).find("u").length ){ $(this).addClass("semnatura-citat"); $(this).find("u").replaceWith(function(){ return $(this).html();}); } }); /* $(".__content img").each(function(){ gallery_id = $(this).data("galleryid");if( 'undefined' === gallery_id ) return; gallery_item = gallery[$(this).data("galleryid")];if( 'undefined' === typeof gallery_item ) return; pel = $(this).parent("p");if ( !pel.length ) return; $(this).detach().insertAfter(pel); $(this).wrap(''); $('').insertAfter( $(this) ); pcel = $('').insertAfter( $(this).closest("a.article-image-container") ) .append('

' + gallery_item.description + '

') .append( gallery_item.credits ? '' : '' ); $('section.main-article-image .link-galerie').clone().insertAfter( $(this).closest(".thumb") ); }); */ } // new WOW().init(); const images = document.querySelectorAll('.lazy'); const config = {rootMargin: '50px 0px',threshold: 0.01}; function onIntersection(entries) { entries.forEach(entry => { if (entry.intersectionRatio > 0) { observer.unobserve(entry.target); preloadImage(entry.target); } }); } if (!('IntersectionObserver' in window)) { Array.from(images).forEach(image => preloadImage(image)); }else{ observer = new IntersectionObserver(onIntersection, config); images.forEach(image => {observer.observe(image);}); } function preloadImage(image){ image.src = image.dataset.src; } $(function() { $('a[href*="#"]:not([no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-no-href="#"])').click(function() { if (location.pathname.replace(/^\//,'') == this.pathname.replace(/^\//,'') && location.hostname == this.hostname) { var target = $(this.hash); target = target.length ? target : $('[name=' + this.hash.slice(1) +']'); if (target.length) { $('html, body').animate({ scrollTop: target.offset().top }, 750); return false; } } }); }); if ( $(".box-antenaplay.__rap").length ){ $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a").click(function() { $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a").removeClass("selected"); $(this).addClass("selected"); $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabel tr").hide(); $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabel tr.__wday" + $(this).data("weekday") ).show(); }); now = new Date(); now_wday = now.getDay(); if ( !now_wday) now_wday=7; $(".box-antenaplay.__rap .box-antenaplay__tabs a[data-weekday=" + now_wday + "]").click(); }
articolul original.

Gospodăriile germane vor plăti 500 de euro în plus pe an pentru gaz din cauza războiului din Ucraina

15 August 2022 at 18:42
Gospodăriile germane vor plăti 500 de euro în plus pe an pentru gaz din cauza războiului din Ucraina

Gospodăriile din Germania vor plăti cu aproape 500 de euro mai mult pe an pentru gaz din cauza unei taxe stabilite pentru a contribui la acoperirea costurilor de înlocuire a livrărilor rusești, potrivit Sky News.

Germania s-a bazat în mare măsură pe gazul rusesc și este nevoită să facă o tranziție pe măsură ce țările occidentale întorc spatele Moscovei.

Taxa va fi impusă de la 1 octombrie și va rămâne în vigoare până în aprilie 2024 pentru a ajuta Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, dar și alți importatori să facă față creșterii prețurilor.

Deși gospodăriile se confruntă deja cu o creștere a costului vieții, ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat că alternativa este „prăbușirea pieței energetice germane și, odată cu ea, a unor mari părți din piața energetică europeană".

El a declarat că Germania trebuie să „ia un medicament amar" pentru a pune în aplicare o schimbare necesară.

articolul original.

Cunoscut regizor ucrainean, soldat pe front, dezvăluie realitatea: Uraa! Distrugem depozite de muniție rusești în fiecare zi; oh nu! Le-am distrus baza aeriană!; oh, nu! încă un alt sat sau oraș ne-a fost luat

15 August 2022 at 16:07
By: FLUX 24
image

Acesta afirmă într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter că „încetul cu încetul voicile voioase care preziceau ‘sfârșitul lui Putin’, înfrângerea armatei rusești, etc. încep să dispară iar acest lucru este plăcut deși, în general, veștile despre Ucraina tind să treacă în plan secund”.

Militarul ucrainean afirmă însă că acest lucru nu reprezintă o tragedie, ci doar un „adevăr al vieții”.

El spune că din interiorul luptelor situația se vede ca un roller coaster: „Uraa! Distrugem depozite de muniție rusești în fiecare zi; oh nu! Au omorât prizonerii noștri!; Uraa! Le-am distrus baza aeriană!; oh, nu! încă un alt sat sau oraș ne-a fost luat”, scrie Hotnews.

„Așa poți înnebuni și nu este o metaforă. Iar, de fapt, războiul continuă la fel cum a făcut-o din luna aprilie: ocupanții avansează încet dar constant de-a lungul a aproape întreaga linie a frontului, cu excepția sudului”, spune Demcenko.

Acesta amintește că primele trupe rusești au intratduminică în Bahmut, oraș apărat de batalionul din care face parte.

„Iar în sud, unde a fost anunțată o contraofensivă majoră, nimic nu s-a întâmplat și se pare că nu se va întâmpla. Eu cred că a fost un truc care să îi distragă pe ruși din Donbas și să își disperseze grupurile de aici. Asta pare să le fi încetinit progresul dar nu l-a oprit”, mai scrie militarul ucrainean.

El afirmă de asemenea că în unele zone ale frontului artileria rusească o depășește pe cea ucraineană de zece ori și „există locuri în care artileria noastră nu este deloc prezentă”.

„Prin urmare, dacă cineva spune ceva despre paritate, scuipați în ochii acelui prost. Ucraina încă încearcă doar să oprească această urgie”, susține el.

articolul original.

Finlanda susţine o interdicţie asupra intrării turiştilor ruşi în UE, dar Germania se opune ideii

15 August 2022 at 08:50
image

Finlanda s-a pronunţat luni pentru interzicerea intrării turiştilor ruşi în Uniunea Europeană, în cadrul unei reuniuni a premierilor ţărilor nordice cu cancelarul german Olaf Scholz, relatează DPA.

''Nu cetăţenii ruşi au început războiul, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de faptul că ei susţin războiul'', a declarat şefa executivului finlandez Sanna Marin în timpul întâlnirii găzduite de Oslo.

''Nu cred că este corect ca cetăţenii ruşi să poată intra în UE şi în spaţiul Schengen şi să meargă să admire peisajele în timp ce Rusia omoară oameni în Ucraina'', a adăugat ea. Finlanda, ce are o frontieră terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ia în considerare modalităţi de a limita unilateral vizele turistice pentru cetăţenii ruşi.

În ceea ce-l priveşte, cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat împotriva unei interdicţii de intrare în UE pentru cetăţenii ruşi. ''Nicio decizie pe care o luăm nu trebuie să complice găsirea libertăţii şi fuga de dictatorul din Rusia. Nu este războiul poporului rus, este războiul lui Putin'', a subliniat Scholz.

Şefa guvernului danez Mette Frederiksen a afirmat că ideea trebuie să fie dezbătută. ''Este de înţeles că unii europeni, poate în special ucrainenii, găsesc puţin ciudat faptul că Rusia a atacat o ţară europeană şi în acelaşi timp noi primim turişti dintr-o ţară care a atacat o altă ţară'', a afirmat ea.

Omoloaga sa suedeză, Magdalena Andersson, a menţionat că guvernul său nu şi-a structurat deocamdată o opinie pe acest subiect. ''Există argumente solide de ambele părţi'', a spus Andersson. Premierul norvegian Jonas Gahr Store, a cărui ţară nu este membră a UE, a dat asigurări că Norvegia va sprijini orice acţiune comună. 

SURSA: Agerpres

articolul original.

Şoigu discută la telefon cu Guterres despre Centrala Nucleară Zaporijjea şi masacrul de la Închisoarea Olenivka

15 August 2022 at 07:53
image

Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a discutat luni la telefon cu secretarul general al ONU Antonio Guterres despre securitatea Centralei Nucleare ucrainene Zaporijjea, aflată sub controlul armatei ruse, în sudul Ucrainei, vizată de bombardamente, relatează AFP.

”Serghei Şoigu a purtat negocieri la telefon cu secretarul general al ONU Antonio Guterres cu privire la condiţiile unei funcţionări securizate a Centralei Nucleare Zaporijjea”, anunţă într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Centrala Nucleară Zaporijjea - cea mai mare din Europa - a fost cucerită la începutul lui martie de către armata rusă, după lansarea ofensivei ruse la scară mare în Ucraina, la 24 februarie.

De la sfârşitul lui iulie, mai multe bombardamente - de care cele două părţi se acuză reciproc - au vizat instalaţia, alimentând temeri cu privire la o catastrofă nucleară şi conducând, joi, la organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, convocată de Rusia.

Kievul acuză Moscova de faptul că foloseşte centrala ca bază de atac şi depozit de material militar. Ucraina, susţinută de către aliaţii săi din Occident, îndeamnă la o demilitarizare a zonei centralei şi la retragerea forţelor ruseşti.

Şoigu şi Guterres au discutat luni şi despre explozii care au avut loc, la sfârşitul lui iulie, la Închisoarea Olenivka, în regiunea separatsită ucraineană Doneţk, în estul Ucrainei, în care au fost ucişi zeci de deţinuţi ucraineni.

Kievul acuză Moscova de masacrarea acestor deţinuţi. Moscova dezminte acuzaţiile şi acuză, din contră, că armata ucraineană a bombardat tabăra de prizonieri.

articolul original.

Trei britanici sunt acuzați de separațiștii ruși din Ucraina că ar fi mercenari. Unul riscă pedeapsa cu moartea

15 August 2022 at 20:03

Un tribunal separatist susținut de ruși din Donețk, în estul Ucrainei, a acuzat, luni, cinci cetățeni străini capturați în lupta cu forțele ucrainene de faptul că ar fi mercenari. Trei dintre ei riscă pedeapsa cu moartea.

Britanicul John Harding, croatul Vjekoslav Prebeg și cetățeanul suedez Mathias Gustafsson, care au fost capturați în și în jurul orașului-port Mariupol, riscă o posibilă condamnare la moarte în temeiul legilor autoproclamatei Republici Populare Donețk, a informat agenția de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin, potrivit Daily Mail.

Alți doi britanici, Dylan Healy și Andrew Hill, au fost, de asemenea, acuzați, dar nu riscă să fie executați.

Toți cei cinci acuzați au pledat nevinovați față de acuzații, a raportat TASS. Acesta l-a citat pe judecător spunând că procesul va fi reluat la începutul lunii octombrie.

Ca răspuns la acuzațiile aduse lui Prebeg, Ministerul croat de Externe a declarat: „Croația respinge rechizitoriul și nu îl consideră fondat și legal, deoarece se opune dreptului internațional și convențiilor internaționale privind tratamentul civililor deținuți și al prizonierilor de război.”

Citește și

Imaginile care au apărut în urma procesului de luni i-au arătat pe cei cinci inculpați europeni și presupuși „mercenari” forțați să stea într-o celulă de metal în timp ce acuzațiile lor erau citite în fața instanței. Ei au fost apoi forțați să poarte o cagulă pe cap și au fost escortați din sala de judecată de paznici masivi, care purtau șepci cu steagul rus și infamul simbol Z, sinonim cu operațiunea de război al lui Putin în Ucraina.

Cea mai recentă rundă de procese vine după ce autoritățile de la Donețk au condamnat în iunie la moarte doi britanici - Shaun Pinner, 48 de ani, și Aiden Aslin, 28 de ani, și un cetățean marocan, capturați în lupta cu forțele ucrainene împotriva Rusiei, sub acuzația de tentativă de preluare forțată a puterii și sub acuzația că ar fi mercenari.

Guvernul Regatului Unit a insistat că hotărârea pronunțată asupra lui Pinner și Aslin nu are legitimitate și că cei doi ar trebui să fie tratați ca prizonieri de război.

„Curtea Supremă a RPD a pronunțat prima sentință pentru mercenari - britanicii Aiden Aslin și Shaun Pinner și marocanul Saadun Brahim au fost condamnați la moarte, transmite corespondentul RIA Novosti din sala de judecată”, a transmis RIA în aplicația de mesagerie Telegram, la vremea aceea.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a catalogat condamnările la moarte drept o „hotărâre falsă”, în timp ce Downing Street a spus că este „profund îngrijorat” de evoluție.

Cei doi britanici s-au predat în aprilie în Mariupol, orașul-port sudic care a fost capturat de trupele ruse după un asediu brutal de câteva săptămâni, care aproape a ras orașul. Ulterior, aceștia au apărut la televiziunea rusă cerând lui Johnson să negocieze eliberarea.

Sursa: Daily Mail

Etichete: Ucraina, donetk, mercenari,

Dată publicare: 15-08-2022 23:03

articolul original.

Rusia susține că o aeronava britanică i-a încălcat spațiul aerian. Reacția Ministerului rus al Apărării

15 August 2022 at 19:34

15-08-2022 | 22:39

aeronava britanica rusia
flightradar24.com

Un avion de luptă rusesc a forțat o aeronava britanică să iasă din spațiul aerian al Rusiei, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

autor

Oficialii susțin că o aeronavă de recunoaștere britanică a încălcat granița aeriană rusă în apropierea Capului Svyatoy Nos, situat între Marea Barents și Marea Albă.

Sursa: SkyNews

Etichete: Rusia, Marea Britanie, aeronava,

Dată publicare: 15-08-2022 22:34

articolul original.

Finlanda vrea ca UE să limiteze vizele turistice pentru ruși: „Nu e corect ca rușii să fie turiști în Europa, în timp ce țara lor omoară oameni în Ucraina” / Germania se opune. Argumentele lui Olaf Scholz

15 August 2022 at 19:29
image

Finlanda insistă ca acordarea de vize turistice rușilor să fie limitată în UE. Nu e normal ca rușii să se distreze prin Europa, în timp ce statul lor omoară oameni în Ucraina, spune premierul finlandez Sanna Marin. Deloc o surpriză, opoziția vine din Germania. Cancelarul Olaf Scholz afirmă că o astfel de măsură i-ar bloca în Rusia pe oamenii care se opun războiului și care vor să fugă de dictatura lui Vladimir Putin.

Contre în Europa pe tema acordării de vize turistice rușilor

Rușii pot mai greu să ajungă în UE de când zborurile din Rusia au fost interzise, dar mulți tot reușesc să ajungă în Uniune trecând terestru prin Finlanda, țară cu care au o lungă graniță comună.

La începutul acestei luni, Finlanda a prezentat un plan de limitare a vizelor turistice pentru rușii care doresc să viziteze țara, dar liderii de la Helsinki speră la o decizie comună la nivelul UE.

În paralel, Letonia a transmis că nu va mai acorda vize cetăţenilor ruşi, Estonia a blocat permisele de şedere temporară și vizele de studiu, iar Bulgaria a încetat să mai elibereze vize turistice pentru ruși.

Ca la toate valurile de sancțiuni impuse Rusiei după invazia în Ucraina, opoziția vine din Germania.

Argumentele pro și contra limitării vizelor pentru ruși

„Rușii de rând nu au pornit războiul, dar trebuie să înțelegem că ei îl susțin. Nu e corect ca rușii să poată intra în Europa, în Schengen, să fie turiști, în timp ce Rusia ucide oameni în Ucraina”, a declarat premierul finlandez Sanna Marin, într-o conferință comună cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Scholz, în schimb, vede altfel situația: „Vom continua să facem acest lucru (să aplică sancțiuni celor cu legături directe cu războiul), dar cred că acesta nu e războiul poporului rus, ci războiul lui Putin. Trebuie să înțelegem că mulți oameni fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul. Deciziile noastre nu ar trebui să facă mai complicat pentru acești oameni să-și părăsească țara, pentru a scăpa de dictatura din Rusia”.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat că încă nu a luat o decizie pe acest subiect, iar Danemarca a îndemnat la unitate europeană împotriva Moscovei.

articolul original.
❌