Compania Meta Platforms Inc a anunţat miercuri că, în viitorul apropiat, va reactiva conturile de Facebook şi Instagram ale fostului preşedinte american Donald Trump.

Cenzura asupra conturilor de pe platformele amintite ale fostului președinte al SUA a fost aplicată timp de de doi ani, după așa-numitul asalt al susţinătorilor săi asupra sediului Congresului, la data de 6 ianuarie 2021, informează Reuters.

Donald Trump a declarat că va candida din nou la Casa Albă în 2024 iar stafff-ul său de campania a făcut demersuri pentru ca Facebook şi Instagram să îi redeschidă conturile necesare pentru campania politică şi de strângere a fondurilor.

Meta amenință: Va aplica din nou cenzura dacă postările lui Trump nu corespund politicilor sale

„Se schimbă lumea într-o manieră pe care chiar nu ne-o dorim. Liderul lumii libere, preşedintele SUA, este percheziţionat precum fraţii Tate în România. Lucrul ăsta are un impact. E vorba, totuşi, de preşedintele SUA, care este tratat ca un răufăcător.

Mi-e teamă că este un fapt comun al preşedinţilor americani de a pleca acasă cu ceva documente secrete. În niciun caz nu ca să le folosească împotriva instituţiilor SUA.

Mesajul politic este clar. Întâi s-a întâmplat cu Donald Trump. Statul profund american, instituţiile de forţă, nu îl mai doresc pe Trump preşedinte, de asta l-au şi împins pe Joe Biden în faţă. Biden a anunţat că îşi doreşte al doilea mandat. Statul profund american a realizat că Joe Biden în al doilea mandat chiar nu va face faţă. Vedem toate gafele şi tot ce se întâmplă. Deşi a fost ireproşabil în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Cred că este mesajul evident care este dat acum. Joe Biden nu va mai depune actele pentru al doilea mandat prezidenţial. Altcineva din partidul democrat va candida, la fel cum Ron de Santis va candida din partea republicanilor. Ceea ce înseamnă o schimbare în bine pentru conducerea SUA. Dar se depăşeşte o anumită limită.

Şi înainte l-au controlat tot în Delaware, l-au găsit cu documente secrete, ca pe un răufăcător. Ori lucrul ăsta nu îi face bine nici lui Biden, nici partidului Democrat, nici imaginii SUA în aceste momente cumplite”, a declarat Bogdan Chirieac la Antena 3 CNN.

Şeful de cabinet al preşedintelui american Joe Biden, Ron Klain, ar urma să demisioneze după doi ani în acest post foarte sensibil şi central la Casa Albă, au informat sâmbătă mass-media americane, relatează duminică AFP.

Potrivit New York Times, Ron Klain „le-a mărturisit colegilor săi de la alegerile intermediare din noiembrie că, după o perioadă istovitoare şi neîntreruptă alături de Biden, datând din campania din 2020, este gata să treacă la altceva”.

Plecarea acestui colaborator care deţine una dintre funcţiile cele mai apropiate de preşedinte ar putea interveni după discursul anual al lui Joe Biden privind Starea Uniunii, programat pentru 7 februarie, adaugă cotidianul newyorkez.

Ron Klain ar urma să demisioneze într-un moment crucial al mandatului. Cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite, în vârstă de 80 de ani, ar putea anunţa oficial în săptămânile următoare că va candida pentru funcţia de preşedinte în 2024, în timp ce marele său rival republican Donald Trump, în vârstă de 76 de ani, şi-a depus deja candidatura, scrie Agerpres.

„Este o lovitură uriaşă. Ron Klain ţine în mână Biroul Oval. Plecarea sa lasă un gol uriaş şi îl pune într-o poziţie cu adevărat dificilă pe preşedintele Joe Biden. Doar că statul american are resurse uriaşe pentru a compensa această plecare. Dar în opinia mea, dintr-o margine a lumii care se uită spre SUA, ce se întâmplă acolo e prea mult deja”, a concluzionat Bogdan Chirieac, conform dcnews.ro

Procurorii spun că gruparea de extremă dreaptă a luat parte la un complot violent pentru a răsturna rezultatele alegerilor din 2020.

Un juriu american continuă să decidă dacă patru membri ai miliției de extremă dreaptă cunoscut sub numele de Oath Keepers au comis crima de „conspirație sedițioasă” în timpul atacului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA.

În argumentele finale de miercuri, procurorul federal Louis Manzo a declarat juriului că inculpații au fost recrutați pentru a-și da acordul într-un efort de a folosi mijloace violente pentru a opri certificarea alegerilor prezidențiale din 2020, în care actualul republican Donald Trump a pierdut în fața democratului Joe Biden.

„Democrația noastră a fost atacată, dar pentru inculpați a fost tot ceea ce s-au antrenat și un moment pentru a sărbători”, a spus Manzo. „Inculpații nu au putut lăsa alegerile să aibă loc. Nu l-au putut lăsa pe Biden să vină la putere”.

Încheierea procesului va marca sfârșitul unuia dintre cele mai importante cazuri legate de atacul mortal asupra Capitoliului SUA, în care o mulțime de susținători ai lui Trump a încercat să oprească tranziția pașnică a puterii.

Cei patru membri ai Oath Keepers aflați în judecată – Roberto Minuta, Joseph Hackett, David Moerschel și Edward Vallejo – sunt acuzați de conspirație sedițioasă pentru rolul lor în atacuri.

În noiembrie, liderul grupului, Stewart Rhodes, a fost găsit vinovat de aceeași acuzație și riscă o pedeapsă cu închisoare de până la 20 de ani.

Un alt proces de răzvrătire este în desfășurare în prezent pentru membrii grupului de extremă dreapta cunoscut sub numele de „Băieții mândri”, cu liderul organizației, Henry „Enrique” Tarrio, printre inculpați.

Peste 950 de persoane au fost acuzate de infracțiuni în legătură cu atacul la Capitoliu din 2021 și cel puțin 192 de persoane au fost condamnate la închisoare, potrivit Departamentului de Justiție al SUA.

Acuzațiile variază de la infracțiuni precum intrarea într-o clădire clasificată și împiedicarea unei proceduri oficiale, până la agresarea ofițerilor de poliție și conspirație.

Aproximativ 484 au pledat, de asemenea, vinovați de diverse acuzații. Mai mulți Oath Keepers au pledat anterior pentru o conspirație sedițioasă, o acuzație relativ rară și greu de dovedit care susține că inculpatul a complotat să atace guvernul Statelor Unite sau să se opună autorității acestuia.

Printre acestea se numără Graydon Young, un rezident în Florida în vârstă de 54 de ani, care și-a făcut declarația în timpul unei audieri în iunie 2021.

Condamnarea sedițioasă pentru conspirație din noiembrie împotriva lui Rhodes și a unui alt lider din capitolul din Florida al Keepers of the Oath a fost văzută ca o victorie majoră pentru Departamentul de Justiție. Procesul curent al celor patru membri va testa dacă un juriu poate fi, de asemenea, convins să condamne membrii de rang inferior pentru răzvrătire.

În timpul procesului lui Rhodos, alți trei membri ai Oath Keepers au fost achitați de acuzațiile de răzvrătire, dar găsiți vinovați de împiedicarea Congresului să certifice numărătoarea electorală, care poate duce la până la 20 de ani de închisoare.

Deși nu se credea că niciunul dintre cei patru inculpați din procesul în desfășurare ar fi ocupat poziții de rang înalt în grup, Hackett, Minuta și Moerschel au intrat fizic în Capitoliu, în timp ce Vallejo ar fi stocat arme în Virginia vecină.

Avocații inculpaților au negat că cei patru membri au conspirat pentru a bloca certificarea și au spus că acuzarea a făcut o imagine înșelătoare a implicării lor.

„Acest caz este despre o narațiune într-o mare de probe”, a spus avocatul Minuta, William Shipley. — Dar dovezile nu sunt acolo.

Procurorii au indicat videoclipurile cu incendierea pe care Minuța le-a postat pe rețelele de socializare în ziua revoltei ca dovadă a contrariului.

„Știi ce? Vor muri milioane. Și ce?” Minuta spune intr-un video. „Pregătește-ți nenorocitul de suflet. Fii corect cu Dumnezeu.”

Judecătorul spune că cazul este „complet frivol atât în ​​fapt, cât și în drept”, îl numește pe Trump „creditorul” abuzului asupra sistemului de justiție.

Un judecător federal american a amendat fostul președinte Donald Trump și avocații săi cu aproape 1 milion de dolari pentru un proces „frivol” în care se pretindea că Hillary Clinton a încercat să fraudeze alegerile din 2016.

Judecătorul districtual John Middlebrooks a declarat că Trump, un republican care încearcă să se întoarcă la Casa Albă în 2024, a afișat un „model continuu de utilizare abuzivă a instanțelor” și a intentat procesul „pentru a avansa în mod necinstit o narațiune politică”.

Trump o dă în judecată pe Clinton, candidata democrată la președinția din 2016, acuzând că ea și alți democrați au încercat să truceze acele alegeri acuzând în mod fals campania ei de legături cu Rusia. Clinton a pierdut în fața lui Trump.

Middlebrooks, care a fost numit în bancă de către președintele Bill Clinton în 1997, a renunțat la dosar în septembrie, numind procesul „un manifest politic de 200 de pagini care prezintă nemulțumirile sale împotriva celor care i s-au opus”.

Trump a cerut daune de 70 de milioane de dolari.

Dar procesul „nu ar fi trebuit niciodată intentat”, a spus Middlebrooks în ordinul judecătoresc scris de 45 de pagini eliberat joi seară.

„Inadecvarea sa ca revendicare juridică a fost evidentă încă de la început. Niciun avocat rezonabil nu ar fi depus-o. Intenționat într-un scop politic, niciunul dintre acuzațiile din plângerea modificată nu a invocat o revendicare legală recunoscută”, a scris judecătorul.

Ordinul a inclus și avocatul lui Trump, Alina Habba, și firma ei de avocatură.

Cei doi sunt răspunzători solidar pentru suma totală percepută de Middlebrooks pentru a acoperi onorariile și cheltuielile avocaților inculpaților: 937.989,39 USD.

Middlebrooks a scris că Trump este „un justițiabil prolific și sofisticat care folosește în mod repetat instanțele pentru a se răzbuna pe oponenții politici.

„El este creierul abuzului strategic al procesului judiciar și nu poate fi văzut ca un justițiabil care urmează orbește sfatul unui avocat. Știa perfect impactul acțiunilor sale.

Trump, un republican, a cerut realegerea în 2020, dar a fost învins de democratul Joe Biden, după care a făcut în mod repetat afirmații false, acuzând frauda pe scară largă a alegătorilor pentru pierderea sa.

El a lansat o candidatură pentru alegerile prezidențiale din 2024, stabilind o potențială revanșă împotriva lui Biden.

Avocații Casei Albe spun că „reședința personală a lui Biden este personală”, după ce republicanii au cerut mai multe informații despre căutări.

Nu există înregistrări ale vizitatorilor pentru reședința președintelui american Joe Biden, unde au fost descoperite recent dosare cu mărci clasificate, a spus consilierul Casei Albe, după ce republicanii au cerut eliberarea acelor documente.

„La fel ca fiecare președinte din decenii de istorie modernă, reședința lui personală este personală”, a declarat luni Biroul consilierului Casei Albe într-un comunicat.

„Dar după preluarea mandatului, președintele Biden a restabilit norma și tradiția de a păstra înregistrările vizitatorilor Casei Albe, inclusiv postările regulate, după ce administrația anterioară le-a închis”.

Președintele republican al Comisiei de Supraveghere a Camerei a cerut înregistrări ale vizitatorilor pentru casa lui Biden din Wilmington, Delaware, după ce au fost găsite documente clasificate în biroul și garajul președintelui democrat.

„Fără o listă a persoanelor care v-au vizitat reședința, poporul american nu va ști niciodată cine a accesat aceste documente extrem de sensibile”, a spus reprezentantul James Comer într-o scrisoare adresată duminică șefului de cabinet al Casei Albe, Ron Klain.

Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a anunțat săptămâna trecută că îl numește pe Robert Hur, un fost avocat al SUA din Maryland, ca consilier special pentru a investiga modul în care Biden a gestionat documentele sensibile ale guvernului.

Mișcarea a venit după ce un „număr mic” de documente clasificate datând din administrația fostului președinte american Barack Obama au fost găsite în casa sa din Delaware. Fișierele marcate confidențiale din vremea lui Biden ca vicepreședinte în fostul său birou de la un think tank din Washington, DC au fost descoperite și în noiembrie.

Avocații președintelui SUA au declarat sâmbătă încă cinci pagini au fost găsite în reședința Wilmington și au fost predate autorităților.

Casa Albă a declarat că a predat imediat toate documentele Departamentului de Justiție al SUA, adăugând că „cooperează pe deplin” pentru a se asigura că acestea sunt gestionate corespunzător.

Dar descoperirile au creat o bătaie de cap politică pentru Biden, republicanii acuzându-l de ipocrizie după ce l-a criticat pe predecesorul său, Donald Trump, pentru presupusa manipulare greșită a documentelor confidențiale.

Departamentul de Justiție investighează gestionarea de către Trump a dosarelor confidențiale pe care le-a păstrat la reședința sa personală, Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, după ce a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021.

Însă mulți experți au spus că diferența dintre cele două scenarii este că echipa lui Biden a predat imediat dosarele, în timp ce autoritățile americane trebuiau să obțină o citație pentru a recupera documentele de la casa lui Trump.

Cu toate acestea, parlamentarii GOP au încercat să compare cazul documentelor Biden cu cel al lui Trump.

Comer, parlamentarul republican, a numit reședința Biden o „scenă a crimei” în timpul unui interviu acordat programului CNN State of the Union duminică, deși a recunoscut că nu este clar dacă legile au fost încălcate.

„Îmi îngrijorează că a fost chemat un consilier special, dar câteva ore mai târziu încă mai aveam avocații personali ai președintelui, care nu sunt autorizați de securitate, scotocind încă prin reședința președintelui, căutând lucruri – adică, ar fi, în esență, locul crimei, ca să zic așa”, a spus el.

Între timp, Comer a spus că nu va căuta în înregistrările vizitatorilor reședinței lui Trump din Mar-a-Lago, unde au fost găsite peste 100 de documente clasificate – unele dintre ele etichetate ca top secret – într-un anunț de căutare FBI în august.

„Nu cred că trebuie să îi acordăm mult timp pentru că democrații au făcut-o în ultimii șase ani”, a spus el în interviul CNN.

Nu există nicio cerință legală ca președinții SUA să dezvăluie numele vizitatorilor care vin la casele lor sau la Casa Albă.

Cu toate acestea, administrația Biden a restabilit dezvăluirile oficiale ale invitaților la Casa Albă, lansând primul său lot de documente în mai 2021, după ce Trump a suspendat practica la scurt timp după preluarea mandatului în 2017.

Un judecător din New York a ordonat companiei imobiliare cu același nume a fostului președinte american Donald Trump să plătească o amendă penală de 1,6 milioane de dolari după ce a fost condamnată la 15 ani pentru fraudă fiscală.

Judecătorul Juan Merchan de la Curtea Penală din Manhattan a pronunțat vineri decizia, după ce luna trecută jurații i-au găsit vinovați pe doi afiliați ai Organizației Trump pentru 17 acuzații de infracțiune, inclusiv conspirație și falsificare de dosare comerciale.

Pedeapsa a fost maximul pe care l-ar putea da judecătorul pentru un regim în care șefii de top ai fostului președinte scăpau de impozitele pe venitul personal pentru beneficii generoase de muncă, o lovitură simbolică și puțin paralizantă pentru o firmă cu active de miliarde de dolari.

Trump însuși nu a fost judecat și a negat orice cunoaștere a directorilor săi care evadează impozitele.

În timp ce amenda – mai mică decât costul unui apartament din Trump Tower – nu este suficient de mare pentru a avea un impact asupra operațiunilor sau viitorului companiei, condamnarea este un semn negru asupra reputației republicanului de om de afaceri priceput în timp ce organizează o campanie pentru a-i recuceri pe White. Casa.

Nici fostul președinte și nici copiii săi, care au contribuit la conducerea și promovarea Organizației Trump, nu s-au aflat în sala de judecată pentru pronunțare.

Procurorul Joshua Steinglass a spus că amenda constituie „o fracțiune din veniturile” Organizației Trump și că schema este „de anvergură și nesăbuită”.

„Toate aceste practici corupte făceau parte din pachetul de compensare a executivului al Organizației Trump și, cu siguranță, era mai ieftin decât plata unor salarii mai mari acelor directori”, a spus el.

Întrucât Organizația Trump este o corporație și nu o persoană, o amendă este singura modalitate prin care un judecător poate pedepsi compania. Pedeapsa maximă pe care Merchan a putut-o impune a fost dublul impozitelor pe care un grup mic de directori le-a evitat să plătească pentru beneficii care includ apartamente fără chirie în clădirile Trump, mașini de lux și școlarizare privată.

În afară de companie, un singur director a fost acuzat în acest caz: fostul director financiar al Organizației Trump, Allen Weisselberg, care a pledat vinovat în august pentru evaziune fiscală pentru un acord de 1,7 milioane de dolari. El a fost condamnat marți la cinci luni de închisoare.

Trump a spus că cazul împotriva companiei sale face parte dintr-o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, purtată împotriva lui de democrații răzbunați. Avocații companiei au promis că vor contesta verdictul.

Cazul a implicat practici financiare și reglementări salariale pe care compania le-a oprit când Trump a fost ales președinte în 2016.

În anii săi în calitate de finanțator șef al companiei, Weisselberg a primit un apartament fără chirie într-o clădire cu marca Trump din Manhattan, cu vedere la râul Hudson. El și soția lui au condus mașini Mercedes-Benz închiriate de companie, iar când nepoții lui au mers la o școală privată exclusivistă, Trump le-a plătit școlarizarea.

O mână de alți directori au primit beneficii similare.

Când a fost chemat să depună mărturie împotriva Organizației Trump, Weisselberg a spus că nu a plătit taxe pentru acea înțelegere și că el și un vicepreședinte al companiei au conspirat pentru a ascunde beneficiile prin care compania emite formulare fiscale falsificate.

De asemenea, Weisselberg a încercat să-și asume responsabilitatea pe tribuna martorilor, spunând că nimeni din familia Trump nu știa ce face. S-a înecat când le-a spus juraților: „Lăcomia mea personală a dus la asta”.

Avocații Organizației Trump au repetat mantra, „Weisselberg a făcut-o pentru Weisselberg”, susținând că a devenit necinstiți și a trădat încrederea companiei.

Procurorul adjunct Joshua Steinglass a contestat această afirmație în argumentul său final, arătând juraților un contract de închiriere semnat de Trump însuși pentru apartamentul lui Weisselberg.

„Domnul Trump sancționează în mod explicit frauda fiscală”, a spus Steinglass.

Un juriu a condamnat compania pentru fraudă fiscală pe 6 decembrie.

Amenda companiei abia va fi o zgârietură în rezultatul final pentru o firmă cu un portofoliu global de terenuri de golf, hoteluri și oferte de dezvoltare. El se poate confrunta cu probleme mai mari în afara instanței ca urmare a prejudiciului reputației, cum ar fi dificultăți în găsirea de noi afaceri și parteneri de afaceri.

Condamnarea și condamnarea Organizației Trump nu pune capăt bătăliei lui Trump cu procurorul districtual din Manhattan, Alvin Bragg, un democrat care a preluat mandatul în urmă cu un an. Bragg a spus că o investigație legată de Trump, care a început sub predecesorul său, Cyrus Vance Jr, a fost „activă și continuă”, cu un procuror nou angajat conducând acuzația.

În același timp, procurorul general din New York, Letitia James, dă în judecată Trump și Organizația Trump, susținând că au înșelat băncile și alții cu privire la valoarea numeroaselor lor active, o practică pe care ea a numit-o „arta furtului.” , o referire la cartea lui Trump. Arta afacerii.

James, un democrat, cere unei instanțe să interzică lui Trump și celor trei fii ai săi mai mari să conducă orice companie din New York și încearcă să le amendeze cu cel puțin 250 de milioane de dolari. Un judecător a stabilit termenul de judecată pentru octombrie. Ca o chestiune preliminară, el a numit un supervizor pentru firmă în timpul procesului.

Trump se confruntă cu multe alte provocări legale în timp ce încearcă să câștige alegerile prezidențiale din 2024.

Un mare juriu special din Atlanta investighează dacă Trump și aliații săi au comis crime în timp ce încearcă să răstoarne pierderea lui în alegerile din 2020 în Georgia.

Luna trecută, o comisie a Camerei a votat să depună o sesizare penală la Departamentul de Justiție cu privire la rolul lui Trump în declanșarea unei insurecții violente la Capitoliul Statelor Unite pe 6 ianuarie 2021. FBI investighează, de asemenea, depunerea de documente clasificate de către Trump.

Joe Biden spune că administrația sa „cooperează pe deplin” cu revizuirea de către Departamentul de Justiție a gestionării dosarelor clasificate.

Un „număr mic” de documente clasificate au fost găsite la reședința președintelui american Joe Biden din statul Delaware, a confirmat Casa Albă, spunând că dosarele au fost predate Departamentului de Justiție.

Consilierul special al Casei Albe, Richard Sauber, a declarat joi că documente marcate în mod confidențial care datează de pe vremea lui Biden în calitate de vicepreședinte au fost găsite în garajul casei actualului președinte din Wilmington, Delaware.

Un singur document de o pagină a fost găsit într-o cameră adiacentă garajului, a spus Sauber într-un comunicat, și nu au fost găsite documente în a doua casă a familiei Biden din Rehoboth Beach, Delaware.

Sauber a spus că Departamentul de Justiție a fost „anunțat imediat” după ce documentele au fost găsite și avocații departamentului au luat documentele în custodie. Administrația „cooperează pe deplin” pentru a se asigura că jurnalele sunt gestionate corespunzător, a adăugat el.

Descoperirea vine la câteva zile după ce mass-media americană a raportat săptămâna aceasta că dosare cu semne clasificate din perioada lui Biden ca vicepreședinte au fost descoperite în noiembrie în fostul său birou la un think tank din Washington, DC.

La acel moment, aproape 10 documente au fost găsite la Centrul Penn Biden pentru Diplomație și Angajament Global și au fost predate autorităților competente, a declarat luni avocatul Casei Albe.

CBS News a mai raportat că procurorul general al SUA Merrick Garland i-a cerut procurorului american din Chicago să analizeze primul lot de documente clasificate, care au fost predate Arhivelor Naționale.

Kimberly Halkett de la Al Jazeera, raportând joi de la Washington, a spus că, în timp ce administrația Biden a spus că a făcut tot ce a fost necesar pentru a găsi dosarele, constatările au deschis Casa Albă criticilor.

Halkett a spus că republicanii „spun că acest lucru dezvăluie într-adevăr – potențial – surse și metode de documente de informații și, de asemenea, dezvăluie ipocrizia” din partea lui Biden, care l-a criticat pe predecesorul său, Donald Trump, pentru posibila sa manipulare greșită a documentelor confidențiale.

Departamentul de Justiție al SUA investighează gestionarea de către Trump a dosarelor confidențiale pe care le-a păstrat la reședința personală din Mar-a-Lago, Florida, după ce a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021.

Dar Halkett a spus că mulți experți juridici au spus că principala diferență dintre cele două situații este că, atunci când echipa lui Biden a descoperit dosarele, acestea au fost imediat predate, în timp ce autoritățile americane trebuiau să „obțină o citație pentru a prelua aceste documente” din casa lui Trump.

„Cu alte cuvinte, ar putea exista acuzații sau urmăriri penale [for] obstrucționarea justiției” pentru fostul președinte, a spus Halkett.

Trump a păstrat mii de documente guvernamentale, câteva sute dintre ele marcate confidențiale, în casa sa din Florida și nu le-a returnat imediat sau voluntar, în ciuda numeroaselor solicitări din partea Arhivelor Naționale.

Când în sfârșit a predat peste 15 cutii de documente în ianuarie anul trecut, arhivele au descoperit că peste 100 au fost marcate clasificate. În primăvară, el a sesizat chestiunea către Departamentul de Justiție și a fost desemnat un consilier special pentru a supraveghea ancheta.

Întrebat joi despre documentele găsite în casa sa din Delaware, Biden le-a spus reporterilor că „oamenii știu că iau în serios documentele și materialele clasificate”. El a reiterat că administrația sa „cooperează pe deplin” cu revizuirea Departamentului de Justiție.

Dar Casa Albă a refuzat să răspundă la întrebări despre motivul pentru care a așteptat mai mult de două luni pentru a dezvălui descoperirea primului lot de documente. Aceștia au fost găsiți pe 2 noiembrie, cu câteva zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului.

„Așa cum au declarat și v-au spus tuturor ieri colegii mei din consiliu, acesta este un proces în curs de desfășurare, în curs de revizuire de către Departamentul de Justiție. Așa că ne vom limita la ceea ce putem spune aici”, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Comitetul de Informații al Camerei Republicii a cerut agențiilor de informații să efectueze o „evaluare a daunelor” documentelor potențial clasificate.

„Cred că Congresul trebuie să investigheze acest lucru”, a declarat joi președintele Camerei Republicii Kevin McCarthy reporterilor, acuzând administrația Biden de ipocrizie.

Camera Reprezentanților a SUA a aprobat crearea unei subcomisii care să investigheze presupusa „armare” a guvernului.

Republicanii care controlează Camera Reprezentanților S.U.A. au votat marți pentru lansarea unei investigații asupra a ceea ce ei numesc înarmarea guvernului federal de către președintele democrat Joe Biden. Democrații, totuși, au etichetat-o ​​ca o expediție de pescuit partizan.

Republicanii au promis că își vor folosi noua majoritate împotriva Departamentului de Justiție al SUA, Biroului Federal de Investigații (FBI) și a altor agenții federale care au investigat fostul președinte republican Donald Trump și susținătorii săi care au luat furtuna Capitoliul Statelor Unite pe 6 ianuarie. 2021.

Votul de marți al partidului urmărește tocmai acest lucru, prin înființarea unui „Subcomitet selectat pentru armament al guvernului federal”. Organismul este pregătit să lanseze o anchetă amplă asupra administrației democratului Biden, pe care republicanii îl acuză că „armărește” FBI-ul împotriva lui Trump.

Republicanii vor investiga, de asemenea, afirmațiile conform cărora administrația Biden a făcut lobby pe marile companii de tehnologie pentru a cenzura opiniile contrare politicii Casei Albe. Proiectul de lege care înființează grupul spune că parlamentarii vor investiga modul în care ramura executivă colaborează cu sectorul privat, grupuri non-profit și alte agenții „pentru a facilita acțiunile împotriva” cetățenilor americani.

„Trebuie să ne apucăm de treabă acum”, a spus republicanul James Comer, șeful comitetului de supraveghere, într-un discurs adresat Camerei. „Trebuie să denunțăm abuzurile comise de birocrația federală nealeasă și iresponsabilă”.

Printre agențiile federale vizate se numără cele care investighează încercarea lui Trump de a-și inversa înfrângerea din 2020 și presupusa manipulare greșită a documentelor confidențiale. Trump a respins aceste investigații drept „vânătoare de vrăjitoare”.

La câteva zile după raidul din august în stațiunea lui Trump, Mar-a-Lago, pentru materiale clasificate, reprezentantul republican Elise Stefanik a promis că va lansa o investigație privind „Joe Biden și înarmarea Guvernului a Departamentului de Justiție și a FBI.” administrația sa”.

„Raidul FBI împotriva președintelui Trump este un abuz complet și un exces de autoritate”, a spus el.

Democrații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o prevedere care autorizează comitetul să investigheze „anchete penale în curs”, care în general nu sunt de competența Congresului.

„Aceasta este o încălcare a separării puterilor și este, de asemenea, foarte periculoasă”, a declarat Jerrold Nadler, democratul de vârf din Comisia Judiciară.

Luni, Casa Albă a declarat că avocații lui Biden au găsit documente confidențiale într-un think tank din Washington afiliat președintelui.

Unii republicani au comparat această constatare cu ancheta penală privind eliminarea de către Trump a documentelor clasificate de la Casa Albă, deși sunt implicate mai puține documente. Echipa lui Biden a spus că a predat documentele după descoperire, în timp ce Trump a rezistat apelurilor de a returna documentele și acum se confruntă cu o anchetă pentru a stabili dacă a obstrucționat justiția.

Experții juridici au spus că forțele federale de aplicare a legii vor respinge aproape sigur orice încercare a unei comisii a Congresului de a obține documente legate de ancheta în curs.

Scott Perry, un membru al comitetului judiciar republican al cărui telefon a fost confiscat în cadrul anchetei federale privind eforturile de a răsturna alegerile din 2020, se numără printre cei care ar putea căuta un loc în subcomisie. Acest lucru ar crea o situație în care ar putea încerca să supravegheze o investigație federală asupra sa.

Republicanul Brian Fitzpatrick, un fost agent FBI, a declarat pentru Reuters că sprijină crearea subcomitetului.

Dar, a adăugat el, furnizarea de informații despre o investigație activă a fost „incompatibilă cu legea federală”.

„O să fiu cu ochii pe asta”, a spus el

Mărturia executivului a dus la acuzații împotriva Organizației Trump, deși el a spus că Trump nu avea cunoștință de vreo faptă greșită.

Directorul de lungă durată al Organizației Trump, Allen Weisselberg, a fost condamnat la cinci luni de închisoare pentru fraudă fiscală și arestat în New York City.

Fostul director financiar al Organizației Trump a depus mărturie care a ajutat la condamnarea companiei în 2022 pentru fraudă fiscală într-un tribunal din Manhattan. Dar Weisselberg a susținut că nici omonimul companiei, fostul președinte Donald Trump, nici familia sa nu știau despre planul în momentul în care acesta se petrecea.

Weisselberg a fost încătușat și luat în custodie la câteva momente după ce sentința a fost anunțată marți. Trebuia să fie dus la infamul complex al închisorii Rikers Island din New York.

Pedeapsa de cinci luni a lui Weisselberg a fost negociată anterior în august, când a acceptat să pledeze vinovat pentru 15 infracțiuni fiscale și să depună mărturie împotriva companiei. El riscă până la 15 ani de închisoare fără acord.

Ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției, judecătorul Juan Manuel Merchan a mai ordonat lui Weisselberg să plătească taxe, penalități și dobânzi de aproape 2 milioane de dolari. Weisselberg va trebui, de asemenea, să îndeplinească cinci ani de încercare după încheierea pedepsei sale cu închisoarea.

Cele trei zile de mărturie ale lui Weisselberg la procesul Organizației Trump au oferit o privire asupra funcționării interioare a imperiului imobiliar al lui Trump.

Weisselberg a lucrat pentru familia Trump timp de aproape 50 de ani, începând ca contabil pentru tatăl dezvoltator al fostului președinte, Fred Trump, în 1973. Mai târziu s-a alăturat lui Donald Trump în 1986, contribuind la extinderea companiei dincolo de New York City, așa cum a devenit. o marcă globală de hoteluri și golf.

În timpul mărturiei sale, Weisselberg a spus că a trădat familia Trump conspirând cu un subordonat pentru a ascunde suplimentele de peste un deceniu pentru a nu fi incluse ca parte a venitului său impozabil. Aceste avantaje includ un apartament gratuit în Manhattan, mașini de lux și școlarizarea nepoților ei la școala privată.

Weisselberg a spus că cuplul a falsificat înregistrările de salarizare și a emis formulare W-2 falsificate pentru a ascunde costurile.

În ciuda acuzațiilor, Weisselberg a rămas aproape de Organizația Trump, rămânând pe statul său de plată și primind prime de concediu. El și-a sărbătorit chiar 75 de ani de naștere la Trump Tower împreună cu Pie și colegii în august, la doar câteva ore după finalizarea acordului de pledoarie care a dus la transformarea sa din director loial în martor al acuzării.

Un juriu din Manhattan a condamnat în cele din urmă Organizația Trump în decembrie. Acesta a considerat că Weisselberg a fost un agent de „înalt management” însărcinat să acționeze în numele companiei și al diferitelor sale entități, în timp ce comitea faptele sale.

În argumentul lor de încheiere, procurorii au mai spus că Trump „știa exact ce se întâmplă” în companie și că dovezile, inclusiv un contract de închiriere semnat de Trump pentru apartamentul lui Weisselberg, au arătat clar că „domnul Trump sancționează în mod explicit frauda fiscală”.

Organizația Trump este de așteptat să fie condamnată vineri și riscă o amendă de până la 1,6 milioane de dolari.

Dar, în timp ce biroul procurorului districtual din Manhattan, Alvin Bragg, investighează în continuare practicile de afaceri ale fostului președinte, Weisselberg este singura persoană acuzată în ancheta Organizației Trump până în prezent.

Executivul rămâne, de asemenea, pârât în ​​procesul civil de 250 de milioane de dolari al procurorului general din New York, Letitia James, susținând că Trump și compania ei au umflat valorile activelor și valoarea netă a lui Trump.

Autoritățile cercetează documentele

Materialele clasificate includeau unele dosare ultrasecrete cu denumirea de „informaţii sensibile compartimentate„, prescurtată SCI, care este folosită pentru informaţii extrem de sensibile obţinute din surse ale spionajului, scrie CNN.