ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

EXCLUSIV | Exponatele care prezintă ororile comunismului din întreaga Europă vor fi aduse la Timișoara, pentru anul în care orașul este Capitala Europeană a Culturii

23 November 2022 at 14:36

Spațiul expozițional al Asociației Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989, de la Timișoara, a fost reamenajat pentru manifestările care debutează anul acesta, în decembrie și se întind până în ianuarie 2024. Localnicii și turiștii sunt așteptați la o serie de expoziții inedite, în anul în care Timișoara devine Capitala Culturii Europene.

Încă din curtea Memorialului Revoluției din Timișoara, vizitatorii sunt întâmpinați cu un simbol internațional al ororilor regimului comunist. Este vorba despre o bucată din Zidul Berlinului, ajunsă la Timișoara, după ce în 2001, cei de la Memorial au realizat mai multe expoziții itinerante, prin mai multe orașe din Germania.

Atunci au intrat în contact cu cei de la Fundația Federală pentru Prelucrarea Dictaturii Partidului Socialist Unit din Germania, instituția care are în custodie bucățile rămase din ceea ce a fost Zidul Berlinului. Împreună cu ei s-a ajuns la ideea ca, această bucată de zid, să fie donată Memorialul Revoluției din Timișoara, pentru faptul că este o instituție care onorează lupta împotriva comunismului. Gino Rado, președintele asociației spune că această donație s-a dorit ca un gest care să lege cele două asociații și cele două orașe.

„Așa s-a ajuns la această idee, prin care Primăria Berlinului să doneze această parte de zid Memorialului Revoluției, considerând că noi suntem o instituție care luptăm și prezentăm ororile regimului comunist și cel mai bun loc considerat pentru această bucată de zid e la noi în curtea instituției”, susține președintele Memorialului Revoluției.

Expoziții internaționale pentru turiștii din întreaga lume care vor sosi la Timișoara

Gino Rado anunță că, atât la sfârșitul acestui an, cât și în 2023, când Timișoara este Capitala Culturii Europene, vizitatorii sunt așteptați la sediul instituției cu foarte multe expoziții și evenimente despre ceea ce a însemnat comunismul și ororile sale.

„Pentru decembrie, avem foarte multe evenimente. Vor începe 7 decembrie, cu o expoziție foarte interesantă despre perioada comunistă, până în zilele noastre. Apoi vom avea expoziții despre comunism, despre revoluția din celelalte orașe martir din România. Vom avea, în 12 decembrie, o altă expoziție foarte, foarte interesantă, adusă de la București. Gold Flat se numește și practic este amenajarea unui apartament al timpurilor comuniste, dar cu totul poleit cu aur. Va fi o expoziție spectaculoasă. Pregătim inclusiv trei reprezentații de teatru mic, toate pe tema comunismului și a revoluției. Apoi deja tradiționalele pelerinaje prin Timișoara, la cele 13 monumentele ale noastre, pelerinajul la București și la Popești-Leordeni, pe urmele eroilor martir, la crematoriul de la București. Și avem desigur și o nouă ediție a Cupei Memorialul Revoluției la minifotbal, unde vor participa diverse echipei ale unor instituții cu persoane care necesită sprijin social. Nu în ultimul rând, avem și lansarea revistei noastre științifice numerele 29 și 30”, povestește Gino Rado, pentru Gândul.

Pentru anul viitor, programul pregătit de cei de la Memorialul Revoluției este unul spectaculos, cu manifestări și expoziții din întreaga Europă.

„Avem pregătite un număr de 11 expoziții internaționale din țările foste comuniste, pe tematică cum a fost comunismul acestei țări. Prima eveniment, va fi din 9 februarie, o expoziție din Polonia despre Solidarnosc, și avem programată lună de lună câte o expoziție, până 15 ianuarie 2024. Sunt semnate deja parteneriatele cu Muzeul Național din Albania, Muzeul Național din Ungaria, Muzeul Național și Universitatea de Istorie din Moldova, cu Ambasada Lituaniei în România și așa mai departe. Vom avea și o expoziție a rețelei memoriei din România. O rețea alcătuită din mai multe instituții pe de profil din România, muzee și memoriale, sub tutela Academiei Române și a Muzeului Național de Istorie. Va fi o expoziție unicat, care nu s-a mai făcut în țara noastră”, mai spune Gino Rado.

În fiecare an, cu excepția perioadei de pandemie, Memorialul Revoluției din Timișoara a fost vizitat de aproximativ 10.000 de persoane, atât localnici cât și din afara orașului sau a țării.

Daniel Groza și-a început cariera de jurnalist în anul 1997, în presa locală, ca reporter la ziarul Redeșteptarea din Lugoj (6 ani), ziar la care a continuat ca redactor-șef (7 ani). A mai fost editor la Evenimentul Zilei, Ediția de Vest (2 ani), citeste mai mult
articolul original.

Experiența pe care a trăit-o Smaranda în timpul sarcinii a împins-o să demareze un proiect care va revoluționa medicina

20 November 2022 at 19:58
image

Smaranda Belciug, în vârstă de 38 de ani, este o persoană care a trăit o experiență în timpul sarcinii și care a împins-o să demareze un proiect care va revoluționa medicina. Alături de o echipă de profesioniști, își dorește să ajute și alte mame. Iată detaliile mai jos, în articol.

Smaranda Belciug a trecut printr-o experiență, în urmă cu 9 ani, care a făcut-o să demareze un proiect ce va sări în ajutorul femeilor însărcinate. La vremea respectivă, femeia în vârstă de 38 de ani era însărcinată. Se afla în a 33-a săptămână de sarcină, iar medicul obsetrician i-a comunicat, atunci, în urma efectuării unei ecografii, faptul că fătul ar fi dezvoltat insuficient. Și-a dat seama, însă, că medicul greșise.

„Media măsurătorilor era foarte mică, dar valorile erau foarte dispersate. Mi-a spus că este grav și că trebuie scos copilul. Se stabilise deja că este preamatur copilul, că va beneficia de incubator, de ventilator, vă dați seama. Un coșmar pentru orice mamă. Și, l-am rugat pe medic, cu toate că toată lumea spune că medicina nu e matematică, să mai așteptăm un pic și să mai facem o ecografie peste câteva zile. I-am spus că nu cred că este corectă măsurătoarea. Am repetat-o și mi-a spus: da, ai dreptate, copilul este în regulă”, sunt mărturisirile făcute de Smaranda Belciug. A născut un băiețel perfect sănătos!

Experiența pe care a avut-o în timpul sarcinii a inspirat-o să demareze un proiect

La momentul respectiv, aceasta a născut cu ajutorul altui medic. Și, împreună, au scris o carte despre Inteligența Artificială în sarcină. Și tot în urma experienței pe care a avut-o Smaranda Belciug a luat naștere proiectul „Paradise”.

Din dorința de a ajuta și alte mame, Smaranda Belciug, conferențiar la Facultatea de Științe a Universității din Craiova, a dorit să existe un mod prin care să se reducă rata de eroare în interpretarea unui diagnostic. Lucru pe care l-a și reușit. În 2021 a depus un proiect și a reușit să primească finanțare din partea Ministerului Cercetării. Echipa de experți și specialiști a pus cap la cap un soft care ar putea să depisteze anomaliile congenitale. Practic, poate fi considerată o adevărată revoluție în medicină.

„Medicul se uită la stomacul fătului, să zicem. Și dacă vede o anomalie, bine, dacă, nu, nu. Ce face acest soft de inteligență artificială este ca, folosind o bază de date de antrenament conținând filme etichetate de medici foarte experiementați ca fiind cu copii sănătoși sau bolnavi, învață să recunoască singur când vede o imagine dacă acel organ are sau nu anomalii. Nu pune diagnostic, să fie foarte clar!”, a mai spus aceasta, arată Adevarul.

Citește și „REVOLUȚIE” PE PIAȚA ALIMENTARĂ!? CE AU DESCOPERIT CERCETĂTORII DESPRE ROȘIILE MODIFICATE GENETIC

Sursă foto: Pixabay

articolul original.

Premierul Ciucă: Am apreciat foarte mult modul în care arată Vicovu de Sus și faptul că există un spirit și o voință să continue să se dezvolte

10 November 2022 at 13:18

După întâlnirea cu premierul Ucrainei, Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, a participat la Primăria din Vicovu de Sus la o întâlnire cu reprezentanții administrației publice locale din județul Suceava.

La finalul acesteia, Nicolae Ciucă i-a mulțumit președintelului Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, tuturor primarilor care administrează localitățile situate de-a lungul graniței cu Ucraina ”pentru efortul pe care l-au făcut, implicându-se încă din prima zi a începerii conflictului din Ucraina în tot ceea ce a însemnat sprijinul și spiritul de solidaritate pe care l-au arătat cetățenii români, în mod deosebit sucevenii, și totodată am reușit în perioada aceasta scurtă de timp, cât am avut întâlnirea cu autoritățile locale, să discutăm problemele pe care dumnealor le au și, desigur, alte propuneri care vin să asigure și să mărească această capacitate de mobilitate”.

De asemenea, premierul Ciucă a apreciat în mod deosebit cum arată și cum este administrat orașul Vicovu de Sus: ”Am putut să constat cu mare plăcere că la nivelul orașului Vicovu de Sus există proiecte pe fonduri europene în valoare de peste douăzeci de milioane de euro și am apreciat foarte mult modul în care arată localitatea și, în mod deosebit, faptul că există un spirit și o voință să continue să se dezvolte. Vorbim de o localitate de 17.000 de locuitori, care are cel mai mare liceu din  județ și care are la școală înscriși peste 4.000 de copii. Ca atare, măsurile pe care le luăm trebuie să fie coordonate în deplină înțelegere cu autoritățile locale, astfel încât să nu perturbăm viața în orașul Vicov, ci să facem în așa fel încât să sprijinim și să putem să venim cu măsuri care să asigure dezvoltarea comunității”, a spus Nicolae Ciucă.

Totodată, acesta a mulțumit și locuitorilor orașului Vicov ”pentru tot ceea ce fac și pentru modul în care au înțeles să sprijine, să se coordoneze cu autoritățile locale”.  Premierul a precizat că a discutat cu arhitectul și șeful de proiect de la nivelul Primăriei și există deja 2 proiecte care sunt în analiză. Măsuri concrete în perioada imediat următoare vor fi asigurate și dezvoltate împreună cu Ministerul Transporturilor, astfel încât să poată să fie realizate sensuri giratorii care să fluidizeze circulația și niște benzi suplimentare la actualele căi de comunicații, care să asigure, de asemenea, refugiu pentru a nu se crea blocaje în trafic după deschiderea noului punct de frontieră.

”Totodată, există o variantă de drum ocolitor, care este prevăzută în programul Anghel Saligny, și, de asemenea, cea de-a doua variantă este cea a unui drum de-a lungul graniței, care să lege  Vicovu cu ruta principală de transport. De asemenea, și locuitorii din Ulma, prin primarul lor, își doresc foarte mult să facem în așa fel încât și punctul de trecere a graniței de la Ulma să fie operaționalizat și să continue să asigure mobilitatea cetățenilor români și ucraineni de-a lungul graniței”, a mai declarat premierul Nicolae Ciucă. (O.S.).

articolul original.

Revoluția din Octombrie – bolșevicii cuceresc Rusia (1917)

7 November 2022 at 05:58

În această zi a avut loc unul dintre cele mai improbabile evenimente din istorie. Evenimentul a fost anunțat cu acest mesaj, la ora 10 dimineața, mesaj compus de Lenin doar cu câteva minute înainte: „CĂTRE CETĂȚENII RUSIEI! Guvernul provizoriu a fost destituit…”

Însă ce s-a întâmplat în timpul nopții nu a fost o răscoală glorioasă a muncitorilor, nu a fost vorba de lupte de stradă, nici de un asalt asupra Bastiliei, ci doar de o lovitură ușoară și fără vărsare de sânge executată atât de discret încât aproape nimeni nu i-a rezistat și doar câțiva au știut că s-a întâmplat. Totuși, când s-a terminat, orașul Sankt-Petersburg și guvernul Rusiei erau în mâinile bolșevicilor.

Probabil că și cea mai neînsemnată rezistență ar fi putut schimba soarta acestei lupte. Bolșevicii preluaseră controlul doar pătrunzând în sedii și dându-i afară pe cei care se aflau la serviciu: oficii poștale, gări, bănci, poduri și centre de comunicații și-au schimbat directorii fără nici un foc de armă. Când a sosit dimineața, doar Palatul de Iarnă rămăsese sub controlul prim-ministrului, Aleksandr Kerenski, și al guvernului provizoriu.

Lăsându-i în urmă pe membrii cabinetului său, Kerenski a plecat din Sankt-Petersburg cu mașina, deghizat, căutând trupe care să apere guvernul. La Pskov a convins câteva unități de cazaci, din Corpul III de Cavalerie, să îl însoțească, dar când soldații au descoperit că nici o altă unitate nu li se va alătura, l-au părăsit la două ore distanță de capitală.

Fără trupe suficiente pentru a cuceri Palatul de Iarnă, deși acesta era slab apărat, bolșevicii au ordonat artileriei Fortăreței Petru și Pavel să tragă asupra clădirii. Din 35 de obuze trase, două și-au atins ținta, provocând pagube minore. „Asaltul” asupra Palatului, descris mai târziu de către istoricii bolșevici ca fiind evenimentul epic al unei mari revolte populare (numită Revoluția din Octombrie, deoarece în Rusia încă se mai folosea calendarul pe stil vechi, cel iulian), a avut loc în noaptea aceea abia după ce majoritatea apărătorilor descurajați – cadeți la vârsta adolescenței – simțind că întăririle nu aveau să apară, fugiseră pe furiș, și doar atunci pentru că, așa cum scria George Kennan, „cineva lăsase din neatenție ușa din spate deschisă”.

În capitala Rusiei, cel puțin, prima zi a luptei pentru putere se încheiase cu succes, chiar dacă nu eroic, pentru bolșevici. În alte locuri nu a fost la fel de ușor – acolo unde existau forțe de rezistență, acestea au învins de cele mai multe ori – însă autoritățile, civile sau militare, nu au fost prea hotărâte să se salveze. Așa că improbabilul a devenit realitate. În câteva săptămâni, în majoritatea orașelor din centrul Rusiei, bolșevicii, cu doar 25 000 de membri în toată țara, puseseră mâna pe putere în numele a 100 de milioane de ruși, dintre care majoritatea nu auziseră vreodată de bolșevici.

Nimeni nu a plâns sfârșitul guvernului provizoriu. Veniseră la putere în vremuri nesigure, în vidul lăsat de căderea monarhiei, în februarie. Nu puteau să guverneze o Rusie ce devenise greu de controlat din cauza nenumăratelor probleme aduse de război, sărăcie, inflație, greve și revolte.

Un martor ocular al evenimentelor din acea zi a fost John Reed, căruia i-a plăcut ceea ce a văzut. Mai târziu, în „Zece zile care au zguduit lumea”, amintea cum se simțise în dimineața următoare: „Acum mai era de cucerit Rusia cea mare și apoi lumea întreagă. Avea Rusia să îi urmeze și să se ridice? Și lumea – ce se va întâmpla cu ea? Popoarele se vor ridica și ele, ca o maree roșie mondială? Deși era 6 dimineața, noaptea era încă apăsătoare și rece. Se zărea doar o paloare ușoară, nepământeană care se furișa pe străzi estompând focurile de veghe, umbra unui teribil răsărit cenușiu care se întindea peste Rusia.”

Tot la 7 noiembrie:

1783: Ultima execuție prin spânzurare cu public din Anglia are loc când falsificatorul John Austin este executat la Tyburn.

1805: Exploratorii Lewis și Clark devin primii americani care traversează America de Nord și ajung pe Coasta de Vest.

1867: Omul de știință polonez Marie Curie (născută Sklodowska) se naște în Varșovia.

1913: Se naște filosoful și romancierul francez Albert Camus.

Geo Alupoae, critic de teatru.

Revoluția din Octombrie - bolșevicii cuceresc Rusia (1917), 9.0 out of 10 based on 1 rating
articolul original.

Leon Troţki, revoluţionarul care şi-a luat numele după şeful temniţei în care a fost deţinut. Ulterior, a fost ucis cu un cuţit de spart gheaţa de agentul lui Stalin – VIDEO

7 November 2022 at 05:35
La 7 noiembrie 1879 s-a născut revoluţionarul rus Leon Troţki, autorul volumelor "Revoluţia trădată" şi "Stalin", ambele lucrări antistaliniste (m. 21 august 1940)

Leon Troţki, pe numele său adevărat Leib Bronştéin, s-a născut în Ianovka (Ucraina de astăzi), în familia unui prosper fermier evreu. Şi-a făcut studiile la Odessa şi a prins gustul revoluţiei încă de pe când era elev.

A cunoscut doctrina marxistă, a început să frecventeze exilaţii politic, fiind interesat de lecturile interzise. S-a înconjurat de revoluţionari, iar în 1897 a participat la prima rebeliune, alături de Uniunea Muncitorilor din sudul Rusiei. Arestat un an mai târziu, a fost deportat în  Siberia. într-o închisoare de transfer, pe drumul spre taigaua rusă, a cunoscut-o pe Alexandra Lvovna, o tânără revoluţionară cu care a avut două fiice. În 1902, a fugit din detenţie şi şi-a schimbat numele în Leon Troţki, pseudonim care i-a marcat destinul. Troţki a fost numele temnicerului-şef al închisorii din Odessa.

A fugit la Londra, unde l-a cunoscut pe V. I. Lenin. A revenit în ţara în 1905, a continuat activitatea publicistică şi a încurajat protestele şi revoltele care au erodat puterea ţarului Nicolae. Arestat, este trimis din nou în exil, în Siberia, de unde va reuşi să evadeze. Mai târziu, va recunoaşte că evenimentele i-au fost de folos pentru Revoluţia Rusă din 1917. Timp de zece ani a trăit în Europa, schimbându-şi des reşedinţele. Azi la Viena, mâine la Zurich, poimâine la Paris, apoi la New York. Mare parte din timp şi l-a petrecut la masă de scris, a editat ziare şi diferite publicaţii pe care le aducea în Rusia cu ajutorul contrabandiştilor.

S-a reîntors în Rusia o dată cu Revoluţia din 1917, al cărui lider devenise. S-a alăturat în mod oficial Mişcării Bolşevice, apoi s-a aliat cu Lenin, care devenise conducătorul noului Guvern Sovietic.

Primul rol al lui Troţki în guvern a fost de comisar al poporului pentru Afaceri Externe, postură din care s-a ocupat de întocmirea unui tratat de pace care să pună capăt participării Rusiei la Primul Război Mondial. Când şi-a încheiat misiunea, a renunţat la această funcţie, preluând în subordine Armata Roşie. A continuat colaborarea cu Lenin şi chiar a fost văzut ca un succesor al lui, dar soarta i-a pregătit alt plan.

La moartea lui Lenin, în 1924, puterea a fost preluată de Stalin, care a făcut tot ce-a putut ca să se descotorosească de Leon Troţki. În ianuarie 1928, a fost exilat la Alma-Ata (actualmente Almaty, în Kazahstan), iar un an mai târziu a fost expulzat din ţară. A luat din nou  calea pribegiei şi timp şapte an şi-a găsit cămin în Turcia, Franţa, Norvegia şi Mexic, unde a cunoscut-o pe Frida Kahlo (al cărei soţ, celebrul pictor Diego Rivera, era comunist) cu care se spune că a devenit mai mult decât prieten.

De fapt, America Centrală şi de Sud a fost gazdă pentru mulţi refugiaţi politici din Europa. Pentru Leon Troţki, refugiul a fost Ciudad de Mexico, unde a fost asasinat în 21 august 1940 de către Ramon Mercader, un agent stalinist. Leon Troţki a sfârşit cu un cuţit pentru spart gheaţa înfipt în ceafă.

Complexul fortificat în care şi-a găsit sfârşitul Troţki a fost deschis ca muzeu în 1990, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la asasinarea acestuia.

În centru, locuinţa este păstrată exact ca în timpurile în care era locuită de revoluţionarul rus împreună cu soţia sa. Pe biroul lui Troţki, jurnalul său a rămas deschis la ziua în care a fost asasinat. În grădinile împrejmuitoare se află şi mormântul revoluţionarului.

Revoluţionarul nu a fost niciodată reabilitat în Rusia.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 noiembrie:

1877 – Începe asaltul final al trupelor române asupra redutei Rahova

1910 – A încetat din viaţă scriitorul rus Lev Tolstoi („Război şi Pace”).

1913 – S-a născut scriitorul francez Albert Camus: „Străinul”, „Ciuma”, „Starea de asediu” (m. 4 ianuarie 1960)

1917 – Revoluţia bolşevică; la Petrograd, revoluţionarii au înlăturat guvernul provizoriu.

1992 – A încetat din viaţă politicianul slovac Alexander Dubček. După numai opt luni de la instalarea sa în funcţia de prim-secretar al CC al PC (5 ianuarie 1968-17 aprilie 1969), trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române, au pus capăt regimului său comunist moderat (1968). În 1989, în urma schimbărilor radicale petrecute în ţara sa, Dubček a fost reabilitat (n. 27 noiembrie 1921)

1996 – CDR şi USD au semnat un acord de colaborare guvernamentală prin care se proclama drept obiectiv fundamental al acestei alianţe „înlăturarea totală a regimului Iliescu”.

1996 – Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 3 noiembrie. Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost: Ion Iliescu-32,25%; Emil Constantinescu-28,21%; Petre Roman-20,54%. Rezultatele alegerilor pentru Senat au fost: CDR-30,70%; PDSR-23,08%; USD-13,16%; UDMR-6,81%; PRM-4,54%; PUNR-4,22%. Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputaţilor au fost: CDR-30,17%; PDSR-21,52%; USD-12,93%; UDMR-6,64%; PRM- 4,46%; PUNR-4,36%.

1997 – Conducerea Bisericii Ortodoxe Române a respins acuzaţiile aduse unora dintre ierarhi, potrivit cărora unii membri ai Sfântului Sinod ar fi fost colaboratori ai Securităţii.

1998 – Alianţa pentru România a lansat, la Alba Iulia, un program cuprinzând 150 de propuneri menite să elimine criza din agricultură şi să revitalize producţia din sectorul agricol.

2003 – A încetat din viaţă scriitorul Iosif Naghiu, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani (n.11 martie 1932)

2007 – Senatorii au aprobat propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare – „RABLA” pentru tractoare.

articolul original.

Istoria Revoluției din 1989, disciplină opțională pentru elevii de liceu

6 November 2022 at 06:00
image

Elevii din ultimul an de liceu vor studia, opțional, o nouă disciplină, respectiv „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea promulgată recent de președintele Klaus Iohannis are ca obiect de reglementare introducerea în curricula școlară/planurile-cadru de liceu a disciplinei „ de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România”, în scopul asigurării unei bune informări a elevilor despre cel mai important moment revoluționar al istoriei noastre recente, se menționează în raportul comisiei de specialitate din Camera Deputaților.

Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru această disciplină se vor elabora de către Ministerul Educației, în colaborare cu reprezentanții organizațiilor de revoluționari.

Istoria Revoluției din 1989, disciplină opțională pentru elevii de liceu

Cadrele didactice pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate. Legea a fost promulgată recent de președintele Klaus Iohannis.

Legea, inițiată de parlamentarul PNL Marilen Pirtea, a fost adoptată în Camera Deputaților cu 215 voturi „pentru”, 17 „contra” și 44 de abțineri. la Senat a fost adoptată cu 103 voturi favorabile, trei împotrivă și o abținere.

articolul original.

Cum a vrut Gheorghe Gheorghiu-Dej să trimită tancurile peste unguri, la Budapesta

23 October 2022 at 04:30
image
La 23 octombrie 1956 a început Revoluţia anticomunista din Ungaria, când un grup de studenţi au organizat o demonstraţie, care nu avea legătură cu situaţia din Ungaria, ci cu cea din Polonia.

La Poznan izbucnise în iunie, acelaşi an, o revoltă serioasă, anti-sovietică, înăbuşită de armată. Proteste similare avuseseră loc la Praga şi în Estul Germaniei.

Studenţii unguri auziseră că polonezii plănuiesc noi proteste şi au decis să îi susţină. Aşa începea revoluţia ungară din 1956. Protestul studenţilor a determinat zeci de mii de oameni să iasă în stradă, iar demonstraţia s-a transformat într-un protest la scară largă împotriva sovieticilor.

Pe 4 noiembrie, tancurile sovietice intrau în Budapesta. Au început bătălii sângeroase pe străzi, iar ungurii au început să fugă în număr mare în Austria. Până când graniţele au fost închise complet, 180.000 de refugiaţi unguri ajunseseră în Austria, iar 20.000 fugiseră în sud, în Iugoslavia. Dintre cei 200.000, un sfert nu împliniseră 20 de ani. Austria a intrat într-o criză, deoarece a trebuit să facă faţă unui număr neaşteptat de mare de imigranţi. Guvernul de la Viena s-a descurcat într-un mod remarcabil. În final, 180.000 din cei 200.000 de refugiaţi au fost distribuiţi în 37 de ţări – printre care SUA, Canada, Republica Federală Germană, Australia şi statele din Scandinavia, primii 100.000 în primele zece săptămâni. Aproximativ 10.000 de oameni au fost obligaţi să se întoarcă în Ungaria, din cauza unor probleme administrative.

România, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, a susţinut intrarea tancurilor sovietice în Budapesta.

Agasat de repetatele aluzii ale tovarişilor maghiari la repunerea în discutie a statutului Ardealului, Dej a receptat evenimentele din Ungaria, ca având un caracter antiromanesc. Machiavelli din Carpaţi se temea în plus că minoritatea maghiară din România, care număra aproape două milioane de oameni, era predispusă sa urmeze exemplul Budapestei. Exista şi temerea că o Ungarie condusa de „fascişti” ar fi putut emite unele pretenţii la Transilvania.

Râvna lui Dej a ieşit la iveală înca din timpul convorbirilor cu N.S. Hruşciov, care venise la Bucureşti, la 1 noiembrie, pentru a se consulta cu liderii comunişti din România şi Cehoslovacia. La discuţii au participat din partea romana Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş şi Nicolae Ceauşescu, care răspundea de Forţele Armate şi de Securitate.

Potrivit memoriilor sale, Hruşciov a constatat cu satisfacţie că românii erau de acord că în Ungaria trebuie intervenit urgent şi decisiv. Mai mult, Dej a vrut chiar să se implice militar. Liderul sovietic a respins însa oferta, amintindu-le ironic românilor că au „experienţă”, întrucat in 1919 lichidasera Republica Ungara a Sfaturilor, iar acum ar fi dorit să ocupe din nou Budapesta. Dar, dacă în 1919 interveniseră pentru a curma un experiment bolşevic, în 1956 ar fi luptat pentru a-l susţine.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 23 octombrie:

1817 – S-a născut Pierre Larousse, pedagog şi lexicograf francez (m. 3 ianuarie 1875).

1877 – A încetat din viaţă istoricul, filologul şi omul politic Alexandru Papiu Ilarian, membru al Academiei Române (n. 27 septembrie 1827).

1906 – A încetat din viaţă pictorul francez Paul Cezanne, unul dintre precursorii artei secolului al XX-lea (n. 19 ianuarie 1839).

1940 – S-a născut ziaristul Cornel Dumitrescu, stabilit din 1976 în SUA. După plecarea din România, în 1975, colaborează la „Europa Liberă” până 1988. Din 1988, împreună cu Dan Costescu editează săptămânalul independent „Lumea liberă”, devenit mai târziu „Lumea liberă românească” (d. 24 Iunie 1990).

1956 – A început Revoluţia anticomunista din Ungaria.

1957 – A încetat din viaţă Mihai Codreanu, poet de factură parnasiană şi simbolistă; a fost directorul Teatrului Naţional din Iaşi (1919-1923), profesor şi rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iaşi şi director al revistei „Însemnări ieşene” (n. 25 iulie 1876).

1958 – Scriitorul sovietic Boris Pasternak primeşte premiul Nobel pentru Literatură.

1998 – A încetat din viaţă actorul Silviu Stănculescu, cunoscut pentru rolurile din „Mircea” – 1989 şi „Liceeni” – 1987 (n. 24 ianuarie1932).

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2002 – A încetat din viaţă Dan Costescu, unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc – „Lumea Liberă Românească”. În ţară a lucrat ca redactor la Radio România. În 1962 a fost arestat şi condamnat ca deţinut politic, până în 1964. Refuzând dictatura, a părăsit România, în 1984, şi a colaborat la publicaţiile newyorkeze „Universul”, „Micromagazin” şi „Lumea liberă” (n. 1928).

articolul original.

Nivelurile fluctuante de oxigen ar fi accelerat evoluția animalelor

18 October 2022 at 16:00
image

Nivelurile de oxigen din atmosfera Pământului se modificau într-un ritm sălbatic în urmă cu un miliard de ani. Nivelurile fluctuante de oxigen ar fi putut accelera dezvoltarea vieții animale timpurii, potrivit unor noi cercetări.

Oamenii de știință cred că oxigenul atmosferic s-a dezvoltat în trei etape, începând cu așa-numita Mare Oxidare în urmă cu aproximativ două miliarde de ani, când oxigenul a apărut pentru prima dată în atmosferă. Cea de-a treia etapă, cu aproximativ 400 de milioane de ani în urmă, a dus la creșterea oxigenului atmosferic la nivelurile care există astăzi.

Ceea ce este incert este ce s-a întâmplat în timpul celei de-a doua etape, într-un timp cunoscut sub numele de Era Neoproterozoică, care a început cu aproximativ un miliard de ani în urmă și a durat aproximativ 500 de milioane de ani, timp în care au apărut forme timpurii de viață animală.

Cum au fost descoperite nivelurile fluctuante de oxigen?

Întrebarea la care oamenii de știință au încercat să răspundă este: a existat ceva extraordinar în ceea ce privește modificările nivelurilor de oxigen din epoca neoproterozoică care ar fi putut juca un rol esențial în evoluția timpurie a animalelor, a crescut brusc nivelul de oxigen sau a existat o creștere treptată?

Urme fosilizate ale animalelor timpurii, cunoscute sub numele de biota Ediacaran, organisme multicelulare care necesitau oxigen, au fost găsite în rocile sedimentare care au o vechime de 541 până la 635 de milioane de ani.

Pentru a încerca să răspundă la întrebare, o echipă de cercetare de la Universitatea din Leeds, Anglia, cu sprijin de Universitățile din Lyon (Franța), Exeter (Anglia) și UCL (Anglia), a folosit măsurători ale diferitelor forme de carbon, sau izotopi de carbon, găsite în rocile de calcar luate din mările de mică adâncime.

Pe baza rapoartelor izotopice ale diferitelor tipuri de carbon găsite, cercetătorii au reușit să calculeze nivelurile de fotosinteză care au existat cu milioane de ani în urmă și să deducă nivelurile de oxigen atmosferic, scrie Eurek Alert.

Cât oxigen existat în atmosfera Pământului timpuriu?

Ca rezultat al calculelor, ei au reușit să producă o înregistrare a nivelurilor de oxigen din atmosferă în ultimii 1,5 miliarde de ani, ceea ce ne spune cât de mult oxigen ar fi ajuns în ocean pentru a susține viața marină timpurie.

Dr. Alex Krause, un modelator biogeochimic care și-a terminat doctoratul la Școala Pământului și Mediului din Leeds, a spus că descoperirile oferă o nouă perspectivă despre .

„Pământul timpuriu, în primele două miliarde de ani de existență, a fost anoxic, lipsit de oxigen atmosferic. Apoi nivelul de oxigen a început să crească, ceea ce este cunoscut sub numele de Marele Eveniment de Oxidare”, a explicat cercetătorul.

„Până acum, oamenii de știință credeau că după Marele Eveniment de Oxidare nivelurile de oxigen au fost fie scăzute și apoi au crescut chiar înainte de apariția primelor animale, fie că nivelul de oxigen a fost ridicat timp de multe milioane de ani înainte de apariția acestora”, a continuat dr. Krause.

„Dar studiul nostru arată că nivelurile de oxigen au fost mult mai dinamice. A existat o oscilație între niveluri ridicate și scăzute de oxigen pentru o lungă perioadă de timp înainte de apariția formelor timpurii de . Vedem perioade în care mediul oceanic, unde au trăit animalele timpurii, avea oxigen din abundență și apoi perioade în care nu avea”, spune el.

Ce efecte au avut nivelurile fluctuante de oxigen asupra biodiversității?

„Această schimbare periodică a condițiilor de mediu ar fi produs presiuni evolutive în care unele forme de viață ar fi putut dispărea și ar fi putut apărea altele noi”, a declarat dr. Benjamin Mills, care conduce Grupul de modelare a evoluției Pământului de la Leeds.

Dr. Mills a spus că perioadele de oxigenare au extins ceea ce cunoaștem sub numele de „spații locuibile”, părți ale oceanului în care nivelul de oxigen ar fi fost suficient de ridicat pentru a susține formele timpurii de viață animală.

„În teoria ecologică s-a propus că atunci când ai un spațiu locuibil care se extinde și se contractă, acest lucru poate sprijini schimbări rapide ale diversității vieții biologice”, a spus dr. Mills.

„Atunci când nivelurile de oxigen scad, există o asupra mediului asupra unor organisme, care ar putea duce la dispariții. Iar atunci când apele bogate în oxigen se extind, noul spațiu le permite supraviețuitorilor să ajungă la dominație ecologică”, declară el.

„Aceste spații locuibile extinse ar fi durat milioane de ani, oferindu-le mult timp ecosistemelor să se dezvolte”, a concluzionat cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Se strânge lațul pentru Marcel Ciolacu! Cristian Ghinea: ‘USR a deschis proces pentru desecretizarea dosarului de revoluționar. Este un om care a primit ca un fripturist hectare de teren pentru că ar fi fost revoluționar’

18 October 2022 at 11:15
image

USR a deschis proces la Curtea de Apel Bucureşti pentru desecretizarea dosarului de revoluţionar al liderului PSD Marcel Ciolacu, a anunţat, marţi, Cristian Ghinea, Coordonatorul departamentului de politici publice al USR.

„USR (…) a deschis proces, prin colega mea avocată Teodora Stoian, pentru desecretizarea dosarului de revoluţionar a lui Ciolacu. Ciolacu este un fals revoluţionar. Ciolacu este un om care a primit ca un fripturist hectare de teren pentru că ar fi fost revoluţionar.

La Buzău nu a fost nicio revoluţie, la DNA este un proces penal pornit în 2016 pentru că a fost ilegal declarat Buzău ca un oraş al revoluţiei. Am cerut la Curtea de Apel (…), USR a deschis un proces la Curtea de apel pentru a primi toate documentele din dosarul de revoluţionar al lui Marcel Ciolacu, adică înseamnă ce a zis Ciolacu că a participat, înseamnă ce anume au spus martorii că a făcut Ciolacu la Revoluţie şi înseamnă ce anume beneficii a avut Ciolacu din faptul că este revoluţionar”, a afirmat Ghinea, la Parlament.

El a fost întrebat în legătură cu faptul că Marcel Ciolacu a declarat în urmă cu 3 ani că face parte din Club 22 din Buzău şi că sunt mai multe persoane care au primit certificate de revoluţionar şi că nu primeşte niciun ban din partea statului.

„Eu citesc un articol al Recorder cu toate detaliile. Ciolacu a primit beneficii: a primit pământuri. În anii ’90 Ciolacu a primit pământ în comuna Săpoca, pe care l-a vândut ulterior. Deci, Ciolacu a avut beneficii materiale din poziţia de revoluţionar. La Buzău nu au murit oameni în revoluţie, nu a fost o revoluţie, decât după ce a fugit Ceauşescu la Bucureşti.

Buzău a fost clasificat ilegal şi asta este caz la DNA de către secretarul de stat de la Revoluţionari, pus de de PSD, a fost clasificat ilegal ca fiind un oraş în care se puteau da certificate pentru un luptător pentru merite deosebite. Asta este o fraudă ce a făcut Ciolacu şi trebuie ca opinia publică să vadă exact ce conţine acest dosar. Noi l-am cerut de la Secretariatul de stat pentru revoluţionari şi nu l-am primit. În acest moment am deschis proces la Curtea de apel pentru a primi dosarul”, a explicat Ghinea.

Cristian Ghinea a mai susţinut că Ciolacu poate oricând să-şi activeze indemnizaţia de revoluţionar de 6.000 lei brut pe lună.

„Am văzut o declaraţie halucinantă a lui Ciolacu prin care spune: mă condamnaţi că n-am murit. Să mori unde? Nu a fost revoluţie pe bune la Buzău, Dumnezeule. Poate să moară să-şi prindă degetul uşă. Habar n-am cum poţi să mori la Buzău la Revoluţie. Este o fraudă cap-coadă. Omul ăsta în anii ’90 când era şomer a vrut să aibă beneficii materiale şi acum îi e ruşine de acest lucru. Spune: nu mi-am ridicat certificatul, dar a cerut în 2019 certificat pentru noua categorie de revoluţionari, dar poate oricând să-şi activeze indemnizaţia de 6.000 lei brut pe lună de revoluţionar”, a mai afirmat Ghinea.

El a susţinut şi că în Comisia de atestare a calităţii de revoluţionar cu merite deosebite au fost cinci voturi, dintre care trei au fost pentru ca Marcel Ciolacu să fie revoluţionar, iar două au fost împotrivă.

„Dar, cele două doamne care au făcut opinie separată de la Departamentul juridic au fost apoi înlocuite din comisie şi ele spuneau că nu rezultă din declaraţiile martorilor că: Ciolacu ar fi fost în zonă la revoluţie şi că ar fi avut vreun rol la Revoluţie. Vrem să vedem declaraţiile martorilor. Spune Guvernul, în răspunsul dat, că sunt protejate datele personale. Păi, să înlocuiască CNP, pentru că nu vrem să ştim CNP-urile martorilor. Vrem să ştim ce au declarat martorii legat de participarea lui Ciolacu la Revoluţie”, a adăugat Ghinea.

Potrivit unui comunicat al USR, în august 2022, USR a solicitat Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 (SSRML) furnizarea unor informaţii de interes public referitoare la dosarul de revoluţionar al liderului PSD.

„În urma refuzului Secretariatului de Stat de a oferi informaţiile solicitate, USR, prin avocat Teodora Stoian, a depus plângere împotriva SSRML şi a cerut Curţii de Apel Bucureşti: să constate că sunt informaţii de interes public informaţiile solicitate SSRML, să oblige SSRML să pună la dispoziţie copia integrală de pe dosarul în baza căruia i-a fost acordată lui Marcel Ciolacu calitatea de luptător cu rol determinant, documente din care să rezulte dacă acesta a încasat indemnizaţia lunară reparatorie, precum şi documente din care să reiasă toate drepturile, beneficiile, bunurile mobile şi/sau imobile primite în baza calităţii de revoluţionar”, mai precizează USR, în comunicat, informează agerpres.ro

articolul original.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu: ‘Anul viitor va fi mult mai greu decât anul acesta. Dobânda o putem crește oricând la un nivel brusc de multe procente’

15 October 2022 at 09:15
image

Purtătorul de cuvânt al BNR Dan Suciu a explicat că recesiunea nu este un lucru atât de grav, de dramatic precum este o criză economică.

Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că recesiunea este mai mult un termen tehnic ”recesiunea înseamnă două trimestre de creștere economică negativă legată una de alta. Pot fi două trimestre de stagnare. […] Și noi am fost într-o asemenea situație. Din fericire, 2022 este un an de creștere importantă. Dar, repet, am mai trecut prin trimestre negative, ca sa spun așa. Nu e un moment strălucitor, departe de mine să induc ideea că e floare la ureche, dar nu e o criză. E o perioadă mai dificilă de așezare a economiei”, a declarat Dan Suciu și a subliniat că: ”Dacă e numai această problemă și avem în schimb o rezolvare a prețurilor la energie, pe termen mediu, ne putem aștepta ca în 2023 lucrurile să evolueze din perspectiva inflației pe un trend descendent”.

Pe de altă parte, Dan Suciu a mai spus că:

”Suntem poate în zona de impredictibilitate cea mai acută, cel puțin de când sunt eu la banca centrală. Nu neapărat de multă vreme, dar de când sunt eu la banca centrală nu am văzut așa o situație cu multe elemente de impredictibilitate la mijloc și vedem acest lucru la nivelul tuturor băncilor centrale, nu numai la Banca Națională. Există un mare semn de întrebare legat de evoluție. Prețurile energiei sunt o necunoscută în acest moment. Vedem că avem o piață a energiei care cere decizii de politici publice transnaționale la nivel european, cu efecte locale și decizii locale cu impact local, genul plafonări, compensări care depind de bugetele fiecărei țări în parte. E foarte greu de spus ce perspectivă există pe prețuri la energie, care sunt influențate de masiv și de războiul din Ucraina”.

Despre decizia guvernului de a majora pensiile de la 1 ianuarie 2023, Dan Suciu a zic că:

”Anul viitor va fi mult mai greu decât anul acesta. Deci, din punctul acesta de vedere, nu cred că asta este marea problemă, că banii se dau de la 1 ianuarie. Va fi un an dificil. Repet, 2022 a fost un an și va fi un an de creștere economică, chiar dacă în trimestrul III și în trimestrul IV, avem o decelerare a creșterii economice, o scădere semnificativă, dar, una peste alta, anul va fi un plus semnificativ. Anul viitor nu știm cum va fi, pentru că depinde mult de contextul internațional. Avem câteva elemente care pot compensa, de genul utilizarea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, ele fiind generatoare de creștere economică odată utilizată, o creștere neinflaționistă”.

Despre explozia prețurilor la alimentele procesate, Dan Suciu a apreciat că:

”A fost un transfer ultrarapid al prețurilor din energie la prețurile alimentelor procesate, mult mai rapid decât am văzut în alte transferuri de preț. Elementele generatoare de inflație se transmit și în celelalte prețuri și atunci cresc toate prețurile. De data aceasta, transferul a fost ultrarapid. De aceea am și venit cu 0.75 creștere de dobândă. În mod normal, acest transfer are loc ceva mai lent și, de asemenea, noi nu putem opera la nivelul prețurilor energiei, nu avem ce face. Creșterea de politică monetară nu influențează acele prețuri. Acolo nu mai avem o piață neapărat liberă care funcționează pe cerere ofertă. Avem acea distorsiune de prețuri, cu prețul spot. E o întreagă piață foarte complicată, care nu funcționează.

Despre intervenția guvernului pe piața energiei reprezentantul BNR a apreciat că:

”Dacă nu am fi avut plafonarea și compensarea prețurilor la energie, inflația ar fi trecut de 20% în momentul ăsta. Dar ceea ce vreau să spun este că nu putem opera asupra acelor prețuri care au determinat 70 la sută din indicele de inflație. În consecință, prin creștere de dobândă, restrângerea creditării și impactul acesta asupra valorii banilor, putem influența doar restul prețurilor într-o anumită măsură, ceea ce înseamnă că fugim destul de mult în urma inflației, fără să punem presiune suplimentară pe rate. Dobânda o putem crește oricând la un nivel brusc de multe procente, rezolvăm o parte din inflație, dar dăm peste ca parte din economie”.

Suciu a mai explciat că toate dobânzile cresc și nu doar în țara noastră ci peste tot și a punctat spunând că:

”Să nu uităm că am plecat de la inflația cea mai mare din Europa. Acum nu avem inflația cea mai mare. Sunt alte state în fața noastră: Polonia, Cehia, Ungaria, ca și state cu care ne comparăm în permanență. Acestea au inflații mult mai mari, mai ales în Cehia și Polonia, unde sunt 17 procente. Ungaria are spre 16, dar dobânzile sunt mult mai mari. În Ungaria echivalentul dobânzii de politică monetară este 13. În Polonia și în Cehia este 7 sau aproape de 7, deci mai mare decât în România. Am încercat să ținem acest echilibru pentru că suntem tratați de piețele internaționale la pachet și atunci trebuie să ținem pasul și cu ce se întâmplă acolo, dar în același timp să ținem cont și de condițiile locale”, a mai explicat reprezentantul BNR, conform dcbusiness.ro

articolul original.

Cinci adolescenți din Hong Kong, condamnați în premieră pentru că au incitat la revoluție

10 October 2022 at 05:00
image

Cinci adolescenți din Hong Kong au fost condamnați la detenție într-o instituție corecțională pentru că au incitat la revoluție. Acesta este primul caz în care minorii sunt pedepsiți pentru că se împotrivesc regimului de la Beijing, potrivit Reuters.

Cinci adolescenți din Hong Kong care pledează pentru independența față de regimul chinezesc au fost condamnați sâmbătă de un judecător la trei ani de detenție într-o instituție corecțională, pentru că au îndemnat la o „revoluție armată”.

Cei cinci, dintre care unii erau minori cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani la momentul presupusei infracțiuni, au pledat vinovați de „incitare a altora la subminarea puterii de stat” prin intermediul unui grup numit „Returning Valiant”.

Sentințele pentru alți doi, cu vârste de 21 și 26 de ani, vor fi pronunțate la o dată ulterioară.

Detenție într-un centru pentru tineri, în loc de închisoare

Judecătorul Kwok Wai-kin a detaliat modul în care inculpații au pledat pentru pentru a răsturna regimul chinezesc la chioșcurile de pe stradă, dar și pe Instagram și Facebook.

Kwok a calificat presupusa incitare ca fiind o infracțiune gravă, dar, cu toate acestea, a ținut cont de „vârsta și imaturitatea” lor, condamnându-i la detenție într-un centru pentru tineri, în loc de închisoare.

Durata șederii în centru a fost limitată la trei ani, dar poate fi redusă prin decizia autorităților penitenciare.

„Chiar dacă doar o singură persoană este incitată de aceștia, stabilitatea socială și siguranța rezidenților pot fi grav puse în pericol. Nu există dovezi care să demonstreze în mod direct că cineva a fost incitat de inculpați să submineze puterea statului, dar acest risc real există”, a adăugat Kwok.

Legea folosită pentru a reprima libertățile fundamentale

În același dosar, procurorii au anunțat că poliția a confiscat steaguri, broșuri, pistoale cu aer comprimat, muniție și bastoane extensibile depozitate într-o clădire industrială.

Cel puțin 22 de persoane legate de grup au fost arestate anul trecut. Mai multe dintre ele se confruntă cu o acuzație separată de conspirație în vederea comiterii de acte de terorism, în conformitate cu legea privind securitatea.

Autoritățile de la Beijing și Hong Kong spun că legea securității a restabilit stabilitatea în centrul financiar după protestele masive antiguvernamentale și pro-democrație din 2019. Cu toate acestea, experții în domeniul drepturilor omului din cadrul Comitetului pentru drepturile omului al ONU au cerut abrogarea legii, pe fondul îngrijorărilor că este folosită pentru a reprima libertățile fundamentale.

articolul original.

Un specimen din Triasic s-a dovedit a fi o rudă timpurie a pterozaurilor abia la un secol după descoperire

9 October 2022 at 12:00
image

Un nou studiu al unui specimen din Triasic descoperit pentru prima dată în urmă cu peste 100 de ani în nord-estul Scoției a dezvăluit că acesta este o rudă apropiată a speciei care va deveni pterozaur, reptila zburătoare specifică a epocii dinozaurilor.

Cercetarea, publicată în Nature, a fost realizată de către o echipă de oameni de știință condusă de Dr. Davide Foffa, Research Associate la National Museums Scotland, și acum cercetător la University of Birmingham. Lucrând împreună cu colegii de la Virginia Tech, echipa a folosit tomografia computerizată (CT) pentru a oferi prima reconstrucție precisă a întregului schelet al Scleromochlus taylori.

Rezultatele dezvăluie noi detalii anatomice care îl identifică în mod concludent drept o rudă apropiată de pterozaur. Se încadrează într-un grup cunoscut sub numele de Pterosauromorpha, care cuprinde un grup dispărut de reptile numite lagerpetide alături de pterozauri.

Un specimen din Triasic foarte important pentru știință

Trăind cu aproximativ 240-210 milioane de ani în urmă, lagerpetidele erau un grup de reptile active relativ mici (de mărimea unei pisici sau a unui câine mic). Schleromochlus era chiar și mai mic, cu o lungime de sub 20 de centimetri. Rezultatele susțin ipoteza că primele reptile zburătoare au evoluat din strămoși mici, probabil bipezi, scrie Eurek Alert.

Constatarea clarifică o dezbatere veche de un secol. Anterior, a existat un dezacord cu privire la faptul dacă reptila, Scleromochlus, a reprezentat un pas evolutiv în direcția pterozaurilor, dinozaurilor sau a altor ramuri reptiliene.

Acest este prost conservat într-un bloc de gresie, ceea ce a făcut dificilă studierea suficient de detaliată pentru a identifica în mod corespunzător caracteristicile sale anatomice. Fosila face parte dintr-un grup cunoscut sub numele de Reptile Elgin, cuprinzând specimene din Triasic și Permian găsite în gresie în regiunea Morayshire, din nord-estul Scoției, în jurul orașului Elgin.

Specimenele sunt păstrate în mare parte în colecțiile Muzeelor Naționale din Scoția, Muzeul Elgin și Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Anglia. Acesta din urmă deține Scleromochlus, care a fost găsit inițial la Lossiemouth.

O dezbatere veche de peste un secol

„Este minunat să poți rezolva o dezbatere care are loc de peste un secol, dar este mult mai uimitor să poți vedea și înțelege un animal care a trăit acum 230 de milioane de ani și relația sa cu vreodată”, a spus dr. Foffa.

„Aceasta este încă o descoperire care evidențiază locul important al Scoției în evidențele fosile globale și, de asemenea, arată importanța colecțiilor muzeale care păstrează astfel de exemplare, permițându-ne să folosim noi tehnici și tehnologii pentru a continua să învățăm de la ele mult timp după descoperirea lor”, a continuat el.

„Reptilele Elgin nu sunt păstrate ca scheletele curate și complete pe care le vedem adesea . Sunt reprezentate în principal de mucegaiurile naturale ale oaselor lor în gresie și, până de curând, singura modalitate de a le studia a fost să folosim ceară sau latex pentru a umple aceste matrițe și a face modele ale oaselor care le-au ocupat cândva”, a spus prof. Paul Barrett, de la Muzeul de Istorie Naturală.

Noi tehnologii folosite pe descoperiri mai vechi

„Cu toate acestea, utilizarea scanării CT a revoluționat studiul acestor specimene dificile și ne-a permis să producem mult reconstrucții mai detaliate, precise și utile ale acestor animale din trecutul nostru îndepărtat”, a mai spus el.

„Pterozaurii au fost primele vertebrate care au evoluat pentru a zbura și, timp de aproape două secole, nu le-am cunoscut rudele cele mai apropiate. Acum putem începe să completăm istoria lor evolutivă cu descoperirea unor mici rude apropiate care ne înmulțesc cunoștințele despre cum au trăit și de unde au venit”, a spus prof. Sterling Nesbitt, de la Virgina Tech.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Un virus al iepurilor a evoluat și a devenit mai mortal

9 October 2022 at 09:00
image

O concepție greșită comună este că virusurile devin mai blânde în timp pe măsură ce devin endemice în cadrul unei populații. Cu toate acestea, noi cercetări, conduse de Penn State și Universitatea din Sydney, dezvăluie că un virus al iepurilor, numit mixom, a devenit mai mortal în timp.

Descoperirile evidențiază necesitatea unei monitorizări riguroase a virusurilor umane (cum ar fi SARS-CoV-2, variola maimuței și poliomielita) în ceea ce privește creșterea virulenței.

„În timpul pandemiei de COVID-19, mulți oameni au presupus în mod incorect că, pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 devine endemic, va deveni și mai blând”, a spus dr. Andrew Read, profesor de biologie și entomologie la Penn State.

„Cu toate acestea, știm că varianta Delta a fost mai contagioasă și a provocat boli mai grave decât tulpina originală a virusului, iar Omicron este chiar mai transmisibil decât Delta. Noua noastră cercetare arată că un a evoluat pentru a deveni mai mortal și nu există niciun motiv pentru care acest lucru nu s-ar putea întâmpla și cu SARS-CoV-2 sau alte virusuri care afectează oamenii”, a spus el.

Cum a apărut acest virus al iepurilor?

Potrivit lui Read, mixomul a fost introdus în Australia la începutul anilor 1950 pentru a reduce o populație de iepuri nenativi scăpată de sub control. Cunoscută sub denumirea de „mixomitoză”, boala pe care a provocat-o a dus umflături ale pielii, leziuni pline de lichid, la capete și pleoape umflate, urechi căzute și căi respiratorii blocate, printre alte simptome. Virusul a fost atât de mortal încât, în două săptămâni, a ucis aproximativ 99,8% dintre iepurii infectați, scrie Phys.org.

Cu timpul, însă, virusul a devenit mai blând, ucigând doar 60% dintre iepurii infectați și având nevoie de mai mult timp pentru a face acest lucru.

„Oamenii de știință de la acea vreme credeau că acest rezultat era inevitabil. Ceea ce ei au numit ‘legea virulenței în declin’ a sugerat că virusurile devin în mod natural mai blânde în timp pentru a se asigura că nu-și ucid gazdele înainte de a avea șansa de a fi transmise altor indivizi”, a spus prof. Andrew Read.

Totuși când prof. Read și echipa sa au început să studieze virusul mixomului la iepuri în 2014, au descoperit că virusul și-a recăpătat avantajul și ucide din nou iepurii cu o rată mai mare. În cel mai recent studiu al lor, publicat în Journal of Virology, cercetătorii au examinat în laborator mai multe variante de virus mixom colectate între 2012-2015 pentru a determina virulența lor. Echipa a stabilit că virusurile s-au împărțit în trei tulpini: a, b și c.

Cum s-a adaptat virusul?

În mod interesant, a spus Read, iepurii din studiul lor au prezentat simptome diferite de cele induse de virusurile colectate în primele decenii după eliberare.

„În loc să dezvolte , pline de lichid, acești iepuri au dezvoltat leziuni plate, ceea ce sugerează că ‘tulpina a’ ducea lipsă de un răspuns imunitar redus”, a spus profesorul.

„În plus, acești iepuri au avut semnificativ mai multe bacterii distribuite în mai multe țesuturi, ceea ce este, de asemenea, în concordanță cu imunosupresia. Am interpretat acest fenotip ‘amixomatos’ drept o adaptare a virusului pentru a depăși rezistența crescândă a populației de iepuri sălbatici”, a continuat el.

‘Tulpina c’, totuși, a produs un răspuns ușor diferit. Iepurii infectați cu ‘descendența c’ au avut o umflare semnificativ mai mare la baza urechilor și în jurul pleoapelor, unde mușcă de obicei țânțarii. Aceste zone conțineau și cantități extrem de mari de virus.

„Transmisibilitatea prin intermediul insectelor depinde de prezența unor cantități mari de virus în locurile accesibile vectorului. Emitem ipoteza că virusurile din ‘ramura c’ sunt capabile de o diseminare îmbunătățită în locurile din jurul capului unde să se hrănească și că sunt capabile să suprime răspunsurile inflamatorii în aceste locuri, permițând înmulțirea persistentă a virusului în cantități mari”, a spus Read.

Virusurile nu evoluează întotdeauna spre a deveni mai blânde

Read a spus că descoperirile echipei demonstrează că virusurile nu evoluează întotdeauna pentru a deveni mai blânde.

„Prin definiție, atunci când organismele dezvoltă adaptări și contra-adaptări unele împotriva altora are loc o cursă evolutivă a înarmării”, a spus Read.

„În cazul acestui virus al iepurilor, mixomul a dezvoltat noi trucuri, care duc la o mortalitate mai mare a animalelor. Cu toate acestea, în timp, iepurii vor dezvolta probabil rezistență la aceste trucuri. O cursă a înarmării similară poate avea loc cu SARS-CoV-2 și alte virusuri umane pe măsură ce oamenii devin mai imuni”, explică profesorul.

„De aceea este atât de important ca producătorii de vaccinuri să țină pasul cu cele mai recente variante și ca publicul să fie la curent cu vaccinurile pentru acestea. Și mai bun ar fi un vaccin universal care să funcționeze împotriva tuturor variantelor și să fie eficace pentru o perioadă mai lungă de timp”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Broaștele negre de la Cernobîl arată evoluția în plină acțiune

4 October 2022 at 13:00
image

Accidentul de la reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl din 1986 a generat cea mai mare eliberare de material radioactiv în mediu din istoria omenirii. Impactul expunerii acute la doze mari de radiații a fost sever pentru mediu și populația umană. Dar la mai bine de trei decenii de la accident, Cernobîl a devenit una dintre cele mai mari rezervații naturale din Europa. O gamă diversă de specii pe cale de dispariție își găsesc refugiu astăzi acolo, incluzând urși, lupi și râși. Însă noi ne vom concentra pe broaștele negre de la Cernobîl.

Radiațiile pot deteriora materialul genetic al organismelor vii și pot genera mutații nedorite. Cu toate acestea, unul dintre cele mai interesante subiecte de cercetare de la Cernobîl este încercarea de a detecta dacă unele specii se adaptează de fapt la viața printre radiații.

Ca și în cazul altor poluanți, radiațiile ar putea fi un factor selectiv foarte puternic, favorizând organismele cu mecanisme care le măresc supraviețuirea în zonele contaminate cu substanțe radioactive, scrie IFL Science.

Broaștele negre de la Cernobîl

Cercetările de la Cernobîl au început în 2016. În acel an, aproape de reactorul nuclear avariat, au fost detectați mai mulți brotăcei răsăriteni (Hyla orientalis) cu o nuanță neobișnuită de negru. Specia are în mod normal o colorație dorsală verde strălucitor, deși ocazional pot fi întâlniți indivizi mai întunecați.

Melanina este responsabilă pentru culoarea închisă a multor organisme. Ceea ce este mai puțin cunoscut este că această clasă de pigmenți poate reduce și efectele negative ale radiațiilor ultraviolete. Și rolul său protector se poate extinde și asupra radiațiilor ionizante, așa cum a fost demonstrat la ciuperci.

Melanina absoarbe și disipează o parte din energia radiației. În plus, poate elimina și neutraliza moleculele ionizate din interiorul celulei, cum ar fi speciile reactive de oxigen. Aceste acțiuni fac mai puțin probabil ca indivizii expuși la radiații să sufere mai departe leziuni celulare, mărindu-le astfel șansele de supraviețuire.

Un studiu despre melanină

După ce au fost detectate în 2016, cercetătorii au decis să studieze rolul colorării melaninei în fauna sălbatică de acolo. Între 2017 și 2019, oamenii de știință au examinat în detaliu colorarea brotăceilor răsăriteni în diferite zone din nordul Ucrainei.

În acei trei ani, a fost analizată culoarea pielii dorsale a peste 200 de broaște mascul capturate în 12 iazuri de reproducere diferite. Aceste localități au fost distribuite de-a lungul unui gradient larg de contaminare radioactivă. Acestea au inclus unele dintre cele mai radioactive zone de pe planetă, dar și patru locuri din afara zonei de excludere a Cernobîlului și cu niveluri de radiație de fond folosite ca controale.

Studiul rezultat, publicat în Evolutionary Applications, dezvăluie că brotăceii răsăriteni de la Cernobîl au o culoare mult mai închisă decât broaștele capturate în zonele de control din afara zonei. După cum au văzut cercetătorii în 2016, unii sunt chiar negri.

Această colorare nu este legată de nivelurile de radiație pe care broaștele le experimentează astăzi și pe care le putem măsura la toți indivizii. Culoarea închisă este tipică broaștelor din interiorul sau din apropierea zonelor cele mai contaminate la momentul accidentului.

Cum au evoluat broaștele negre de la Cernobîl?

Rezultatele studiului sugerează că broaștele negre de la Cernobîl ar fi putut suferi un proces de evoluție rapidă ca răspuns la radiații. În acest scenariu, acele broaște cu o culoare mai închisă la momentul accidentului, care în mod normal reprezintă o minoritate în populațiile lor, ar fi fost favorizate de .

Broaștele întunecate ar fi supraviețuit mai bine radiațiilor și s-ar fi reprodus cu mai mult succes. Au trecut peste 10 generații de broaște de la accident și un proces clasic, deși foarte rapid, de selecție naturală ar putea explica de ce aceste broaște întunecate sunt acum tipul dominant pentru speciile din Zona de excludere a Cernobîlului.

Studiind broaștele negre de la Cernobîl facem un prim pas pentru o mai bună înțelegere a rolului protector al melaninei în mediile afectate de . În plus, acest lucru deschide porțile către aplicații promițătoare în domenii atât de diverse precum gestionarea deșeurilor nucleare și explorarea spațiului.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

La moartea lui Gorbaciov, despre Revoluția Română

5 September 2022 at 04:00

”Revoluția nu se poate programa. Ea apare când te aștepți mai puțin…”, spunea fostul președinte al URSS într-un documentar filmat în 2011, difuzat de TVR. Profesorul Valentin Naumescu: „Nu Gorbaciov ne-a eliberat de Ceaușescu în decembrie 1989, dar prin faptul că pierduse de mult controlul, pe toate planurile, a făcut posibilă declanșarea unui proces regional ireversibil”

Trecerea la cele veșnice a fostului președinte al URSS Mihail Gorbaciov, zilele trecute, a fost și încă este, la nivelul Estului, un prilej de a medita la rolul pe care fostul lider sovietic l-a avut în reconfigurarea geopolitică de după 1989. Dar nu numai Estul, aflat sub influența rușilor, a fost marcat de strategia gorbaciovistă de schimbare a vechilor comuniști cu unii mai tineri și mai școliți, ci și Vestul, pentru fezandarea căruia ”s-a inventat” Glastnost-ul. Lider charismatic însemnat, Mihail Gorbaciov a fost iubit și detestat mai ales în fostul URSS. Pentru România el a fost asimilat cu momentul Revoluției Române, care abia născută cu sacrificii de vieți omenești, a fost rapid confiscată de echipele KGB-iste de generali, spioni și agenți de influență conduse de Ion Iliescu. Mihail Gorbaciov nu a provocat Revoluția Română. Aceasta a fost generată de poporul român care înmagazinase energii uriașe de frustrare și revoltă împotriva lui Ceușescu și a camarilei sale. El, probabil ceruse schimbarea lui Ceaușescu. De controlat nu au putut controla furia maselor dezlănțuite. Doar după ce dictatorul a fost extras și pus la ”popreală”, iar mașina manipulării pornită, ”boschetarii” lui Ion Iliescu, cum îi numea Teodor Mărieș, au început acțiunea de confiscare. Nu se știe dacă vom afla, având în vedere distrugerea documentelor și mușamalizarea unor detalii, cum a pornit Revoluția Română, dat fiind că, germenii ei erau în societatea românească încă de la momentul Brașov, 1987.

Despre Gorbaciov vorbesc și scriu reputați istorici, contemporani cu mișcarea de deschidere pe care acesta a generat-o în spatele Cortinei de Fier. Gorbaciov este definit ca un lider veritabil, care în demersul său gigantesc de a reforma și moderniza URSS a schimbat soarta multor țări și a îndurat oporobiul propriului popor!

Un lider care a deschis porțile lumii

Istoricul Dorin Dobrincu îl definește pe Gorbaciov și îl pune în antiteză cu actualul lider de la Kremlin, Putin, autocrat sângeros și obsedat de controlul fostelor state sovietice, dar și al lumii occidentale, pe care, a încercat să o seducă cu ajutorul banilor și a resurselor energetice.

”Mihail Gorbaciov (1931-2022) a dovedit că, în încercarea de a reforma URSS – implicit și statele din sfera de influență sovietică -, este posibil ca un lider să parcurgă drumul de la totalitarism la democrație, cu toate limitele timpului și spațiului. Vladimir Putin (n. 1952) în schimb, ajuns și el la Kremlin după mai puțin de un deceniu, în fruntea Rusiei, ne-a reamintit că se poate ca un lider să facă drumul invers, de la o democrație limitată la dictatură.

Iată doi oameni care veneau din aceeași cultură, care vorbeau aceeași limbă, care s-au format într-un regim închis, dar care au ales direcții complet diferite pentru statele pe care  le conduceau. Alegerile și acțiunile lor au avut/au consecințe asupra propriilor societăți și asupra lumii. Gorbaciov a deschis porțile unei lumi, Putin încearcă să le închidă.”

Cine a fost Gorbaciov și rolul său în istorie

”Mihail Gorbaciov – care a condus Uniunea Sovietică în perioada destrămării ei și a ajutat astfel la încheierea a zeci de ani de frică din timpul Războiului Rece, câștigând un Premiu Nobel pentru Pace, dar și ura de durată a milioane de ruși amărâți de haosul declanșat de prăbușirea celei mai mari țări din lume, a murit. Avea 91 de ani, informează site-ul romania.europaliberă.org

Spitalul Clinic Central de la periferia Moscovei a declarat pentru agenția de știri de stat TASS că Mihail Gorbaciov a murit în seara zilei de 30 august „după o boală gravă și prelungită”.

TASS a citat o sursă apropiată familiei, care a declarat că acesta va fi înmormântat la cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa, Raisa, care a murit în 1999.

Născut într-un colț al Rusiei, în mediul rural, din părinți ale căror familii fuseseră țărani înainte de Revoluția bolșevică, Gorbaciov a devenit una dintre cele mai influente figuri ale secolului XX, adunând laude la nivel mondial pentru rolul său în reducerea amenințării unei apocalipse nucleare și în eliberarea a milioane de oameni din țara sa, și nu numai, de sub opresiunea sovietică.

La fel de notabil, ultimul lider al Uniunii Sovietice a fost ținta disprețului a milioane de compatrioți de-ai săi. Mulți l-au învinuit pentru tulburările economice și sociale care le-au schimbat viețile și care au însoțit prăbușirea țării, dar și pentru pierderea unui imperiu puternic care se întindea pe 11 fusuri orare – de la Zidul Berlinului și Marea Baltică până la Strâmtoarea Bering și Asia Centrală.

Acesta a fost paradoxul lui Gorbaciov: iubit și detestat pentru un proces pe care el l-a pus în mișcare și al cărui rezultat final a fost prevăzut de puțini, mai puțin de el însuși, probabil”, scrie romania.europalibera.org.

Ce spunea Thierry Wolton despre fostul președinte al URSS

”Putem discuta despre calitatea democrației în Ungaria și Polonia, însă ea există, cu alternanțe democratice la putere. România a fost îndelung blocată de către actualul PSD, moștenitorii comunismului.

Ce s-a întâmplat în România imediat după 1989 era fix ceea ce-și dorea să facă Gorbaciov peste tot în țările din centrul și estul Europei: să alunge vechea gardă, Honecker, Ceaușescu, și să-i înlocuiască cu alții mai tineri și mai simpatici, capabili să seducă Occidentul și să primească investiții.

Situația comunismului era catastrofală în blocul socialist, singura speranță era să obțină ajutor financiar din partea capitaliștilor. Prin urmare, trebuiau să-i seducă, iar vechii comuniști nu puteau să facă asta. Cu noii lideri, mai seducători, urmau să vină investițiile din Vest, iar comunismul să fie salvat. Cam ăsta era planul, dar nu a funcționat, spunea istoricul Thierry Wolton, unul dintre cei mai acerbi cercetători ai totalitarismului comunist, într-un interviu pentru spotmedia.ro

”Popoarele din Est s-au opus, cehii, polonezii, ungarii. Și România la fel, la Timișoara a fost o revoluție populară. Dar mărturiile spun că revoluția anticomunistă din România a eșuat, pentru că era deja în mișcare o direcție neocomunistă, în frunte cu Ion Iliescu, care a confiscat revolta populară. Ceaușescu a fost eliminat, pentru că ar fi putut să vorbească și ar fi avut multe de spus, mai ales că era vorba despre oamenii lui. Și atunci îl ucidem și luăm liniștiți puterea. Revoluția din România a dus în final la ceea ce-și dorea Gorbaciov.”

Pentru a salva Uniunea Sovietică, Gorbaciov avea nevoie de ajutorul financiar și tehnologic al țărilor capitaliste. Este motivul pentru care s-a lansat într-o politică de seducere a acestora, care parțial a funcționat, pentru că Occidentul a cunoscut o veritabilă gorbimanie. Asta nu a fost suficient pentru a obține creditele gigantice de care URSS avea nevoie, mai ales că occidentalii s-au ars în anii relaxării, în deceniul 1970, care a favorizat expansiunea comunismului în lume – Vietnam, Cambodgia, Angola, Mozambic, Etiopia. Așa că nu erau dispuși să ajute cu adevărat Uniunea Sovietică.

În această politică a seducerii, țările din Europa Centrală și de Est trebuiau să joace rolul lor, scopul lui Gorbaciov era acela de a-i înlocui pe vechii aparatciki cu oameni noi, „reformatori” care să fie pe placul Occidentului. Aici, popoarele nu au jucat rolul prevăzut. Aceste țări ocupate din 1945 nu respingeau socialismul cu chip uman, ci respingeau tot socialismul. Și atunci s-au eliberat de jugul sovietic.

Singura țară în care planul lui Gorbaciov a funcționat a fost România, unde cripto-comuniștii, să-i numim astfel, au reușit să confiște revoluția populară care l-a înlăturat pe Ceaușescu. Acest „succes” se datorează, fără îndoială, eficienței Securității care și-a păstrat suficientă putere, pentru a impune această cale.

Acest trecut explică de ce României i-a fost întotdeauna atât de greu să construiască un regim democratic veritabil, debarasat de corupție, în primul rând”, scrie spotmedia.ro.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia și în alte părți.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele pe care reformele sale le-au declanșat, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare pentru a plăti pentru democrație.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov la spital la 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru Zvezda, organul de presă al forțelor armate: „Ne-a dat toată libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”, transmite Reuters, citat de g4media.ro.

Revoluția Română confiscată

Blocarea dezvoltării României și faptul că, aici, foștii securiști nu au fost lustrați, ci sub pulpana comunistoidă a lui Ion Iliescu au fost protejați și ”ajutați” să se înfrupte din resursele țării, din banii adunați cu greu de poporul care a făcut foamea și frigul la ordinele lui Ceaușescu și sub amenințarea pușcăriilor și a spitalelor de psihiatrie, este un fapt de necontestat, care în lunile de când Rusia a invadat Ucraina a devenit tot mai clar și în sprijinul acestuia au fost publicate documente. Și, nu în ultimul rând istorici specializați în sovietologie și putinism au dat detalii privitoare la blocarea intenționată a României în siajul rusesesc. Am citat aici ce spune istoricul comunismului Therry Wolton, specializat în fenomenul rusesc.

Băsescu și securitatea

”Istoricii vor afla probabil cum de elita tehnocrată și politică post-decembristă a fost recrutată în mare măsură dintre cei care avuseseră relații cu Securitatea. Și mai ales care au fost consecințele pentru evoluția României în ultimii 30 de ani.

În Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia există studii din care rezultă că noua clasă politică de după căderea comunismului a fost formată în proporții covârșitoare din copiii foștilor nomenklaturiști și din tinerii pregătiți de sistem să ocupe funcții administrative.

Rețeta e valabilă și în România, dar aici se mai adaugă acest ingredient important al recrutărilor făcute de Securitate și al dosarului de informator, care putea fi folosit oricând ca mijloc de șantaj. Pe vremea când era președinte, Traian Băsescu a vorbit despre această posibilă amenințare, pe care poate că o exersase deja în celelalte funcții pe care le-a ocupat anterior, când era ministru al Transporturilor sau doar în ascensiune, în perioada Mineriadei din iunie 1990.

În 2006, când se hotărâse deja să condamne comunismul și să oblige serviciile secrete să dea dosarele de securitate Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), Băsescu spunea că „se pot face multe” cu un dosar de informator, că acest lucru „explică bătălia politică” pentru controlul CNSAS, că „oamenii politici care au fost informatori ai Securității (…) sau care au fost în orice relație cu Securitatea și au făcut rău oamenilor (…) nu au calitatea morală de a face politică” și mai ales că „nu poți să hotărăști destinul națiunii când ești șantajabil”. Asta scria Sabina Fati pe persshub.ro:

”Fără să-și confrunte trauma națională a Revoluției deturnate și compromise prin metodele KGB, România nu va reuși să-și schimbe clasa politică în mod real. Memoria socială nu e locul unde se păstrează fișe și dosare, ci mecanismul care face ca răul istoric să nu se repete, nici în forme diluate”.

Sabina Fati: Serviciile vor să cenzureze ceea ce făcea Securitatea

Generațiile de după Revoluție au fost bine mentorate de oamenii vechiului sistem. Ultimul șef al Securității, generalul Iulian Vlad, se întâlnea periodic cu lideri SRI și cu politicieni de vârf până în 2016, cu puțin înainte de moartea lui. (…)Există un rău care nu a fost extirpat niciodată și care planează asupra prezentului. Serviciile vor să cenzureze ceea ce făcea Securitatea, să ascundă felul în care a continuat să opereze și după 1990.”

Erau serviciile secrete de la Kremlin mai puternice decât funcția de decizie a lui Nicolae Ceaușescu? Se întreabă profesorul Nicolae Radu pe ziare.com

Cum se poate explica faptul că imediat după ce Nicolae Ceaușescu a fost omorât, gruparea „Corbii” și-a făcut simțită prezența, membrii săi, fiind numiți în funcțiile cele mai înalte, iar generalii în rezervă fiind reactivați peste noapte? Ce rol a revenit generalului în rezervă Nicolae Militaru, reactivat și numit Ministrul Apărării, în asasinarea domnului colonel Gheorghe Troaca și a celor șapte luptători USLA? Cine vrea sa mai știe despre capul domnului colonel, înfipt, în mod nedrept și dureros de „revoluționari”, în osia mașinii de lupta? Dar de trupurile batjocorite ale celor șapte luptători, soți și părinți, cine își mai aduce aminte?

Câte stele de general au căzut pe umerii unora care nu existau să strige „moarte teroriștilor” și să își atingă țigarea pe trupurile pângărite?

Cu ce au greșit acești luptători?

Profesorul Valentin Naumescu, unul dintre cei mai buni specialiști în istoria relațiilor internaționale pe care-i are România, publică pe contul său de Facebook a scurtă analiză de natură să restabilească adevărul despre fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov:

”Mihail Gorbaciov nu s-a gândit și nu a urmărit nicio clipă să elibereze popoarele din URSS și din sfera de influență sovietică de sub comunism și nici nu a avut ca scop aducerea democrației în acest colț de lume”, scrie Naumescu, pe ziare.com.

El a urmărit niște calcule care s-au dovedit, finalmente, greșite. Uniunea Sovietică intrase încă din anii 1970 într-un declin ireversibil, pierzând total cursa cu SUA și cu Europa de Vest. Criza s-a tot acutizat până când a devenit limpede că urmează colapsul.

Așa s-a ajuns ca, la mijlocul anilor 1980, noul lider de la Kremlin, tânărul activist de partid Mihail Gorbaciov, să pregătească un plan de apropiere de Occident prin care se spera că URSS va primi banii și transferul de tehnologie necesare pentru a se salva. Același motiv a stat, spune Naumescu, și în spatele deciziei lui Gorbaciov de a accepta reunificarea Germaniei: Moscova conta pe sprijinul financiar și tehnologic al Guvernului de la Bonn.

Gorbaciov a fost, fără discuție, un alt tip de lider comparativ cu predecesorii săi de la Kremlin, unul pașnic și neagresiv, dar de aici și până la a spune că el ne-a eliberat de comunism și de Ceaușescu e drum foarte lung, arată profesorul Naumescu. Căderea comunismului s-a produs în țările Europei de Est pentru că Uniunea Sovietică nu mai avea nici resursele, nici voința de a interveni militar, mereu și mereu, într-un mod care se dovedea inutil, pentru a zdrobi mișcările democratice care reapăreau periodic în țările din lagărul socialist.

În ceea ce-l privește pe Gorbaciov, faptul că el l-a susținut pe Putin până de curând, a aprobat și justificat invadarea Georgiei în 2008 și anexarea Crimeei și a regiunii Donbass din Ucraina în 2014, spune multe despre el. Abia în primăvara acestui an Gorbaciov s-a despărțit de Putin, condamnând invazia începută pe 24 februarie. Era însă mult prea târziu pentru a mai conta.

Valentin Naumescu, ziaristii.com: „Nu Gorbaciov ne-a eliberat de Ceaușescu în decembrie 1989, dar prin faptul că pierduse de mult controlul, pe toate planurile, a făcut posibilă declanșarea unui proces regional ireversibil”

Florica Dura

articolul original.

Rechizitoriul Revoluției: nimic despre americani

17 August 2022 at 14:38


Scriam acum cinci ani după un comunicat al Parchetului General legat de Revoluția din 1989 că ceva miraculos s-a petrecut, pe nesimțite: din ecuația evenimentelor a dispărut Securitatea ceaușistă, devenită, sub pana procurorilor, un soi de fecioară neprihănită. Care nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu-i miroase. Iată că avem un soi de continuare interesantă: din rechizitoriul Revoluției, dat publicității în aceste zile, aflăm că revoluția a fost, de fapt, o afacere 100% sovietică: nimic despre americani, francezi, germani, britanici sau măcar unguri.

În 1987 a avut loc întîlnire istorică între președintele SUA, Roland Reagan, secondat de vicele George Bush, și liderul sovietic Mihai Gorbaciov. Un summit la care s-a discutat despre reîmpărțirea sferelor de influență și viitorul, pe cale de a deveni trecut, al comunismului.

În decembrie 1989, puțin înaintea revoluției române, un alt summit istoric a avut loc în Malta, cu participarea lui Bush, devenit președinte, și a aceluiași Gorbaciov. Întîlnirea care a pus capăt hegemoniei sovietice în estul Europei, urmată la scurtă vreme de căderea comunismului și destrămarea URSS. Chiar dacă nu s-a admis oficial că asta s-a discutat, dovezile mai mult sau mai puțin directe au apărut pe larg, ulterior.

După ce euforia privind așa-zisa revoluție a început să se risipească și la noi, după 1989, a început să iasă la iveală adevărul, anume că în decembrie 1989 ne confruntasem cu o imensă piesă de teatru, sîngeroasă din păcate, regizată de Moscova în parteneriat cu state occidentale influente, de la SUA și Marea Britanie la Franța ori Germania, prin oamenii și structurile lor. Cele care, mai apoi, aveau să își instaleze dominația politico-economică asupra României.

Ei bine, la 33 de ani de la momentul 1989, rechizitoriul din procesul revoluției, dat zilele trecute publicității, oarecum curios, de Parchetul Militar, cu acordul Procurorului General, nu conține nici cel mai vag element privind o implicare a occidentului în evenimentele din decembrie, totul fiind aruncat în cîrca URSS, KGB, GRU și a Armatei române, infiltrată, aflăm, de cozile de topor ale Kremlinului. Nu vorbim de dovezi, ci spunem că nu există nici măcar aluzii.

În cele 345 de pagini ale rechizitoriului, armata română e pomenită de 444 de ori, iar MApN de 412 ori, față de 192 de ori Securitatea și 104 ori Departamentul Securității Statului. Ceaușescu e pomenit de 385 de ori, secondat de Ion Iliescu, de 353 de ori. Mai mult decît termenul de revoluție/revoluționari, care apare de numai 325 de ori.

Cuvîntul sovietic și derivatele sale apar de 82 de ori, URSS de 33 de ori, GRU de 9 ori, Moscova de 9 ori, iar rus și derivatele sale de alte cîteva zeci de ori.
Toate contextele în care apar acestea induc fără echivoc ideea unui complot 100% sovietic întru răsturnarea regimului Ceaușescu.

Termenul de american apare de două ori, o dată cînd se vorbește de președintele Nixon și a doua oară cînd se vorbește despre posibilitatea ca zgomotele ciudate de la mitingul din 21 decembrie să fi fost creația unei aparaturi americane. O unică referire la Washington, zero la CIA. Deși ar fi fost de așteptat.
Referirile la Franța/francezi apar de 11 ori, la Germania/germani de 4 ori și la Ungaria/maghiari tot de 4 ori, dar în contexte fără legătură cu revoluția.

Unica vagă referire la un posibil rol occidental în revoluție e inclusă într-o declarație consemnată a lui Aurel Rogojan, șeful de cabinet al lui Iulian Vlad, fostul șef al Securiății, care spune „Apreciez că Silviu Brucan era omul cu rolul de coordonare întrucât avea multiple conexiuni la Washington, Londra, Moscova, poate şi altele”. Asta, spre exemplu, în timp ce Sergiu Nicolaescu, pion-cheie al evenimentelor, a pus explicit în declarații publice totul pe seama unei înțelegeri între Gorbaciov, Kohl, Mitterrand și Bush; doar că despre asta nu se scrie în rechizitoriu, compus aproape complet din declarații ale unor personaje martore ale evenimentelor.

Și uite așa, după ce au scos Securitatea din Revoluția română, bravii procurori români elimină și Occidentul din ecuație, astfel că vinovățiile rămîn în spinările URSS, care nu mai există, și a lui Ion Iliescu, cel care încă se încăpățînează să existe.

Istoric

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat, la 3 august, retrimiterea către Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989 – orele 16,00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor. Analiza tuturor declaraţiilor martorilor şi persoanelor vătămate (mii de declaraţii) referitoare la intervalul 22-30 decembrie 1989 relevă că mulţi dintre cei audiaţi (militari şi civili) au relatat că în acest interval de timp au luptat, sub o formă sau alta, cu ‘teroriştii’. Cu toate acestea, analiza în mod logic şi loial a întregului probator al dosarului relevă că, sub imperiul psihozei securist-teroriste, aceste persoane au apreciat în mod viciat situaţiile concrete în care s-au aflat. Realitatea este că nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989″, se precizează în rechizitoriul trimis instanţei.

Anchetatorii arată că, pentru edificarea asupra stării de fapt din intervalul 22-30 decembrie 1989, a fost administrată ca probă inclusiv sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare, în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, întocmită de Secţia Parchetelor Militare.

„Această analiză stabileşte în mod pertinent că psihoza securist-teroristă şi focul fratricid au fost cauzele deceselor şi vătămărilor din intervalul 22-30 decembrie 1989. Nu au fost indicate persoanele care au generat şi întreţinut psihoza (materialul fiind întocmit în 1994, când la putere se aflau tocmai cei care ar fi trebuit traşi la răspundere pentru inducerea în eroare), însă s-a argumentat fără dubii că psihoza a apărut şi a fost amplificată de persoanele care au avut intervenţii televizate şi care au emis comunicate.

Sinteza s-a întemeiat pe analiza temeinică a unui număr de 2.317 cauze penale având ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane. Stările de fapt reţinute prezintă o importanţă majoră, mai ales că cercetările au fost făcute la relativ scurt timp după derularea evenimentelor. De asemenea, sinteza a stabilit fără echivoc faptul că în decembrie 1989 nu au existat terorişti. Existenţa acestora nu a fost probată în niciunul din miile de dosare instrumentate în timp”, menţionează procurorii.

Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluția din 1989 și mai mult de 3.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale

În timpul luptelor duse în decembrie 1989 în zona Otopeni între diferite detaşamente militare cărora li se comunicase că luptă cu „teroriştii” un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei.

Potrivit procurorilor, informaţia reiese din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, unde se consemnează că “nu s-a respectat regimul de foc ordonat, consumându-se foarte multă muniţie, fără un minim efect, în sensul că nu a fost nimicit sau capturat niciun terorist” şi este inventariată muniţia consumată.

„Conţinutul acestui document reprezintă chintesenţa acţiunilor militare din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Aflaţi sub imperiul psihozei terorist-securiste, indusă cu intenţie de factorii decizionali ai CFSN şi ai Consiliului Militar Superior, militarii români, folosiţi în mod intenţionat necorespunzător, au fost implicaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un duşman inventat de aceiaşi factori amintiţi. În realitate, probatoriul demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operaţiunile militare din jurul Aeroportului Internaţional Otopeni au reprezentat o tragică situaţie de foc fratricid. Iese în evidenţă că într-o singură noapte un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri. În acelaşi perimetru s-au aflat concomitent numeroase alte efective ale MApN care, desigur, au purtat şi ele ‘lupte crâncene” cu teroriştii'”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiaşi surse, haosul a fost accentuat şi de faptul că în schimburile de focuri au fost implicaţi inclusiv civili, unii dintre ei fără niciun fel de pregătire militară.

„Probatoriul administrat a relevat inclusiv faptul că în zona Otopeni-Băneasa, în intervalul 22-30 decembrie, au acţionat în mod haotic şi foarte mulţi civili înarmaţi, neinstruiţi militar, unii chiar fiind adolescenţi. Nici în intervalul menţionat, nici ulterior, la fel ca în toate celelalte zone unde sau desfăşurat ‘lupte’, nu au fost identificaţi aşa-zişii terorişti-securişti sau orice dovezi ale existenţei lor”, mai arată procurorii.

Din analiza tuturor probelor administrate a reieşit că „focul fratricid a reprezentat cauza deceselor şi rănirilor de persoane (…) rezultate şi în această zonă”, neexistând probe care să indice o altă cauză.

„Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese şi 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)”, se mai menţionează în rechizitoriu.

În opinia procurorilor, acest consum exagerat de muniţie „denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, populaţia fiind manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război.


Cum a evoluat Dosarul Revoluției

În anii 1990, într-un proces rapid, au fost condamnați la închisoare principalii lideri comuniști Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost vice prim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR.

În baza unei grațiere acordate de președintele Ion Iliescu, cei condamnați au ieșit din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor.

În 2008, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara.

Ulterior, cei doi au beneficiat, rând pe rând, de întreruperi temporare ale executării pedepselor. În 2010, la câteva săptămâni după ce fusese operat pe cord, Mihai Chiţac a murit în locuinţa sa.

După cinci ani petrecuţi în Spitalul Penitenciar Jilava, în 2014, Victor Atanasie Stănculescu a fost eliberat.

„La 86 de ani aş vrea să mai trăiesc vreo doi ani acasă cu familia”, declara fostul general la ieșirea din închisoare. Și chiar doi ani avea să mai trăiască. În 2016, el a decedat în urma unui atac cerebral. Avea 88 de ani.


În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea Dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu a murit în 2019.

În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a Revoluției care a funcționat în anii 90. Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Este de așteptat că cel puțin un an și jumătate de acum înainte Dosarul să fie analizat în faza Camerei Preliminare, înainte de-a intra pe fond. În plus, Înalta Curte trebuie să citeze cca 4000 de părți interesate în dosar.

articolul original.

Martorii din Dosarul Revoluției au susținut că ceea ce s-a petrecut în decembrie 1989 a fost o mișcare coordonată direct de la Moscova

17 August 2022 at 13:29
Foto: românia.europaliberă.org

S-au aflat detalii despre implicarea Moscovei în evenimentele din 1989, care au dus la căderea regimului Ceaușescu. Toți românii trebuie să știe ce s-a petrecut cu adevărat atunci. Noile informații apar în rechizitoriul din Dosarul Revoluției, în care fostul președinte este cercetat sub. acuzația de infracțiune împotriva umanității.

Astfel, au apărut noi detalii despre rolul jucat de Ion Iliescu, în decembrie 1989 și implicarea Moscovei în evenimentele de atunci. O dezvăluire de ultim moment, care se regăsește în Dosarul Revoluției, este cea legată de incidentul de la reactorul nuclear de la Cernavodă. Mai exact, este relatat pe larg scenariul teroriștilor care ”otrăveau apa și minau obiective strategice”

Rechizitoriul din Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Gl (Rtr) Iosif Rus sunt cercetați de infracțiuni împotriva umanității, scoate la iveală informații care leagă mișcarea din decembrie 1989 de un scenariu bine pus la punct și coordonat de la Moscova.

Grupul Iliescu cum acționa înainte de 1989

Procurorii care au lucrat la Dosarul Revoluției au dat detalii despre constituirea ”grupului Iliescu”. Acesta era o grupare disidentă, care acționa încă, înainte de decembrie 1989, pe fondul degradării relațiilor bilaterale dintre RSR și URSS, după momentul Praga 1968.

Grupul avea ca scop înlăturarea președintelui Nicolae Ceaușescu și menținerea României în sfera de influență sovietică. Membrii grupării, au preluat puterea totală în stat, după evenimentele din 1989. Ion Iliescu a devenit președinte, generalii Victor Atanasie Stănculescu și Nicolae Militaru au fost miniștri ai apărării, Virgil Măgureau – director SRI, Vasile Ionel – șef al Marelui Stat Major al Armatei, Emil (Cico) Dumitrescu – secretar de stat și consilier la Administrația Prezidențială.

De altfel, Ion Iliescu a negat mereu existența acestui grup.

Rechizitoriul conține informații legate de modul în care au acționat membrii organizației care a avut scopul de a asigura transferul de putere sub impresia falsă a unor evenimente violente provocate de forțe fidele fostului dictator. Un element important în acest scenariu a fost faptul că Iliescu și-a asumat și poziția de ”comandant al Armatei” de la Nicolae Ceaușescu, lucru care a dus, în perioada 22-26 decembrie 1989 la evenimente care s-au soldat cu pierderea de vieți omenești.

Dezvăluiri despre presupușii teroriști care ar fi vrut să atace reactorul de la Cernavodă

Toți românii trebuie să afle acum despre unele momente care s-au petrecut atunci și care au ieșit la lumină abia acum. Un astfel de episod este cel legat de incidentul nuclear de la Cernavodă. Atunci, o divizie a Armatei Române a fost trimisă pentru e elimina ”teroriștii care atacă reactorul”. S-a petrecut pe 23 decembrie, într-un moment în care la comanda generalului Dumitru Pletos (descris de procurori ca membru al grupului Iliescu) a preluat comanda Diviziei I Mecanizată, din ordinul generalului Militaru, fără un act oficial de numire în funcție.

Unul dintre șefii diviziei a relatat că generalul Pletos avea informații despre activitatea unor presupuși teroriști străini care urmau să lovească obiective civile din elicoptere lansate din afara țării.

în opinia sa, ”A doua zi, Pletos mi-a ordonat să mă deplasez urgent cu o grupă la Reactorul Nuclear de la Măgurele, deoarece sunt informații că este atacat de teroriști. Am întocmit rapid o grupă din băieți pe care îi cunoșteam destoinici și ne-am deplasat cu un TAB de cercetare la Măgurele. Când ne-am apropiat de pădurea din jurul clădirii reactorului, am remarcat pe drumul de la liziera pădurii două ARO militare și patru TAB-uri. Militarii din echipaje erau debarcați și echipați cu uniforme USLA. La apropierea noastră, am văzut cum unul dintre cei cu ținute USLA era așezat în genunchi, cu mâinile lipite, implorând.

Reacția celorlalți a fost să iasă la vedere, părând practic că se predau. Am oprit lângă ei și le-am spus să stea liniștiți, că nu se va întâmpla nimic. Imediat am văzut că din pădure se apropie doi ofițeri pe care i-am cunoscut ca fiindu-mi colegi de aplicații din cadrul Batalionului de Cercetare de la Buzău, DIA. După stabilirea legăturii, am făcut schimb de informații, aflând astfel că au fost trimiși împreună cu ceilalți de la sediul MApN, cu aceeași misiune pe care o aveam și noi, și anume respingerea teroriștilor care au atacat rectorul de la Măgurele. Menționez că nici noi, nici ei nu am fost anunțați cu privire la faptul că la misiune participă și alte forțe. Am realizat că a fost vorba de o diversiune, mai ales că în urma verificărilor am aflat că reactorul nu a fost atacat, iar zona nu reprezintă un interes operativ”, a declarat martorul G.L. din Dosarul Revoluției.

Un martor din Dosarul Revoluției a oferit date exacte

Mai mult, martorul a relatat că a doua zi, generalul Pletos i-a dat ordin să verifice mai multe stații de filtrare a apei și i-a ordonat să meargă pe un itinerar care trecea prin fața MApN.

În precizările sale, ”În fața ministerului se afla un dispozitiv de pază și apărare format din tancuri și TAB-uri care se întindea până la Piața Moghioroș. Dispozitivul l-am văzut numai când am ajuns acolo, nefiind informat cu privire la existența acestuia… Am fost oprit de un tanchist aflat pe tanc, concomitent cu îndreptarea țevii tancului înspre blindatul meu. (…) Acesta mi-a cerut parola, i-am răspuns că nu cunosc parola și mi-am declinat identitatea, acesta recunoscându-mă întrucât mă știa ca șeful Cercetării… Personal, consider că Pletos cunoștea despre existența acestui dispozitiv, dar nu m-a anunțat”, a mai povestit martorul.

În dosar apare și o declarației a fostului șef al cancelariei lui Nicolae Ceaușescu, care a povestit că după 22 decembrie a luat legătura cu generalul Stănculescu, pentru a-l întreba ce trebuie să facă. Acesta a susținut că avea o relație bună cu acesta, așa că i-a solicitat opinia. Răspunsul lui Stănculescu a fost clar: să rămână acasă și să aștepte să fie contactat.

Astfel, ”Nu am fost chemat, dar la scurt timp la locuința mea a sosit un vehicul blindat (TAB al armatei) şi s-a deschis focul asupra clădirii în care locuiam împreună cu familia. Am reușit să ies în stradă şi să port o discuție cu ofiţerul care comanda echipajul, acesta recunoscându-mă s-a mirat că locuiesc acolo şi a motivat că a primit ordin de la Stănculescu să deschidă focul asupra acestei clădiri, întrucât în interior se află terorişti”, a declarat martorul. C.S.

Implicarea categorică a Moscovei în evenimentele din ’89

Un alt martor audiat, R.G., fost șef al Direcției I din cadrul DSS (Departamentul Securității Statului), a explicat scopul unor astfel de dezinformări, precum și originea lor.

în afirmaţiile sale, „Cunoşteam că Ion Iliescu se afla în atenţia Serviciului de contraspionaj sovietic (UM 0110) făcând obiectul unui dosar de urmărire informativă ca urmare a unor legături cu generalul Militaru, profesorul Măgureanu şi alţii (…) Consider că a fost o mişcare revoluţionară evidentă, căreia i s-a suprapus puciul militar, lovitura de stat militară coordonată de agenţii KGB, pe baza indicaţiilor date de la Moscova (…) Când mă refer la puciul militar, numesc aici pe ofiţerii de rang superior şi anume Stănculescu, Logofătu, Eftimescu, Militaru, ca fiind cunoscuţi în slujba serviciilor de informaţii sovietice. Consider că în armata română a existat un segment de patrioţi, dar şi un segment important de ofiţeri care au efectuat studiile URSS şi se aflau sub influenţa serviciilor acestei ţări (…)

Ce a urmat încă din seara de 22 decembrie 1989, a însemnat de fapt punerea în practică a unor momente operative diversioniste, create de MApN. Grupa operativă era formată din generali şi ofiţeri MApN de la Direcţia de organizare-mobilizare, care în mod curent se ocupau de aplicaţii. Motivaţia acestor acţiuni a reprezentat-o ideea că în România au fost infiltraţi terorişti străini care otrăvesc apa, minează obiectivele, atacă populaţia. S-a insinuat faptul că şi securitatea este implicată în asemenea acţiuni. Se dorea impresionarea populaţiei pentru a o determina să facă un pas înapoi şi să sprijine noua conducere”, a declarat fostul șef de securitate.

Ordinele au fost date conform unui scenariu dictat din exterior

O altă mărturie a maiorului PV, redactor principal la emisiuni radio-tv cu specific militar, arată că șefii direcțiilor militare erau direct răspunzători pentru haosul creat după 22 decembrie 1989 și că ordinele au fost date conform unui scenariu prestabilit și, cel mai probabil, dictat din exterior.

Aşadar, „Personal apreciez că toate deciziile militare luate după data de 22 decembrie 1989, nu puteau fi luate fără implicarea directă a şefilor de direcţii militare (…) Despre generalul Nicolae Militaru consider că nu a fost voinţa Moscovei pentru a-l impune în funcţia de ministru al apărării. Numirea în această importantă funcţie a fost făcută de fostul preşedinte Iliescu Ion (…)

Apreciez că, introducerea elementului „sânge” începând cu 16 decembrie 1989, până la 31 decembrie 1989, este specifică bolşevismului stalinist. Este bine cunoscut faptul că, istoric privite lucrurile, bolşevism-stalinismul a operat astfel. Complicitatea internă la o astfel de strategie, acceptarea acestei maniere, o consider cu adevărat criminală. Cei care au acceptat elementul „sânge” se fac cu adevărat vinovaţi pentru ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 (…) Acceptarea acestei situaţii criminale a fost făcută de grupul politico-militar ce a preluat puterea în stat, în cursul lunii decembrie 1989”, a declarat martorul.

articolul original.

Dosarul Revoluției: Până în seara zilei de 22 decembrie 1989, când şi în municipiul Craiova a debutat inducerea în eroare, situaţia a fost calmă, nefiind înregistrate evenimente deosebite

16 August 2022 at 11:50

Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”. Capitol VII se refera la ”REVOLUŢIA ÎN ORAŞELE ROMÂNIEI”, printre care si Craiova. Din rechizitoriu aflam ca, până în seara zilei de 22 decembrie 1989, când şi în municipiul Craiova a debutat inducerea în eroare, situaţia a fost calmă, nefiind înregistrate evenimente deosebite.

”Manifestările protestatare de stradă au început în municipiul Craiova în dimineaţa
zilei de 22 decembrie 1989 şi s-au intensificat ca amploare după fuga cuplului prezidenţial
de pe sediul fostului CC. Astfel, muncitorii de la Uzina de Avioane Craiova s-au grupat şi
au pornit spre sediul CJ de Partid. Acestora li s-au alăturat muncitorii de la Întreprinderea
de Utilaj Greu, de la Electroputere Craiova, de la I.R.A. şi de la alte întreprinderi.
Demonstranţii cereau libertate, democraţie, precum şi demiterea organelor locale de partid.
Manifestările au avut un caracter organizat şi paşnic, fără acte de violenţă,
revoluţionarii fraternizând cu armata încă de la începutul zilei.

Imediat după orele 12:00, manifestanţii au pătruns în sediul CJ de Partid, părăsit
de bună voie de primul secretar al judeţului Dolj, iar detaşamentul militar aflat în zonă s-a
retras în cazarmă. În jurul orelor 16:00 s-a constituit noul organ al puterii revoluţionare locale, care a solicitat sprijinul armatei în apărarea obiectivelor publice importante şi asigurarea liniştii în municipiu.

Armata nu a intervenit în stradă, iar acţiunile prevăzute de alarma de luptă, au avut
ca obiectiv doar trecerea în timp scurt şi organizat la apărarea în zona de responsabilitate.
Până în seara zilei de 22 decembrie 1989, când şi în municipiul Craiova a debutat
inducerea în eroare, situaţia a fost calmă, nefiind înregistrate evenimente deosebite”, se arata in rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”.

Sursa foto: www.europafm.ro

articolul original.

Parchetul General publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției

16 August 2022 at 09:44

Procurorii de la Parchetul General au publicat volumul I al rechizitoriul din Dosarul Revoluției, în baza căruia cer condamnarea fostului președinte Ion Iliescu pentru infracțiuni contra umanității. Potrivit stiripesurse.ro, decizia Parchetului este una fără precedent, iar procurorii o justifică prin interesul mare față de cauză și prin numărul mare de victime implicate.

Consultați aici volumul I al rechizitoriului în Dosarul Revoluției

În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

”1. ILIESCU Ion, fost preşedinte al României, cu privire la săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prevăzută şi pedepsită de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k C.p. cu aplicarea art. 5 C.p..

2. VOICULESCU Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, cu privire la săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prevăzută şi pedepsită de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.,

3. Gl. (Rtr) RUS Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, cu privire la săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prevăzută şi pedepsită de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k C.p. cu aplicarea art. 5 C.p..

În temeiul art. 329 din Codul de procedură penală, prezentul rechizitoriu (fiind format din 7 volume) însoţit de 3 copii certificate şi de dosarul cauzei, se vor transmite

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, instanţă competentă să judece cauza în fond, potrivit art. 40 al.1 din Codul de procedură penală, urmând a fi citaţi:

A. Inculpaţii:

1. Iliescu Ion,

2. Voiculescu Voican Gelu,

3. Gl. (Rtr) Rus Iosif”, se arată în concluziile rechizitoriului.

articolul original.
❌