ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Cum alegi motociclete electrice copii

30 November 2022 at 21:54

Vehiculele de jucarie electrificate exercita o atractie magica asupra copiilor. Copiii pot conduce prin gradina motociclete electrice copii, simtindu-se ca niste adevarati motociclisti. Producatorii echipeaza motocicletele electrice pentru copii cu o baterie reincarcabila. Acest lucru le permite copiilor sa experimenteze una pana la doua ore de distractie de condus cu vehiculul.

Majoritatea modelelor de motociclete electrice copii cu varsta cuprinsa intre 2 si 4 ani nu depasesc viteza de mers din motive de siguranta in timpul mersului. De asemenea, este important sa urmaresti standardele de manopera si siguranta ale modelelor. Mai multi producatori ofera astfel de produse pentru copii de la trei ani. Modelele electrice care merg cu o viteza mai mare sunt potrivite doar pentru copiii cu varsta peste sase ani.

Motociclete electrice copii – Caracteristici

Cand vine vorba de motociclete electrice pentru copii, cumparatorii pot alege intre modele simple si modele cu echipamente suplimentare. Acestea includ faruri, claxoane sau sirene. Rotile de antrenament ale motocicletelor electrice de jucarie sunt recomandate copiilor care au dificultati de echilibru.

In plus, furnizorii le doteaza cu o limita de viteza. Atunci cand cumperi o motocicleta electrica pentru copii, materialul si calitatea procesarii, joaca un rol important. Suprafetele netede si conexiunile cu suruburi stranse asigura durabilitate.

Durata de viata a bateriei este de aproximativ 2 ore la majoritatea motocicletelor electrice pentru copii de la 6 ani si acestea sunt baterii reincarcabile. Din motive de siguranta, motocicletele pentru copii cu motoare electrice parcurg in medie intre 2,5 km si 8 km pe ora. Putine dintre aceste jucarii accelereaza dincolo de ritmul de mers.

Efecte sonore asupra motocicletelor pentru copii

Multe modele au caracteristici extra, cum ar fi efecte sonore, astfel incat distractia de a conduce cu o motocicleta electrica pentru copii este reala. Cu o apasare a unui buton, copilul declanseaza claxonul, huruitul motorului sau o sirena.

Aceasta din urma se gaseste in principal la motocicletele de politie pentru copii. Desi elementele suplimentare ale motocicletelor pentru copii atrag atentia, motorul electric incorporat se caracterizeaza printr-un zgomot redus de functionare.

Standarde de siguranta

Unul dintre cele mai importante criterii de achizitie pentru motocicletele electrice pentru copii este limita de viteza de maximum opt pana la zece kilometri pe ora. In plus, cumparatorii acorda atentie manoperei de inalta calitate. Se caracterizeaza prin conexiuni solide intre scaun si ghidon. In plus, rotile ar trebui sa fie din plastic solid.

Anvelopele pneumatice asigura o absorbtie confortabila a socurilor in timpul conducerii. Se recomanda o greutate maxima de zece kilograme pentru ca micutii sa-si poata opera cu usurinta motocicleta si sa o impinga daca este necesar. Majoritatea modelelor de motociclete electrice copii cantaresc intre trei si sapte kilograme.

articolul original.

Afacerea de succes pornită de o familie de români acum 28 de ani aduce magia Crăciunului în Europa şi SUA

30 November 2022 at 20:44
image

Pictate manual, cu multă răbdare şi talent, globurile româneşti iau drumul străinătăţii. Totul începe cu modelarea batoanelor de sticlă, care, încălzite la peste o mie de grade, capătă formă de sferă. În sala de pictură, globurile sunt desăvârşite cu picturi originale.

Luminița, angajată: Avem şi modele impuse, vin firmele cu diferite sigle, avem decorativele.

În fabrica veche de trei decenii se munceşte tot timpul anului. Chiar şi vara, când nu-i stă nimănui gândul la Crăciun.

Anual, pe poarta fabricii ies aproape 500.000 de globuri

În timp ce globurile cu model încărcat, pompos şi pline de sclipici sunt preferate de americani, cele cu peisaje de iarnă şi scenete de Crăciun sunt dorite de europeni, în special italieni şi francezi.

Mihaela Turcu, proprietar fabrica globuri: Este o piaţa organizată pe care noi o preferăm, de exemplu pentru America am început să facem demersurile pentru anul viitor, iar în Europa, de asemenea cam în februarie deja ştim ce se face, ceea ce înseamnă marfă livrată marfă încasată. În piaţa românească, ne descurcăm mai greu, nu mai lucrăm cu lanţurile mari de magazin.

Marfa e de multe ori returnată şi apar discuţii lipsite de spriritul sărbătorilor. De aceea preferă pieţele externe. Criza energetică a afectat producţia, mai ales că sticla este adusă din Germania. În acest an, globurile sunt cu aproape 15% mai scumpe, iar preţurile sunt cuprinse între 10 şi 40 lei. 

articolul original.

România va pierde 2,5 miliarde de euro din PNRR! FACIAS va acționa în judecată vinovații

30 November 2022 at 17:40
By: zdv

România este responsabilă ca stat pentru conţinutul PNRR. Acest proiect de ţară nu a fost impus de vreo entitate superioară, ci chiar de reprezentaţii Guvernului României. Tot ei şi-au asumat că vor pune în aplicare ceea ce au scris.

În acest moment sunt probleme pe mai multe paliere:
– reforma pensiilor speciale
– respectarea procentului de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii
– legea decarbonizarii
– legea privind avertizorii de integritate
Înregistrarea unor întârzieri mai mari de 6 luni în implementarea jaloanelor va conduce automat la pierderea unor sume importante de bani.

Autoritățile nu și-au îndeplinit obiectivele, iar Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a semnalat disfuncționalitățile în cadrul proiectului “Transparență și Responsabilitate – Monitorizare PNRR”. În ciuda semnalelor de alarmă, atât cu privire la gestionarea defectuoasă a PNRR cât și cu privire la posibilele pierderi financiare, reprezentanţii statului nu au făcut nimic pentru a remedia deficienţele.

În consecinţă, FACIAS va acționa în judecată pe cei care se fac responsabili de banii pierduți din PNRR și va cere acoperirea prejudiciului ce va rezulta în urma neimplementării proiectelor din PNRR la termenele stabilite.  Din cauza modului în care a fost redactat și negociat Planul Național de Redresare și Reziliență, România s-a confruntat cu întârzieri în aprobarea acestuia de către Comisia Europeană și implicit primirea surselor de finanțare. În timp ce alte țări europene intrau în posesia sursei de pre-finanțare, România abia primea aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar când statul român transmitea prima cerere de plată în urma îndeplinirii țintelor și jaloanelor aferente trimestrului IV al anului 2021, alte țări primeau banii pentru cea de a doua cerere de plată transmisă. Planurile aprobate de Uniunea Europeană au fost propuse de autoritățile române, prin specialiștii desemnați, și nu impuse, așadar aceștia sunt responsabili de conținut, care în urma aprobării, de către forurile europene, a devenit obligatoriu. Din cauza modalităților ineficiente de negociere și derulare a PNRR-ului, ministerul investițiilor și proiectelor europene a anunțat deja că din suma maximă de care ar fi putut să beneficieze România – 29,2 miliarde de Euro, în urma unor recalculări, se vor pierde 2,1 miliarde de Euro. Alte aproximativ 4 milioane de euro se vor pierde din neîndeplinirea jaloanelor care privesc pensiile. Având în vedere traseul legislativ și data la care ne aflăm, șansele de reușită sunt minime, deoarece proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale ar trebui să fie adoptat de Guvern până la 31 decembrie 2022, iar noua lege privind sistemul de pensii să intre în vigoare la data de 31 martie 2023. Conform Comisiei Europene este exclusă posibilitatea înlocuirii plafonului de pensii de 9,4% din PIB (media europeană fiind de aproximativ 11%) cu un alt mecanism de referință, iar România trebuie să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, care va fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată. Acțiunea în instanță va fi depusă de FACIAS după ce România va primi răspuns din partea Comisiei Europene referitor la a doua cerere de plată, atunci când prejudiciul va fi cert și efectiv.

articolul original.

Doar şase zile ar putea dura preţurile mici la pompă. Analiştii au veşti proaste pentru şoferi din 5 decembrie

30 November 2022 at 18:03
image

Şoferii au avut parte de o surpriză nesperată la pompă. Motorina a coborât sub 8 lei, pentru prima dată de la sfârșitul lunii septembrie. Liderul pieţei a făcut o ieftinire de 15 bani, o mișcare mai mare decât cele cu care ne-a obișnuit până acum. În Bucureşti, un litru de motorină porneşte de la 7 lei şi 91 de bani, iar cel de benzină - de la 6 lei şi 71 de bani. 

Şofer: Am văzut când am trecut la PECO că a scăzut la 8 lei. 

Şofer: Infim, am văzut. Câţiva bănuţi nu cred că se pune. 

Valul ieftinirilor a reînceput la jumătatea luinoiembrie, după o lună în care au fost 15 scumpiri la rând la carburanţi.

Lucia Cujbă, reporter Observator: Cotaţia petrolului se menţine sub 90 de dolari. Luni, de exemplu, a atins cel mai redus nivel din acest an - 81 de dolari barilul. Scăderea vine pe fondul protestelor din China, cel mai mare importator de ţiţei din lume. Dacă asiaticii nu mai cumpără, scade cererea şi ar putea scădea şi preţul. 

În plus, şi motorina s-a ieftinit pe bursele internaţionale, iar dolarul s-a depreciat semnificativ. 

Gabriel Biriş, analist fiscal: Acum câteva saptămâni, dolarul depăşise euro, acum s-a întors înapoi la sub un euro. 

Din 5 decembrie, petrolul rusesc va fi interzis în Uniunea Europeană

Doar că din 5 decembrie, petrolul rusesc va fi interzis în Uniunea Europeană, aşa că ieftinirile nu vor ţine mult, cred analiştii. Creşterile de preţ însă nu vor fi bruşte. 

Claudiu Cazacu, analist burse internaţionale: Pe parcursul lunii decembrie să le vedem, şi poate temporar, chiar vizibil mai sus decât acum. Între un minus 5 şi un plus de 7-8 la sută faţă de nivelurile actuale. 

După intrarea în vigoare a embargoului, în România nu va fi deficit de carburanți.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: Toţi cei trei operatori (n.r. Petromidia, Petrobrazi, Petrotel) ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federaţia Rusă. 

Deficit de benzină este acum în Ungaria, la peste un sfert din staţiile de alimentare. Nu embargoul este cauza, ci plafonarea preţurilor, care afectează puternic oferta. La noi, subvenţia de 50 de bani la pompă este valabilă până la sfârşitul anului. În funcţie de evoluţia preţurilor, Guvernul ar putea să extindă compensarea. 

Virgil Popescu, ministrul Energiei: Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează preţurile. Şi exact cum am făcut cu prelungirea schemei vom vedea dacă va fi prelungită sau dacă nu va fi prelungită. 

La începutul anului, litrul de benzină şi motorină costau în jur de 6 lei. 

articolul original.

Guvernul se împrumută pentru a mări iar salariile bugetarilor. "O să joace Solitaire cu mai multă voie bună"

30 November 2022 at 17:37
image

Decizia măririi lefurilor bugetarilor a apărut din senin, odată cu proiectul Ordonanței trenuleț care ar urma să se aplice de la anul. Practic, toţi angajaţii de la stat, care încă n-au ajuns la grila de salarizare din 2022, vor primi bani în plus. 

Adrian Negrescu, analist economic: E o creştere cu 10% la care nimeni nu se aştepta şi pe care situaţia bugetară nu o impunea în momentul de faţă. 

Angajat: Probabil că se justifică, dacă ne gândim la creşterea costului vieţii. Dar cu siguranţă nu se bazează pe performanţă. 

Poliţiştii, profesorii, personalul auxiliar din învăţământ sau sănătate se numără printre bugetarii norocoşi. 

Gabriel Biriş, expert fiscalitate: Statul colectează din inflaţie, în timp ce noi vorbim. Deci, până la urmă, soldăţeii statului, adică funcţionarii publici, trebuiau recompensaţi. 

Impactul bugetar s-ar ridica la 3,8 miliarde de lei

Impactul bugetar pentru mărirea salariilor din sectorul public s-ar ridica la 3,8 miliarde de lei. 

Reporter: De unde luăm aceşti bani?

Gabriel Biriş, expert fiscalitate: Din împrumuturi. 

Adrian Negrescu, analist economic: Creşterea din pix a salariilor bugetarilor nu va aduce un nivel de competitivitate şi un nivel de performanţă în plus în sectorul bugetar. Avem 1,2 milioane de bugetari, în condiţiile în care Polonia, o ţară cu o populaţie dublă, are 800.000. 

Gabriel Biriş, expert fiscalitate: Te uiţi la eficienţă. E suficient să te duci într-o instituţie să vezi câţi oameni chiar muncesc. Din păcate, partidele au descoperit că este o foarte bună metodă să-şi remunereze oameniii. 

Angajat: Probabil că o să joace Solitaire cu mai multă voie bună. 

Bugetarii vor primi în continuare sporuri, iar munca suplimentară le va fi compensată cu timp liber. 

Aleşii şi-ar fi dorit să-şi mărească şi ei lefurile din 2023, însă au renunţat la idee. Din cumpătare.

Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt Guvern: Există o orientare extrem de aşezată în cumpătare şi buna cântărire a modului în care sunt cheltuiţi banii publici în guvernul României. Salariile demnitarilor rămân la nivelul anului acesta. 

Avem 1,2 milioane de angajaţi care lucrează la stat, adică un sfert din totalul angajaţilor din economie. În 2021, salariile bugetarilor au fost cu aproape 30% mai mari decât cele din mediul privat. 

articolul original.

Inflaţia în zona euro a scăzut în noiembrie pentru prima dată în ultimele 17 luni

30 November 2022 at 14:02

 Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna noiembrie, aceasta fiind şi prima scădere a inflaţiei înregistrată de zona euro după luna iunie 2021, dar cu toate acestea a continuat să rămână în zona de două cifre, transmite AFP.

Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 10% în luna noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna octombrie. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%.

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 34,9% în luna octombrie, semnificativ mai mic decât avansul de 41,5% înregistrat în luna octombrie. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente au continuat să accelereze, de la 13,1% în octombrie, până la 13,6% în noiembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,6%, la 6,4% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobânzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%.

Cu toate acestea, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a spus luni că ar fi “surprinsă” dacă vârful de inflaţie a fost atins în octombrie, sugerând că există riscul ca inflaţia să continue să crească în lunile următoare astfel că înăsprirea politicii monetare va continua. “Mi-ar plăcea să văd că inflaţia a culminat în octombrie dar cred că este mult prea multă incertitudine pentru a spune că aşa s-a întâmplat”, a declarat preşedintele BCE cu ocazia unei audieri în Parlamentul European. AGERPRES 

articolul original.

Carburanţii s-au ieftinit. Prețul benzinei și al motorinei în România, miercuri, 30 noiembrie 2022

30 November 2022 at 07:42

Prețul benzinei și al motorinei în România, 30 noiembrie 2022. Carburanţii standard se comercializează astăzi în România cu preţuri cuprinse între 6.71 lei/l și 8.20 lei/l.

Prețurile carburanților în București, 30 noiembrie 2022

Preţurile carburanţilor afişate includ reducerea de 50 de bani/litru, reducere evidenţiată pe bonul fiscal aferent tranzacţiei.

PETROM: benzină standard – 6.71-6.77 lei/l, benzină premium – 7.17-7.23 lei/l, motorină standard – 7.91-7.94 lei/l, motorină premium – 8.27-8.30 lei/l

ROMPETROL: benzină standard – 6.95-7.01 lei/l, benzină premium – 7.60-7.65 lei/l, motorină standard – 8.12-8.17 lei/l, motorină premium – 8.44-8.68 lei/l

OMV: benzină standard – 6.84 lei/l, benzină premium – 7.48 lei/l, motorină standard – 8.02 lei/l, motorină premium – 8.52 lei/l

MOL: benzină standard – 6.96-7.01 lei/l, benzină premium – 7.60-7.66 lei/l, motorină standard – 8.13-8.17 lei/l, motorină premium – 8.64-8.68 lei/l

SOCAR: benzină standard – 6.94 lei/l, benzină premium – 7.54 lei/l, motorină standard – 8.09-8.14 lei/l, motorină premium – 8.49-8.54 lei/l

LUKOIL: benzină standard – 6.85-6.90 lei/l, benzină premium – 7.04-7.60 lei/l, motorină standard – 8.07-8.10 lei/l, motorină premium – 8.43-8.46 lei/l.

Foto simbol: Pixabay

Prețurile carburanților în Cluj-Napoca, 30 noiembrie 2022

Preţurile carburanţilor afişate includ reducerea de 50 de bani/litru, reducere evidenţiată pe bonul fiscal aferent tranzacţiei.

PETROM: benzină standard – 6.75 lei/l, benzină premium – 7.21 lei/l, motorină standard – 7.94 lei/l, motorină premium – 8.30 lei/l

ROMPETROL: benzină standard – 6.96 lei/l, benzină premium – 7.42-7.62 lei/l, motorină standard – 8.15 lei/l, motorină premium – 8.46-8.66 lei/l

MOL: benzină standard – 6.96 lei/l, benzină premium – 7.62 lei/l, motorină standard – 8.15 lei/l, motorină premium – 8.66 lei/l

SOCAR: benzină standard – 6.94 lei/l, benzină premium – 7.54 lei/l, motorină standard – 8.14 lei/l, motorină premium – 8.54 lei/l

LUKOIL: benzină standard – 6.88 lei/l, benzină premium – 7.58 lei/l, motorină standard – 8.10 lei/l, motorină premium – 8.46 lei/l.

Prețurile carburanților în Timişoara, 30 noiembrie 2022

PETROM: benzină standard – 6.74 lei/l, benzină premium – 7.20 lei/l, motorină standard – 7.94 lei/l, motorină premium – 8.30 lei/l

ROMPETROL: benzină standard – 6.95-6.97 lei/l, benzină premium – 7.61-7.63 lei/l, motorină standard – 8.15-8.20 lei/l, motorină premium – 8.68-8.71 lei/l

OMV: benzină standard – 6.82 lei/l, benzină premium – 7.46 lei/l, motorină standard – 8.02 lei/l, motorină premium – 8.53 lei/l

MOL: benzină standard – 6.95-6.97 lei/l, benzină premium – 7.61-7.63 lei/l, motorină standard – 8.15-8.20 lei/l, motorină premium – 8.66-8.71 lei/l

SOCAR: benzină standard – 6.94 lei/l, benzină premium – 7.54 lei/l, motorină standard – 8.09-8.14 lei/l, motorină premium – 8.49-8.54 lei/l

LUKOIL: benzină standard – 6.86 lei/l, benzină premium – 7.56 lei/l, motorină standard – 8.10 lei/l, motorină premium – 8.46 lei/l.

articolul original.

PNRR, prilej de majorări salariale în sectorul public

30 November 2022 at 06:15
image

Scopul PNRR vizează, nimic altceva, decât ameliorarea stării economiei după binecunoscuta criză pandemică, creșterea PIB, crearea de locuri de muncă necesare incluziunii forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru susținerea creșterii sustenabile. În perioada următoare, cât a mai rămas pentru implementarea PNRR, de altfel destul de scurtă (până la 31 august 2026), ”un număr din ce în ce mai redus de personal trebuie să gestioneze atât programele operaționale aferente perioadei de programare 2021-2027, cât și Planul național de redresare și reziliență al României, este imperios necesar a se adopta (…) măsuri de stimulare cu privire la salarizarea personalului bugetar.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În acest context, majorarea veniturilor anumitor categorii de personal bugetar capătă o importanță aparte.

Dacă pare lejeră (îndepărtată) data până la care a fost asumată îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie ținând de PNRR, în realitate nimic nu e mai fals. Trei ani și jumătate (până la 31 august 2026) trec zburând, iar noi încă nu am reușit corelarea prevederilor privind ”fondurile europene din cadrul MRR, situație care, în prezent, generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). Realizarea efectivă a reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului depinde, fără discuție, și de volumul și calitatea resurselor umane implicate aici.

Responsabilitățile acestora și competențele corespunzătoare sunt, cu nimic mai prejos, similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în cadul CFM. Apoi ”activitățile specifice atribuțiilor de coordonator de reformă/investiții sunt de o complexitate deosebită iar pentru recrutarea/retenția unui personal înalt calificat care să asigure implementarea reformelor și investițiilor în termenele asumate este necesară remunerarea în aceleași condiții pentru toate instituțiile cu atribuții și specificități similare, drept pentru care este necesară și uniformizarea condițiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În esență, ceea ce se impune pregnant a fi reținut (potrivit sursei anterior indicate) este faptul că actualul sistem de salarizare, dacă nu ar fi modificat, ar putea să împiedice ducerea la capăt a PNRR.

Riscul exprimat de Executiv (”imposibilitatea retenției personalului înalt calificat va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va genera în mod inevitabil întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care la rândul lor ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană”), pare acum posibil de prevenit doar printr-o măsură legislativă de majorare a veniturilor anumitor categorii de personal bugetar. Măsura ca atare este dată de o OUG (pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice), care prevede sporiri salariale în direcția arătată. Mai exact, se reglementează ”majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat (această majorare se va aplica proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect – n.ns.)” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326), pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, precum și personalul implicat în implementarea PNRR.

Majorarea amintită privește și preşedinții și vicepreşedinții de consiliu judeţean şi primarii și viceprimarii. Apoi ”personalul care gestionează fonduri comunitare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de bază cu până la 75%, urmează să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326). Prevederea urmează să fie valabilă și pentru personalul din cadrul Direcţiei pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi. Nu au fost uitat nici personalul Corpului controlorilor delegați din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru care se prevede ”majorarea salariului de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326).

Se cunoaște, respectivii controlori (deja) derulează activități legate de asigurarea conformității reglementărilor legale în domeniul controlului financiar preventiv, precum și exercitarea controlului financiar preventiv delegat la ordonatorii de credite care gestionează fonduri alocate prin PNRR. Fără a avea neapărat legătură directă cu PNRR, să amintim și faptul că a fost programată pentru exercițiul financiar următor (2023) și majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Conform unui Proiect de OUG se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar (de la 1 ianuarie 2023), creșterea fiind de 17,6 %, față de luna decembrie 2022 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/01/NF-2.pdf). Influențele favorabile sunt așteptate asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Evident, nu este de neglijat impactul asupra creșterii consumului, care indiscutabil influențează importul de bunuri de consum. În prezent beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei, un număr de circa 856.830 salariați, adică 16,27% din numărul total de salariați activi - 5.265.252, iar de majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariați. Să amintim că în luna septembrie 2022 (https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/castigul-salarial-mediu-brut-in-septembrie-a-fost-6457-lei-iar-cel-net-4003-lei-s16710/), câştigul salarial mediu brut a fost 6.457 lei, iar câştigul salarial mediu net pe economie a atins nivelul de 4.003 lei.

articolul original.

Top sfaturi pentru a reduce cheltuielile pe perioada iernii

30 November 2022 at 04:08
By: Geo
image

În general, banii sunt greu de câștigat și ușor de cheltuit. Mulți oameni se gândesc cum să economisească mai mult și chiar doresc să implementeze strategii diferite, dar nu ajung niciodată la îndeplinire din cauza lipsei de consecvență sau a tendinței de a acorda prioritate altor lucruri. Cheia pentru a economisi și a avea grijă de sănătatea financiară este de a dobândi obiceiuri zilnice benefice, care pot avea un impact mare asupra buzunarului. Iată 5 sfaturi care te pot ajuta să economisești pe perioada ierniiꓽ

1. Gătește acasă

În primul rând, pentru că este mult mai sănătos să prepari chiar tu meniurile zilnice, întrucât felurile de mâncare le poți pregăti cu alimente sănătoase, evitând astfel aditivii și restul substanțelor periculoase pentru organism, care se regăsesc în special în mâncarea de tip ”junk food”. Apoi, vei reuși să economisești, pentru că nu vei fi la fel de tentat să comanzi mâncare online sau să iei masa în oraș. Desigur, îți poți face această plăcere o dată pe lună, de exemplu, dar să nu devină un obicei.

2. Prepară meniuri pentru mai multe zile

Dacă procedezi astfel, făcând o cantitate mai mare de mâncare, vei putea să diminuezi consumul de energie electrică, respectiv gaze naturale, dacă ai o plită/aragaz care funcționează cu acel combustibil. În plus, vei avea mai mult timp liber, deoarece nu mai petreci atât de mult timp gătind zilnic. 

3. Folosește transportul în comun

Astfel vei reduce consumul de combustibil necesar autovehicului cu care te deplasezi zilnic. Mai mult, deși abonamentele lunare pentru a utiliza mijloacele de transport în comun s-au scumpit, totuși vei plăti mai puțin pe acestea decât ai da pe motorină sau benzină, ale căror prețuri s-au mărit suficient de mult încât diferența să o resimți direct în buzunar. O altă alternativă ar fi închirierea sau achiziționarea unei trotinete electrice sau biciclete, însă un astfel de mijloc de transport poate fi puțin problematic pe perioada iernii.

4. Compară prețurile mai multor magazine

Online îți poate fi mai ușor să faci asta și să comanzi articolele dorite, însă trebuie să ții cont că în unele cazuri vei fi nevoit să achiți și contravaloarea transportului. Compararea prețurilor este un obicei extrem de bun, deoarece poți economisi mulți bani prin simplul fapt că achiziționezi produsul respectiv de la un alt comerciant. Nu uita să iei în considerare și costul transportului atunci când compari prețurile și faci cumpărături online.

5. Nu ignora mărcile proprii ale hypermarketurilor

De mult ori produsele de marcă proprie a unui supermarket sunt fabricate în aceeași fabrica ca și cele ale unor mărci cunoscute. În special când vine vorba de diferite produse la conservă. Așadar, diferența de preț este justificată nu de un gust sau calitate superioară, ci doar un branding și marketing mai bun. Nu ocoli mărcile propii ale hypermarketurilor, deoarece asta te poate ajuta să reduci considerabil costul lunar al alimentelor.

Dacă încă nu ai reușit să economisești suficienți bani pentru toate chetuielile lunii curente, poți apela la imprumut online, Un împrumut poate fi ajutorul financiar de care ai nevoie. Prin intermediul unei platforme de comparare credit precum Moneezy.com poți compara împrumuturi online, și astfel vei avea certitudinea că ai obținut un împrumut avantajos.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Premii mai mari pentru tinerii cercetători români. Câţi bani le acordă Guvernul

29 November 2022 at 20:35
image

Executivul a aprobat, marţi, o hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”. Actul normativ asigură o flexibilizare şi o claritate a procesului de acordare a Grantului „REGELE CAROL I”, făcându-l operaţional complet, şi, totodată, actualizează valoarea granturilor, astfel încât acestea să devină atractive pentru studenţi. Conform comunicatului de presă al Guvernului, hotărârea prevede majorarea valorii granturilor astfel:

Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale se acordă suma de:

  • 6.000 euro pe an pentru medalia de aur/ premiul I, de la 4.000 euro actual;
  • 5.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul II, de la 3.500 euro actual;
  • 4.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III, de la 3000 euro actual;
  • 3.500 euro pentru menţiune, de la 2.500 euro actual;

Pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă suma de:

  • 4.000 euro pe an pentru medalie de aur/premiul I, de la 3.000 euro actual;
  • 3.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul II, de la 2.500 euro actual;
  • 3.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III, de la 2.000 euro actual;
  • 2.500 euro pentru menţiune, de la 1.500 euro actual;

Pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală se acordă suma de:

  • 1.000 euro/an pentru fiecare participant la grant, de la 500 euro actual;

Pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, din care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu se acordă suma de:

  • 5.000 euro pe echipă de 2/an, cu creşterea cuantumului în funcţie de numărul studenţilor membri ai echipei formate.

Actualizarea valorii granturilor a fost necesară ca urmare a creşterii inflaţiei şi datorită obligaţiei corelative ca beneficiarul să se angajeze, pe o durată de minimum 4 ani, într-un institut sau organizaţie de cercetare-dezvoltare din România, astfel cum sunt definite de OG nr. 57/2002.

articolul original.

Paradox cu asigurările facultative. Marian Siminică, ISF: Oamenii au fost obligaţi! Procentul depăşeşte 30%

29 November 2022 at 07:09
image

De ce îşi fac românii asigurări facultative? Asta a vrut să afle şi Institutul de Studii Financiare (ISF), în cadrul unui sondaj. A fost însă scos la iveală şi un paradox: asigurarea facultativă este, în unele cazuri, obligatorie. 
 

"Potrivit datelor colectate, sunt motive obiective. Cei mai mulţi repodenţi au spus că problemele medicale sunt cauza, în proporţie de 29,8 %. Dacă mai adăugăm şi situaţiile dificile în care s-au aflat rudele sau prietenii, încă 9%, constatăm că aproape 40% aleg asta ca urmare a unor situaţii obiective. 

Sunt însă o pondere importantă, poziţiile doi şi trei în clasamentul răspunsurilor, solicitările din partea băncilor sau unele obligaţii de natură legală sau contractuală. Practic, deşi vorbim de asigurări facultative, oamenii au fost obligaţi, fie pentru că au luat un credit pentru locuinţă sau au cumpărat o maşină în leasing. Cumulat, procentul pe cele două răspunsuri depăşeşte 30%. Iată că, deşi e un produs facultativ, a fost mai degrabă impus de restricţii de natură contractuală", a explicat Marian Siminică, directorul executiv al Institutului de Studii Financiare, în cadrul dezbaterii „Asigurarea, centura de siguranță în transporturi", organizată de DC MEDIA GROUP. 

Dezbatea VIDEO poate fi urmărită pe dcnews.ro

articolul original.

De ce este importantă verificarea ofertei la gaz?

29 November 2022 at 13:13

Sursa foto: Pexels.com

În prezent, un aspect care îi preocupă pe majoritatea clienților casnici și non-casnici îl reprezintă facturile lunare la gaze naturale. În acest sens, tot mai mulți  își fac griji în privința consumului din această iarnă, pe fondul evoluției prețurilor la gaze naturale.

Este de la sine înțeles că pentru a ține sub control valoarea facturilor lunare, clienții trebuie să abordeze un comportament responsabil, care să le asigure o optimizare a consumului.

Pe lângă acest aspect este esențială și verificarea contractului încheiat cu furnizorul de gaze naturale. De ce este necesară această verificare? Luând în considerare schimbările actuale privind prețurile pentru gaze naturale, obiceiurile oamenilor privind consumul s-au modificat, fapt pentru care există riscul ca oferta actuală să nu mai răspundă cerințelor lor.

În măsura în care oferta nu corespunde nevoilor lor de consum, acest lucru cu siguranță se va reflecta în valoarea facturilor lunare.

Cum arată o ofertă avantajoasă de furnizare a gazelor naturale?

Având în vedere schimbările economice din această perioadă și evoluția prețurilor pentru gaze naturale, revizuirea ofertei actuale este o prioritate pentru orice consumator, indiferent că este casnic sau non-casnic.

O ofertă avantajoasă de furnizare a gazelor naturale implică acoperirea nevoilor de consum ale clientului, aceștia obținând o experiență cât mai personalizată în urma colaborării cu un furnizor.

Practic, la alegerea ofertei de gaze naturale, consumatorii trebuie să ia în calcul atât prețul, cât și serviciile suplimentare oferite de furnizor. Cu siguranță, tariful stabilit de acesta este un criteriu diferențiator, însă nu trebuie să fie singurul. În cele mai multe cazuri s-a constatat că un preț mai mic nu răspunde în totalitate nevoilor de consum ale clienților, acest lucru generând un nivel redus al satisfacției în rândul acestora.

Concluzii

Verificarea ofertei avute atât la gaze naturale, cât și la energie electrică este o prioritate pentru orice consumator casnic sau non-casnic. Este esențial să alegi o oferta care acoperă cel mai bine nevoilor familiei de consum.

Comportamentul de consum are o influență directă asupra valorii facturilor tale. Din acest motiv, este prioritar să identifici cerințele de consum și să te orientezi către furnizorul care îți poate oferi cele mai multe avantaje.

Prin urmare, pentru a lua o decizie calculată, în beneficiul tău, se recomandă să analizezi foarte bine ofertele puse la dispoziție de furnizor, luând în calcul mai mulți factori printre care: necesitățile de consum, pret gaze naturale, clauzele contractuale, serviciile suplimentare etc.

articolul original.

Punctul de pensie ar urma să crească la 1.785 de lei, de la 1 ianuarie 2023. Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor prevede și o serie de ajutoare financiare (DOCUMENT)

29 November 2022 at 16:00
image

Punctul de pensie se majorează la 1.785 de lei, de la 1 ianuarie 2023, arată proiectul de ordonanță de urgență care a fost publicat marți pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Proiectul de OUG poate fi consultat integral AICI

Nota de fundamentare poate fi consultată integral AICI

Proiect de OUG: Punctul de pensie crește la 1.758 de lei, de la 1 ianuarie 2023

Proiectul prevede că punctul de pensie va fi majorat „cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”

Totodată, prin proiectul de OUG se propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

Ajutorul va fi de 1.000 de lei pentru cei cu venituri lunare de până la 1.500 de lei, inclusiv, de 800 de lei pentru cei cu venituri lunare cuprinse între 1.501 lei și 2.000 de lei, inclusiv, respectiv de 600 de lei pentru cei cu venituri lunare între 2.001 lei și 3.000 de lei, inclusiv. Acesta ar urma să fie plătit în două tranșe, mai precis în ianuarie 2023 și în octombrie 2023.

„De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflaţiei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Nu în ultimul rând, proiectul de OUG are în vedere acordarea unei indemnizații compensatorii pentru persoanele cu dizabilități.

„În privința celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, prin proiectul de ordonanță de urgență se propune acordarea acesteia sub forma unei indemnizații compensatorii acordată atât persoanei adulte, cât și pentru copii”, se mai arată în document.

articolul original.

Registrul Comerțului: 5.387 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele zece luni din 2022

29 November 2022 at 14:00

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 10,68% în primele zece luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 5.387 de insolvenţe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).


Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 920, în creştere cu 2,91% faţă de perioada ianuarie-octombrie 2021.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 462 de insolvenţe (plus 33,04%), Cluj – 389 (minus 1,02%), Timiş – 237 (minus 2,87%) şi Ilfov – 217 (plus 44,67%0.

Cele mai puţine insolvenţe s-au înregistrat în judeţele Botoşani, respectiv 23, în scădere cu 23,33% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, Harghita – 24 (plus 33,33%), Covasna – 26 (plus 52,94%) şi Gorj – 27 (minus 41,3%).

În octombrie 2022, au fost consemnate 620 de insolvenţe, cele mai multe în Bucureşti (93) şi judeţele Bihor (63), Cluj (33), Ilfov şi Constanţa (câte 24).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.470 (plus 3,3% comparativ cu primele zece luni din 2021), construcţii – 1.041 (plus 27,57%) şi industria prelucrătoare – 690 (plus 14,05%). AGERPRES 

articolul original.

700 de miliarde de euro, nota de plată a Europei pentru criza energetică. România a alocat 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul colapsului

29 November 2022 at 12:35
image

Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută.

Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina.

Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar.

Suma de 700 mld. euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE

O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.

"În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra.

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.

Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc.

articolul original.

Consiliul Național al IMM-urilor din România solicită Guvernului reluarea consultărilor privind stabilirea salariului minim garantat în plată

29 November 2022 at 11:25
image

Astăzi, 29 noiembrie, Consiliul Național al IMM-urilor din România a transmis o adresă prin care solicită Prim-Ministrului României, Nicolae Ionel Ciucă, Ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Marius Constantin Budăi și Ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, reluarea consultărilor privind stabilirea salariului minim garantat în plată pentru anul 2023.

CNIPMMR consideră că, până în acest moment, negocierile pentru stabilirea salariului minim garantat în plată nu au fost finalizate și solicită tuturor partenerilor sociali reluarea acestora.

Astfel, așa cum a mai fost susținut, CNIPMMR solicită creșterea salariului minim la suma de 3.000 de lei brut pe lună, cu deducerea de 200 de lei și posiblitatea creșterii suplimentare cu încă 250 de lei peste cei 3000 de lei, voluntar, pentru angajatorii care doresc să ofere această sumă.

articolul original.

Riscă România o lipsă de carburanţi de pe 5 decembrie? Anunțul Ministerului Energiei

29 November 2022 at 09:33
image

Moment decisiv pe piața mondială a petrolului săptămâna viitoare, când Europa va începe să blocheze țițeiul rusesc adus pe mare, unul dintre cele mai puternice răspunsuri de până acum la războiul declanşat de Rusia în Ucraina.  Potrivit Financial Times, vechea ordine de pe piaţa petrolului riscă să se dezintegreze. Cu toate astea, nimeni nu poate spune cât de mult vor afecta piaţa aceste măsuri. Preţul petrolului a scăzut în ultimele zile. Țițeiul Brent, de referință pe plan internațional, a scăzut de la 120 de dolari pe baril în luna iunie la 85 de dolari luni, din cauza semnelor de recesiune. Politica Zero-Covid a Chinei a redus cererea și a oferit un fel de supapă presiunilor mai largi de pe piață.

Una dintre cele trei rafinării din România, Petrotel, deţinută de Lukoil, importa ţiţei din Rusia adus prin Marea Neagră până în Portul Constanţa. "România este parte a Uniunii Europene şi suntem activi în toate dezbaterile şi comunicările şi toate măsurile pe care UE le implementează. Prin aceste măsuri, nu ne dorim să afectăm piaţa din România şi întotdeauna căutăm alternative la aceste probleme, care sunt cauzate în cea mai mare parte de invazia Rusiei în Ucraina. Cu siguranţă căutăm alternative care să ne asigure necesarul de consum şi căutarea acestor alternative se desfăşoară alături de celelalte state europene", a transmis Drăgan la conferinţa "Energia este puterea noastră. Să fim responsabili!", organizată de InvesTenergy, relatează Agerpres.

Ministerul Energiei: Nu există risc major de penurie de carburanți în România

Întrebat dacă Ministerul Energiei a discutat cu Lukoil şi dacă au fost găsite soluţii pentru ca rafinăria să nu se închidă, ceea ce ar duce la o lipsă de carburanţi pe piaţa din România, oficialul a răspuns: "Întotdeauna există mesaje care sunt provocatoare, caută lucruri care să atragă atenţia, acelaşi lucru se discuta şi la începutul acestui an. După cum am observat, nu am avut o întrerupere a furnizării de combustibili în România şi cred că nici în perioada următoare nu există un asemenea risc major".

În ceea ce priveşte intenţia UE de a plafona preţul ţiţeiului rusesc venit prin conducte, el a precizat că discuţiile în acest sens nu au fost finalizate. "Vă pot spune că există discuţii, chiar la ultima reuniune a Consiliului miniştrilor energiei au existat discuţii în acest sens şi va exista un nou Consiliu la începutul lunii decembrie. Toate statele transmit şi colaborează pentru găsirea unei soluţii, unei alternative, care să ofere predictibilitate şi să nu creeze panică sau întreruperi în furnizarea de combustibil pentru piaţa europeană", a completat Drăgan. 

articolul original.

Symmetrica: Piața de pavele și prefabricate mici a crescut anul acesta cu 5%, la peste 173 de milioane de euro

29 November 2022 at 00:03

În ciuda contextului impredictibil, dar și a creșterilor majore de prețuri atât la materiile prime, cât și la energie, piața locală de pavele și prefabricate mici va avea, în acest an, un avans cu 5% comparativ cu anul trecut, la cca. 173,2 milioane de euro, potrivit estimărilor Symmetrica, liderul pieței locale de pavele și borduri vibropresate și cel mai mare producător autohton, cu 8 unități de producție distribuite la nivel național.

Anul trecut, marcat de primele scumpiri ale costurilor la energie și materie primă, a însemnat pentru piața de profil un avans cu cca. 3% din punct de vedere valoric, la cca 160 de milioane de euro. În 2022 însă, recalibrarea business-urilor din domeniu și aplicarea de măsuri pentru a face față contextului volatil de piață au avut un impact pozitiv, determinând, potrivit estimărilor Symmetrica, un avans de cca. 5%.

„La nivelul pieței de pavele și prefabricate mici, în 2022, provocările au venit în primul rând din schimbările rapide cu care s-au produs majorările de prețuri care impun și pentru noi un ritm accelerat de adaptare a deciziilor de business. Oricum ultimii ani de pandemie au fost un bun exercițiu de recalibrări continue ale business-ului și de reorientare rapidă în funcție de necesitățile pieței”, a declarat Sebastian Bobu (foto), Director Executiv al Symmetrica.

Conform afirmațiilor sale, după ce toamna lui 2021 a adus primul val de creșteri de prețuri, anul acest s-au raportat majorări semnificative de costuri atât la materie primă, cât și la energie – de până la 25% pentru agregatele minerale, cca. 20% pentru ciment și de peste 50% la energia electrică. În acest context, jucătorii din piața de profil au fost nevoiți să se replieze rapid la nivel de business și să alinieze prețurile produselor noului context de piață.

De asemenea, conflictul din Ucraina, deși nu a impactat în mod direct piața de profil, a determinat efecte  la nivel macro acutizate de inflație și care s-au răsfrânt în multe sectoare și industrii, printre care sunt vizate și construcțiile –  vulnerabile la evoluția prețului energiei și a necesarului de materii prime.

În ciuda problemelor apărute pe piața de construcții, în general, și pe cea de pavele și prefabricate mici, în special, piața de profil nu a suferit foarte mult în acest an, existând o inerție în ceea ce privește derularea proiectelor, mai ales a celor aflate deja în execuție.

De altfel, acest lucru este susținut și de proiecția de toamnă publicată de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP). Instituția estimează, astfel, un avans cu 7,4% al lucrărilor de construcții, în general. În același timp, lucrările de construcții noi se estimează a avea, în acest an, un avans cu 3,2%, cele de reparații capitale de 20%, iar cele de întreținere și reparații curentie de 15,3%.

În ceea ce privește creșterea pe proiectele rezidențiale, CNSP estimează un avans cu doar 1%, în timp ce proiectele non-rezidențiale ar putea crește, la nivel de 2022, cu 18,4%. Potrivit instituției, toate acestea sunt coroborate cu prognoza privind creșterea costului în construcții cu 20,2%.

În plus, cele mai recente date INSSE, raportate la septembrie 2022, arată că în perioada 1 ianuarie – 31 septembrie 2022, volumul lucrărilor de construcții a crescut, față de perioada similar a anului trecut, ca serie brută cu 8,9%. Pe tipuri de construcții, au avut loc creșteri la lucrările de construcții inginerești (+11,4%), clădirile nerezidențiale (+7,0%) și la clădirile rezidențiale (+3,6%).

“Din perspectiva noastră ca și producător de materiale de construcții utilizate în toate categoriile de proiecte, anul acesta, la nivel de piață, s-a simțit un avans al cererii pentru lucrări în sistem privat, cele cu finanțare bugetară încetinind simțitor”, spune Sebastian Bobu.

De asemenea, conform analizelor Symmetrica, piața de profil a simțit o cerere mai mare, raportat la mediul privat, din zona proiectelor logistice, urmată apoi de cele rezidențiale și, în final, comerciale.

„Piața de prefabricate mici a fost susținută, în acest an, în special de proiectele private, după ce încă din ultima parte din 2021 s-a observat o scădere a fondurilor pentru proiectele de infrastructură. Astfel, cum pavelele și bordurile nu impactează semnificativ bugetul unui proiect privat (rezidențial / logistic / comercial), considerăm că scumpirile aplicate de jucătorii din piață nu au avut un impact negativ. În ceea ce privește proiectele publice, majorarea prețurilor prefabricatelor din beton a avut o influență destul de importantă în bugetele alocate, alături de celelalte produse ce au la bază materii prime precum agregatele minerale, bitumul și cimentul”, susține Sebastian Bobu.

Piața locală de pavele este dominată, în proporție de peste 70%, de jucători locali, Symmetrica fiind lider, atât din punct de vedere al volumelor, cât și în ceea ce privește acoperirea geografică prin cele opt unități de producție.

Din totalul pieței de profil, cca. 40% din volumele de produse sunt direcționate către proiectele de infrastructură, în timp ce 25% merg către cele logistice și industriale. Segementul rezidențial, inclusiv cel al magazinelor de materiale de construcții și DIY, reprezintă 35% din totalul pieței de profil.

Când vine vorba de tipurile de produse vândute tot mai mult pe piața de pavele și mici prefabricate, Sebastian Bobu estimează că produsele premium sunt tot mai căutate, în ciuda inflației galopante și a creșterilor de prețuri pe acest segment.

“Asistăm în mod clar la o maturizare a pieței și la un context în care accentul cade pe avantajele tehnice și vizuale ale produselor. Astfel, începe să primeze calitatea, cu o pondere semnificativă pentru achiziția de game superioare  de produse. Clienții sunt mult mai dispuși să investească în materiale fiabile, rezistente, premium, cu design și forme deosebite. Dacă în urmă cu 5 ani cca. 60% din vânzări erau reprezentate de produse clasice, gri, iar colecțiile de design, în diverse culori sau chiar în mixuri de nuanțe, însemnau doar 25% din piață, acum asistăm la o creștere constantă pentru a doua categorie – la peste 35%“, a încheiat reprezentantul companiei.

***

Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, borduri și rigole vibropresate pietonale și carosabile, într-o gamă variată de forme și culori.

Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Verești, județul Suceava, urmată apoi de unitățile de producție de la Podu Iloaiei, județul Iași (2010), și Bolintin Vale, în apropiere de București (2011), Prejmer – Brașov (2012), Cociu – Bistrița-Năsăud (2012), Mărășești / Doaga – Vrancea (2018) și Zimandu Nou – Arad (2021).

Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele și borduri se numără Arena Națională, magazine Kaufland, Carrefour, Lidl, Penny Market, autostrada Târgu Mureș-Oradea, stadionul Steaua, cartiere rezidențiale, ș.a. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitarea de străzi, trotuare și parcuri ecologice în București, Iași, Bacău, Brașov, Târgu Mureș etc.

articolul original.

Depozitele totale ale populației și companiilor la bănci au intrat în declin

29 November 2022 at 00:02

Depozitele totale ale populației și companiilor la bănci au intrat în declin, în condițiile în care prețurile tot cresc, inflația trecând de 15%, în timp ce dobânzile la economiile bancare în lei sunt de-abia la jumătate cu toate creșterile din 2022.

Astfel, din cauza inflației mari, economiile bancare ale românilor și firmelor se subțiază.

Datele BNR indică faptul că depozitele rezidenților clienți neguvernamentali, adică depozitele totale ale populației și companiilor la bănci, au scăzut în octombrie cu 0,2% față de septembrie, până la 490,8 miliarde de lei. Aceasta este prima scădere lunară a depozitelor totale de după primul trimestru din acest an, când, odată cu declanșarea războiului de la graniță, din Ucraina, populația și companiile au început să lichideze depozitele în lei, începând atunci să le majoreze pe cele în euro.

În martie 2022, declinul lunar al depozitelor totale ale populației și firmelor la bănci era de -0,5% față de februarie.

Economiile bancare ale firmelor în lei au înregistrat în octombrie o scădere lunară cu 2,4% față de septembrie, la 146,7 mld. lei.

și depozitele în valută ale companiilor, exprimate în lei, au fost tot în scădere lunară în octombrie, declinul fiind de -0,9% față de septembrie, până la 54,4 mld. lei (exprimate în euro, aceste depozite s-au diminuat cu 0,2%, la 11 mld. euro).

Depozitele în lei ale populației s-au majorat în octombrie cu 2,8% față de septembrie, până la 165,4 mld. lei. Depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au scăzut în octombrie cu 1% față de septembrie, la 124,2 mld. lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3%, până la 25,3 mld. euro).

articolul original.
❌