ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

  De Ziua TA, România!

30 November 2022 at 22:44
image

  De Ziua TA, mă duce gândul la scena aceea din ,,Baltagul” sadovenian, când Domnul Dumnezeu, punând rânduială și semn fiecărui neam, privind către muntenii noștri, ,,s-a uitat la ei cu milă: – Dar voi, năcăjiților, de ce ați întârziat?” Și, pentru că împărțise aproape toate darurile, le-a dat, ,,într-adaos”, doar o inimă ușoară, ca să se bucure de amarul pe care-l aveau; ca să poată suporta supraviețuirea.

  De Ziua TA, îmi este sufletul răvășit de melodia aceea populară în care locuiește tragedia noastră de neam: ,,Doamne, nu uita de noi,/ Suntem săraci, plini de nevoi”, ,,Doamne, ocrotește-i pe români!”… Acesta este Imnul Național al milioanelor și milioanelor de urgisiți ai Tăi..

  De Ziua TA, îmi aleargă gândul și către Sfântul Andrei, Ocrotitorul Tău, cel pe care l-am sărbătorit ieri. Grea misie i-a fost stabilită în fișa postului acestui frate al Sfântului Pavel! La câte are de ocrotit în ființa TA jefuită când de străini, când de semenii noștri cocoțați în jilțuri înalte, cred că Bunul Dumnezeu ar trebui să revadă divina organigramă și să poruncească, în regim de urgență, constituirea unui staff al sfinților care să-l ajute pe Sfântul Andrei întru fericita trudă de zidire a ocrotitoarei sale lucrări.

  De Ziua TA, îmi amintesc de draga mea învățătoare care-mi spunea obsesiv (și avea dreptate!) că ești bogată și frumoasă. Dar nu pot uita că, atunci când rostea asta, pe chipul ei stătea să joace lacrima aceea tragică de neam care se întreabă, de sute și sute de ani, cum pot fi atât de săraci și de năpăstuiți cei mai mulți dintre cetățenii Tăi…

  De Ziua TA, mi se lipește sufletul și de cei aproape opt milioane (sic!) de confrați alungați, în numele libertății, desigur, pe meridianele tristeților lumii, care se gândesc la Tine ca în profeția eminesciană: ,,…țara mea de dor”…

 De Ziua TA, îți spun că tare-mi ești dragă și-L rog iar pe Preabunul Dumnezeu să revadă grabnic organigrama divină, căci altă cale de scăpare a noastră din ambuscada milenară a ticăloșilor nu se zărește nici în orizontul îndepărtat al vremurilor.

articolul original.

Echipa de robotică, Delta Force, caștigătoare a titlului de campioană mondială, a rămas fără burse de performanță

30 November 2022 at 13:54
Echipa de robotică, Delta Force, caștigătoare a titlului de campioană mondială, a rămas fără burse de performanță

”Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce” – Aristotel

Concursurile și olimpiadele școlare, dar și competițiile sportive pentru care elevii pot primi burse de performanță și merit în anul școlar 2022-2023 sunt cele aprobate în februarie 2022 prin mai multe ordine de ministru și desfășurate în anul școlar precedent, așa cum se arată într-o adresă din data de 12 septembrie a Ministerului Educației către Inspectoratele Școlare.

Anul școlar 2021-2022 a debutat cu publicarea Ordinului nr. 5.379/7.09.2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar.

Ordinul de ministru nr. 5.379/7.09.2022 în capitolul al II-lea, la art. 6 precizează criteriile de acordare a burselor de performanță.

CAPITOLUL II - Criterii generale de acordare a burselor

Art. 6. Bursele de performanță se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular înscriși la cursurile cu frecvență, în funcție de rezultatele la concursurile/competițiile naționale organizate de Ministerul Educației sau la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României.

Art. 7. (1) Bursele de performanță se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare:

a) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației;

b) s-au calificat în loturile de pregătire organizate de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale;

c) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, organizate de Ministerul Educației;

d) au obținut locurile I, II sau III la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României.

(2) Lista competițiilor școlare naționale, precum și lista competițiilor/concursurilor pentru care se acordă bursele de performanță menționate la alin. (1) lit. a) - c) este aprobată și publicată anual de Ministerul Educației.

(3) Bursele de performanță obținute în baza prevederilor alin. (1) se acordă pe perioada anului școlar următor celui în care s-au obținut rezultatele. Prin excepție de la aceste prevederi, pentru elevii din clasele terminale ale învățământului liceal și profesional, bursa de performanță se acordă începând cu luna următoare obținerii rezultatelor, până la finalul anului școlar.

(4) Pot primi bursă doar elevii promovați la toate disciplinele, la finalul cursurilor din anul școlar anterior.

Art. 8.  Bursele de performanță se acordă elevilor pe baza rezultatelor obținute conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) - d), atestate prin copii certificate conform cu originalul la nivelul unității de învățământ, de pe documentul doveditor pentru componența lotului de pregătire sau de pe diplomele obținute la competiții, la propunerea dirigintelui, nefiind condiționate de depunerea unei cereri în acest sens.

În vederea aplicării ordinului de ministru 5.379/7.09.2022, Ministerul Educației a emis adresa nr. 31.991/12.09.2022 privind lista olimpiadelor și concursurilor naționale, precum și a competițiilor/concursurilor cultural - artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, pentru care se acordă burse de merit/performanță și a criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar.

Această adresă cuprinde un număr de 93 de concursuri și competiții grupate în funcție de discipline la care participă elevi români în anul școlar 2021-2022, atât cele finanțate de Ministerul Educației, cât și fără finanțare din partea ministerului, dintre acestea un număr de 30 de olimpiade și concursuri sunt pentru elevii maghiari, pentru aproape toate disciplinele de studiu.

În urma ordinului emis de domnul ministru Câmpeanu, copiii talentați și dedicați pasiunii lor, care au reprezentat România la concursuri internaționale prestigioase în domeniul roboticii, cum ar fi Campionatul Mondial de la Houston, în urma căruia au devenit campioni mondiali sub culorile țării noastre, nu pot beneficia de burse de performanță deoarece Campionatul Mondial este un concurs oarecare și nu se regăsește pe lista ministerului. Cu siguranță, nimeni din Ministerul Educației nu a auzit despre Echipa de robotică Delta Force a Liceului Național de Informatică Arad, despre realizările și munca acestor copii, despre nevoile, resursele și susținerea de care au nevoie pentru a-și urma pasiunea și care, prin aceasta, fac numele României cunoscut la nivel mondial, extrem de apreciați în străinătate, dar necunoscuți în țară. Datorită performanțelor uimitoare ale robotului creat, echipa Delta Force a fost invitată, pentru a doua oară, să participe în iunie 2022 la renumitul concurs internațional Maryland Tech Invitational din Statele Unite ale Americii.

România a fost prima ţară care a detronat SUA, la Campionatul Mondial de Robotică FIRST,  cu o echipă înfiinţată de un copil de 14 ani din Arad care şi-a pus în practică visul de a construi tehnologii ce pot schimba lumea în care trăim. La Campionatul mondial au participat peste 160 de echipe din toată lumea, tema a fost ecologia şi transportul eficient, iar echipa arădeană s-a prezentat cu un robot care ar putea ajuta la gestionarea mărfurilor în depozite.

Performanța echipei din România a fost o adevărată surpriză, chiar și pentru juriu care inițial a anunţat că titlul îi revine echipei din Arizona, însă s-a corectat imediat: „Pe locul I, Delta Force din Arad, România!”.

După ce a terminat clasa a VIII-a, Octavian Botoşan şi-a dorit înfiinţarea unei echipe de robotică pentru Liceul Naţional de Informatică din Arad, la care tocmai fusese admis. Imediat după începerea anului școlar, Octavian Botoșan a reușit să coaguleze, în jurul său alţi cinci elevi pasionaţi de robotică, formând echipa Delta Force.

Așa a început frumoasa poveste a unei echipe formată din copii care au înțeles că prin multă muncă și trudă, de cele mai multe ori copiii lucrând până noaptea în laboratorul de informatică, vor reuși să proiecteze, să programeze,  dar și să construiască fiecare piesă de care aveau nevoie.

Cei doi mentori ai clubului de robotică din cadrul Liceului Național de Informatică Arad, Delta Force, Corina Botoșan și profesorul Florin Feher, sunt omul și dascălul din spatele acestor copii geniali care, la rândul lor, și-au sacrificat multe zile și nopți pentru acest vis.

Profesorul Florin Feher afirmă că: ”echipa a devenit a doua mea familie, dar mi-a schimbat complet viziunea şi asupra profesiei. Aceşti copii lucrează mai mult decât un adult, după cursuri, pentru a gândi şi pentru a realiza fiecare piesă necesară construirii unui robot”.

De asemenea, cei doi mentori au adus mulțumiri tuturor sponsorilor, susținătorilor, dar mai ales societății APTIV, care a fost alături de ei pe parcursul competițiilor, copiilor minunați care prin dedicarea lor schimbă mentalități și aduc visele la realitate, precum și familiilor lor care susțin necondiționat pasiunea și dezvoltarea copiilor din echipă.

După revenirea acasă, Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de felicitare pentru rezultatele obținute de membrii echipei Delta Force de la Liceul Național de Informatică din Arad, fiecărui membru al echipei care a scris istorie la Campionatul Mondial de Robotică din Houston (SUA).

Noul căpitan, Cătălin Georgescu, elev în clasa a XII-a, își dorește să apere titlul mondial la ediția din 2023 și tot atunci echipa va mai participa la un concurs, care are ca temă energia.

Membrii echipei Delta Force își doresc să construiască roboţi care să ajute comunitatea și să dezvolte tehnologii care să servească în domeniul medicinei.

image

Sistemul nostru de educaţie preuniversitară, unul dintre cele mai performante din lume, în anii ’90, a fost distrus sistematic, de dragul unei așa-zise ”reforme”. Uniformele au fost eliminate din școli, iar prin acesta s-a încurajat indisciplina, salariile profesorilor au fost reduse, demotivând o întreagă categorie de angajați. Mai mult, din cauză că învățământul a fost finanțat în funcție de numărul de elevi și nu de performanță, a fost acceptată fraudarea notelor și vânătoarea de note, au fost eliminate examenele de treaptă şi examenul de admitere la facultate, pentru a nu fi observat nivelul scăzut al învățământului preuniversitar.

Un alt aspect despre care guvernanţii preferă să vorbească în şoaptă sau să nici nu vorbească este slaba motivare a cadrelor didactice sau demotivarea acestora. Se discută despre o slabă pregătire, dar nu există o ofertă de programe de pregătire, utile cu adevărat, ci o mulțime de cursuri care sunt făcute pentru a fi făcute, nu pentru a veni cu informații concrete și cu soluții, plătite din buzunarul personal al fiecărui cadru didactic pentru că se cer credite, diplome, cursuri, „performanță” la adunarea hârtiilor.

Cu toții ar trebui să ne întrebăm ce ar trebui să facem, pentru a repara ce se mai poate după atâția ani de neperformanță.

Clasa politică a vândut aproape tot către oricine era interesat și aici amintim fabrici, uzine, utilități, resursele și multe altele. În acest context, România a pierdut un sfert din populaţie, din cauza lipsei locurilor de muncă, românii plecând în exil pentru un trai mai bun și toate acestea sau petrecut sub oblăduirea unei clase politice incompetente și depășită de situație. Astăzi este tot mai clar că România este o ţară în derută și singura soluție este de a investi în viitor, adică în învățământ

Cred că a venit momentul să începem să investim în educație și în acei copii care performează, deoarece așa cum spunea  Laurence J. Pete ”Educaţia este o metodă prin care cineva capătă un nivel mai ridicat de prejudecăţi”, cei care se ocupă de destinele învățământului românesc ar trebui să aibă prejudecăți pentru că deciziile lor pot afecta generații întregi de români.

imageimageimageimageimage››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Ziua României

30 November 2022 at 15:05

Toate necazurile care au venit peste noi și toate care s-au petrecut în anul acesta ne-au ajutat să redescoperim că suntem români și că avem o țară.

Anul acesta ne-am dus mai des cu gîndul la Sfîntul Andrei, protectorul României. Intrarea Rusiei în Ucraina ne-a adus aminte că România se află nespus de aproape de o Putere Militară care se întinde de la Nistru pînă la Marea Japoniei.

Anul acesta ne-a reamintit că hoardele de muscali au trecut de nenumărate ori peste noi și că istoria se poate repeta. Anul acesta ne-a adus aminte că suntem separați în două țări și că Rusia exercită o amenințare continuă asupra fraților noștri de peste Prut. Ne-a adus aminte că mulți dintre frații noștri trăiesc în țara cotropită și aflată în război și că decenii la rînd nu am făcut niciun gest în apărarea lor.

Anul acesta am fost aproape obligați să ștergem de praf paginile unui Dosar istoric al României, deschis ca o rană pe partea de Nord și de Est a țării noastre.

Anul acesta ne-a obligat să recunoaștem că avem o țară de reparat și de îndreptat. Trenurile merg și mai prost, avioanele țării noastre abia mai zboară. iar pe șosele curg șuvoaiele de rable de care abia mai încăpem.

Pentru cei care locuiesc mai mult în țara nesfîrșită a internetului a venit vremea ca după călătoriile lor virtuale în Țara de Foc sau prin Țara Indiilor și în Țara Ghețurilor să afle că au o țară apărată și de alte armate și că poate fi și ea amenințată.

Mai nou, anul acesta au aflat că trăiesc și cu riscul să rămînă fără curent, fără căldură și fără gaze și că, în caz de pericol, și ei ar fi printre cei înrolați și chemați să-și apere țara.

Anul acesta ne-a ajutat să înțelegem care este valoarea prezenței României în NATO, dar și care este prețul.

Anul acesta au reînceput dezbaterile privitoare la suveranitatea României. Ca răspuns la chinurile nenumăratelor integrări, a fost redeschis dosarul suveranității.

Anul acesta ne-a ajutat să descoperim că după atîta engleză și frangleză, vorbite prost pe la televiziuni și în adunări publice, mai avem și limba română pe care o împestrițăm pînă cînd nu mai încape în dicționare.

Anul acesta ne-a ajutat încă puțin să redescoperim mîncărurile românești, legumele și fructele și să facem diferența față de cele produse pe aiurea.

Anul acesta, sondajele ne-au ajutat să aflăm că există un interes românesc și că ar putea exista și un Interes Național al țării noastre.

Anul acesta a început să ne treacă prin gînduri ideea adormită în capetele noastre că am putea fi Uniți.

Anul acesta am putut vedea și mai bine cum ungurii își apără interesele și că în afara unui obligatoriu răspuns românesc trebuie să mai învățăm de la ei.

Anul acesta am reumplut cu sensuri și reîncărcat cu bucurii cuvîntul „acasă„.

Anul acesta am descoperit că avem o țară, dar nu avem conducători.

articolul original.

Monarhia a creat România Mare. Despre monarhie, Corneliu Coposu și etalonul aur!

30 November 2022 at 04:30
Monarhia a creat România Mare. Despre monarhie, Corneliu Coposu și etalonul aur!

Nu știu câți își mai aduc aminte de Corneliu Coposu, de PNȚ și Convenția Democrată! El e cel care a zis: Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani FSN să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic. Precum și: Negociem orice, dar nu principii. Sau: Regalitatea e soluţia recuperării României.

A și detaliat: democraţia şi normalizarea sunt legate de restaurarea monarhiei.

Iar una dintre ultimele luări de poziție importante ale Casei Regale a fost atunci când a avut tăria de caracter de a interveni pe o speță pe care și-a asumat-o ca urmare a rolului jucat în istorie, și anume repatrierea Tezaurului - a aurului românesc - din Rusia, trimis acolo în condiții de război.

Caracterul și moralitatea dovedite de Casa Regală reprezintă o excepție în societatea românească actuală. Însă tocmai ca urmare a acestui fapt și a necesității de generalizare a acestei stări, reinstaurarea monarhiei ar reuşi să reechilibreze tarele politicii externe și să formateze clasa politică.

Ca să discutăm concret, Regalitatea, ca urmare a prestigiului de care se bucură prin intermediul a ceea ce își asumă, ar fi o soluție bună de repoziționare în context.

Mai ales că există precedente. Franco a restaurat monarhia, pentru că a considerat-o un garant al stabilității, o cale ca statul iberic să nu se mai confrunte cu problemele rezolvate de el.

Spania republicană, sprijinită de sovietici vs monarhie! Ultima nu încearcă să ascundă o involuţie a mentalităţilor printr-o evoluţie politică, fiindcă atât timp cât mentalitatea populaţiei e subsecventă unui anumit nivel, deci nu ai o evoluţie a conştiinţei, e absolut hilar să prezinţi aderarea la o formă de organizare ca substituind această evoluţie.

Punctual, republicile conferă anumite avantaje, cum ar fi pensiile speciale şi promovarea pe bază de algoritm politic în fruntea instituţiilor statului, pe care regii n-au cum să le agreeze. Ei vor ca ceea ce lasă în urmă să fie gestionabil, mai ales din punct de vedere economic.

Monarhia e mult mai aproape de nevoile societăţii, la nivel de conştiinţă, decât republica, ce încearcă să fie - referindu-ne la aceeaşi societate - o soluţie nereală cât educaţia e pliată practic pe monarhie. Statele feudale pot fi conduse mai eficient de monarhi decât de structuri republicane, pentru că ele se îndepărtează nu doar de nivelul de conştiinţă al societăţii, ci şi de interesele ei. Şi atunci, republica, pentru a echilibra decalajul cultural, apelează la ipocrizie.

Ca să conchid, o societate are nevoie de o formă de conducere care să concorde cu nivelul de conştiinţă pentru că, în caz contrar, cea mai mare problemă nu e cea evocată în Ferma Animalelor, ci că procesul de evoluţie a societăţii se opreşte.

Și pentru că tot am pomenit de formatarea clasei politice cu ajutorul monarhiei, aceasta are marele avantaj că nu poate fi bănuită de discreționarism, ci e fair, precum etalonul aur.

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Upgrade pe flancul estic al NATO

30 November 2022 at 00:50
image

Agenda miniştrilor de externe nu se putea limita la situaţia din estul Europei, dată fiind anvergura geopolitică globală a Alianţei. Vom vedea, probabil, un efort de consolidare a unei poziţii unitare faţă de China, principalul competitor strategic al Occidentului.

La sfârşitul acestei zile vom afla dacă reuniunea de la Bucureşti a Consiliului Nord-Atlantic, la nivel de miniştri de externe, va aduce noutăţi semnificative pentru România. După cum se ştie, centrală este tema întăririi prezenţei NATO pe flancul estic şi, în particular, la Marea Neagră. Finalizat la începutul zilei de marţi, acest text nu poate decât să anticipeze, în linii mari, răspunsul şefilor diplomaţiilor din statele-membre.

Aşadar, ar fi de aşteptat ca punctul referitor la războiul din Ucraina şi securitatea în zona noastră de interes să includă un angajament de a mări efectivele desfăşurate pe teritoriul României (şi pe cel al Bulgariei), precum şi de a spori cantitatea de material militar adus în regiune. Totul va fi, probabil, formulat în termeni care să trimită la un upgrade, cu menţinerea liniilor esenţiale trasate în primăvară. Este foarte puţin probabil ca preşedintele şi ministrul de externe al României să fi făcut declaraţii în această direcţie fără să fi avut semnale pozitive clare.

Declaraţiile oficialilor de la Bucureşti sugerează că se vor face paşi în direcţia unei mai bune integrări a răspunsurilor acestor noi contingente, în situaţia - puţin probabilă - că ele vor fi nevoite să acţioneze ca factor de apărare, nu doar de descurajare. În mod clar, România îşi doreşte un plan de reacţie cât mai bine închegat, solicitare ce ar putea fi sprijinită şi de alţi aliaţi est-europeni, în frunte cu Polonia. Cu privire la Polonia, se poate anticipa că delegaţia de la Varşovia îşi va informa partenerii cu privire la situaţia creată după prăbuşirea rachetei (probabil, ucraineană), în urmă cu două săptămâni - asemenea incidente se pot petrece şi pe teritoriul altor ţări membre, inclusiv pe cel al României.

Primul consiliu ministerial convocat după summit-ul NATO de la Madrid va avea şi o încărcătură politică majoră. Nu putem insista aici asupra reafirmării sprijinului politic pentru Ucraina, dublată de promisiunea că guvernul de la Kiev va primi armele de care are nevoie. Ce merită subliniat, însă, este faptul că miniştrii de externe - şi nu numai ei - îşi pregătesc cetăţenii pentru eventualitatea unei stări de război prelungite, cu consecinţe greu de prevăzut. Secretarul general, Jens Stoltenberg, le-a reamintit deja celor implicaţi că NATO nu se poate opri la jumătatea drumului, că Ucraina va fi sprijinită până la sfârşit, că trebuie evitată cu orice preţ eventualitatea în care regimul preşedintelui Putin ar câştiga acest război.

Sunt obiective perfect legitime, dintr-o perspectivă morală, însă ele marchează un angajament care va trebui atent detaliat, în primul rând pentru că este vorba de livrările de armament către Ucraina. Sunt marile puteri occidentale dispuse să ofere Kievului tot armamentul modern de care ar avea nevoie? Şi „a avea nevoie” nu poate fi desprins de componenta strategică: una este să rezişti pe actualele linii, cu totul altceva să încerci o ofensivă care să-i expulzeze pe ruşi din Donbas, spre exemplu. Contează foarte mult, ca întotdeauna, obiectivele politice - în lipsa lor nu se poate spune ce mijloace ar fi adecvate.

Agenda miniştrilor de externe nu se putea limita la situaţia din estul Europei, dată fiind anvergura geopolitică globală a Alianţei. Vom vedea, probabil, un efort de consolidare a unei poziţii unitare faţă de China, principalul competitor strategic al Occidentului. Aici, ar fi de aşteptat ca americanii să pledeze pentru o reflectare mai clară a rivalităţii - şi pentru un termen mai ferm decât acela că Beijingul generează „provocări” pentru ordinea mondială promovată de NATO. Pe de altă parte, există parteneri care, din motive preponderent economice, nu îşi doresc o deteriorare a relaţiilor cu China comunistă. În ce măsură se poate evita o ciocnire politică de acest tip, dacă NATO se doreşte o reţea politico-militară cu ţeluri globale, este o chestiune ce nu poate fi discutată aici. Se poate anticipa, însă, că summit-ul din primăvară de la Madrid şi Consiliul Nord-Atlantic din aceste zile sunt repere importante în încercarea Alianţei de a profita de contextul regional pentru a-şi găsi rolul global asumat la precedenta întâlnire găzduită de Bucureşti - reuniunea la vârf din aprilie 2008.

articolul original.

Exemplarul Țopescu

29 November 2022 at 22:08
image

Departe de mine pretenția că aș fi un microbist, dar îmi place să urmăresc meciuri importante și, mai ales, jucate cu mare artă. Iar un campionat mondial precum cel de acum din Qatar este pasionant și pentru mine.

Am însă un mare of ascultând la astfel de transmisiuni sportive, precum și la alte emisiuni de televiziune sau de radio cum pronunță comentatorii sportivi, crainicii sau chiar alți vorbitori numele străine, ale unor personalități sau personaje, ale unor localități etc. Mă oripilează modul ușor, simplist sau indiferent cu care acești vorbitori la microfoanele publice se predocumentează pentru a nu greși pronunțiile.

Păi, de exemplu, cum să nu te scoată din sărite când auzi tot mai frecvent numele orașului spaniol Sevilla pronunțat franțuzește „Sevia” și nu spaniolește „Sevilia”, pentru că în spaniolă cei doi de „ll” se pronunță „li”. Și câte alte exemple nu sunt.

În anii mei de studenție, la o facultate de ziaristică, printre cei de la care am învățat multe a fost și celebrul comentator sportiv Cristian Țopescu. Uimea prin câte și cum spunea pe post comentând câte un eveniment sportiv. Ne uimea și prin prezența lui fizică: era un bărbat șarmant, elegant, de un mare rafinament. Nu puteam rata întâlnirea cu el să nu-l întreb de unde are atâtea informații într-o eră în care nici telefonul mobil, nici internetul și tableta sau laptopul nu existau. Atunci a scos din eleganta sa geantă diplomat un dosar cu numeroase tăieturi din publicații diverse. „Adun – spunea exemplarul maestru – toate articolele despre sportivi, despre echipe etc. din publicațiile pe care le găsesc pe unde umblu. Iar dacă am de a face cu echipe din țări în care numele sportivilor sunt mai greu de pronunțat, precum cele din țările nordice, caut oameni de la care să aud cum se pronunță, de la vorbitori de asemenea limbi, chiar de pe la ambasade”.

Din Qatar, însă, am auzit și un comentator care vorbește corect, ca un profesionist. El este Emil Hossu-Longin, de la TVR. Recunoaște că mai scapă și el oiștea, însă primește imediat mesaje precum „Emil, vezi că Gavi se pronunță Gabi”. Gavi este numele unui fotbalist spaniol, din țara în care consoana „v” aflată înaintea unei vocale se pronunță „b”. „Nu stau să mă uit în timpul jocului la astfel de mesaje, dar în pauză și mai ales după joc o fac, unora le și răspund. Sunt mulți care, de exemplu, mi-au zis că n-am pronunțat corect numele complet al lui Saka, la meciul Anglia-Iran” – declara pentru un ziar de sport comentatorul.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Vânătoriu la Curtișoara, ca „musca la arat”

29 November 2022 at 07:30

Mă simt obligată să-ncep, pentru mulți care nu știu fabula „Musca”, a lui Alecu Donici, chiar cu ea: „De la arat un plug/ Venea  încet  spre  casă/ Şi, la un bou pe jug,/ O muscă se-aşăzasă./ Iar ei, spre-ntâmpinare,/ O altă muscă-n zbor/ Îi face întrebare:/ – De unde, dragă sor’?/ – Şi mai întrebi de unde!/ Ei musca îi răspunde/ C-un aer supărat./ Au nu pricepi ce facem?/ Nu vezi că noi ne-ntoarcem/ Din câmp, de la arat?/ Spre laudă deşartă/ Mulți zic: noi am lucrat,/ Când ei lucrează-n faptă,/ Ca musca la arat./”…

Tot „ca musca la arat”… sau aproape la fel, a fost un domn pe nume Nicolae  Vînătoriu. A fost un simplu tehnician arhitect, angajat, la un moment dat, la Direcţia Sistematizare Arhitectură şi Control a Consiliului Popular Judeţean Gorj, poziție din care a fost implicat în organizarea Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj, de la Curtișoara, ce a fost inaugurat în anul 1975. Și, ce să vezi, la fel „ca musca la arat”, Vînătoriu a ajuns să fie propus, ca numele său să fie purtat de muzeu, alături de cel al Elenei Udriște, cea care a condus destinele muzeului din Gorj peste 30 de ani și s-a implicat pentru înființarea muzeului de la Curtișoara. Asta, în condițiile în care consiliul științific al Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, în subordinea căruia se află Muzeul de la Curtișoara, a avizat negativ propunerea. Dar rolul consiliului științific e consultativ, așa că propunerea a ajuns, sub formă de proiect de hotărâre, pe ordinea de zi a Consiliului Județean Gorj.

Carevasăzică, coane Fănică, Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj  de la Curtișoara ”Elena Udriște-Nicolae Vânătoriu” ar fi urmat să aibă numele… Asta pentru că, cine a avut astfel de ambiții, s-a gândit s-o treacă și pe directoare, care a avut, totuși, niște merite, înscrise în documetele de arhivă ale muzeului și recunoscute de istorici. S-a sperat că, pe lângă ea, trece și Vînătoriu, care, ce să vezi, nu apare niciunde consemnat în documentele care atestă contribuția celor care au înființat muzeul de la Curtișoara.

Totuși, ca prin minune, proiectul  ce ar fi trebuit să se dezbată, luni, în Consiliul Județean Gorj, forul tutelar al muzeului, a fost retras de pe ordinea de zi de cei care l-au depus, după ce au constatat că au stârnit un mare scandal… Dar asta nu înseamnă că nu vor reveni în forță, altă dată.

Dar ce ne mai mirăm?  Iată un alt exemplu: teatrul de vară din Târgu Jiu a primit numele lui Nelu Dumitru, DJ-ului care punea muzică, pe vremea când teatrul era folosit ca discotecă, cu ani în urmă, aceasta fiind cunoscută sub denumirea „La Cocioabă”. Și… nu mai caut, că tare mi-e teamă că o să mai găsesc prin Gorj multe alte muște așezate pe jugul boilor, lăudându-se că vin de la arat…

articolul original.

Statul, prostul administrator care se pricepe cel mai bine – Ciprian MITOCEANU, scriitor

29 November 2022 at 05:30

Fără doar și poate, statul român e cel mai prost administrator. Corupția generalizată și justiția care dă sentințe, dar nu face dreptate, democrația originală și capitalismul sălbatic au transformat bugetul într-o vacă pe care o hrănesc cei mici și o mulg cei mari. Statul are pretenția ca pălmașii să-i umple buzunarele, fără să le ofere ceva în schimb. Are grijă de parveniții politic, punându-le la dispoziție sinecuri fără număr și salarii generoase, ba chiar le oferă și pensii speciale la vârsta la care alții încă mai au două decenii până la pensie.

Articolul 16, care ar trebui să reprezinte baza Constituției, e complet ignorat. Numărul parveniților pe cale politică devine tot mai mare pe zi ce trece, că doar aleșii au obligații. Primesc oase până și cei care arată cu degetul dacă dovedesc că știu cum stă treaba cu orientatul și reorientatul. Cătălin Urtoi, ajuns la Ministerul Transporturilor ca observator din partea asociațiilor civice care doresc autostradă în Moldova, s-a dat cu „dușmanul” și de la specialist în tras de mânecă autoritățile a devenit expert în susținut PSD. Motivul reorientării? I-au dat ce trebuie și omului nu-i mai trebuie autostradă.

Susținerea unui astfel de sistem presupune cheltuieli enorme de la buget, doar nu din altă parte. Și statul nu mai știe de unde să ia bani. Creșterea salariului minim fără contribuția statului (respectiv eliminarea impozitului pe venit sau reducerea contribuțiilor la sănătate) nu ajută economia, ba dimpotrivă. Dar e foame de bani și statul face ce trebuie. Adică inventează metode prin care să adune cât mai mulți bani fără să ofere ceva. Mai nou, statul cel grijuliu a pus ochii pe donațiile către ONG-uri. Organizațiile non-guvernamentale vor primi donații, sponsorizări și alte sume abia după ce acestea vor sta o vreme în conturile ANAF. Dacă până în luna octombrie firmele puteau vira oricând doreau banii direct în conturile asociațiilor sau fundațiilor, sumele fiind deduse la următorul bilanț depus la Fisc, pe viitor lucrurile se vor schimba. Și asta ca urmare a unui ordin al lui Lucian Ovidiu Heiuș, dar e clar că individul nu acționează de capul lui. Astfel, banii vor ajunge mai întâi în conturile statului, care prin intermediul ANAF va verifica dacă legislația a fost respectată, și abia apoi vor ajunge la cine trebuie. Mai exact, vor ajunge la acele ONG-uri agreate de mediul politic. Cu alte cuvinte, până și pe la ONG-uri se vor putea roade oase de partid. Ce se va alege de micile asociații care luptă pentru salvarea vieții unui amărât? Credeți că interesează pe cineva? Pe cei de la butoane în niciun caz. Până acum cei bătuți de soartă erau învățați de specialiști plătiți cu cărămizi de parale cum să caute sponsorizări sau pomană. De acum încolo ce o să facă? Statul nu are bani pentru tratamente; ce dacă ești asigurat? Asigurat ești doar așa, să fie în caz de ceva, dar nu pentru boală.

E de așteptat ca banii să stea ceva vreme în conturile statului, deși există ceva termene legale, dar nu e cazul să ne amăgim că vor fi și respectate. Banii vor circula, vor umple găuri urgente, deoarece politicienii noștri sunt specialiști în cârpit anteriul lui Arvinte. Dar cât timp ai niște bani la dispoziție, poți să lungești cârpeala. Banii de donații „verificați” de stat vor constitui, de fapt, un veritabil de împrumut pentru care statul nu va plăti dobândă. Iar dacă la asta mai adăugăm că statul cel firoscos va ști cum să-i împartă pentru a obține sprijin politic sau măcar tăcerea ONG-urilor, e clar ce ne așteaptă. Din păcate, nimic de bine…

Și, că tot veni vorba de eficiența statului în gestionat bani care nu-i aparțin, în perioada 14 martie – 24 aprilie, autoritățile au reușit să adune din donații pentru refugiații ucraineni doar ceva mai mult de 166 de mii. În ultima săptămână a campaniei abia s-au adunat 600 de lei. Bani adunați de ISGU… Cu alte cuvinte, nu mare lucru. Sunt ONG-uri care cheltuie pe zi mai mulți bani decât a reușit să adune statul cu campaniile lui de sensibilizare cu tot. Dar statul vrea să administreze… Cică se pricepe.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Moştenirea lui Iohannis (III)

29 November 2022 at 00:50
image

Din pricina lui Klaus şi a coaliţiei PSD-PNL-UDMR, anul electoral 2024 va găsi România într-o poziţie extrem de vulnerabilă, cu un AUR din ce în ce mai agresiv, ce-i va băga în sperieţi pe toţi cei săraci cu duhul. În frunte cu liberalii.

Iohannis a dezamăgit fiindcă nu a încercat nici măcar o singură dată să se ridice cu adevărat la înălţimea aşteptărilor. În ultimii opt ani, totul la acest individ a însemnat simulare şi ratare premeditată.

Dacă Ion Iliescu a creat sistemul postdecembrist, prin recuperarea din găurile de şobolani a securiştilor şi a activiştilor PCR, doar pentru a-şi împlini dorinţa de putere; dacă Emil Constantinescu a fost zdrobit crunt de sistem, fiind înconjurat de oameni, aidoma lui, de foarte slabă factură; dacă Traian Băsescu a încălecat sistemul, cu scopul de a profita la maximum, inclusiv pentru a plăti nişte vechi poliţe pesediştilor ce-l hărţuiseră fără încetare; aşadar, dacă primii trei şefi de stat au preferat totuşi să joace, Klaus Iohannis a vândut partida de la început.

Liberalul este precum fotbalistul care, purtat de încurajările înflăcărate ale fanilor, ajunge foarte des (deşi fără să vrea) în faţa porţii adverse, dar ratează de fiecare dată, chiar şi din cele mai avantajoase situaţii. Recunosc, îţi trebuie ceva timp până să înţelegi că individul luftează intenţionat, şutând aiurea pe lângă minge ori degajând balonul departe, în tribune, spre stupoarea spectatorilor. Penelistul s-a născut talent, dar în opt ani a omorât toate speranţele românilor. E ceva cumplit de dezgustător la malacul ăsta din PNL, împiedicat de propria trândăvie, ce a mimat în 2014 atât de convingător opoziţia faţă de Partidul Social Democrat.

România lui Iohannis a ajuns grav bolnavă. Blocarea definitivă a luptei anti-corupţie, dar mai ales lipsa reformelor esenţiale au transformat România într-un stat în derivă. Politicienii nu se mai sfiesc să afirme că în circa 8-10 ani sistemul naţional de pensii va colapsa, dar, cu toate acestea, continuă să ofere pensii speciale şi pomeni sociale din împrumuturi ce vor fi plătite de alţii.

Mai grav, peste câteva luni, pesediştii lui Marcel Ciolacu vor prelua complet guvernarea, iar populismul va deveni literă de lege. Pentru a impune agenda politică, adică doar pentru a puncta la imagine, fiind ajutaţi în acest sens de presa cumpărată la chintal, se vor contra zilnic, la orele de maximă audienţă, cu liberalii tiripliciului Ciucă. Dar nu vor taxa nici averile ilicite, nu vor desfiinţa nici pensiile speciale, nu vor ajusta nici veniturile funcţie de performanţă. Dintr-o dată vor pricepe că nu e constituţional să-i ajuţi pe cei buni, dar nici să-i dai afară pe cei leneşi. Însă se vor feri ca de foc să schimbe Constituţia lui Iorgovan, deşi uriaşa majoritate parlamentară din care fac parte le-ar pemite teribil de uşor să purceadă în această direcţie. Ce armată de inutili!

Un fost preşedinte al PNL, Valeriu Stoica, spunea la un moment dat că un politician de calitate se va înconjura de oameni extraordinari, în timp ce un individ incapabil va aduce în juru-i doar oameni de mâna a doua sau a treia. Iată cea mai validă explicaţie pentru pletora de nulităţi ce sufocă astăzi instituţiile statului. De altfel, e suficient să rosteşti „Guvernul Ciolacu”, ca să simţi pe ceafă răsuflarea rece a întunericului.

Din pricina lui Klaus Iohannis şi a coaliţiei PSD-PNL-UDMR, năşite de acelaşi Iohannis, anul electoral 2024 va găsi România într-o poziţie extrem de vulnerabilă, cu un AUR din ce în ce mai agresiv, ce-i va speria pe toţi cei săraci cu duhul. Dar mai ales pe liberali.

Se va repeta oare scena din 2000 cu „tribunul” C.V. Tudor care răcnea fioros din toţi bojocii, în timp ce pesediştii „rivalului” Ion Iliescu îi finanţau generoşi campania electorală? Posibil, doar că, în noua dramatizare, rolurile vor fi interpretate de George Simion şi Marcel Ciolacu. Caz în care Iohannis trădătorul îşi va fi îndeplinit misiunea pentru care a fost transferat vreme de zece ani, pe bani frumoşi, la echipa Lenea Cotroceni! De data asta, o va fi nimerit! Va fi golul secolului. Pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de, vic-to-ri-e! (Sfârşit)

articolul original.

Dreptate tardivă şi inutilă

28 November 2022 at 22:47
image

Nu mai amintesc de MCV, de Spaţiul Schengen şi nici de reformarea şi modernizarea sistemului şi activităţii instituţiilor juridice din România. Spun doar că încă merge prost, încet, de parcă el şi noi am avea tot timpul de pe lume pentru a ne situa în spaţiul şi timpul normalului. De multe ori aş putea plasa parte a acestui sistem şi a unei părţi a celor care îl populează la rubrica Curiozităţi din natură şi viaţă. Urmăresc des postările de pe Facebook cu acest generic. Zilele acestea am citit că nu mai ştiu care instituţie a sistemului a condamnat şi a scos în afara legii toate deciziile Guvernului şi a unor ministere din timpul pandemiei de coronovirus, apreciind că s-a încălcat Constituţia ţării, drepturile fundamentale ale cetăţenilor.

Vă amintiţi, mulţi dintre noi am fost „beneficiarii” acelor măsuri, timp de aproape doi ani. Am fost împărţiţi în cetăţeni buni şi cetăţeni răi, vaccinaţi şi nevaccinaţi, cu certificat verde şi fără. Nebunie totală. Cine nu era cu Arafat, cu Ministerul Sănătăţii, cu Monitorul Oficial, era duşmanul ţării şi trebuia sancţionat, ostracizat, băgat la puşcărie. Puţinele voci care îndrăzneau să riposteze, cu argumente ştiinţifice că este un abuz, era acoperit de corul dur al „pozitiviştilor”. Pe ici pe colo, câte o instanţă, târziu, dădea  câştig de cauză câte unui contestatar. Cazuri izolate.

Atunci, Justiţia nu a luat poziţie, de sus şi până jos, a stat în expectativă, era prea mare valul, erau prea mari instanţele care dădeau verdicte, care încălcau Constituţia, constituţiile multor ţări, drepturile omului. Şi au murit oameni, şi au avut loc numeroase drame. Nimic, din partea celor care aveau obligaţia să ne apere. S-au trezit acum, când apele s-au mai liniştit, când totul s-a consumat.

Cum se spune la noi – şi nu numai la noi, după…pandemie, mulţi viteji se arată. De ce nu s-a pronunţat onorata Justiţie imediat, atunci, când injustiţia s-a produs, când drepturile oamenilor au fost încălcate grosolan? De ce tocmai acum? Cui mai foloseşte? Şi parcă spuneaţi că justiţia nu decide pentru trecut! Noi atunci am suferit, am murit puţin sau chiar de tot. Ce să mai facem cu dreptatea? Sau trebuie să mulţumim, îndatoraţi. Nu, mulţumesc.

articolul original.

Bogdaproste!

28 November 2022 at 19:55

E vremea pomenii porcului. Acolo, mai la sud, unde mi-am petrecut cam un sfert de veac, când primeai ceva de pomană era civilizat să răspunzi cu „bogdaproste!”. Nu știu de ce se asociază pomana cu sentimentul de milă. Este adevărat că uneori, din milă, oferi câte ceva unor nevoiași, dar asta este o scurtă și, zic eu, insignifiantă latură a pomenii. Mai ales că atunci când oferi din milă este bine să știi cui oferi și dacă merită cel căruia-i oferi obolul tău. S-ar putea să răsplătești lenea sau, mai rău, escrocheria.

Dacă înlăturăm această mică și neavenită latură a sa (mila), pomana poate dezvolta alte necesare, frumoase și evlavioase aspecte precum spiritul de întrajutorare, generozitatea sau întru amintirea celor duși. Spunem „bogdaproste!” atunci când mulțumim cuiva căruia speranța de a-i întoarce serviciul este minimă sau atunci când am scăpat de o pacoste și ne îndreptăm mulțumirea către cel veșnic.

Spunem „bogdaproste!” fără să știm că în limba bulgară „bog da prosti!” înseamnă „iartă doamne!”. Am să închei aceasă privire peste umăr cu o mică fabulă fără să am stângăcia de a adăuga la finalul iei „bog da prosti!”. Am denumit-o „Veverița și bursucul” fără să am pretența că mă ridic la nivelul scheciului lui Dan Mihăescu interpretat magistral de Toma Caragiu și Mircea Diaconu sau ale gândurilor lui George Topârceanu în lăsata de izbeliște fabulă cu același nume.

Cică odată, nu foarte mult de atunci, veverița și bursucul, speriați de vremea urâtă de afară, s-au tocmit să-și țină ghinda, alunele, merele și semințele în aceeași scorbură. Nu de alta dar era singura din perimetru. Este adevărat că uneia îi plăceau mai mult produsele cu coajă tare iar celuilalt cele cu coajă subțire dar, cu timpul, au început să se dedulcească fiecare cu produsele celuilalt.

Mai neatent, bursucul, nu a observat că veverița îi oferă ghinda mai pipernicită și alunele cu găuri, ea înfruptându-se din cele mai aspectoase produse pomicole. Speranța ei era ca primăvara să-i descopere în condiții diferite de către celelalte vietăți ale pădurii. Nu peste mult timp, acolo în scorbura lor, a început pizma și sentimentele istorice să atenteze la scopul lor comun. Vulpea și hiena, trecând deloc fortuit pe lângă arborele scorburos au început să simtă frecușul din cârtog și, sperând ca acesta să răbufnească, au început să adune la baza arborelui crengi uscate și frunze veștede. Poate că s-ar îndura natura să trimită un fulger care să le aprindă.

Nu le trebuie lor, vulpii și hienei, produsele din scorbură. Ele așteaptă ca fumul și palele să scoată afară eroii noștri din arealul lor greu accessibil. Ele au nevoie de prestigiul lor pe de o parte și de hoiturile lor pe de altă parte.

Opriți războiul!

Gruiță Ienășoiu

articolul original.

Bogdaproste!

28 November 2022 at 17:38
image

   Dacă înlăturăm această mică și neavenită latură a sa (mila), pomana poate dezvolta alte necesare, frumoase și evlavioase aspecte precum spiritul de întrajutorare, generozitatea sau întru amintirea celor duși. Spunem „bogdaproste!” atunci când mulțumim cuiva căruia speranța de a-i întoarce serviciul este minimă sau atunci când am scăpat de o pacoste și ne îndreptăm mulțumirea către cel veșnic.

Spunem „bogdaproste!” fără să știm că în limba bulgară  „bog da prosti!” înseamnă „iartă doamne!”. Am să închei aceasă privire peste umăr cu o mică fabulă fără să am stângăcia de a adăuga la finalul iei „bog da prosti!”. Am denumit-o „Veverița și bursucul” fără să am pretența că mă ridic la nivelul scheciului lui Dan Mihăescu interpretat magistral de Toma Caragiu și Mircea Diaconu sau ale gândurilor lui George Topârceanu în lăsata de izbeliște fabulă cu același nume.

   Cică odată, nu foarte mult de atunci, veverița și bursucul, speriați de vremea urâtă de afară, s-au tocmit să-și țină ghinda, alunele, merele și semințele în aceeași scorbură. Nu de alta dar era singura din perimetru. Este adevărat că uneia îi plăceau mai mult produsele cu coajă tare iar celuilalt cele cu coajă subțire dar, cu timpul, au început să se dedulcească fiecare cu produsele celuilalt.

   Mai neatent, bursucul, nu a observat că veverița îi oferă ghinda mai pipernicită și alunele cu găuri, ea înfruptându-se din cele mai aspectoase produse pomicole. Speranța ei era ca primăvara să-i descopere în condiții diferite de către celelalte vietăți ale pădurii. Nu peste mult timp, acolo în scorbura lor, a început pizma și sentimentele istorice să atenteze la scopul lor comun. Vulpea și hiena, trecând deloc fortuit pe lângă arborele scorburos au început să simtă frecușul din cârtog și, sperând ca acesta să răbufnească, au început să adune la baza arborelui crengi uscate și frunze veștede. Poate că s-ar îndura natura să trimită un fulger care să le aprindă.

   Nu le trebuie lor, vulpii și hienei, produsele din scorbură. Ele așteaptă ca fumul și palele să scoată afară eroii noștri din arealul lor greu accessibil. Ele au nevoie de prestigiul lor pe de o parte și de hoiturile lor pe de altă parte.

   Opriți războiul!

articolul original.

Demitera lui Andrei Ursu și jocurile din CNSAS

28 November 2022 at 15:31

Cine își imaginează că la CNSAS au loc numai cercetări ale arhivelor fostei Securități se înșală. După cum, cine își imaginează că la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 se produc numai cercetări asupra desfășurării evenimentelor care au dus la schimbarea sistemului pățește același lucru. În ambele instituții, are loc o luptă pentru influență și putere.

Andrei Ursu nu mai e director științific al Institutului Revoluției

LA CNSAS, Germina Nagîț, pregătită la Budapesta și devenită dirijorul investigațiilor din CNSAS, pregătește cu cei de la USR (?) o modificare a legii 221/2009. Ea, Mihai Demetriade și Mădălin Hodor (toți trei cu unele conexiuni mai mult sau mai puțin vizibile la SRI) se zbat pentru diminuarea rolului atribuit instanțelor de judecată în stabilirea răspunderii penale a colaboratorilor cu fosta Securitate. Cei trei, cu o întreagă echipă de acuzatori, vor ca responsabilitatea deplină să aparțină CNSAS.

IRDD: Andrei Ursu nu renunță la scaunul de director științific

Ce rol joacă SRI în aceste încercări? Rolul jucat de Germina Nagîț în circuitul dosarelor de colaborator al Securității în cazul lui Traian Băsescu a fost stabilit chiar de către conducerea CNSAS. După cum, racolarea pe post de „conferențiari“ la perfecționarea ofițerilor SRI a lui Demetriade și Hodor trimite la aceeași influență. Pentru unii din CNSAS, Germina Nagîț este liderul informal al grupului care a făcut din inginerul Andrei Ursu un cercetător al Revoluției și, mai apoi, un director științific (?) al IRRD 1989.

Dosarul nesfîrșit al Revoluției (2)

Ideea de desființare a IRRD 1989 și de cuplare cu IICCMER are la bază o explicație simplă. IICCMER are în atribuții posibilitatea de a deschide dosare penale pentru fapte din trecut. Adică, o pîine de mîncat pentru cei care vor condamnări cu orice preț și eliminarea definitivă a celor care au avut cea mai mică responsabilitate economică, administrativă sau politică în anii comunismului. Demiterea lui Andrei Ursu de la IRRD 1989 amînă pentru o vreme planurile echipei conduse de Germina Nagîț, ale adepților și susținătorilor ei din țară și din străinătate.

articolul original.

Alba-neagra

27 November 2022 at 22:49
image

La noi, ursul nu mai are coadă încă dinainte de a apărea poveștile de adormit copiii. De ce? Pentru că … statul. Păi da, căci cine altcineva decât statul român se face vinovat de mizeria care se-ntâmplă la noi, de atât-amar de vreme? De trei zeci și ceva de ani, de când au luat unii cu japca și-au dat în stânga și-n dreapta, ca la nunta cu lăutari, lăsându-ne pe noi, micii, neînsemnații, gândacii să ducem greul.

Căci cine altcineva decât „prostimea” a dus în spate toate crizele care s-au succedat din ’90 și pân-acum? Și-au fost vreo câteva mari recesiuni. Cam una la zece ani (plus minus). Pensionarii, primii „încasatori”. De la ei s-a luat mereu. La fel, și-acum, când se tot câcâie să-i amăgească cu doi lei. Cine știe dacă-i vor mai lua și pe ăștia? Când, de un an, ar fi trebuit să fie mărite pensiile. V-amintiți? Iaca, n-au primit nimic, iar statul a rămas cu teșchereaua plină, din care, evident, s-au înfruptat tot „ei”. Le-au distras atenția cu tot felul de fumigene, până a trecut anu’.

Ca la „alba – negra”, în târg, când golanii adună lumea proastă, promițând „îmbogățirea”, iar, între timp, complicii infiltrați printre creduli operează la buzunare. Tot „operațiune” golănească este și jocul cu facturile la energie. Și prețul la carburanți. Golănie e și tarantela pe care-o joacă statul, la braț cu băncile – tarantulă care-și exportă câștigurile în țările-mamă.

Mai vine unul, cu dosar de turnător la Securitate, care aruncă înc-o balegă peste fețele românilor cinstiți, spunându-le arogant că, „nimeni n-a luat împrumut, cu pistolul la tâmplă”. Deși, mai tot timpul, i-a îndemnat pe români să ia credite, altfel economia nu poate merge. Te-ntrebi, atunci, de ce nu le pun interdicție și băncilor, să ne mai bombardeze cu atâtea reclame? Așa cum se-ntâmplă în cazul jocurilor de noroc sau al țigărilor, ucigătoare, la propriu, în cazul celor care sunt atinși de aceste vicii.

Pentru că … statul. Da, da. Căci statul are de câștigat. La el ajunge majoritatea caimacului? Așa cum tot el încasează 80 % din scumpirile operate de mafia tricefală a energiei, la fel și în cazul profiturilor tarantulei bancare care, iată!, anunță, cinic, profituri fără precedent. Și nu sunt de ici-colea. Greu de spus cine-o fi alba și cine neagra, în jocul ăsta murdar, din care doar „prostimea” pierde.

articolul original.

Alegeri americane (II)

28 November 2022 at 00:50
image

Ultimele alegeri lasă Statele Unite într-o poziţie destul de şubredă, cu un preşedinte slab şi impopular, o stângă tot mai radicalizată care beneficiază de intrarea lui Donald Trump în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2024, şi mari tensiuni în societate.

Un fenomen periculos, alimentat de nemulţumirile unei părţi a populaţiei faţă de maniera radicalizată în care Democraţii guvernează în unele state americane (mulţi vorbesc de pildă despre California sau Illinois ca despre nişte state socialiste), este migraţia masivă din ultimii ani dinspre statele Democrate către cele Republicane, mai bine administrate. De pildă, doar în 2019, peste 560 de mii de americani au venit în Florida, în timp ce California, care promovează printre cele mai radicale politici stângiste, a pierdut 660 de mii de locuitori care s-au îndreptat în special către Florida şi Texas. Mai ales oraşele conduse timp de decenii de liberali au înregistrat hemoragii masive de populaţie (6,3 procente pentru San Francisco, 3,5 procente pentru New York, 2,9 procente pentru Boston şi Washington). Ori, asta alimentează tot mai mult discuţia privind o posibilă secesiune a Statelor Unite. Un sondaj YouGov din 2021 releva că 37 procente dintre americani împărtăşesc această idee (în sud 67 procente dintre Republicani şi 50 procente dintre independenţi).

Dacă însă ne întoarcem la peisajul post-electoral american de acum, concluzia de bază este aceea că aşteptatul „val roşu” (culoarea Republicanilor), unii vorbeau chiar despre un adevărat tsunami, nu s-a produs în ciuda unui preşedinte în funcţie extrem de nepopular şi a faptului că 70 procente dintre americani cred că ţara lor merge într-o direcţie greşită. Interesant este şi faptul că, deşi au obţinut cu circa 4 procente în plus la votul popular (de regulă era invers), Republicanii au pierdut Senatul şi au obţinut abia o majoritate minusculă în Camera Reprezentanţilor.

Mass-media, dar şi o parte a elitei Republicane pun insuccesul pe seama lui Donald Trump, care tocmai şi-a anunţat intenţia de a participa la alegerile prezidenţiale din 2024. O justificare nu lipsită de temei. Trump stârneşte imense pasiuni, şi pozitive, dar şi negative, nu doar printre simpatizanţii Democraţi, ci şi printre independenţi - care reprezintă cam o treime din electorat. În acest context sunt şi acuzele că mulţi dintre candidaţii sprijiniţi de el au pierdut alegerile.

Însă lucrurile sunt mai complicate. Pe de o parte Democraţii au avut la dispoziţie de trei ori mai mulţi bani ca Republicanii. Unii s-ar putea să vadă aici o surpriză pentru că tradiţional mediul de afaceri avea simpatii de dreapta. Însă lucrurile s-au schimbat radical între timp. Multe corporaţii, de la Disney, la giganţii IT din Silicon Valley şi băncile de pe Wall Street, au devenit „woke”, au trecut cu arme şi bagaje în tabăra Democrată.

Dar poate mai importante sunt însă schimbările structurale din societatea americană. Chiar dacă nemulţumirile legate de inflaţie şi impactul globalizării i-au făcut pe mulţi să voteze la ultimele alegeri cu Republicanii este vizibilă o deplasare semnificativă spre stânga. Sondajele făcute la ieşirea de la urne privind atitudinea publicului faţă de o serie de teme majore ilustrează din plin acest aspect. De pildă, sprijinul majoritar pentru legalizarea consumului de marijuana la nivel federal. Dar cel mai relevant este felul în care americanii se raportează faţă de intervenţia statului, un guvern atotputernic fiind favorizat de stânga. Ori, dacă cu doar 12 ani în urmă, în 2010, 56 de procente dintre americani considerau că guvernul se implică prea mult în viaţa lor şi 38 de procente că o face prea puţin, astăzi raportul s-a inversat complet, este de 46 de procente la 54 de procente. Populaţia Statelor Unite începe astfel să semene tot mai mult cu cea din Europa, unde există în mare parte guverne supradimensionate şi economii rămase în urma nu doar a Americii, ci şi a Chinei. Ceea ce înseamnă că America abordează competiţia geopolitică cu China cu o societate mai puţin dinamică şi mai puţin competitivă.

În afară de asta, deşi Donald Trump, dincolo de probleme sale de personalitate, a promovat în mandatul său o serie de politici cu impact pozitiv, de pildă reglementări pentru mediul de afaceri, bineînţeles reversate imediat de Joe Biden, implicarea sa în viitoarele alegeri prezidenţiale din 2024 este contraproductivă. Pe de o parte pentru că energizează stânga radicală care devine tot mai influentă în Partidul Democrat. Iar pe de alta pentru că subminează masiv şansele Republicanilor, care spre deosebire de Democraţi au o galerie de lideri remarcabili, de a câştiga Casa Albă în 2024. Pentru că şansele lui Trump de câştig sunt aproape inexistente din cauza pierderii voturilor independenţilor. În plus, nu este deloc exclus ca în condiţiile în care nu ar câştiga investitura Partidului Republican (o serie de sondaje recente îl favorizează în acest moment pe Ron Desantis, guvernatorul Floridei), Donald Trump să concureze independent. Ceea ce ar fi fatal pentru şansele Republicanilor. S-ar repeta situaţia din 2002 când candidatura independentă a lui Ross Perrot i-a oferit lui Bill Clinton victoria pe tavă în faţa preşedintelui în exerciţiu de atunci, George Bush.

articolul original.

VERTICALI PENTRU ROMÂNIA – DOUĂ LUCRURI DE APĂRAT: LIBERTATEA ȘI SĂRĂCIA BISERICII

27 November 2022 at 19:57

Aș fi vrut să am inspirația de a spune aceste cuvinte: creștini fiind avem două lucruri de apărat: Libertatea și sărăcia Bisericii … dar a făcut-o cu mult înaintea meu sfântul catolic Francisc de Paola (1416-1507) (cf. Mario Scudo, Dumnezeu și campionii Săi. 120 de portrete de sfinți și martiri, I, Ed. Galaxia Gutenberg, 2022, pp. 263- 264).

Faima lui de pustnic ancorat în realitate, are în ea forța Sfântului Vasile cel Mare ori, mai aproape de noi, a Sfântului Nectarie de Eghina. Ce spune el ține de un adevăr inalienabil.

Bogăția Bisericii este sărăcia ei iar libertatea sa e vădită de multele încercări de a o reduce la o simplă construcție instituțională …

de unde și prigonirile ei, multe vădit inutile. Poate că dacă am fi mai atenți la modul Părinților Bisericii de a ne construi Libertatea pe fundamentele sărăcirii de bunăvoie ne-am dezvolta simțul măsurii suferinței noastre cu mai mare atenție.

(,,Covorul zăpezii,, grafică: Tuba Martina, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Valea Vinului, profesor coordonator Maria Chira)

Vaietele noastre din ultima vreme vădesc o teribilă uitare a contextului de viață și o caricaturizare a Crucii, a Jertfei pe care ea o susține în miezul de frig și întuneric al lumii. Vădit în Hristos, Sfinții ne învață că nu orice jertfă este construită în adâncimea ei legată de Jertfa Mântuitorului. De aici, lecția postirii în așteptarea Nașterii Mântuitorului, din excepționala relație între nașterea libertății în malul de lumină al sărăciei și sărăcia care acordă libertatea de a te dărui complet voii Tatălui.

De am fi gândit noi intrarea lui Dumnezeu în lume
s-ar fi pierdut ambele sensuri ale Întrupării

L-am fi forțat pe Hristos să vină în lume, nu la „plinirea vremii” (Galateni 4.4) ci la cheremul nostru și i-am fi alcătuit un palat construit după chipul și asemănarea culturii noastre spirituale; un kitsch absurd, lipsit de reperul frumuseții.

(,,Darurile magilor – darurile noastre,, acuarelă: Bretan Bianca, clasa a VIII – a, Școala Gimnazială Valea Vinului, profesor coordonator Maria Chira)

Priviți spre frumusețea momentului Betleem. Surprinzătorul curaj al unei Fecioare, Maria, care se arată a fi chivotul Noului Legământ și curtoazia de scutier a Dreptului Iosif, bărbatul providențial susținerii unei feciorii născătoare. Suntem în plin mister și totuși în plină revelare a Iubirii întrupate.

Cine poate vedea … cine poate conștientiza adevărul din refracția de Lumină a Betleemului? În nici un caz cei care nu privesc către Hristos când Îl cercetează.

Pentru a-l vedea trebuie să privești în direcția corectă și să distingi în fresca Întrupării taina de luciditate pe care Învierea o aduce în mijlocul nostru

(,,Nașterea Domnului- ieslea bucuriei” grafică: Fagi Miruna, clasa a VIII – a, Școala Gimnazială Valea Vinului, profesor coordonator Maria Chira)

Putem înțelege Nașterea Domnului Hristos numai prin ochii Învierii. Aici e Libertatea reală: să vezi mereu prin Înviere lumea, ca un rod îmbogățit de Har.

Sărăcia Bisericii. Alăturare de termeni ce poate smulge zâmbete ironice pe buzele oricărui consumator înăsprit de facebook ori știri. Nedigerate.

Pentru cine trece prin viața Bisericii cu altruismul intelectual necesar cunoașterii, lucrurile stau altfel. Se vădesc eforturile și conjugarea de efort a unor comunități pentru a proteja săracii și a-i ajuta.

Pare un pic paradoxal dar adevărata bogăție a Bisericii sunt săracii, iar adevăratul mod de îmbogățire, în Dumnezeu, este sărăcirea de bunăvoie

Cum om bogat este cel căruia-i este suficient cât are … indiferent cât are.

Poate că este dilematic un astfel de mod în a gândi viața dar e singurul „patentat” de sfinți. Memoria postirii spre acest mod de a gândi apologia vieții în Hristos ne îndeamnă, ne atrage astfel atenția că a posti nu, nu este numai despre mâncare și băutură; ci și despre a gândi libertatea, a asuma cu sărăcie bucuroasă lumea fals-fericită a cărei bogăție rămâne minciuna, răutatea, graiul încâlcit al bârfei iresponsabile.

Poate că ne propunem postul acesta o repoziționare în Evanghelie a tandreței umane, a dobândirii exercițiului de sprijinitor al aproapelui cu tot entuziasmul care apropie Împărăția Cerurilor de pământ.

Nu putem la nesfârșit să acumulăm libertăți obscure în adevăr și să cultivăm îmbogățiri ilicite
Să începem nu doar postind de trup ci și de duh, dăruind sufletului nostru motivația rămânerii sale de partea nemuririi. Și poate că privind la împilarea altor popoare – Ucraina, Siria ori Iran – privim dincolo de aspectul politic al răutății și vedem oameni. Oameni în nevoi care au nevoie de rugăciunea, dragostea și ajutorul nostru.

De dragul Libertății. Și al Sărăciei Bisericii, care ne face bogați în Har.

Părintele Constantin NECULA

articolul original.

Crește producția de monstruozități

27 November 2022 at 14:40

Influența SRI, a generalilor și a grupului de la Cluj în sînul Academiei Române începe să își arate „roadele“. Profesorul Daniel David, fost un fel de infirmier într-un spital american, ales rector și socotit cel mai citat om de știință din lume a fost ales membru al Academiei Române. Probabil că președintele Academiei, Ion Aurel Pop, marginalizat de starea sa fizică, și-a adus un susținător iar sforarii grupului de la Cluj Napoca au pus umărul la poziționarea unei noi vedete „științifice„ pe care să o folosească mai apoi în politică. Tînărul academician Daniel David, cel mai citat savant din lume, frecventează deja site-urile dragi Serviciilor și pune umărul la noile curente importate de peste Ocean și pompate la greu și de conducerea actuală a Comisiei Europene. Un colectiv de cadre didactice de la Universitatea Babeș-Bolyai (acolo unde este rector Daniel David) a pus la cale un plan de muncă pentru egalitatea de gen. Nu pentru studiu, nu pentru dezbatere, nu pentru completare. El a fost aprobat deja de Consiliul de administrație al universității filo-SRI și condusă de cel mai citat om de știință din lume, rectorul Daniel David. Încă din prezentarea documentului,  citim:

Prezentul ghid a fost elaborat de către un grup de experți aprobat prin HCA 1733/22.02.2021 și 2723/22.03.2021 format din: conf. univ. dr. Oana DAVID (coordonator), conf. univ. dr. Felicia ROȘIORU, lector dr. Toma BUREAN, lector dr. Réka GEAMBAȘU, lector dr. Ana PANTEA, lector dr. Anca SIMIONCA, drd. Monica BARTUCZ, stud. Denisa MĂLAN. Prorectori responsabili: prof. univ. dr. Bálint MARKÓ, prof. univ. dr. Adrian PETRUȘEL. Ghidul a fost aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrație nr. 11981/30.09.2021.

Ce aflăm în lista grupului de experți? Că grupul și, implicit, proiectul a fost coordonat de conf. univ. dr Oana David, (specialist în psihologie clinică și psihoterapie) nimeni alta decît soția noului academician și rector de la universitatea clujeană, Daniel David (specialist și el în psihologie clinică și psihoterapie). Așadar, soția celui mai citat savant din lume (destul de puțin cunoscut în România), psiholog și ea, cu studii tot în America, a coordonat acest document istoric aprobat printr-o hotărîre a Consiliului de Administrație nr. 11981/30.09.2021.

Ca să nu fim acuzați că n-am fi înțeles scopul generosului document îi reproduc argumentele programatice:

„Scopul acestui document este:

a) să afirme angajamentul Universității Babeș-Bolyai și față de egalitatea de gen și a acțiunilor pentru

protecția acesteia;

b) să stabilească principiile și acțiunile necesare pentru realizarea egalității

de gen în cadrul comunității locale, naționale și internaționale, c) să promoveze un mediu universitar sigur prin prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare„.

Vă propun să parcurgeți documentul care urmează (pe care l-am primit prin bunăvoința doamnei profesor emerit Afrodita Iorgulescu). La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, sub conducerea unui psiholog și cu serioase orientări de intelligence se lucrează intens la reglementarea comportamentului omului nou, de tip democratic, produs de import american. De altfel, rectorul Daniel David a și produs o carte (destul de contorsionată și de confuză) numită „Psihologia poporului român„ (Editura Polirom, 2015). Observați și un drum scurt și rapid, de la spitalul din America la Universitatea din Cluj-Napoca și, apoi, la un regulament care să arate „angajamentul Universității“, semn că specialiștii clujeni în psihologie clinică se pregătesc să înceapă tratamentul medical al poporului român.

Pentru lămurirea cititorilor, pentru a înțelege ce s-a ales de universitatea clujeană și, mai ales, ce viață îi așteaptă pe copiii dumneavoastră după noile regulamente, reproduc documentul pomenit. Merită parcurs pentru cunoașterea unei direcții forțate, dar și pentru umorul involuntar cu pretenții științifice.

Un lucru mă liniștește. Cam la fel s-au făcut și planurile de muncă și măsuri pentru formarea omului nou în comunism.

Mai jos găsiți un plan de muncă pentru formarea omului nou în democrația concepută peste Ocean și adoptată rapid de Comisia Europeană și de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca.

Ghid pentru egalitatea de gen

Prezentul ghid constituie un document oficial al politicii și planurilor de promovare a egalității de gen în cadrul Universității Babeș-Bolyai și este elaborat având la bază în principal prevederile Constituției României, ale Codului muncii, Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, Legii nr. 1/2011 a educației naționale și Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare,dreptul de proprietate intelectuală.

Universitatea Babeș-Bolyai respectă toate legile și reglementările europene și naționale ce vizează egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și o promovează la toate nivelurile și în toate domeniile sale de activitate. Prevederile prezentului ghid respectă specificul cultelor religioase și nu aduc atingere vieții private a salariaților, studenților sau altor persoane cărora li se aplică.

Acest document se aplică membrilor comunității Universității Babeș-Bolyai (studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice și cercetători, personal didactic auxiliar, personal nedidactic) și propune o serie de planuri și acțiuni menite să combată discriminarea de gen și să promoveze egalitatea de gen, în special în ceea ce privește accesul la programele și activitățile educaționale oferite de Universitatea Babeș-Bolyai, recrutarea și ocuparea forței de muncă, promovarea, accesul la servicii social-administrative asigurate studenților (asistență financiară – burse, cazare, cantină, facilități pentru desfășurarea unor activități cultural-sportive etc.) și relațiile cu terții.

În cadrul Universității Babeș-Bolyai, recrutarea, retenția și promovarea personalului sunt determinate de criteriile competenței profesionale, a performanței științifice și didactice și a respectării normelor de conduită morală. În acest context, scopul acestui document este: a) să afirme angajamentul Universității Babeș-Bolyai și față de egalitatea de gen și a acțiunilor pentru protecția acesteia; b) să stabilească principiile și acțiunile necesare pentru realizarea egalității de gen în cadrul comunității locale, naționale și internaționale, c) să promoveze un mediu universitar sigur prin prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.

PARTEA I – DISPOZIȚII GENERALE

1.1. REGLEMENTĂRI GENERALE

Art. 1

Declarații și angajamente

(1) Egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile fundamentale promovate și protejate de Universitatea Babeș-Bolyai, care urmărește ca toți membrii comunității academice, indiferent de sex sau identitate de gen, să beneficieze de aceleași oportunități, drepturi și obligații.

(2) Universitatea Babeș-Bolyai își propune să asigure egalitate de șanse/aceleași oportunități între femei și bărbați în activitățile de învățare, predare, cercetare, administrare și conducere, asigurarea unor condiții de muncă egale, acces nediscriminatoriu la educație și învățământ, la cursuri și programe de studiu la toate nivelurile, indiferent de sex, cu respectarea specificului învățământului religios.

(3) Universitatea Babeș-Bolyai promovează și susține egalitatea de șanse/oportunități egale a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie, inclusiv în ceea ce privește nominalizarea membrilor și/sau participanților în orice consiliu, grup de experți și alte structuri lucrative manageriale și/sau de consultanță.

(4) În sensul prezentului ghid, prin egalitate de șanse (oportunități egale) și de tratament între femei și bărbați se înțelege luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora în condițiile respectării demnității umane, fiecărei persoane fiindu-i garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității.

(5) Universitatea Babeș-Bolyai urmărește să se angajeze în activități orientate spre obiective pentru a promova în mod activ drepturile egale ale salariaților și studenților, prevenirea discriminării de gen și descurajarea tendințelor de hărțuire sexuală și morală atât în cadrul comunității academice cât și în sfera socială.

(6) De asemenea, Universitatea Babeș-Bolyai se angajează să combată stereotipurile de gen, înțelese ca sisteme organizate de credințe și opinii consensuale, percepții și prejudecăți în legătură cu atribuțiile și caracteristicile, precum și rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile și bărbații.

(7) În acord cu dispozițiile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, în cuprinsul prezentului ghid, prin „sex” se va înțelege ansamblul trăsăturilor biologice și fiziologice prin care se definesc femeile și bărbații, iar prin „gen” se va înțelege ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile și activitățile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și, respectiv, pentru bărbați.

1.2. CADRU DE REGLEMENTARE AL UNIVERSITĂȚII BABEȘ-BOLYAI PRIVIND EGALITATEA DE GEN

Art. 2

Egalitatea de șanse și tratament în educație

(1) Universitatea Babeș-Bolyai recunoaște și asigură accesul egal al tuturor cetățenilor la toate nivelurile și formele de învățământ superior, fără nicio formă de discriminare, în acord cu prevederile Legii nr. 1/2011 a educației naționale. Conform principiului nediscriminării, care guvernează activitatea studenților în cadrul comunității universitare, toți studenții beneficiază de egalitate de tratament din partea Universității Babeș-Bolyai, orice formă de hărțuire sau de discriminare pe criteriu de gen față de student fiind interzisă.

(2) Nu constituie discriminare adoptarea măsurilor afirmative, în limitele prevăzute de lege, pentru realizarea efectivă a egalității de șanse și nici tratamentul diferențiat întemeiat pe o cerință profesională sau educațională esențială și determinantă, în acord cu dispozițiile naționale și europene. De asemenea, nu constituie discriminare o prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană

pe baza criteriului sexului, dacă acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare.

Art. 3

Egalitatea de șanse și tratament în raporturile de muncă

(1) La nivelul Universității Babeș-Bolyai este interzisă orice formă de discriminare, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică bazată pe criteriul de sex în ceea ce privește:

a) alegerea ori exercitarea unei profesii sau activități pentru care persoana îndeplinește condițiile legale;

b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale pentru care persoana îndeplinește condițiile legale;

c) remunerația egală pentru muncă de valoare egală;

d) accesul la informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;

e) promovare la orice nivel ierarhic și profesional pentru care persoana îndeplinește condițiile legale;

f) condiții de încadrare în muncă și de muncă ce respectă normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare, inclusiv condițiilem de concediere;

g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, acordate conform legii sau dispozițiilor contractelor colective de muncă aplicabile;

h) accesul la organizații patronale, sindicale și organisme profesionale, precum și la beneficiile acordate de acestea;

i) prestații și servicii sociale, acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Este interzisă discriminarea prin utilizarea unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex sau gen, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:

a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante;

b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă;

c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;

d) stabilirea remunerației;

e) beneficii, altele decât cele de natură salarială, și, dacă se acordă de către angajator,beneficii de securitate socială;

f) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;

g) evaluarea performanțelor profesionale individuale;

h) promovarea profesională;

i) aplicarea măsurilor disciplinare;

j) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;

k) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

(3) Este, de asemenea, interzis orice ordin sau dispoziție de a discrimina o persoană pe criteriul de sex sau de gen.

(4) Statutul familial și cel marital nu pot constitui motiv de discriminare, cu respectarea regimului incompatibilităților legale. Prin statut marital se înțelege acel statut prin care o persoană este necăsătorit/ă, căsătorit/ă, divorțat/ă, văduv/ă; prin statut familial se înțelege acel statut prin care o persoană se află în relații de rudenie, căsătorie sau adopție cu altă persoană.

(5) Constituie victimizare și este interzis orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.

(6) Nu sunt considerate discriminări:

a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii, lăuziei, alăptării și creșterii copilului;

b) acțiunile pozitive pentru protecția anumitor categorii de femei sau bărbați, înțelese

ca acțiunile speciale care sunt întreprinse temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați;

c) o diferență de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activităților profesionale specifice avute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfășoară, constituie o cerință profesională autentică și determinantă, atât timp cât obiectivul e legitim și cerința proporțională.

Art. 4

Egalitatea de șanse și tratament în predare și cercetare

(1) Universitatea se angajează să creeze un mediu favorabil recrutării, păstrării și progresului în carieră ale femeilor cercetătoare, respectând pe deplin legislația UE privind egalitatea de gen, prin măsuri vizând abordarea dezechilibrelor de gen în procesele decizionale și consolidarea dimensiunii de gen în programele de cercetare. În acest scop, ori de câte ori este posibil:

a) se va asigura egalitatea de șanse a sexului subreprezentat în structurile implicate în recrutare, progres în carieră și în stabilirea și evaluarea programelor de cercetare, pentru a realiza echilibrul de gen în pozițiile de conducere și de luare a deciziilor;

b) vor fi adoptate instrumente de creștere a gradului de conștientizare și de consolidare a capacității pentru a realiza schimbări instituționale;

c) va fi monitorizată implementarea politicilor de gen și a acțiunilor la nivel instituțional;

d) vor fi adoptate condiții de muncă și aranjamente flexibile și prietenoase familiei atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

e) vor fi revizuite evaluările performanței personalului didactic și cercetătorilor, pentru a elimina prejudecățile de gen.

(2) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată se realizează în condițiile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, la care pot participa cetățeni români ori străini, fără nicio discriminare pe criteriul genului, cu respectarea specificului învățământului religios și a eventualelor restricții legale.

(3) Conform dispozițiilor legale, persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat,comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.

(4) În acord cu prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, sunt interzise următoarele fapte, săvârșite pe criteriu de gen:

a) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activității de cercetare-dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spațiile de cercetare-dezvoltare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare;

b) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine;

c) abuzul de autoritate pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;

d) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine ori pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soți, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv;

e) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine;

f) obstrucționarea activității unei comisii în cursul unei analize a unor abateri referitoare la egalitatea de șanse și de tratament.

1.3. POLITICI PRIETENOASE FAMILIEI ATÂT PENTRU FEMEI, CÂT ȘI PENTRU BĂRBAȚI ȘI DE ASIGURARE A ECHILIBRULUI DINTRE VIAȚA PROFESIONALĂ ȘI CEA PRIVATĂ

Art. 5

Prevederi generale

(1) Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată contribuie la realizarea egalității de gen prin promovarea participării femeilor pe piața muncii, prin repartizarea echitabilă și voluntară a responsabilităților de îngrijire între bărbați și femei și prin reducerea disparităților de gen la nivelul veniturilor și al remunerațiilor.

(2) În acest scop, Universitatea Babeș-Bolyai se angajează să respecte regulile privind protecția maternității la locul de muncă și acordarea, în condițiile legii, a concediului de risc maternal, de maternitate, paternal, de creștere a copilului, de acomodare, de îngrijire a copilului bolnav, de îngrijire a sănătății sau supraveghere a copilului.

(3) De asemenea, în cursul negocierilor colective, Universitatea Babeș-Bolyai va sprijini prevederea în contractul colectiv de muncă a beneficiului unor zile libere în cazul unor evenimente familiale deosebite și a altor măsuri care iau în considerare responsabilitățile familiale și introducerea de clauze, respectiv de prevederi de interzicere a faptelor de discriminare și privind modul de soluționare a sesizărilor/reclamațiilor formulate de persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.

Art. 6

Maternitatea

(1) Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare, Universitatea Babeș-Bolyai angajându-se să respecte regulile privind protecția maternității la locul de muncă, conform OUG nr.96/2003. Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediu de maternitate constituie discriminare interzisă.

(2) În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa ori a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale.

(3) În cazul în care rezultatele evaluării activităților care pot prezenta un risc specific de expunere la agenți, procese sau condiții de muncă nocive evidențiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor, sarcinii sau fătului, salariatele au dreptul la concediu de risc maternal, acordat în condițiile legii. Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.

(4) Universitatea Babeș-Bolyai va acorda salariatelor gravide, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist, dispensă pentru consultații prenatale pe durata programului normal de lucru, în limita a maximum 16 ore pe lună, în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.

(5) Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, înainte și după naștere, salariatele au dreptul la concediu de maternitate, din care au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu de lăuzie, în condițiile prevăzute de reglementările legale.

(6) Universitatea Babeș-Bolyai va acorda salariatelor care alăptează, la cerere, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic. Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

Art. 7

Paternitatea

(1) Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 5 zile lucrătoare, în condițiile prevăzute de Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, acordat la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată al solicitantului. Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al unității și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

Art. 8

Responsabilitățile familiale

(1) Oricare dintre părinții firești ai copilului, una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și persoana care a fost numită tutore beneficiază de concediu plătit pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, dacă îndeplinește condițiile de acordare prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Pentru acordarea acestui concediu se va ține cont și de perioadele în care persoana care

îl solicită:

a) frecventează, fără întrerupere (cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale), cursurile de zi ale învățământului universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale;

b) are calitatea de doctorand, în condițiile prevăzute de Legea nr. 1/2011 a educației naționale;

c) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, organizat potrivit legii, și începerea învățământului universitar, cursuri de zi, în același an calendaristic;

d) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licență sau de diplomă, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

e) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

f) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii,frecventate fără întrerupere;

g) se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master și postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor.

h) se află în orice altă perioadă luată în considerare de lege pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului.

(3) Universitatea Babeș-Bolyai va elibera, în condițiile legii, înscrisurile necesare pentru ca persoana care îl solicită să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului. De asemenea, Universitatea Babeș-Bolyai va aproba concediul pentru creșterea copilului, cerut de salariate sau de salariați în condițiile legii, perioada de acordare fiind stabilită de comun acord cu persoana care îl solicită.

(4) Oricare dintre părinții firești ai copilului, persoana care a fost numită tutore, una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență și care are în întreținere un copil cu dizabilitate beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:

a) program de lucru redus la 4 ore, la solicitarea persoanei care se ocupă efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate (gravă sau accentuată), până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani;

b) concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, până la vârsta de 7 ani.

(5) Oricare dintre părinții firești, persoana care, în condițiile legii, a adoptat, a fost numită tutore, căreia i s-au încredințat copii în vederea adopției sau i-au fost dați în plasament beneficiază, în condițiile legii, de concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în condițiile legii.

(6) Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat, privind concediul pentru creșterea copiilor sau concediul paternal, constituie discriminare. Acordarea concediilor legate de responsabilitățile familiale nu poate fi condiționată sau restrânsă în funcție de sexul persoanei solicitante.

(7) Persoanelor care beneficiază de concedii legate de responsabilitățile familiale nu le poate fi restrâns accesul la formare profesională.

(8) În cazul salariaților, femei sau bărbați, care au beneficiat de concedii legate de responsabilitățile familiale, această perioadă nu va fi luată în considerare la evaluarea performanțelor profesionale, dacă rezultatele acestei evaluări sunt defavorabile persoanei în cauză.

(9) La încetarea concediului de maternitate, a concediului pentru creșterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități sau a concediului paternal, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiții de muncă echivalente, și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței.

(10) De asemenea, la încetarea concediilor menționate, salariata sau salariatul care a beneficiat de concediu are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare.

(11) Universitatea Babeș-Bolyai se angajează, în condițiile legii, să nu dispună concedierea:

a) salariatei care este gravidă, în măsura în care angajatorul a aflat acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

b) salariatei care se află în concediu de risc maternal, interdicție care se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate;

c) salariatei care se află în concediu de maternitate;

d) salariatei care a născut recent sau care alăptează, din motive care au legătură directă cu starea sa;

e) salariatei sau salariatului care se află în concediul pentru creșterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități, interdicție care se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei sau salariatului în unitate;

f) salariatului care se află în concediu paternal;

g) salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserție, interdicție care se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei sau salariatului în unitate;

h) salariatei sau salariatului care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.

(12) Interdicția nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a dizolvării angajatorului, în condițiile legii

(13) Universitatea Babeș-Bolyai se angajează, de asemenea, să sprijine funcționarea, în spațiile sale, a unei grădinițe în cadrul căreia copiii salariatelor și salariaților universității să aibă prioritate.

(14) În măsura în care este posibil, la stabilirea orarului activităților didactice sau a programului de muncă se va ține cont de responsabilitățile:

a) părinților cu copii mici, în special dacă aceștia nu beneficiază de îngrijire în creșă sau grădiniță;

b) persoanelor care au în întreținere, în sensul legii, persoane cu dizabilitate de gradul I;

c) persoanelor care trebuie să asigure îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie și care are nevoie de îngrijire sau sprijin semnificativ ca urmare a unei probleme medicale grave.

(15) Nu va fi considerată nemotivată absența de la locul de muncă din motive de forță majoră în situații de urgență familială, în caz de boală sau de accident care face indispensabilă prezența imediată a salariatului/salariatei.

1.4. HĂRȚUIREA ȘI VIOLENȚA DE GEN

Art. 9

Hărțuirea și violența de gen

(1) Hărțuirea și violența de gen sunt considerate fapte grave, de natură să aducă atingere prestigiului academic. Prin violență de gen se înțelege fapta de violență direcționată împotriva unei femei sau, după caz, a unui bărbat, motivată de apartenența de sex.

(2) În sensul Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, violența de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte:

a) violența domestică;

b) violența sexuală; mutilarea genitală a femeilor;

c) căsătoria forțată;

d) avortul forțat și sterilizarea forțată;

e) hărțuirea sexuală;

f) traficul de ființe umane;

g) prostituția forțată.

Universitatea condamnă toate aceste fapte, indiferent de locul și de momentul în care sunt săvârșite.

(3) Constituie hărțuire orice comportament pe criteriu de gen care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor ori ofensiv.

(4) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

a) conduită ostilă sau nedorită;

b) comentarii verbale;

c) acțiuni sau gesturi.

(5) De asemenea, constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care,prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.

În înțelesul O.G. nr. 137 din 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, stresul și epuizarea fizică provocate prin asemenea comportamente intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

(6) Toate formele de hărțuire și violență de gen sunt interzise în raporturile dintre membrii comunității academice a Universității Babeș-Bolyai, respectiv în raporturile dintre membrii comunității academice a Universității Babeș-Bolyai și terți.

(7) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală.

(8) Niciun salariat sau salariată nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

(9) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă vor fi sancționați disciplinar, abaterea disciplinară fiind considerată gravă. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a salariatei sau a salariatului vinovat pentru faptele respective.

(10) Hărțuirea sexuală, înțeleasă ca situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor, este interzisă.

(11) Salariata sau salariatul victimă a discriminării pe criteriul genului, a hărțuirii morale întemeiate pe criteriu de gen, a hărțuirii sexuale se poate adresa Comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai, procedura de raportare a actelor sau faptelor de discriminare și de sancționare a comportamentelor discriminatorii sau de hărțuire fiind prevăzută la punctul 2.3. din Ghidul pentru combaterea discriminării, accesibil la https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Ghid_pentru_combaterea_discriminari

i_UBB.pdf, victima putând beneficia de măsurile de asistență și de sprijin în caz de discriminare sau hărțuire prevăzute la punctul 2.4. din același ghid.

(12) Persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex au dreptul să formuleze sesizări/reclamații către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, și să solicite sprijinul organizației sindicale sau al reprezentanților salariaților din unitate pentru rezolvarea situației la locul de muncă. Victima poate beneficia de măsurile de asistență și de sprijin în caz de discriminare sau hărțuire prevăzute la punctul 2.4. din Ghidul pentru combaterea discriminării. Persoana care asistă victima are obligația de confidențialitate cu privire la toate faptele și informațiile pe care le află în această calitate.

(13) În cazul în care această sesizare/reclamație nu este rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, are dreptul atât să sesizeze instituțiile competente, cât și să introducă cerere către instanța judecătorească competentă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul ori reședința, respectiv lasecția/completul pentru conflicte de muncă și drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii faptei.

(14) Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței uneidiscriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul să se adreseze instituției competente sau să introducă cerere către instanța judecătorească competentă, potrivit dreptului comun, și să solicite despăgubiri materiale și/sau morale, precum și/sau înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârșit.

(15) Orice sesizare sau reclamație a faptelor de discriminare pe criteriul de sex poate fi formulată și după încetarea relațiilor în cadrul cărora se susține că a apărut discriminarea, în termenul și în condițiile prevăzute de reglementările legale în materie.

(16) Respingerea unui comportament de hărțuire și hărțuire sexuală de către o persoană sau supunerea unei persoane la un astfel de comportament nu poate fi folosită drept justificare pentru o decizie care să afecteze acea persoană.

(17) Este interzisă modificarea unilaterală a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamație la nivelul unității sau care a depus o plângere la instanțele judecătorești competente referitoare la discriminarea pe criteriul sexului, a membrilor organizației sindicale, reprezentanților salariaților sau oricărui alt salariat care au competența ori pot să acorde sprijin în rezolvarea situației la locul de muncă, cu excepția măsurilor dispuse, inclusiv a concedierii, pentru motive întemeiate și fără legătură cu sesizarea sau plângerea referitoare la discriminare. Dispozițiile art. 19 din Ghidul pentru combaterea discriminării, referitoare la interzicerea folosirii de false acuzații și protecția pretinsului autor al actului de discriminare sau hărțuire sunt aplicabile în cazul tuturor sesizărilor referitoare la orice formă de discriminare sau hărțuire pe criteriul sexului.

(18) Comisia desemnată cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați are următoarele atribuții principale:

a) analizează contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discriminare de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați și recomandă soluții în vederea respectării acestui principiu, conform legii;

b) formulează recomandări / observații / propuneri în vederea

prevenirii/gestionării/remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați cu respectarea principiului confidențialității;

c) propune măsuri privind asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, evaluează impactul acestora asupra femeilor și bărbaților, cuprinzând cel puțin măsuri active de promovare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce privește politica de remunerare, promovare în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie.

PARTEA II – COORDONATE APLICATIVE

La nivelul Universității Babeș-Bolyai planul pentru promovarea egalității de gen se realizează printr-o serie de acțiuni pe următoarele componente principale:

a) asumarea responsabilității structurilor de conducere pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și promovarea egalității de gen;

b) asigurarea condițiilor egale de studiu, de muncă și de avansare în carieră;

c) stimularea și sprijinirea egalității de gen în ceea ce privește competitivitatea și excelența;

d) stimularea unui climat organizațional incluziv și adaptat pentru nevoile femeilor;

e) prevenirea hărțuirii și a discriminării de gen.

2.1. ASUMAREA RESPONSABILITĂȚII STRUCTURILOR DE CONDUCERE PENTRU ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE PE CRITERIUL SEXULUI ȘI PROMOVAREA EGALITĂȚII DE GEN ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII BABEȘ-BOLYAI

Art. 10

Asumarea angajamentului la nivel instituțional privind promovarea egalității de gen

(1) În conformitate cu valorile sale fundamentale, Universitatea Babeș-Bolyai se angajează să promoveze un mediu sigur și o cultură a incluziunii și să condamne acele comportamente care aduc atingere drepturilor și demnității membrilor comunității academice.

(2) Universitatea Babeș-Bolyai recunoaște faptul că la nivel mondial există o serie de bariere istorice, sociale și instituționale, dovedite a fi implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în context social, cultural, academic și organizațional. Ca urmare, aceasta își asumă angajamentul de a combate acele atitudini și practici care blochează exprimarea potențialului competitiv al femeilor și de a adopta măsuri afirmative, în limitele prevăzute de lege, pentru realizarea egalității de șanse. În acest scop, se pot implementa următoarele acțiuni, fără ca enumerarea să fie exhaustivă:

a) includerea explicită a obiectivelor de realizare a egalității de gen în Planul strategic

de dezvoltare a Universității Babeș-Bolyai și în programele operaționale anuale;

b) promovarea imaginii Universității Babeș-Bolyai ca instituție incluzivă, care susține și valorizează egalitatea de gen;

c) sprijinirea explicită și intențională a egalității de gen prin încurajarea participării membrilor cu funcții de conducere în structurile universității la dezbateri publice, forumuri, conferințe naționale și internaționale privind egalitatea de gen;

d) înființarea unei structuri pentru egalitate de gen, al cărei scop este suportul în (1) elaborarea, (2) promovarea, (3) monitorizarea și (4) eficientizarea strategiilor de creștere a egalității de gen în cadrul Universității Babeș-Bolyai;

e) includerea unor sesiuni periodice de formare către membrii din structurile și funcțiile executive și de conducere a Universității Babeș-Bolyai cu scopul de a informa și și interveni asupra mecanismelor psiho-sociale implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen;

f) informarea tuturor facultăților, departamentelor, extensiilor academice, unităților de cercetare și administrative, precum și a altor centre conexe Universității Babeș-Bolyai cu privire la strategiile de promovare a egalității de gen asumate de către conducerea universității;

g) raportarea publică anuală privind indicatorii de realizare a egalității de gen.

(3) Progresul privind asumarea angajamentului la nivel instituțional față de promovarea egalității de gen va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) includerea obiectivelor de realizare a egalității de gen în Planul strategic de dezvoltare a Universității Babeș-Bolyai și în programele operaționale anuale;

b) numărul de dezbateri publice, forumuri, conferințe naționale și internaționale anuale privind egalitatea de gen la care au participat membri cu funcții de conducere în structurile universității;

c) formarea structurii pentru egalitate de gen la nivelul Universității Babeș-Bolyai;

d) implementarea anuală a sesiunilor de formare privind mecanismele psiho-socialeimplicate în generarea și menținerea inegalităților de gen către membri din structurile și funcțiile executive și de conducere a Universității Babeș-Bolyai

Art. 11

Documentarea, monitorizarea și raportarea periodică privind evoluția realizării egalității de gen

(1) Universitatea Babeș-Bolyai sprijină dezvoltarea, monitorizarea și implementarea strategiilor de îmbunătățire a egalității de șanse în rândul comunității sale. Acest demers presupune o cunoaștere corectă și detaliată a datelor relevante privind egalitatea de gen precum și o înțelegere a evoluției acesteia în timp.

(2) De asemenea, pentru a asigura transparența și eficiența acțiunilor propuse pentru îmbunătățirea egalității de gen, Universitatea se angajează în promovarea strategiilor și politicilor bazate pe dovezi științifice. În acest scop, se pot implementa următoarele acțiuni, fără ca enumerarea să fie exhaustivă:

a) dezvoltarea unei proceduri de transmitere periodică de date din partea facultăților, a unităților de cercetare și a departamentului de Resurse Umane. Se urmărește colectarea și punerea la dispoziție a datelor despre genul:

i. studenților universității;

ii. angajaților universității;

iii. persoanelor înscrise la concursurile de admitere ale universității la toate nivelurile;

iv. persoanelor înscrise la concursurile universității pe posturi didactice, de cercetare și administrative, atât pe perioadă determinată, cât și nedeterminată.

b) dezvoltarea unei proceduri de înregistrare, prelucrare și raportare a datelor la nivelul Centrului Qualitas sau a altor structuri special înființate, cu consultarea structurii de egalitate de gen. Se urmărește prelucrarea datelor și realizarea de raportări periodice despre:

i. distribuția pe gen a angajaților (administrativ, cercetare, didactic), diferențiat pe Facultăți, Unități de Cercetare, Direcții Administrative);

ii. distribuția pe gen a ocupării funcțiilor de conducere (la nivel de Universitate, Facultății, Unități de cercetare, direcții administrative), împreună cu aplicațiile pentru pozițiile respective;

iii. distribuția pe gen a candidaturilor pentru posturile scoase la concurs (administrativ, cercetare, didactic), respectiv a ocupării ulterioare a acestora;

iv. situația comparativă pe gen în ceea ce privește avansarea în carieră și salarizarea;

v. situația comparativă pe gen a indicatorilor de competitivitate și excelență academică;

c) dezvoltarea unei proceduri de informare periodică a diferitelor niveluri de conducere și a angajaților din cadrul universității (rectorat, directori de Unități de Cercetare, decani, directori de departament) despre starea de fapt și tendințele de evoluție a situației egalității de gen.

(3) Progresul privind documentarea, monitorizarea și raportarea periodică în legătură cu evoluția realizării egalității de gen va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) existența unei proceduri riguroase de colectare a datelor relevante problematicii egalității de gen dezagregate pe gen atât pentru angajații cât și pentru studenți;

b) elaborarea de rapoarte anuale și publicarea acestora;

c) elaborarea periodică a unor analize a evoluției în timp a indicatorilor de interes, în vederea fundamentării deciziilor legate de acțiunile și măsurile Planului de Egalitate de Gen a Universității Babeș-Bolyai;

d) transmiterea periodică a rapoartelor și analizelor privind evoluția în timp a indicatorilor de interes către factorii decizionali din universitate.

Art. 12

Implementarea de sesiuni de formare și campanii pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul și studenții universității

(1) Distorsiunile sau biasurile cognitive în privința egalității de gen se referă la judecăți sau decizii realizate pe baza convingerilor și experiențelor proprii în favoarea unui gen.

Distorsiunile de gen pot influența decizii academice legate de angajare, oferirea de oportunități diferite în funcție de gen sau promovarea reprezentanților unui gen în defavoarea celuilalt.

Aceste biasuri pot fi explicite sau implicite (ex. stereotipuri, prejudecăți). Atunci când sunt explicite, acestea sunt recunoscute și pot fi verbalizate de către persoană. Biasurile de gen sunt implicite atunci când persoana nu este conștientă de existența acestora, însă deciziile și acțiunile persoanei sunt influențate de ele.

(2) Campaniile de conștientizare se referă la acțiuni de natură să ofere informații și instrumente pentru identificarea și combaterea biasurilor de gen și a implicării lor în comportamente relaționate cu egalitatea de gen.

(3) Formarea pentru combaterea distorsiunilor în privința egalității de gen se referă la transmiterea către angajați, management și/sau studenți a unor cunoștințe declarative și procedurale legate de modul în care biasurile de gen pot fi identificate și corectate. Dimensiuni legate de combaterea biasurilor de gen pot fi introduse și în conținuturile unor discipline de specialitate relevante, pentru a-i ajuta pe studenți să le conștientizeze și corecteze. În acest scop, Universitatea Babeș-Bolyai propune următoarele acțiuni pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și corectarea acestor biasuri pentru angajații, managementul și studenții universității:

a) implementarea unor campanii de conștientizare privind importanța egalității de gen și a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice;

b) oferirea accesului pentru angajații, managementul și studenții universității la instrumente de natură să măsoare și să sprijine identificarea și conștientizarea biasurilor de gen și a efectelor lor;

c) implementarea unor sesiuni de formare față în față și/sau online (ex. e-learning) pentru combaterea și corectarea biasurilor de gen și a efectelor acestora asupra deciziilor și comportamentelor relaționate cu egalitatea de gen;

d) integrarea dimensiunilor de gen în cadrul conținuturilor disciplinelor relevante, pentru a-i sprijini pe studenți să conștientizeze biasurile și inegalitățile de gen și să le corecteze.

(4) Progresul privind implementarea sesiunilor de formare și a campaniilor pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul și studenții universității va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) Accesul la informații privind importanța egalității de gen și a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice (de ex. imaginea masculină a cercetătorului,managerului etc) pentru angajații, managementul și studenții universității;

b) Accesul la instrumente de natură să măsoare și să contribuie la conștientizarea biasurilor în privința egalității de gen în cazul angajaților, al managementului și al studenților universității;

c) Accesul la informații și formare de natură să combată biasurile de gen și să susțină egalitatea de gen pentru angajații, managementul și studenții universității.

2.2. ASIGURAREA CONDIȚIILOR EGALE DE STUDIU, DE MUNCĂ, DE AVANSARE ÎN CARIERĂ ȘI A REMUNERĂRII EGALE

Art. 13

Promovarea egalității de gen în ceea ce privește accesul la educație și finalizarea studiilor universitare.

(1) Universitatea Babeș-Bolyai promovează acele practici instituționale care facilitează accesul egal și nediscriminatoriu la educație. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 8, alin. 2 din Ghidul pentru combaterea discriminării a Universității Babeș-Bolyai, aceasta “consideră că diversitatea forței sale de muncă ar trebui să reflecte diversitatea demografică a statului.” În acest sens, Universitatea se angajează să faciliteze accesul la educație al persoanelor discriminate în funcție de gen acolo unde acestea sunt subreprezentate din cauza unor bariere socio-culturale și/sau instituționale. În scopul realizării egalității de gen în ceea ce privește accesul la educație și finalizarea studiilor universitare, se recomandă următoarele acțiuni, fără ca enumerarea să fie exhaustivă:

a) monitorizarea și raportarea inegalităților de gen privind rata de înscriere, admitere, participare și absolvire a studenților la nivelul facultăților și la nivel de universitate,pentru toate programele de învățământ (licență, master, programe doctorale și post- doctorale).

b) elaborarea de recomandări și de strategii pentru creșterea sau echilibrarea ratei de înscriere, admitere, participare și absolvire în funcție de gen în activitățile academice pentru toate programele de învățământ (licență, master, programe doctorale și post- doctorale).

c) utilizarea unui limbaj incluziv în anunțurile de recrutare;

d) implementarea și promovarea unor scheme de mentorat pentru acele categorii de studente/studenți care sunt afectate mai puternic pe variabila gen de fenomenul abandonului școlar

e) implementarea unor sesiuni de formare în rândul studenților și a cadrelor didactice cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în mediul universitar.

f) raportarea anuală a indicatorilor privind evoluția realizării egalității de gen în ceea ce privește accesul la educație și rata abandonului școlar la nivel de facultăți și universitate.

(2) Progresul privind promovarea egalității de gen în ceea ce privește accesul la educație și finalizarea studiilor universitare va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) existența unor măsuri de echilibrare pe criterii de gen a proporției de studenți de prima generație pentru acele programele de învățământ (licență, master, programe doctorale și post-doctorale) unde sunt observate discrepanțe de gen.

b) existența unor măsuri de echilibrare a numărului de înscrieri și admiteri pentru variabila gen pentru programele de învățământ (licență, master, programe doctorale și post-doctorale) unde sunt observate discrepanțe de gen.

c) existența unor măsuri de echilibrare a ratei de absolvire pentru variabila gen pentru acele programe de învățământ (licență, master, programe doctorale și post-doctorale) unde sunt observate discrepanțe de gen.

d) existența unor măsuri pentru scăderea ratei de abandon școlar în rândul studenților pentru acele programe de învățământ (licență, master, programe doctorale și postdoctorale) unde sunt observate discrepanțe de gen.

e) desfășurarea sesiunilor de formare privind promovarea egalității de gen la începutul fiecărui an școlar.

Art. 14

Asigurarea egalității de gen în ceea ce privește recrutarea, retenția, promovarea și remunerarea resursei umane

(1) În cadrul Universității Babeș-Bolyai, recrutarea, retenția și promovarea personalului sunt determinate de criteriile competenței profesionale, a performanței științifice și didactice și a respectării normelor de conduită morală.

(2) Universitatea Babeș-Bolyai respectă reglementările legale cu privire la asigurarea oportunităților egale de angajare, fără a ține cont de sex sau de identitatea de gen și se angajează să asigure acțiuni pozitive, în limitele prevăzute de lege, pentru a facilita accesul la oportunitățile de angajare și de promovare din cadrul universității a persoanelor de gen feminin, acolo unde acestea sunt subreprezentate din cauza unor bariere socio-culturale și/sau instituționale. În acest sens, se recomandă următoarele acțiuni:

a) integrarea obiectivelor privind realizarea egalității de gen ca oportunitate în procedurile de recrutare, motivare, promovare și remunerare a personalului Universității Babeș-Bolyai în Politica de resurse umane a universității;

b) implementarea unor sesiuni de formare față în față și/sau online (ex. e-learning) cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul recrutării, motivării, promovării și remunerării personalului;

c) utilizarea interviurilor structurate la angajare și cotarea răspunsurilor în funcție de criterii prestabilite;

d) descrierea detaliată a fișei postului precum și a abilităților specifice necesare pentru ocuparea postului;

e) diversificarea grupului de angajați potențiali prin oferirea de workshopuri, si alte activități de informare în rândul persoanelor în curs de formare;

f) folosirea unui limbaj incluziv în anunțurile de angajare;

g) evaluarea anuală a diferențelor de gen privind încetarea contractelor de muncă pe categorii de activitate (administrativ, cercetare, didactic);

h) identificarea cauzelor privind diferențele de gen în încetarea contractelor de muncă (acolo unde există) și dezvoltarea strategiilor de motivare și retenție;

i) informare transparentă cu privire la oportunitățile de creștere în carieră;

j) asigurarea unor criterii și proceduri standardizate și transparente de promovare;

k) implementarea unor sesiuni de formare cu privire la dezvoltarea și implementarea unui plan de carieră;

l) oferirea de consiliere pentru angajații și angajatele care doresc să își însușească strategii de avansare în carieră care să țină cont de potențialele surse de discriminare;

m) monitorizarea implementării strategiilor adaptate de recrutare, motivare, retenție și promovare a resursei umane din cadrul Universității Babeș-Bolyai și cuantificarea impactului lor.

n) asigurarea unor criterii și proceduri standardizate și transparente de remunerare;

o) implementarea unor sesiuni de formare fața în față și/sau online cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul remunerării;

p) analiza anuală a diferențelor de gen în salarizare și a factorilor care contribuie la discrepanțele observate;

q) elaborarea și implementarea unor strategii de eliminare a mecanismelor care contribuie la diferențe de gen în ceea ce privește remunerarea acolo unde se observă discrepanțe.

(3) Progresul privind asigurarea egalității de gen în ceea ce privește recrutarea, retenția, promovarea și remunerarea resursei umane va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) includerea explicită a obiectivelor privind realizarea egalității de gen în procedurile de recrutare, motivare, promovare și remunerare a personalului Universității Babeș- Bolyai în Politica de resurse umane a universității;

b) participarea periodică a angajaților și a angajatorilor la sesiunile de formare față în față și/sau online (ex. e-learning) cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul recrutării, motivării, promovării și remunerării personalului;

c) accesul la interviuri structurate pentru angajarea personalului;

d) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește proporția de femei angajate;

e) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește retenția personalului;

f) diferențe scăzute și nesistematice între indicatorii de progresie în carieră între femei și bărbați (număr mediu de ani petrecuți pe poziții de asistent după terminarea doctoratului, număr mediu de ani petrecuți pe poziții de lector după îndeplinirea condițiilor pentru o poziție de conferențiar);

g) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește remunerarea personalului;

h) raportarea anuală a indicatorilor privind evoluția realizării egalității de gen în ceea ce privește recrutarea, retenția și avansarea în carieră la nivelul facultăților și a Universității Babeș-Bolyai.

i) raportarea anuală a indicatorilor privind evoluția realizării egalității de gen în ceea ce privește remunerarea la nivelul facultăților și a Universității Babeș-Bolyai.

2.3. STIMULAREA ȘI SPRIJINIREA EGALITĂȚII DE GEN ÎN CEEA CE

PRIVEȘTE COMPETITIVITATEA ȘI EXCELENȚA

Art. 15

Reprezentarea femeilor în pozițiile de conducere și management

(1) Conform Regulamentului general privind alegerea în structurile și funcțiile de conducere din Universitatea Babeș-Bolyai art. 3, alin (1) lit. c), alegerea și desemnarea în rolurile de conducere a universității se realizează pe baza principiilor reprezentativității și proporționalității echitabile a sexelor.

(2) Universitatea Babeș-Bolyai recunoaște faptul că la nivel național și internațional, există o serie de bariere culturale și instituționale, moștenite din trecutul istoric, care pot menține și astăzi inegalitățile de gen în ceea ce privește ocuparea funcțiilor de conducere și management.

(3) Universitatea se angajează să promoveze egalitatea de gen/oportunitatea în reprezentarea femeilor în toate structurile și funcțiile executive și de conducere a universității, așa cum sunt precizate în Carta Universității Babeș-Bolyai. Pentru realizarea acestui obiectiv, se recomandă următoarele acțiuni:

a) elaborarea unor strategii proactive de reducere a diferențelor de gen în aplicațiile pentru ocuparea pozițiilor manageriale care să fie incluse în obiectivele generale privind egalitatea de gen la nivelul departamentelor și a facultăților;

b) asigurarea accesului la informații, oportunități și proceduri de selecție transparente pentru posturi de conducere;

c) diversificarea grupului de candidați la funcțiile de conducere prin oferirea de sesiuni informative, workshopuri sau alte activități de informare în rândul potențialilor candidați de gen feminin;

d) folosirea unui limbaj incluziv în anunțurile de angajare;

e) mediatizarea femeilor în rolurile de leadership în cadrul comunității academice;

f) implementarea unor programe de formare pentru dezvoltarea abilităților de leadership și management pentru membri comunității academice;

g) implementarea unor evenimente de tip workshopuri, conferințe, internshipuri, sesiuni de formare pentru femeile care iau în considerare roluri de conducere;

h) implementarea unor programe de coaching executiv;

i) implementarea unor sesiuni de formare față în față și/sau online cu privire la mecanismele psiho-sociale implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul recrutării personalului în funcții de conducere;

j) monitorizarea implementării strategiilor de reducere a diferențelor de gen în ocuparea pozițiilor manageriale și cuantificarea impactului lor.

(4) Progresul privind reprezentarea femeilor în pozițiile de management și conducere va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește aplicațiile femeilor în poziții de conducere și management, așa cum sunt precizate în Carta Universității Babeș- Bolyai.

b) accesul la programe de formare în leadership și management;

c) accesul la programe de coaching executiv;

k) accesul la sesiuni de formare față în față și/sau online cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul recrutării personalului în funcții de conducere;

l) raportarea anuală a indicatorilor privind evoluția realizării egalității de gen în ceea ce privește recrutarea personalului la nivel de facultăți și universitate.

Art. 16

Sprijinirea competitivității academice a femeilor

(1) Conform Cartei Universității Babeș-Bolyai, art. 20, alin. (1) competitivitatea este principiul care stă la temelia accederii la comunitatea Universității Babeș-Bolyai, iar conform art. 21, alin (1). autoritatea academică este dobândită prin calitatea activității științifice, didactice și manageriale. De asemenea, conform art. 18, alin.(2) evaluarea calificării academice este efectuată pe baza activității de cercetare, dovedită prin publicații științifice, dezvoltarea de brevete sau generarea unor produse și/sau unor servicii inovative.

(2) Universitatea Babeș-Bolyai se angajează ca, în virtutea valorilor fundamentale și a misiunii asumate de către aceasta, să cultive un mediu propice pentru realizarea egalității de gen în ceea ce privește competitivitatea academică a membrilor săi. În acest scop, se recomandă următoarele acțiuni:

a) evaluarea anuală a diferențelor de gen în ceea ce privește proporțiile implicate în studii post-universitare (programe doctorale și postdoctorale);

b) evaluarea anuală a diferențelor de gen în ceea ce privește indicatorii de performanță academică (proporția de granturi depuse și câștigate, proporția de articole publicate în reviste prestigioase) la nivelul facultăților și a universității;

c) evaluarea anuală a diferențelor de gen în ceea ce privește proporția de cadre didactice în funcția de profesor universitar la nivelul facultăților și a universității;

d) identificarea cauzelor privind inegalitățile de gen acolo unde acestea există și formularea unor strategii pentru echilibrarea indicatorilor de performanță academică și a proporției de cadre didactice în funcția de profesor;

e) implementarea unor sesiuni de formare față în față și/sau online cu privire la distorsiunile cognitive implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul excelenței și a competitivității academice;

f) asigurarea transparenței privind oportunitățile de avansare în carieră;

g) implementarea unei proceduri transparente și echitabile de distribuire a sarcinilor indispensabile funcționării departamentelor și a facultăților (sarcini administrative formale și informale) care nu se materializează în publicații, obținere de granturi sau alte distincții relevante pentru dobândirea autorității academice;

h) implementarea unor programe privind dezvoltarea competențelor de planificare a carierei;

i) asigurarea unor condiții adecvate pentru dezvoltarea profesională a femeilor aflate în fazele inițiale ale carierei academice, ocupând poziții de cercetător postdoctoral, asistent și lector universitar.

(3) Progresul privind sprijinirea competitivității academice ale femeilor va putea fimonitorizat în baza indicatorilor:

a) accesul la sesiuni de formare fața în față și/sau online cu privire la mecanismele psiho-sociale implicate în generarea și menținerea inegalităților de gen în contextul excelenței și a competitivității academice;

b) accesul la programe de formare privind dezvoltarea competențelor de planificare a carierei;

c) formularea unor proceduri transparente și echitabile la nivel de departament privind distribuirea sarcinilor indispensabile funcționării departamentelor și a facultăților (sarcini administrative formale și informale) care nu se materializează în publicații, obținere de granturi sau alte distincții relevante pentru dobândirea autorității academice;

d) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește proporția de profesori de gen feminin;

e) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește proporția de publicații cu auto de gen feminin;

f) diferențe scăzute și nesistematice în ceea ce privește proporția de granturi naționale și internaționale coordonate de către femei;

g) raportarea anuală a indicatorilor privind evoluția realizării egalității de gen în ceea ce privește indicatorii de competitivitate și excelență la nivelul facultăților și a universității.

2.4. STIMULAREA UNUI CLIMAT ORGANIZAȚIONAL INCLUZIV

Art. 17

Asigurarea unui tip de muncă flexibil și sprijin pentru studenții și angajații cu responsabilități familiale

(1) Universitatea Babeș-Bolyai respectă multiplele roluri și responsabilități sociale adoptate de către membri comunității sale și promovează un mediu de muncă și de studiu flexibil, care să permită echilibrarea atât a îndatoririlor și aspirațiilor profesionale cât și a celor familiale. În acest scop, se recomandă următoarele acțiuni:

a) oferirea unor facilități în cadrul universității pentru îngrijirea copiilor, de tipul creșă, grădiniță și afterschool pentru a sprijini continuitatea activității profesionale a angajaților cu copii;

b) implementarea unor sesiuni de formare pentru optimizarea echilibrului muncă-viață personală;

c) implementarea unor sesiuni de formare pentru înțelegerea și flexibilizarea stereotipurilor sociale privind rolurile de gen în viața personală;

d) asigurarea unui orar/tip de muncă flexibil pentru angajații cu responsabilități familiale, în măsura în care acest lucru este posibil;

e) oferirea posibilităților de muncă la domiciliu și online, în măsura în care acest lucru este posibil având în vedere specificul activității desfășurate;

f) posibilității de a obține locuințe pentru familii;

g) sprijinirea carierelor duale.

(2) Progresul privind asigurarea unui tip de muncă flexibil și sprijin pentru studenții și angajații cu responsabilități familiale va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) politici de maternitate și paternitate care susțin participarea femeilor la activitățile profesionale;

b) facilități de îngrijire a copiilor accesibile pentru studenți;

c) facilități de îngrijire a copiilor accesibile pentru personal;

d)

e) accesul la unități de acomodare pentru familii;

f) formularea unor strategii de sprijinire a carierelor duale la nivel de universitate.

Art. 18

Facilitarea dezvoltării personale și promovarea stării de bine

(1) Universitatea Babeș-Bolyai are drept ideal promovarea unei culturi a dezvoltării personale și morale a comunității locale, naționale și internaționale.

(2) Universitatea recunoaște faptul că discriminarea și inegalitățile de gen constituie un stresor major în rândul femeilor, că aceste fenomene contribuie la diminuarea calității vieții și reprezintă un pericol pentru sănătatea fizică și mentală a femeilor.

(3) De asemenea, universitatea recunoaște că la nivel național și internațional, starea de bineși satisfacția la locul de muncă sunt strâns legate de productivitatea, motivația și retenția angajaților.

(4) Astfel, Universității Babeș-Bolyai sprijină și facilitează cultivarea unui mediu propice pentru dezvoltarea și menținerea sănătății fizice și mentale în rândul comunității sale. În acest scop, se recomandă următoarele acțiuni:

a) încurajarea programelor sportive în rândul comunității academice cu scopul de a promova sănătatea fizică, colaborarea și competiția amicală;

b) implementarea unor programe de dezvoltare personală sub forma unor ședințe individuale, de grup sau workshopuri pentru comunitatea academică;

c) implementarea unor programe de consiliere psihologică, și psihoterapie sub forma unor ședințe individuale, de grup sau workshopuri pentru comunitatea academică;

d) implementarea unor programe de dezvoltare a abilităților de management al stresului sub forma unor ședințe individuale, de grup sau workshopuri pentru comunitatea academică;

e) implementarea unor evenimente de networking cu scopul de a stimula colaborarea membrilor comunității academice;

f) implementarea unor programe de formare cu privire la construirea unui climat organizațional optim pentru promovarea stării de bine a studenților și a angajaților;

g) implementarea unor programe de formare pentru dezvoltarea abilităților de comunicare asertivă și colaborare în rândul personalului;

h) evaluarea periodică a nivelului de satisfacție la locul de muncă a angajaților.

(5) Progresul privind asigurarea unui tip de muncă flexibil și sprijin pentru studenții și angajații cu responsabilități familiale va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) accesul la programe sportive destinate comunității academice;

b) accesul la programe de dezvoltare personală;

c) accesul la programe de consiliere psihologică și psihoterapie;

d) accesul la programe de dezvoltare a abilităților de management al stresului;

e) organizarea periodică a unor evenimente de networking;

f) livrarea periodică a unor programe de formare cu privire la construirea unui climat organizațional optim pentru promovarea stării de bine a studenților și a angajaților în cadrul departamentelor sau a altor unități administrative;

g) accesul la programe de formare pentru dezvoltarea abilităților de comunicare asertivă și colaborare în rândul personalului;

h) raportarea periodică a nivelului de satisfacție la locul de muncă a angajaților la nivelul facultăților și a universității și dezvoltarea strategiilor de creștere a acestuia.

2.5. PREVENIREA ȘI SANCȚIONAREA HĂRȚUIRII ȘI A DISCRIMINĂRII DE GEN

Art. 19

(1) Universitatea Babeș-Bolyai se angajează să asigure un mediu sigur, liber de orice formă de hărțuire și discriminare prin promovarea acelor practici instituționale menite să prevină și să condamne acțiunile care lezează demnitatea membrilor comunității academice.

(2) Universitatea recunoaște faptul că la nivel național și internațional femeile sunt printre cele mai frecvente victimele ale comportamentelor de hărțuire și discriminare atât în mediile sociale/familiale cât și în mediul organizațional.

(3) De asemenea, universitatea recunoaște faptul că printre cele mai importante cauze ale hărțuirii și discriminării împotriva femeilor în mediul organizațional, care este nevoie să fie combătute, se numără (fără ca enumerarea să fie exhaustivă): modelele socio-culturale moștenite din trecutul istoric privind rolul social al femeilor și al bărbaților, lipsa cunoștințelor privind fenomenul de hărțuire și discriminare de gen, lipsa reprezentativității femeilor în cadrul structurilor de conducere, toleranța organizațională față de comportamentele de hărțuire și discriminare manifestată prin lipsa sau neimplementarea procedurilor de prevenire și de sancționare a acestor tipuri de comportamente precum și lipsa sau neimplementarea procedurilor de protecție a persoanelor hărțuite sau discriminate sau a persoanelor care raportează aceste tipuri de abuz și izolarea față de alți membri ai comunității. În acest sens serecomandă următoarele măsuri:

a) colectarea de date cu caracter anonim în rândul studenților și angajaților Universității Babeș-Bolyai cu privire la prevalența comportamentelor de hărțuire șidiscriminare de gen;

b) implementarea unor sesiuni anuale de formare privind identificarea și raportarea hărțuirii și discriminării de gen în cadrul tuturor facultăților și unităților aferente Universității Babeș-Bolyai;

c) implementarea unor campanii anuale de conștientizare privind hărțuirea și discriminarea de gen în rândul angajaților și a studenților;

d) asigurarea transparenței privind procedurile de înregistrare a plângerilor legate de hărțuire și discriminare;

e) stabilirea și diseminarea unor proceduri transparente de soluționare a cazurilor dehărțuire și discriminare;

f) asigurarea protecției victimelor comportamentelor de hărțuire și abuz de gen precum

și a persoanele care raportează abuzurile de acest tip;

g) oferirea de consiliere psihologică și juridică pentru victimele hărțuirii și a discriminării de gen.

(4) Progresul privind combaterea hărțuirii și discriminării de gen va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) raportarea periodică a rezultatelor privind hărțuirea și discriminarea de gen în universitate către structurile de conducere;

b) existența și frecvența sesiunilor anuale de formare privind identificarea și raportarea hărțuirii și discriminării de gen în cadrul tuturor facultăților și unităților aferente Universității Babeș-Bolyai;

c) existența campaniilor de conștientizare privind hărțuirea și discriminarea de gen în rândul angajaților și a studenților;

d) existența și modalitatea de diseminare eficientă a unei proceduri transparente și simple de înregistrare a plângerilor legate de hărțuire și discriminare;

a) existența și modalitatea de diseminare eficientă a unei proceduri transparente și simple de soluționare a cazurilor de hărțuire și discriminare;

e) existența și modalitatea de diseminarea eficientă a unei proceduri transparente și simple de protecție a victimelor comportamentelor de hărțuire și abuz de gen precum și a persoanele care raportează abuzurile de acest tip;

h) accesul la servicii de consiliere juridică și psihologică pentru victimele hărțuirii și adiscriminării de gen.

PARTEA III – RESURSE NECESARE PENTRU REALIZAREA

EGALITĂȚII DE GEN ÎN UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

Art. 20

Universitatea Babeș-Bolyai se angajează să combată discriminarea de gen și să promoveze egalitatea de gen în cadrul comunității academice punând la dispoziție resursele necesare pentru realizarea acestui scop. În acest sens, Universitatea Babeș-Bolyai facilitează accesul la următoarele resurse:

a) personal specializat pentru oferirea de consultanță în cadrul structurii pentru egalitate de gen;

b) personal specializat angajat pentru colectarea și analiza datelor;

c) accesul la programe statistice avansate;

d) personal specializat angajat pentru elaborarea rapoartelor oficiale;

e) personal specializat angajat pentru dezvoltarea unor planuri strategice și politici publice privind realizarea egalității de gen;

f) personal specializat angajat pentru preluarea, analiza și trimiterea datelor și a planurilor strategice către departamentele vizate;

g) personal desemnat la nivelul fiecărei facultăți sau unități de cercetare care să pregătească și trimită datele solicitate către Comisia pentru egalitate de gen;

h) cursuri și alte posibilități de pregătire ale personalului în vederea prelucrării de date în conformitate cu cerințele GDPR;

i) cursuri și alte posibilități de perfecționare pentru personalul implicat în vederea colectării, raportării și transmiterii mai eficiente a informațiilor;

j) experți angajați pentru elaborarea materialelor educaționale online (e-learning) pentru campaniile de formare legate de egalitatea de gen;

k) platforme online destinate diseminării informațiilor privind egalitatea de șanse în universitate;

l) experți angajați pentru elaborarea designului și a strategiilor de comunicare publică;

m) experți angajați din domeniul campaniilor de conștientizare asupra mecanismelor inegalităților de gen;

n) instrumente de măsurare a biasului de gen;

o) formatori angajați pentru sesiuni de formare;

p) experți angajați din domeniul psihologie organizațională;

q) experți angajați din domeniul sănătății mentale;

r) experți angajați din domeniul sănătății publice;

s) experți angajați din domeniul resurselor umane;

t) experți angajați pentru formarea abilităților de leadership și management;

g) spații destinate facilități de îngrijire a copiilor accesibile pentru studenți și personal;

u) spații destinate unități de acomodare pentru familii

v) spații destinate programelor sportive;

w) personal implicat în organizarea programelor sportive;

x) experți pentru consiliere juridică în domeniul discriminării de gen.

articolul original.

Comemorarea lui Nicolae Iorga, unul dintre marii titani ai neamului românesc

27 November 2022 at 12:49
Comemorarea lui Nicolae Iorga, unul dintre marii titani ai neamului românesc

Când mă gândesc la Nicolae Iorga, nu pot să nu încep acest editorial decât cu una dintre marile sale cugetări care mi-a marcat propria existență.

Fă-ți datoria oricând. Totdeauna va fi cineva care să te vadă: tu însuți. - Nicolae Iorga

Astăzi, 27 noiembrie 2022, se împlinesc 82 de ani de la odioasa asasinare a marelui istoric, dar și patriot român, Nicolae Iorga. Această mare personalitate, nu numai a culturii românești, dar și a celei universale, a fost și om politic, profesor universitar, publicist, crtitic literar, memorialist, enciclopedist, poet, gazetar și membru titular al Academiei Române.

Nicolae Iorga s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoşani, părinţii săi fiind avocatul Nicu Iorga şi Zulnia Aghiropol.

Nicolae Iorga a demonstrat, încă din copilărie, că este înzestrat cu un intelect excepțional, la numai 15 ani acesta vorbea deja fluent italiana, franceza, greaza și latina. La vârsta de 17 ani, Nicolae Iorga a fost admis la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, ale cărei studii le-a încheiat în doar un an, cu magna cum laude. La vârsta de 19 ani, Nicolae Iorga s-a căsătorit cu Maria Tasu, fiica magistratului Vasile Tasu, care i-a dăruit 5 copii.

În 1890, Nicolae Iorga a plecat la studii în Italia, iar apoi a urmat cursurile École pratique des hautes études, din Franța, unde a învăţat engleza și germana.

În anul 1893, Nicolae Iorga a început doctoratul la Universitatea din Berlin, ulterior s-a mutat la Universitatea din Leipzig, unde și-a obţinut doctoratul în filosofie, în același an.

În anul 1895, la propunerea istoricului A.D. Xenopol, Iorga a obținut postul de curator și editor al colecției de documente istorice a fraților Hurmuzachi, iar din octombrie 1895, i s-a oferit un post de profesor titular de istorie universală la Universitatea din București.

Între anii 1934 şi 1939, România a avut un teren la Marea Ionică, în Sarandë, Albania. Regele Zogu i-a donat terenul lui Nicolae Iorga, drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la istoria şi la independenţa Albaniei, precum şi la soarta Balcanilor.

În semn de recunoștință pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, alcătuită de academicianul român și publicată în 1919, Regele Zogu, i-a donat lui Nicolae Iorga un teritoriu pe malul Mării Adriatice, în dreptul insulei Corfu. Ulterior acesta a donat statului român 50% din suprafață și astfel România a dobândit ieșire la a doua mare, la Marea Mediterană, prin Marea Ionică.

Institutul Român de la Sarandë (Casa Iorga) a purtat încă de la înfiinţare numele întemeietorului său. Casa a fost construită în 1937 pe un teren de aproape 1.000 de metri pătraţi pe malul Mării Ionice, la Sarandë, pe care Nicolae Iorga l-a primit în dar din partea Regelui Zogu, drept recunoştinţă pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, realizată de academicianul român şi publicată în 1919.

Istoria a fost scrisă în urma unor cursuri pe care profesorul Iorga le-a ţinut la Universitatea din Bucureşti şi care au fost utilizate ca material documentar de delegaţia albaneză la Conferinţa de pace de la Londra din 1919, unde a susţinut cauza independenţei şi a recunoaşterii pe plan internaţional a Albaniei şi a graniţelor sale.

Iorga a cedat acel teren statului român în 1934, cu condiţia de a se construi acolo o clădire care să servească drept institut de studii şi cercetări arheologice. În cadrul concesiunii a fost fondat în 1937 un astfel de institut, care a funcţionat între 1937 şi 1940, apoi din nou între 1942 şi 1944. Clădirea institutului a fost proiectată de arhitectul român Petre Antonescu.

Vasile Stoica, Ministrul Plenipotenţiar al României la Tirana scria în telegrama din 24 august 1931 trimisă Ministrului Afacerilor Străine, domnului Ghika:

Regele Ahmed Zogu şi Preşedintele Consiliului de Miniştri Pandelie Evanghelie, în înţelegere cu mine, au hotărât ca, drept recunoştinţă pentru sprijinul pe care, prin scrisul său, domnul Preşedinte al Consiliului Iorga l-a dat naţiunii albaneze să ofere Excelenţei Sale la a 60-a aniversare un teren cu o căsuţă şi grădină pe malul Mării Adriatice şi urmează să aleg eu acest teren. M-am pronunţat pentru împrejurimile oraşului Saniti Quaranta, ţinut sănătos şi cu comunicaţiuni uşoare, cu vegetaţie sudică, în faţa insulei Corfu. Plec peste 3 zile împreună cu d-l Evanghelie spre a fixa la faţa locului terenul de a cărui amenajare se îngrijeşte însuşi Regele. Planul este ca Domnului Preşedinte al Consiliului să nu i se aducă la cunoştinţă această intenţie, ci să i se facă o surpriză şi actul de donaţiue să-i fie adus de misiunea care va prezenta M. Sale Regelui, Colanul Albaniei.

La 13 august 1934, Nicolae Iorga a donat jumătate din acest teren statului român, cu condiţia de a se construi acolo o clădire care să servească drept institut de studii arheologice. România a acceptat şi a construit în 1937 un institut la Sarandë.
 

image

Nicolae Iorga a creat în anul 1901 revista Sămănătorul, o publicaţia importantă în viaţa literară a vremii, dar a fost şi catalizatorul pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar care i-a purtat numele „Semănătorismul” . În această revistă, Nicolae Iorga susţinea valorile naţionale tradiţionale şi folclorice şi necesitatea culturalizării ţărănimii. În anul 1906 a fondat și cotidianul „Neamul Românesc”, care va deveni ulterior ziarul formaţiunii sale politice și care promova un adevărat curent antifascist în România.

La 23 aprilie 1910, Nicolae Iorga, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Partidul Naţionalist-Democrat care avea ca principale teme lărgirea dreptului de vot şi asupra femeilor, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă și exproprierea tuturor moşiilor mai mari de 100 de hectare.

În anul 1924, Nicolae Iorga a fost ales preşedinte al Secţiunii de Istorie a Academiei Române, a înființat numeroase instituţii româneşti în străinătate, cum ar fi Casa Română din Veneţia, Şcoala Română de la Paris sau Casa Română de la Fontenay-aux-Roses, etc.

La 18 aprilie 1931, Regele Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga, deoarece acesta se bucura de o notorietate publică atât în țară, cât și în stăinătate. Din cauza situației grea în care se afla țara, la data de 31 mai 1932, Nicolae Iorga a demisionat din funcţie, s-a întors la viaţa academică, continuându-şi cu aceeaşi asiduitate elaborarea şi editarea vastelor sale lucrări istorice şi memorialistice.

Cea mai grea perioadă a lui Nicolae Iorga a fost în anul 1940, când România a fost ciopârțită teritorial și când, împreună cu Ion Antonescu, s-a împotrivit cedării unor teritorii.

La 27 noiembrie 1940, la ora 17:30, trei persoane de la Poliţia legionară a capitalei, au mers la vila sa din Sinaia ca să-l ridice pe profesorul Iorga, pentru un așa-zis interogatoriu. A doua zi, corpul lui Nicolae Iorga a fost găsit fără viaţă, aproape de şoseaua Ploieşti-Strejnic, pe o mirişte, la o distanţă de 15 m de şosea, de către Petru Zamfir, un gardianul public.

Moartea lui Nicoale Iorga a făcut înconjurul lumii, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă în semn de respect față de pierderea unei asemenea personalității culturale.

Nicolae Iorga a lăsat posterităţii o operă extrem de valoroasă și vastă, el fiind omul care a reușit să scrie cel mai mult și care cuprinde foarte multe domenii cum ar fi: istoria bisericii, a armatei, monografii de oraşe, de domnii, de familii, literatură, etc. Putem aminti câteva dintre cărţile sale importante: „Istoria românilor” în 10 volume (1936 – 1939),  „Istoria Imperiului Otoman” în 5 volume, „Studii şi documente cu privire la istoria românilor”, în 25 volume (1901 – 1913).

Mai putem aminti volume publicate, cum ar fi: „Războiul nostru în note zilnice”, „Războiul pentru independenţa României, „Cultura naţională şi politica naţională”, „Dezvoltarea ideii unităţii politice a românilor”, „Pentru întregirea neamului”, „Politica externă a regelui Carol I al României”, „Doi ani de restauraţie. Ce am fost, ce am vrut şi ce am putut”, „După întoarcerea la regimul de partid. Isprava”, „O viaţă de om aşa cum a fost”, „Istoria unei legende: Iuliu Maniu”, dar și „Discursuri parlamentare 1907 – 1920”, vol I-II.

Istoricul Nicoale Iorga a fost o personalitate marcantă a vieții sociale, politice și culturale românești, care văzând că nu se schimbă nimic în România de atunci, a încercat fără mari reușite să se implice și în viața politică. Societatea de atunci, ca și cea de astăzi, nu a știut să aprecieze şi să respecte valorile, ambițiile personale și slaba pregătire a unor politicieni au făcut ca marii noștri gânditori, așa cum a fost Nicolae Iorga, să nu poată avea capacitatea de a coagula pentru un mare proiect de țară, deoarece în ultimii 100 de ani clasa politică românească a coagulat doar pentru micile interese personale sau de grup.

Genialitatea lui Nicolae Iorga poate fi observată și în dicursul său magistral. În anul 1916 marele Iorga a rostit poate cel mai motivant discurs din istoria acestei ţări, prin acest mesaj reuşind să mobilizeze o naţiune îngenuncheată şi să o determine să renască.

Discursul memorabil ținut de Nicolae Iorga la Iași, în 14 decembrie 1916.

„Se îndreaptă către noi în acelaşi timp privirile pline de o rugăciune tăcută a unui popor sfios, care veacuri întregi n-a găsit atât de adeseori cuvinte mari pentru suferinţele lui, dar care le-a simţit cu atât mai adânc, cu toată gura sa mută. Se mai îndreaptă, însă, asupra noastră ochiul de ură al străinului care vrea să ştie cum suferim de rana pe care a făcut-o, şi acestui străin, la urmă trebuie să-i răspundem. Trebuie să-i răspundem că, oriunde am fi, suntem hotărâţi să mergem până la capăt, în credinţa că, dacă s-a ridicat vreodată o religie pe lume, dacă s-a vorbit de dreptate şi ideal, nu se poate, cu nici un chip, ca şi înaintea celei mai sălbatice forțe organizate, să piară drepturile unui popor de a trăi pe pământul în care nu este un fir de ţărână care să nu fie acoperit de cel mai nobil sânge. [...] Spre noi se uită astăzi o oştire, Oştirea României, care este moraliceşte întreagă; este mai mare chiar decât în momentul când întâiul detaşament a sfărâmat cu patul puştii piatra de nedreptate la graniţă. Atunci, om viu lângă om viu, ea reprezenta numai puterea fizică şi încrederea în biruinţă; astăzi cei vii aduc cu dânşii moştenirea sufletească a celor cari au murit pe câmpul de luptă. Precum noi lăsăm la alţii averea şi numele nostru, aceia cari cad pentru Ţară şi viitorul Neamului îşi lasă sufletul întreg, atât de mare cum era în momentul sacrificiului lor, acelora în mijlocul cărora cad. Cel din urmă soldat cu haina sfâşiată de suferinţele şi răbdările îndelungate faţă de asprimea naturii şi de cruzimea duşmanului aduce în făptura sa morală pe toţi acei cari nu-i vom mai vedea aievea niciodată. Şi niciodată steagul românesc n-a fost mai mândru decât în momentul când a arătat celei mai superbe alcătuiri militare din Europa că pot merge ţărani fără şcoală, fără arme moderne, înaintea oştirii înzestrată cu tot ce o cultură grozavă şi învierşunată dă sclavilor înarmaţi cari o reprezintă. [...] Poporul românesc se cuprinde din acei cari ţin arma in mână, din acei cari li dau tot sprijinul pentru a o putea întoarce împotriva duşmanului şi în acei cari trăiesc numai spre a admira acest eroism, a-i culege roadele pentru popor şi de a da mâna de ajutor care este trebuitoare pentru a garanta victoria. [...] În colţul acesta unde ne-am strâns, să păstrăm cu scumpătate sămânţa de credinţă, şi vom vedea şi noi la rândul nostru dispărând negura stăpânirii străine şi vom putea zice ca Petru Rareş, fiul lui Ştefan, că vom fi iarăşi ce am fost, şi încă mai mult decât atât“.

Nicolae Iorga a fost dominat de idealul Romaniei Mari, a fost politicianul care a propovăduit apartenența noastră la valorile occidentale, interesul național, dar și libertățile individuale. A fost un mare critic al aliaței Austro-Ungare, aratând că naționalismul maghiar va duce de râpă Imperiul Austro-Ungar, lucru care s-a și întâmplat.

Dintre caracterizările făcute lui Nicolae Iorga, merită amintite două, cea a lui George Călinescu, cel care îl considera ”un Voltaire al românilor” și a lui Henry Focillon care îl descria pe Iorga, denumindu-l: „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane.”

Faţă de celelalte personalități marcante românești, Nicolae Iorga a fost fără îndoială un spirit liber și a avut unul dintre cele mai coerente discursuri parlamentare, dar avea și acea putere de a fermeca mulțimile. A militat întotdeuna pentru evoluția libertății umane și era supărat pe clasa politică, care și atunci ca și acum era cea care dezbină oamenii.

Martirul Nicolae Iorga va rămâne pentru totdeauna nu numai în istoria României, cât și în cea universală datorită personalității sale de excepție și iubirii de țară, ”minunea de om”, așa cum îl caracteriza A.D. Xenopol,  având un sfârșit tragic și nedrept, așa cum au avut cei mai mulți martiri ai neamulului românesc, pe marginea unui șanț, purtând de-a lungul vieții și până în clipa morții blestemul măreției sale.

Ca un omagiu adus marelui Iorga, închei cu versurile poeziei premonitorii ”Brad bătrân”, scrisă de marele patriot doar cu o zi înaintea asasinării sale:

„Au fost tăind un brad bătrân/ Fiindcă făcea prea multă umbră/ Şi-atuncea din pădurea sumbră/ Se auzi un glas păgân:// «O, voi ce-n soare cald trăiţi/ Şi aţi răpus strămoşul nostru/ Să nu vă strice rostul vostru,/ De ce sunteţi aşa grăbiţi?// În anii mulţi cât el a fost/ De-a lungul ceasurilor grele,/ Sub paza crăcilor rebele,/ Mulţi şi-au aflat un adăpost.// Moşneagul, stând pe culme drept,/ A fost la drum o călăuză/ Şi-n vreme aspră şi hursuză/ El cu furtunile-a dat piept.// Folos aduse cât fu viu,/ Ci mort, acuma când se duce,/ Ce alta poate-a vă aduce/ Decât doar încă un sicriu?»”.

 

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Globalizare în alb şi negru

26 November 2022 at 00:50
image

Unele fenomene de la Cupa Mondială care se desfăşoară acum în Qatar sunt puse, mai mult sau mai puţin justificat, pe seama acestui concept al contemporaneităţii.

Ce înseamnă această „globalizare” care înfierbântă minţile iubitorilor de sport, în general şi de fotbal, în special? Cupa Mondială din aceste zile amplifică discuţiile. Globalizarea este vinovată şi pentru că nativul camerunez Breel Embolo a „ucis” naţionala ţării sale de baştină, înscriind golul victoriei pentru Elveţia, dar - pentru unii - înseamnă şi apariţia sub egida Cupei Mondiale a unor naţionale care n-au ce căuta acolo. Ambele aspecte sunt discutabile, dar înainte de asta trebuie să înţelegem ce înseamnă mult hulita asta „globalizare”?

Fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice”, glăsuie DEX printr-o definiţie menită a fi înţeleasă fix „buştean”. O altă definiţie, mai explicită, zice că „globalizarea este procesul de integrare internaţională care rezultă din schimbul de opinii, produse, idei şi alte aspecte ale culturii la nivel mondial”. O definiţie mai stufoasă, dar atât. Pentru că, la fel ca infuzia de chinezi în reprezentativele de tenis de masă, de kenyeni şi etiopieni sub diverse steaguri la atletism, ori de samoani sau tongani la rugby, nu e vorba de consecinţele globalizării. Deoarece realităţile din secolul XXI înseamnă şi comunicare mai intensă şi reţele de socializare sau căsătorii mixte. Dincolo de concurenţa teribilă la unele sporturi şi la unele naţiuni, care fac sportivii să-şi caute alte patrii pentru acces la medalii. Şi dincolo de alte naţiuni care de-abia îi aşteaptă cu portofelul plin!

O altă problemă legată de blestemata globalizare este apariţia la Cupa Mondială a unor echipe de foarte slabă calitate. Cei care urmăresc mai multe sporturi de echipă ştiu acest fenomen manifestat şi la handbal, şi la volei şi la baschet, mai puţin la rugby şi hochei, sporturi mai conservatoare. Este pe undeva o continuare a politicii FIFA din anii '70-'90, care a avut consecinţe pozitive: Algeria 1986, Camerun 1990, Coreea de Sud şi Senegal 2002 sunt câteva exemple doveditoare. Recent, un renumit gazetar bucureştean deplângea prezenţa naţionalei Costa Rica la Mondiale, sub impresia recentului 0-7 cu Spania. Uitând că mulţi „ticos” din această echipă au jucat acum opt ani şi la Mondialul din Brazilia, la care Costa Rica a pierdut de-abia în sferturi la lovituri de departajare în faţa Olandei, după ce a învins Uruguay, Italia, Grecia şi a remizat cu Anglia.

Şi asta nu-i nimic. Peste patru ani, ne aşteaptă o Cupă Mondială cu 48 de echipe, organizată de trei ţări CONCACAF: SUA, Canada şi Mexic. Algoritmul de calificare nu este încă bătut în cuie, dar un exemplu e clar; zona CONCACAF va avea trei echipe direct calificate, încă trei din preliminarii, plus eventual încă două din eventuale baraje. Să ne aşteptăm la Nicaragua şi Republica Dominicană la Cupa Mondială? Asta da, globalizare!

PS:

1. N-am nici simpatie, nici antipatie pentru LGBT, dar am o întrebare pentru danezi: dacă se retrag de la Cupa Mondială din Qatar nu favorizează cumva 1-2 echipe în lupta pentru calificare? Fair-play, please!

2. După episoadele Rusia şi Qatar şi intrerludiul CONCACAF 2026 ce urmează în serialul FIFA al dansului în străchini: cumva China 2030?

articolul original.
❌