ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

EXCLUSIV Rareș Bogdan, despre aderarea României la Schengen: ‘Să vă spun o chestie inedită’

29 November 2022 at 18:57
image

Marți seara, reporterul Bugetul.ro l-a contactat pe prim-vicepreședintele PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan, pentru a vedea ce șanse are România de a fi primită în spațiul Schengen.

Rareș Bogdan ne-a dezvăluit că acum țara noastră are șanse uriașe de fi acceptată în spațiul Schengen, precizând că ar paria mai degrabă pe intrarea României  în Schengen decât pe orice meci de la Campionatul Mondial din Qatar, chiar și în cazul în care am vorbi de un duel între o favorită și o națională-outsider.

Europarlamentarul liberal a precizat, pentru Bugetul.ro, că se negociază pe toate căile diplomatice.

De asemenea, Rareș Bogdan ne-a declarat, în premieră, că inclusiv Internetul din România a fost testat pentru accederea în Schengen, dovedindu-se că funcționează mai bine decât 70-80% din statele UE. În plus, și secțiile de poliție, testate aleatoriu, și consulatele controlate au ieșit foarte bine la verificări.

Prim-vicepreședintele PNL ne-a prezentat și un calendar al etapelor care mai sunt de parcurs până la votul din cadrul Consiliului JAI din 7-8 decembrie.

În ceea ce privește problema migranților, ridicată de Austria, Rareș Bogdan a dat exemplul Ungariei lui Viktor Orban a cărei graniță este forțat chiar și de 1.000 de ori pe zi, în vreme ce în România sunt maximum 40 de cazuri pe zi. 

Iată ce a declarat Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro, în această seară: 

„Negocierile sunt în toi. Așa cum am spus și am părut atunci o voce inedită, când am spus că nu avem de ce să ne temem de Suedia, pentru că a fost strict un reglaj de conturi politic între fosta putere, acum în Opoziție, care încă deține majoritate în Comisia de buget, și actuala putere de Dreapta, conservatoare, și așa s-a dovedit. Suedia susține aderarea României, atât Opoziția, cât și Puterea. Au venit cu o poziție oficială.

Spun în continuare că sunt șansele cele mai mari. Spun în continuare că nu există certitudine, dar există șansele cele mai mari din cei 11 ani.

Austria – sigur că am negociat – are anumite doleanțe legate de situația migranților, cei 85.000, din care 75.000 ei nu știu cum au ajuns pe teritoriul Austriei și atunci solicită ajutor atât statelor din regiune, pentru a stopa migrația ilegală, cât și Europei, adică statelor în speță – România, Bulgaria – să pună presiune pe Germania, pe Comisie și pe Franța, pentru împărțirea banilor din cei 3-4 miliarde de euro, alocate de Comisie pentru migranți.

De asemenea, prin România, zilnic, nu sunt mai mult de 20-30 de cazuri, maximum 40 de cazuri de migranți, care să încerce să intre pe granița de sud, cu Serbia, și aceștia sunt rapid capturați sau se predau către autoritățile de frontieră, urmând ca ei să treacă prin procesele legale. Gândiți-vă că, pe ruta balcanică, granița cu Ungaria este forțată între 800 și 900 de ori, sunt zile în care e forțată de 1.000 de ori. Iar granița cu Ungaria este o graniță care are un gard de patru metri – celebrul gard făcut de Viktor Orban.

Și cu toate astea este forțată granița de 800-900 de ori pe zi, în timp ce granița României este forțată de maximum 20,30 sau 40 de ori și migranții sunt prinși. De asemenea, referitor la comportamentul față de migranți, care a contat și contează foarte mult pentru Olanda, modul în care autoritățile unui stat membru se comportă cu migranții și tratamentul la care aceștia sunt supuși și centrele în care sunt primiți, gândiți-vă că nu a existat nicio plângere împotriva autorităților române – Poliția de Frontieră, vameși, asistenți sociali – de violență fizică împotriva migranților, în timp ce în alte state – nu vreau să rostesc acum numele statelor – există nenumărate plângeri în acest sens. Inclusiv Bulgaria și Ungaria au fost acuzate de-a lungul timpului de tratamente rele la adresa migranților, adică bătăi, agresivitate.

România este felicitată pentru modul în care se comportă cu migranții. Repet, nu a existat niciun caz în ultimul an de plângere împotriva autorităților române cu privire la rele tratamente la adresa migranților. Contează foarte mult și acest lucru în analiza pe Schengen.

Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro: „Calendarul arată cam așa”

Acum, cred că știți că există niște etape, un calendar dacă vreți, un calendar care arată cam așa:

Săptămâna asta este ședință Coreper, unde se ia o decizie.

De asemenea, vineri este una, poate, dintre cele mai importante întâlniri – întâlnirea șefilor de stat și de guvern din țările EPP, la Atena. Acolo, practic, vor fi față în față șefii de stat și de guverne EPP. Mitsotakis al Greciei găzduiește, dar va fi prezent și Klaus Iohannis, va fi prezent și Nicolae Ciucă – unul din cei doi, proabil. Va fi prezent și Nehammer, cancelarul Austriei, va fi prezent și premierul Croației, Plenkovic, și ceilalți șefi de stat și de guvern EPP din statele membre – în total 9 la număr. Au fost 12, acum au rămas 9.

După asta, până în JAI-ul de pe 8-9 decembrie este o decizie în Comisia de politică externă a Suediei, până pe data de 5 sau pe 6.
Și mai este o întâlnire a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, cei 27, cu Ursula von der Leyen. Întâlnirea este la Tirana.

Tot până pe 7-8, la JAI-ul prezidat de Cehia la Bruxelles, mai este o decizie ce urmează să se ia în Plenul de la Haga al Parlamentului Olandez.

Deci, cam așa arată un calendar, dacă vreți, până la JAI-ul din 7-8 decembrie.

„Să vă spun o chestie inedită”

Pe lângă asta, Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne continuă discuțiile. Noi, la Bruxelles, continuăm discuțiile cu colegii noștri. Au fost discuții cu cei de la Union Christian cu privire la poziția pe România. Aceștia au avut congres sâmbătă și un trimis al grupului liberal a fost acolo. Și s-a întâlnit inclusiv cu președintele Union Christian, este partidul conservator care a fost împotriva României. Deci, se lucrează pe toate planurile: prin diplomație directă, diplomație parlamentară, europarlamentară, prin misiunile diplomatice pe care le avem în statele membre, acolo unde sunt încă întrebări. Misiunea Olandei a fost foarte pozitivă. A fost o misiune care s-a încheiat foarte bine – e o misiune tehnică practic – și, de asemenea, misiunea celor 22, care a fost o misiune excepțională, misiunea celor 22, care a fost chemată de România și Bulgaria. Din care au făcut parte reprezentanți din 12 țări, reprezentanți ai Frontex și reprezentanți ai Comisiei, inclusiv doi cetățeni olandezi între cei 22. Chiar dacă nu au fost trimiși oficial de către Olanda în acea primă misiune, ei au fost întrebați dacă, într-adevăr, ceea ce scrie în raport este exact așa.

Să vă spun o chestie inedită: inclusiv Internetul care funcționează în graniță și pe teritoriul României a fost testat de către una din cele două misiuni și au constatat că funcționează mai bine decât în 70-80% din statele europene.

De asemenea, au fost verificate două secții de poliție din București, o secție de poliție din Ploiești – toate trei luate aleatoriu.

De asemenea, a fost verificat Centrul de Cooperare Polițienească din București, a fost verificată Direcția de Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției. Au fost verificate centre de vize, două consulate din afara granițelor, pe granițele – nu vă pot spune care, dar au ieșit extrem de bine – la poarta de intrare în Europa. Au fost verificate și au constatat că procesul de vize pentru cetățenii extracomunitari care urmează să intre în Uniunea Europeană este un proces extrem de bun și foarte prompt.

Au fost verificate rețelele de computere cum funcționează. Deci, au fost o mulțime de lucruri verificate în această perioadă, în cadrul acestei încercări a României de a obține ceea ce i se cuvine.

Pentru că trebuie spus un lucru: noi nu cerem nimic în plus, noi cerem ceea ce ni se cuvine! Noi am fost nedreptățiți 11 ani. Acum suntem într-un context favorabil. În istorie, România a știut să joace contextele favorabile, cel de după Primul Război Mondial, că tot se apropie sărbătorirea Marii Uniri. Am știut să ne recunoaștem Marea Unire, prin păcile de la Paris și Versailles, și Trianon.

Rareș Bogdan, pentru Bugetul.ro: „Aș pune mai mulți bani pe intrarea României decât pe orice meci de la Campionatul Mondial, chiar și cu un așa-zis outsider”

Cred că România are o șansă mare, eu sunt încrezător. Dacă m-ați pune acum să pun un pariu pe un meci de fotbal de la acest Campionat Mondial foarte ciudat și pe intrarea României în Schengen, aș pune mai mulți bani pe intrarea României decât pe orice meci de la Campionatul Mondial, chiar și cu un așa-zis outsider”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Rareș Bogdan.

Eugen DINU

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, dezvăluie când va fi gata noua Lege a pensiilor! ‘Vom corecta ce avem de corectat acolo, așa cum s-a asumat’

26 November 2022 at 19:50
image

Sâmbătă seara, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a vorbit despre noua Lege a pensiilor, precizând când va fi gata noul act normativ așteptat de milioane de pensionari.

Marius Budăi a dezvăluit, în această seară, că până la finalul trimestrului I din 2023 noua Lege a pensiilor va fi gata, astfel încât să se treacă la recalcularea pensiilor.

Ministrul Muncii a explicat că nu e vorba neapărat despre o nouă lege și că se va pleca de la analiza Legii nr. 127/2019, despre care mulți specialiști au spus că este o lege bună. Reamintim că la începutul anului 2022, într-un interviu acordat Bugetul.ro, Marius Budăi a precizat că PSD își dorește modernizarea Legii nr. 127/2019, nicidecum o altă lege.

Nu știu dacă va fi neapărat o nouă formulă (n.r. – de recalculare), nu știu dacă va fi neapărat o nouă lege. Noi am zis și în programul de guvernare că vom pleca de la analiza Legii 127, despre care mulți specialiști spun că este o lege bună.

Vom corecta ce avem de corectat acolo, așa cum s-a asumat, și, cu siguranță, până la final de trimestru I va fi gata această lege.

Noi deja suntem în această perioadă cu preluarea datelor în format electronic. Pregătim terenul, astfel încât în momentul în care avem legea, și calendarul în cadrul legii, cu siguranță vom trece la aplicare (n.r. – la recalculare). Lucrăm, suntem în parametri”, a spus, la Antena 3, Marius Budăi.

Marius Budăi, pentru Bugetul.ro: „Ne dorim modernizarea acestei legi, nicidecum o altă lege”

Eugen Dinu: Va exista o nouă Lege a pensiilor, în urma PNRR-ului, sau se vor face modificări la Legea nr. 127/2019 – Legea PSD a pensiilor?

Marius Budăi: De mai multe ori, și președintele Ciolacu, și eu, și Lia Olguța Vasilescu am spus că nu este neapărat Legea PSD. Este o lege, într-adevăr, promovată de PSD, susținută de majoritatea PSD de atunci în Parlamentul României, promulgată de președintele României, dar trebuie să fie cunoscut faptul că este o lege lucrată împreună cu specialiștii din Casa Națională de Pensii Publice. Fiecare casă teritorială de pensii din fiecare județ al țării a avut, cel puțin, câte un reprezentant în acea Comisie de lucru a acestei legi. Au fost aleși cei mai buni oameni ai sistemului de pensii și, împreună cu ei, am lucrat la această lege. De aceea, și în programul de guvernare, am scris foarte clar că noi ne dorim modernizarea acestei legi, nicidecum o altă lege.

articolul original.

Atenție la naționalistul de rezultat, candidatul care va ataca alegerile din 2024!/Opinie

11 November 2022 at 17:39
image

Așa cum în sport există suporteri de rezultat, și în politica dâmbovițeană avem naționaliști de rezultat – politicieni care vor vâna alegerile prezidențiale din 2024.

Cazul pe care vi-l voi prezenta astăzi este cel al Dianei Șoșoacă, un senator care s-a remarcat în ultimul an prin relația de prietenie pe care o are cu Ambasada Federației Ruse în România, despre care spune că a fost singura care a vrut să discute cu ea despre pace, în contextul invaziei trupelor lui Vladimir Putin în Ucraina.

Recent, Șoșoacă a apărut în ipostaza de salvatoare a Termocentralei Mintia, după ce a cumpărat creanțe de la un sindicalist și s-a constituit parte în procesul privind vânzarea Mintiei.

Însă, după cum chiar Diana Șoșoacă a dezvăluit, avocatul Gheorghe Piperea, omul care i-a explicat cum să intervină direct în această speță, i-a declarat, totodată, că nu crede că există vreo șansă pentru a împiedica vânzarea Termocentralei Mintia.

Țin să spun că am avut un schimb de mesaje, de câteva mesaje, cu domnul avocat Piperea, care este specialist pe insolvență. Dânsul nu crede că există vreo șansă și știm bine că dânsul nu se implică în cauze în care nu există șanse.

Dar atâta l-am rugat: <<Domnul Piperea, dați-mi două-trei idei, ca să știu de ce mă leg. Cum Dumnezeu să intervin direct în acest dosar?>>. Și mi-a scris două rânduri”, a spus Diana Șoșoacă, iar din cele spuse de ea reiese, în mod evident, că avocatul Piperea, specialist în cazuri de insolvență, i-a transmis că nu are nicio șansă de câștig.

De altfel, cum Termocentrala Mintia a fost adjucată printr-o licitație publică, contra sumei de 91 de milioane de euro,  e greu de crezut că mai poate fi schimbat ceva.

Așadar, de ce ar face Diana Șoșoacă o astfel de mișcare, când știe de la bun început că o astfel de luptă e pierdută?

Răspunsul e doar unul: crearea în ochii electoratului a unei aure de salvatoare a țării și a resurselor acesteia.

În concluzie, mare atenție la naționaliștii de rezultat, că au început încălzirea pentru alegerile din 2024!

Eugen DINU

articolul original.

INTERVIU cu președintele executiv al eMAG, Iulian Stanciu. ‘Lucrurile s-au inversat față de pandemie’

7 November 2022 at 15:50
image

Luni, reporterul Bugetul.ro a realizat un interviu cu președintele executiv al eMAG, Iulian Stanciu, la sediul noului depozit eMAG de la Joița.

Președintele executiv al eMAG ne-a dezvăluit cum s-a ajuns ca localitatea Joița să fie aleasă pentru dezvoltarea centrului logistic.

Totodată, Iulian Stanciu a declarat, pentru Bugetul.ro, că preferințele oamenilor s-au inversat față de pandemie. Dacă în pandemie prioritare pentru cumpărători erau electrocasnicele mari, televizoarele și „tot felul de lucruri de casă și de grădină, de la mobilă la tot felul de decorațiuni” și se cereau mai puțin produsele auto, de fashion și cosmetice, acum situația s-a inversat.

„Oamenii vor telefoane mobile, vor produse auto, vor fashion, produse cosmetice – toate lucrurile astea au crescut și ne-am pregătit oferte mai mult în zona aceasta”, a subliniat, în interviul acordat Bugetul.ro, președintele executiv al eMAG.

Interviul pe care l-a președintele executiv al eMAG, Iulian Stanciu, pentru Bugetul.ro:

Eugen Dinu: De ce ați ales Joița pentru acest centru logistic?

Iulian Stanciu, președinte executiv eMAG: Acum vreo 6-7 ani am început căutările și ne-am uitat la o locație care să aibă acces la infrastructură, să fie aproape de Șoseaua de Centură care conectează diverse puncte logistice, sediile curierilor și trebuia să aibă loc pentru extinderea viitoare.

Și aici am găsit o singură bucată de 600.000 de metri pătrați, am avut noroc să covingem proprietarul, o doamnă de 80 de ani, să ne vândă, care nu voia să vândă la nimeni. I-am povestit ce dezvoltări frumoase avem în plan, lucrurile s-au întâmplat. Primul depozit a fost construit în 2018 și acum îl avem pe-al doilea, de 125.000 de metri – în total 250.000 de metri de spații de depozitare.

R: La cât s-a ridicat tranzacția pentru teren, îmi puteți spune?

I.S.: Nu mai știu exact, dar a fost undeva peste 6 milioane de euro.

R: Și mai aveți în plan să vă extindeți în altă parte?

I.S.: Deocamdată, funcționează bine și din ce în ce mai bine. Pe măsură ce infrastructura rutieră se dezvoltă, funcționează modelul centralizat, cu lucrurile în București și care să se livreze repede în țară sau chiar și în Bulgaria, să se livreze a doua zi.

Dar, la un moment dat, ne uităm la un mix între zona asta centralizată și depozitele locale, să începem să ținem stoc și în diverse regiuni ale țării și să livrăm în aceeași zi. Dar trebuie să mai facem niște calcule și, în primul rând, să umplem capacitatea pe care am construit-o aici.

R: Dacă am reținut bine, de la acest Black Friday aveți așteptări de 630 de milioane de lei.

I.S.: 639 de milioane de lei.

R: Acesta este pragul minim presupun.

I.S.: Nu, este o țintă pe care o calculăm în fiecare an, plecând la interesul declarat al oamenilor de a cumpăra. Și îi întrebăm: <<Știți de Black Friday? Doriți să cumpărați de Black Friday? Ce anume doriți? Care este bugetul? De unde vreți să cumpărați?>>. Facem researchul ăsta înainte și, după care, validăm cu ce se întâmplă în realitate.

Și vedem în fiecare an cum se transformă intenția asta în execuție, în clienți și, după care, ne facem estimările.

Ne-am făcut studiile anul ăsta și, pe baza ratelor de conversie, să spunem, din intenție în vânzări ne-am setat această țintă și de aici mai departe ne-am pregătit cu toate categoriile de produse cerute de oameni, pentru că și ele variază, de la an la an.

Dacă anul trecut și acum doi ani era încă pandemie, oamenii cumpărau mai multe lucruri pentru casă, acum cumpără mai multe lucruri pentru ieșit din casă.

R: Ce s-a cerut cu prioritate în anii trecuți, când a fost pandemie, electrocasnice sau ce?

I.S.: Electrocasnice mari, televizoare, pe urmă tot felul de lucruri de casă și de grădină, de la mobilă la tot felul de decorațiuni. Mai puțin partea de auto, de fashion, de cosmetice – a fost destul de slabă vânzare în anii trecuți. Acum lucrurile s-au inversat. Oamenii vor telefoane mobile, vor produse auto, vor fashion, produse cosmetice – toate lucrurile astea au crescut și ne-am pregătit oferte mai mult în zona aceasta.

R: Din câte am înțeles de la colegul dumneavoastră (n.r. – Tudor Manea, CEO eMAG), pentru acest Black Friday, se preconizează că oamenii vor cumpăra mai mult haine.

I.S.: Exact.

R: Dar în cursul anului ce s-a vândut mai mult? Telefoane mobile?

I.S.: Telefoanele mobile s-au vândut foarte bine anul acesta. S-a înregistrat o creștere mare față de anul trecut.

Laptopurile s-au vândut sub anul trecut, la fel și televizoarele, și electrocasnicele mari. Electrocasnicele mici – mai bine decât anul trecut. Fashion-ul s-a vândut mai bine decât anul trecut. Tot ce înseamnă și îmbrăcăminte, și încălțăminte.

R: Pentru acest an, ce profit preconizați că o să aveți?

I.S.: Nu declarăm lucrurile legate de profit. Ce pot să spun este că: suntem profitabili și în România, și la nivel total de grup și doi că banii pe care îi facem profit îi reinvestim în creșterea viitoare și în construcția de infrastructură.

R: Și o ultimă întrebare: referitor la ratele bancare (eMAG oferă, în acest an, până la 40 de rate fără dobândă prin cardurile bancare – n.r.), colaborați cu o anumită bancă?

I.S.: Cu toate, cu toate băncile care au carduri de credit.

R: Și ați negociat în acest sens, e un proces de negociere sau cum s-a ajuns aici?

I.S.: E un proces de negociere, întins pe multe luni, începem din timp. De fapt, este o negociere continuă, pentru că noi avem campanii și până în Black Friday. Dar aici este vârful de campanie.

R: Această campanie, cu ratele bancare, este doar pentru Black Friday sau se aplică și după?

I.S.: Pentru Black Friday, doar pentru Black Friday. După aceea, vor fi ofertele normale, să spunem.

R: Vă mulțumesc!

articolul original.

Capcana întinsă de Vladimir Putin – Opinie

5 November 2022 at 17:27
image

În luna februarie a acestui an, înainte de a ordona trupelor sale să invadeze Ucraina, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a făcut o declarație surprinzătoare, anume că țara condusă acum de Volodimir Zelenski a fost creată de Uniunea Sovietică din pământuri care au aparținut anterior inclusiv României și Poloniei.

„Să începem cu faptul că Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia, mai exact, de Rusia bolşevică, comunistă. Acest proces a început aproape imediat după revoluţia din 1917. (…) Apoi, în ajunul şi după cel de-al Doilea Război Mondial, Stalin a anexat deja Ucraina la URSS şi a transferat statului ucrainean nişte pământuri care au aparţinut anterior Poloniei, României şi Ungariei”, a spus Putin, la 21 februarie, urmând ca la 24 februarie să invadeze Ucraina.

Astăzi, în schimb, fostul ofițer KGB a lansat în spațiul public o idee nouă, potrivit căreia România și Polonia ar vrea să rupă Ucraina, pentru recuperarea teritoriilor care le-au aparținut în trecut. Astfel, Putin a afirmat că Rusia poate fi „singurul garant real al statalității și suveranității ucrainene”.

Știm despre ideile politicienilor din Polonia de a face o țară „de la o mare, la altă mare”, înainte de Al Doilea Război Mondial se vorbea mult despre asta. Era o idee fixă. De la Marea Baltică la Marea Neagră. Vedem acum că oficialii polonezi și ucraineni se iau în brațe, dar această idee este vie. Iar ideea absorbirii Ucrainei tot acolo e.

Tot așa cum se discută, cu siguranță, despre returnarea acelor teritorii care au fost luate Poloniei, trebuie să recunoaștem că au fost luate de Stalin, după Al Doilea Război Mondial. Teritorii mari din România, din Ungaria, au fost luate. Nu este nicio coincidență că am spus la Valdai că Rusia poate fi singurul garant real al statalității și suveranității ucrainene”, a afirmat Putin, conform agenției de presă moscovite Tass.

V-ați prins? Mai întâi Putin a încercat să inflameze opinia publică din țări precum România și Polonia, prin invocarea faptului că Ucraina deține teritorii care le-au aparținut în trecut, pentru ca apoi să le acuze că doresc reîntregirea patriei.

Astfel, dând exemplul Poloniei și României, care, de fapt, ar avea interese ascunse, Vladimir Putin asigură acum întreaga omenire că doar Federația Rusă poate fi „singurul garant real al statalității și suveranității ucrainene”.

O capcană tipic kaghebistă, în care, din păcate, mulți au picat, printre aceștia merită să-l amintim și pe fostul ministru de Externe al României, Andrei Marga.

„Suntem aici într-o situație absolut specială. S-o spun direct, cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii: Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbas și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări, ne cramponăm, asta este, va fi conflict”, a spus Marga, printre altele, în luna septembrie.

I-aș întreba pe cei care au căzut în plasa lui Putin când a avut dreptate liderul de la Kremlin: în februarie, când încerca să-i atragă de partea sa, sau astăzi, când spune despre ei că vor să absoarbă Ucraina?

Eugen DINU

articolul original.
  • There are no more articles
❌