ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Curs BNR, 31 ianuarie 2023. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la final de lună

31 January 2023 at 11:10
image

Curs BNR, 31 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru marți, 31 ianuarie 2023.

Astfel, potrivit BNR, euro a ajuns azi la 4,9221 lei, iar dolarul urcă la 4,5466  lei

Cursurile pietei valutare
din data de 31 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1795
Leva bulgareasca BGN 2,5166
Dolarul canadian CAD 3,3781
Francul elvetian CHF 4,8998
Coroana ceha CZK 0,2066
Coroana daneza DKK 0,6617
Lira egipteana EGP 0,1504
Euro EUR 4,9221
Lira sterlina GBP 5,6028
100 Forinti maghiari HUF 1,2639
100 Yeni japonezi JPY 3,4868
Leul moldovenesc MDL 0,2408
Coroana norvegiana NOK 0,4512
Zlotul polonez PLN 1,0451
Rubla ruseasca RUB 0,0644
Coroana suedeza SEK 0,4345
Lira turceasca TRY 0,2417
Dolarul american USD 4,5466
Randul sud-african ZAR 0,2601
Realul brazilian BRL 0,8886
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6728
Rupia indiana INR 0,0555
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3673
Peso-ul mexican MXN 0,2416
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9183
Dinarul sarbesc RSD 0,0419
Hryvna ucraineana UAH 0,1231
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2378
Bahtul thailandez THB 0,1375
Gramul de aur XAU 278,5779
DST XDR 6,1301
articolul original.

Euro a scăzut cu aproape 1,3% în acest an

30 January 2023 at 05:45
image

Leul a avut, în ultima săptămână, o evoluție apreciativă față de principalele valute. La aceasta au contribuit atât factori locali cât și externi.

Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care s-a împrumutat miercurea trecută cu 1,3 miliarde lei pentru a acoperi cheltuielile populiste ale guvernului și datoriile mai vechi, au stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obțină randamente cât mai mari. Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-și achita taxele și impozitele la bugetul de stat.

Pe plan extern, s-a menținut apetitul pentru risc, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creștere a ratei de referințe de către Rezerva Federală americană, ceea ce reduce cererea de dolari.

Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Vineri, cursul a crescut la 4,8922 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,874 – 4,899 lei, cu închiderea la 4,898 lei. De la începutul anului, media monedei unice a pierdut circa 1,3%.

Comisia Națională de Prognoză a prezentat, joi, Prognoza de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie, de CFA România, în rândul membrilor săi, și publicat tot joi, prognozează o evoluție depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.

Indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă, în ton cu menținerea lichidității din piață la un nivel optim, după ce BNR a renunțat la controlul ferm a acesteia.

Un alt factor este reprezentat de evidențierea unei tendințe de scădere a prețurilor, reflectată și de CNP care indică o inflație de 8% pentru sfârșitul anului și o medie anuală de 10,8%.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,25% la minimul ultimei jumătăți de an de 7,23%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,90 la 7,89%.

Săptămâna aceasta se vor desfășura ședințele de politică monetară ale Fed, de la care analiștii așteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referință, respectiv a BCE, care ar urma să aducă o creștere a dobânzii de o jumătate de punct procentual.

Aceste perspective au făcut ca euro să se aprecieze joi la 1,0929 dolari, minimul ultimelor nouă luni, pentru ca a doua zi, marcările de profit să coboare cotațiile la 1,0838 – 1,09 dolari.

Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei și a a fost stabilit vineri la  4,4928 lei.

Francul elvețian s-a menținut la paritatea cu euro iar media lui a fluctuat între 4,8787 și 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere a 5,5473 lei, săptămâna s-a încheiat cu un curs de 5,5612 lei.

Uncia de aur a încheiat perioada la 1.920 – 1.934 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să scadă la 278,5647 lei.

Bitcoin a urcat miercuri la aproape 23.800 dolari și fluctua duminică dimineață între 22.985 și 23.563 dolari.

Ether s-a mișcat în culoarul 1.569 – 1.620 dolari.

articolul original.

Curs BNR, 27 ianuarie 2023. Euro și dolarul, în creștere!

27 January 2023 at 11:09
image

Curs BNR, 27 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru vineri, 27 ianuarie 2023.

Potrivit BNR, euro a urcat astăzi la 4,8922 lei.

Totodată dolarul, moneda americană a urcat 4,4928 lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pieței valutare
din data de 27 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1965
Leva bulgareasca BGN 2,5013
Dolarul canadian CAD 3,3738
Francul elvetian CHF 4,8793
Coroana ceha CZK 0,2053
Coroana daneza DKK 0,6577
Lira egipteana EGP 0,1503
Euro EUR 4,8922
Lira sterlina GBP 5,5612
100 Forinti maghiari HUF 1,2615
100 Yeni japonezi JPY 3,4620
Leul moldovenesc MDL 0,2384
Coroana norvegiana NOK 0,4552
Zlotul polonez PLN 1,0395
Rubla ruseasca RUB 0,0648
Coroana suedeza SEK 0,4363
Lira turceasca TRY 0,2388
Dolarul american USD 4,4928
Randul sud-african ZAR 0,2615
Realul brazilian BRL 0,8868
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6622
Rupia indiana INR 0,0551
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3640
Peso-ul mexican MXN 0,2395
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9159
Dinarul sarbesc RSD 0,0417
Hryvna ucraineana UAH 0,1217
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2232
Bahtul thailandez THB 0,1368
Gramul de aur XAU 278,5647
DST XDR 6,0695
articolul original.

Curs BNR, 26 ianuarie 2023. Euro și dolarul, în scădere! Moneda europeană a coborât sub 4,9 lei

26 January 2023 at 11:05
image

Curs BNR, 26 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru joi, 26 ianuarie 2023.

Potrivit BNR, euro a coborât astăzi la 4,8858 lei.

În ceea ce privește dolarul, moneda americană a scăzut la 4,4803 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 26 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1889
Leva bulgareasca BGN 2,4980
Dolarul canadian CAD 3,3470
Francul elvetian CHF 4,8787
Coroana ceha CZK 0,2054
Coroana daneza DKK 0,6569
Lira egipteana EGP 0,1499
Euro EUR 4,8858
Lira sterlina GBP 5,5520
100 Forinti maghiari HUF 1,2576
100 Yeni japonezi JPY 3,4552
Leul moldovenesc MDL 0,2384
Coroana norvegiana NOK 0,4539
Zlotul polonez PLN 1,0351
Rubla ruseasca RUB 0,0649
Coroana suedeza SEK 0,4380
Lira turceasca TRY 0,2381
Dolarul american USD 4,4803
Randul sud-african ZAR 0,2624
Realul brazilian BRL 0,8831
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6604
Rupia indiana INR 0,0549
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3634
Peso-ul mexican MXN 0,2385
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9061
Dinarul sarbesc RSD 0,0416
Hryvna ucraineana UAH 0,1213
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2198
Bahtul thailandez THB 0,1369
Gramul de aur XAU 279,0697
DST XDR 6,0562
articolul original.

Câștiga 150.000 de dolari pe zi, dar a ales să demisioneze! De ce a plecat un angajat al Disney, după doar trei luni de muncă

24 January 2023 at 17:48
image

Un angajat a câștigat 150.000 de dolari pe zi într-o companie, dar cu toate acestea, și-a dat demisia după doar trei luni. Iată cum a fost posibil să câștige atât de mulți bani.

Un angajat a câștigat 10,3 milioane de dolari pentru doar un sfert de an de muncă.

Este povestea unui fost jurnalist care s-a reprofilat în domeniul relațiilor publice a câștigat 150.000 de dolari pe zi.

O depunere de reglementare de la Disney săptămâna trecută, raportată pentru prima dată de Wall Street Journal, a pus în centrul atenției mandatul incredibil de scurt, dar extrem de profitabil al lui Morrell în cadrul companiei Disney.

În calitate de șef al departamentului de PR al Disney timp de doar trei luni, din ianuarie până în aprilie anul trecut, Morrell a făcut aproximativ $150.000 de dolari pe zi.

Suma aceasta este compusă din salariu precum și bonusuri.

În plus, a mai primit 537.438 de dolari pentru că a acceptat să se mute cu familia sa de la Londra la Los Angeles.

După ce a demisionat de la Disney, a mai beneficiat de o sumă de bani în plus pentru „circumstanțele sale unice”.

Mai exact, jurnlistul a mai primit 500,000 de dolari pentru că și-a mutat din nou familia după ce și-a dat demisia.

Motivul pentru care Morrell și-a dat demisia

Pe lângă toate aceste sume de bani, Morrell mai primește încă 4 milioane de dolari pentru că Disney va cumpăra restul contractului său, dar și bonusul de performanță pe care l-ar fi primit pentru 2022.

În total, Morrell a făcut anul trecut, în doar trei luni, 10,3 milioane de dolari.

Mandatul lui Morrell la Disney s-a terminat destul de brusc din cauza unui scandal în care a fost implicat CEO-ul de atunci, Bob Chapek.

El a făcut o declarație controversată prinvind legislația din Florida care interzice predarea în școli despre identitatea de gen și orientarea sexuală până în clasa a treia – cunoscută sub numele de „nu spune gay”.

Pe scurt, Disney, cel mai mare angajator privat al statului, a încercat să păstreze tăcerea asupra acestei controverse, însă Bob Chapek s-a pronunțat împotriva ei, fapt care i-a înfuriat pe republicani.

La câteva zile de la izbucnirea acestui scandal a fost anunțată plecarea lui Morrell din companie.

Și ceo-ul Disney a plecat din companie, însă cu un pachet de compensații de 20 de milioane de dolari, notează CNN.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Curs BNR, 23 ianuarie 2023. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la început de săptămână

23 January 2023 at 11:10
image
Curs BNR, 23 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru luni, 23 ianuarie 2023.

Astfel, potrivit BNR, euro a scăzut azi la 4,9198 lei.

De asemenea, dolarul a coborât la 4,5132  lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare
din data de 23 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1648
Leva bulgareasca BGN 2,5154
Dolarul canadian CAD 3,3786
Francul elvetian CHF 4,9102
Coroana ceha CZK 0,2060
Coroana daneza DKK 0,6613
Lira egipteana EGP 0,1509
Euro EUR 4,9198
Lira sterlina GBP 5,5862
100 Forinti maghiari HUF 1,2450
100 Yeni japonezi JPY 3,4733
Leul moldovenesc MDL 0,2399
Coroana norvegiana NOK 0,4595
Zlotul polonez PLN 1,0429
Rubla ruseasca RUB 0,0657
Coroana suedeza SEK 0,4412
Lira turceasca TRY 0,2400
Dolarul american USD 4,5132
Randul sud-african ZAR 0,2633
Realul brazilian BRL 0,8666
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6652
Rupia indiana INR 0,0554
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3674
Peso-ul mexican MXN 0,2396
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9280
Dinarul sarbesc RSD 0,0419
Hryvna ucraineana UAH 0,1222
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2287
Bahtul thailandez THB 0,1378
Gramul de aur XAU 279,7558
DST XDR 6,0985

Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

Informații disponibile pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-524.aspx

articolul original.

Curs BNR, 20 ianuarie 2023. Euro și dolarul, în scădere!

20 January 2023 at 11:03
image

Curs BNR, 20 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru vineri, 20 ianuarie 2023.

Astfel, potrivit BNR, euro a scăzut azi la 4,9255 lei.

Pe de altă parte, dolarul a coborât la 4,5451  lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare
din data de 20 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1510
Leva bulgareasca BGN 2,5183
Dolarul canadian CAD 3,3751
Francul elvetian CHF 4,9445
Coroana ceha CZK 0,2057
Coroana daneza DKK 0,6621
Lira egipteana EGP 0,1523
Euro EUR 4,9255
Lira sterlina GBP 5,6182
100 Forinti maghiari HUF 1,2460
100 Yeni japonezi JPY 3,5059
Leul moldovenesc MDL 0,2398
Coroana norvegiana NOK 0,4603
Zlotul polonez PLN 1,0452
Rubla ruseasca RUB 0,0662
Coroana suedeza SEK 0,4412
Lira turceasca TRY 0,2417
Dolarul american USD 4,5451
Randul sud-african ZAR 0,2633
Realul brazilian BRL 0,8783
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6703
Rupia indiana INR 0,0560
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3683
Peso-ul mexican MXN 0,2401
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9179
Dinarul sarbesc RSD 0,0420
Hryvna ucraineana UAH 0,1230
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2374
Bahtul thailandez THB 0,1386
Gramul de aur XAU 282,0325
DST XDR 6,1316

Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

Informații disponibile pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-524.aspx

articolul original.

Cum arată cursul valutar de joi 19 ianuarie 2023?

19 January 2023 at 12:01

În cadrul cursului valutar de joi19 ianuarie 2023, Banca Națională a României (BNR) a transmis ultimele date despre cotațiile valutare de astăzi.

Astfel, Banca Naţională a României a transmis joi, 19 ianuarie 2023, ultimele date cu privire la cotațiile valutare. În jurul orei 13:00, au fost publicate ultimele informații cu privire la cotațiile valutare pentru ca toți românii să poată afla cât valorează astăzi un euro, un dolar american sau un gram de aur, după modificările survenite în ultimele zile, astfel;

Curs valutar joi, 19 ianuarie 2023

Moneda euro înregistrează joi, 19 ianuarie 2023, un curs de referință de 4,9293 lei.

Dolarul american a ajuns, joi, la valoarea de 4,5551 lei.

Lira sterlină a ajuns să fie cotată, joi, la valoarea de 5,6181 lei.

Francul elvețian a fost cotat pe data de 19 ianuarie 2023 la o valoare de 4,9653  lei.

Gramul de aur a ajuns să coste astăzi 279,5194 lei.

Curs valutar miercuri, 18 ianuarie 2023

Moneda euro înregistrează miercuri, 18 ianuarie 2023, un curs de referință de 4.9355 lei, fiind mai mare cu 0.0041 lei față de ziua precedentă.

Dolarul american a ajuns, miercuri, la valoarea de 4.5455 lei, scăzând cu 0.0128 lei față de ziua precedentă.

Lira sterlină a ajuns să fie cotată, miercuri, la valoarea de 5.6114 lei, crescând cu 0.0449 lei față de ziua anterioară.

Francul elvețian a fost cotat pe data de 18 ianuarie 2023 la o valoare de 4.9796 lei, crescând cu 0.0410 lei față de ziua precedentă.

Gramul de aur a costat miercuri, 18 ianuarie, 279.6949 lei, însă cu o zi în urmă era mai ieftin cu 0.3647 lei.

Date oficiale BNR despre cotațiile valutare din ultimele zile

Aşadar, BNR arată că pe data de 17 ianuarie 2023, moneda euro înregistra un curs de referință de 4.9314 lei, iar dolarul american a ajuns, marți, la valoarea de 4.5583 lei. Lira sterlină a ajuns să fie cotată, marți, la valorea de 5.5665 lei, iar francul elvețian a fost cotat pe data de 17 ianuarie 2023 la o valoare de 4.9386 lei, în timp ce un gram de aur costa 279.3302 lei.

articolul original.

Ratele creditelor și-au încetinit creșterea

16 January 2023 at 05:47
image

Creșterea anuală a prețurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%, arată stattisticile.

Mugur Isărescu spunea în noiembrie că vede, la finalul lui 2022, o inflație în jur de 16%. Proiecțiile BNR, care are o țintă de inflație de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creștere a prețurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru, iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%.

Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă în prima ședință de politică monetară din acest an majorarea dobânzii de referință de la 6,75 la 7%/an. O parte a analiștilor anticipează că în ședința din februarie va avea loc o nouă majorare, cu 0,25%, a dobânzii, iar alții cred că nu vor mai exista anul acesta modificări ale dobânzii.

Pentru a controla evoluția inflației, analiștii BCR consideră că managementul lichidității va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (și) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcție de evoluția cursului de schimb EUR/RON și a inflației”.

Decizia nu a întrerupt tendința de scădere a indicilor ROBOR, pe fondul ameliorării lichidității din piață, ceea ce a făcut ca din comunicatul de presă al BNR să dispară expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”.

Evoluția este pusă și pe seama controlului efectuat de Consiliului Concurenței, care a debutat la începutul lunii noiembrie, la cele 10 bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii. În data de 1 noiembrie, indicele ROBOR la trei luni era de 8,20%, cel la șase luni se situa la 8,31%, iar cel la 12 luni la 8,44%.

Vineri, săptămâna trecută, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,43 la 7,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,70 la 7,65%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,01 la 7,97%.

Creșterea cererii din piața valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9252 lei, la începutul săptămânii, pentru ca sfârșitul ei să atingă 4,9413 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,936 – 4,945 lei, cu închiderea la 4,942 lei.

Leul nu a mai profitat de împrumuturile făcute de Ministerul Finanțelor și intrările de valută ale străinilor interesați de obligațiunile românești. Trezoreria a atras joi 748,8 milioane lei cu scadența în octombrie 2034, la un randament mediu de 7,56%, respectiv 636,5 milioane lei cu scadența aprilie 2030, la un randament mediu de 7,43%.

Scăderea inflației din Statele Unite la 6,5% în decembrie, a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creștere a dobânzii.

Euro a crescut de la 1,0542 dolari la 1,0868 dolari, maxim care nu a mai fost atins din aprilie trecut, iar piața americană s-a închis vineri la 1,0832 dolari. Cursul monedei americane a alunecat de la 4,6151 la 4,5588 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 4,9908 lei, la începutul perioadei, la 4,9145 lei, iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 și a închis intervalul la 5,5743 lei.

Uncia de aur a crescut vineri la 1.892 – 1.922 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat la 279,1824 lei.

Apetitul pentru active mai riscante a ridicat sâmbătă bitcoin la 21.283 dolari, iar ether a atins un vârf de 1.592 dolari.

articolul original.

Curs BNR, 16 ianuarie 2023. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la început de săptămână

16 January 2023 at 11:09
image

Curs BNR, 16 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru luni, 16 ianuarie, 2023.

Potrivit BNR, euro a scăzut astăzi la 4,9405 lei.

În schimb, dolarul a crescut la 4,5614 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 16 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1781
Leva bulgareasca BGN 2,5260
Dolarul canadian CAD 3,4076
Francul elvetian CHF 4,9250
Coroana ceha CZK 0,2058
Coroana daneza DKK 0,6641
Lira egipteana EGP 0,1541
Euro EUR 4,9405
Lira sterlina GBP 5,5737
100 Forinti maghiari HUF 1,2386
100 Yeni japonezi JPY 3,5535
Leul moldovenesc MDL 0,2388
Coroana norvegiana NOK 0,4614
Zlotul polonez PLN 1,0518
Rubla ruseasca RUB 0,0668
Coroana suedeza SEK 0,4384
Lira turceasca TRY 0,2428
Dolarul american USD 4,5614
Randul sud-african ZAR 0,2669
Realul brazilian BRL 0,8952
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6778
Rupia indiana INR 0,0559
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3688
Peso-ul mexican MXN 0,2422
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9172
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1235
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2419
Bahtul thailandez THB 0,1382
Gramul de aur XAU 281,0314
DST XDR 6,1578
articolul original.

Cocaină de 80 de milioane de dolari, confiscată în Jamaica

16 January 2023 at 08:41
image

Autoritățile jamaicane au confiscat cocaină în valoare estimată la 80 de milioane de dolari de pe o navă în portul Kingston, într-una dintre cele mai mari razii din țară, au declarat autoritățile.
În total, au fost descoperite peste 1.500 de kilograme de cocaină. Oficialii jamaicani au descoperit cocaina ascunsă în interiorul unei nave cargo din America de Sud, a declarat Jamaica Constabulary Force într-un comunicat.

Mărfurile au fost împărțite în 50 de saci care conțineau 1.250 de pachete, a declarat Forțele de Apărare din Jamaica într-un comunicat separat.
Pentru organizațiile criminale organizate, Jamaica reprezintă un punct de legătură cu America de Nord şi Europa pentru transporturile de arme şi droguri, potrivit www.dailymaverick.co.za.

În octombrie, Interpol anunţa că autorităţile jamaicane au reuşit o captură record de 500 de kilograme de cocaină, în valoare de aproximativ 25 de milioane de dolari.

articolul original.

Un bărbat a furat rucsacul unei ucrainene în care erau 12.000 de dolari și aur, pe care l-a aruncat la gunoi

12 January 2023 at 14:45

Un bărbat a furat rucsacul unei ucrainene în care erau 12.000 de dolari și aur, pe care l-a aruncat la gunoi

Polițiștii de la Secția 9 de Poliție din București au percheziționat domiciliul unui bărbat acuzat de furt.

Pe 21 decembrie 2022, polițiștii au fost sesizați că, în jurul orei 01.00, potrivit unei surse, unei femei din Ucraina i s-a furat rucsacul cu bani și aur.

După ce s-a îndepărtat 10 metri de lângă bagaj, hoțul a luat la întâmplare rucsacul ce conținea 12.000 de dolari și 50 de grame de aur.

Bărbatul a spus că a aruncat la gunoi aurul, crezând că sunt gablonțuri. În posesia sa au fost găsiți 8.000 de dolari.

Persoană bănuită de săvârșirea faptei a fost condusă la audieri, cercetările fiind continuate de către polițiști din cadrul Secției 9 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

SURSA: STIRILEPROTV

articolul original.

O familie de refugiați ucraineni a fost jefuită în București

12 January 2023 at 14:09
By: -
image

O familie de refugiaţi ucraineni, proaspăt sosiţi în ţară, a fost jefuită de 12.000 de dolari, în Bucureşti, în decembrie, iar acum polițiștii au prins un suspect.

În noaptea de 21 decembrie, un bărbat a jefuit un cuplu străin, în Sectorul 2 al Capitalei. Cum cei care au intervenit sunt agenţii de la Secţia 9, întâmplarea a avut loc în zona Pantelimon.

„Din cercetările și investigațiile efectuate de către polițiștii care s-au deplasat la fața locului s-a stabilit faptul că în timp ce doi cetățeni străini, soț și soție, își duceau o parte din bagaje, într-un apartament situat la o adresă din Sectorul 2, le-ar fi fost sustras un rucsac ce conținea 12.000 de dolari și aproximativ 50 de grame de aur, pe care l-ar fi lăsat în fața scării”, a transmis Poliția Capitalei.

Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, soţul şi soţia s-au îndepărtat 10 metri de lângă bagaj, timp în care hoţul a luat la întâmplare exact rucsacul cu bani şi aur.

Joi, poliţiştii au percheziționat casa unui bărbat suspectat în acest caz.

Au găsit 8.000 de dolari ascunşi într-o staţie de sunet, însă aurul ar fi fost aruncat la gunoi pentru că suspectul ar fi crezut că e metal comun, susţin aceleaşi surse.

Suspectul a fost dus la audieri şi este anchetat pentru furt calificat, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

articolul original.

Curs BNR, 12 ianuarie 2023. Euro crește din nou, dolarul scade

12 January 2023 at 11:22
image

Curs BNR, 12 ianuarie 2023. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru joi, 12 ianuarie 2023.

Euro a crescut din nou astăzi, ajungând la 4,9359 lei.

Dolarul a scăzut la 4,5851 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 12 ianuarie 2023

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1678
Leva bulgareasca BGN 2,5237
Dolarul canadian CAD 3,4154
Francul elvetian CHF 4,9209
Coroana ceha CZK 0,2054
Coroana daneza DKK 0,6636
Lira egipteana EGP 0,1506
Euro EUR 4,9359
Lira sterlina GBP 5,5861
100 Forinti maghiari HUF 1,2358
100 Yeni japonezi JPY 3,4989
Leul moldovenesc MDL 0,2394
Coroana norvegiana NOK 0,4590
Zlotul polonez PLN 1,0520
Rubla ruseasca RUB 0,0676
Coroana suedeza SEK 0,4372
Lira turceasca TRY 0,2441
Dolarul american USD 4,5851
Randul sud-african ZAR 0,2714
Realul brazilian BRL 0,8885
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6796
Rupia indiana INR 0,0562
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3681
Peso-ul mexican MXN 0,2425
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9138
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1241
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2483
Bahtul thailandez THB 0,1373
Gramul de aur XAU 277,7474
DST XDR 6,1654
articolul original.

BNR a majorat dobânda de referință, dar dobânzile continuă să crească

11 January 2023 at 12:44
image

Menținerea inflației anuale peste 16% (16,76% în noiembrie) a impus băncii centrale o nouă majorare a dobânzii de politică monetară.  Consiliul de Administrație al BNR a majorat marți, 10 ianuarie, în prima sa ședință monetară din acest an, rata de referință de la 6,75 la 7%, nivel care ar reprezenta, în opinia majorității analiștilor, vârful pentru acest an. 

Prima reacție a pieței, după publicarea hotărârii BNR, a fost de depreciere a leului, cotația euro crescând până la 4,936 lei, față de culoarul 4,924 – 4,932 lei, din cea mare parte a ședinței de tranzacționare. Aceasta a făcut ca media monedei unice să crească marginal, de la 4,9252 la 4,9253 lei.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se arată că „leul a manifestat o tendință de apreciere față de euro și în ultimele două luni ale anului 2022”, pe fondul creșterii „atractivității relative a plasamentelor în monedă națională (…) Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale”.

Nivelul ridicat al dobânzii de referință va menține atractivitatea leului pentru investitorii în titluri de stat românești, în condițiile în care Ministerul de Finanțe dorește să se împrumute anul acesta cu circa 160 miliarde lei.

Pentru analiștii BCR, cursul euro s-ar putea aprecia în decembrie până la 5,05 lei, iar principalele presiuni „provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal în 2023 dacă preţurile energetice de import vor fi mai mici în medie faţă de 2022”.

„Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condițiilor lichidității” se arată în comunicatul BNR, în condițiile în care băncile au plasat zilnic 10,9 miliarde lei prin facilitatea de depozit, pentru care au primit o dobândă de 5,75%.

Acesteia i s-a adăugat, în opinia analiștilor, declanșarea unui control al Consiliului Concurenței la cele 10 bănci comerciale ale căror cotații sunt folosite la calcularea indicilor ROBID și ROBOR.

O parte dintre analiștii, anticipează însă o posibilă nouă creștere a ratei de referință, în ședința BNR din 9 februarie. Dobânda ar urma să urce cu încă un sfert de punct procentual, la 7,25%.

Marți, indicii ROBOR au stagnat. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,45%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,03%.

Miercuri, indicii ROBOR au revenit pe o pantă descendentă. Indicele ROBOR la trei luni a scăzut de la 7,45 la 7,44%, cel la șase luni a alunecat de la 7,72 la 7,71%, iar cel la 12 luni a stagnat la 8,03%.

Euro a fluctuat marți, între 1,0715 și 1,0752 dolari, maxime ale ultimelor șapte luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,6151 la 4,5858 lei.

Miercuri, în piața valutară s-a observat o creștere a cererii comerciale, iar cursul euro a urcat de la 4,9253 la 4,9328 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la 4,928 lei, la deschidere, la 4,933 lei.

Afirmația făcută de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, la Stockholm, conform căruia este necesară continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, chiar dacă are un impact negativ pe termen scurt  asupra economiei, a avut ca efect deprecierea monedei americane.

Euro a crescut marți seară până la un maxim al ultimelor opt luni de 1,0761 dolari, și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0726 – 1,0757 dolari, iar cursul monedei americane a urcat ușor la 4,5891 lei.

Media francului elvețian a coborât marți, la 4,9798 lei, iar miercuri a continuat să scadă, la 4,9726 lei.

Medialirei sterline a coborât marți la 5,5820 lei, iar miercuri și-a continuat aluncarea la 5,57 lei.

Uncia de aur și-a temperat creșterea, iar prețul gramului de aur a scăzut marți, la 276,3782 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a urcat la 277,9877 lei, iar evoluția este efectul aprecierii unciei până la 1.883 dolari, valoare care a fost atinsă, ultima dată, la începutul lui mai.

Metalul galben este folosit de investitori drept protecție împotriva inflației, fiind considerat un „refugiu” atunci când dolarul se depreciază.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat miercuri la 4,6871 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a depreciat la 400,08 forinți/euro.

Menținerea unui nivel mai ridicat al apetitului pentru risc, indus de deprecierea monedei americane, a ridicat cotațiile bitcoin la 17.369 – 17.503 dolari, iar pe cele ale ether la 1,328 – 1.341 dolari.

articolul original.

Euro a încheiat prima săptămână din 2023 sub 4,93 lei

9 January 2023 at 05:45
image

În 2022, leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune, având în vedere că prima și ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro. După ce euro a încheiat 2022 cu o medie de 4,9474 lei, aceasta a scăzut joi la 4,9243 lei.

Moneda cehă s-a apreciat cu circa 3%, iar cea poloneză a pierdut aproximativ 2%. Tensiunile dintre guvernul de la Budapesta și Comisia Europeană au afectat intrările de fonduri europene în economia maghiară, iar forintul a scăzut anul trecut cu 7,7%, însă pierderile au fost mult mai mari în prima parte a lunii octombrie, când a fost atins recordul de 432,94 forinți/euro.

Vineri, la finalul primei săptămâni din 2023, cursul euro a urcat la 4,9293 lei, iar tranzacțiile s-au efectuat între 4,927 și 4,938 lei, cu închiderea la 4,931 lei. Aprecierea leului a fost influențată atât de nivelul mai redus al aversiunii față de risc existent pe piețele internaționale dar și de vânzările de valută la care au recurs străinii interesați de titlurile de stat românești.

Anul acesta, Finanțele intenționează să finanțeze deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare prin împrumuturi în valoare de aproximativ 160 miliarde lei, din care circa 100 miliarde lei din piața internă la care se adaugă între 11 și 12 miliarde euro din piețele externe, volum care include până la 4 miliarde dolari americani.

Joia trecută, Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cu 3,34 miliarde leidin care 1,97 miliarde lei cu scadența în aprilie 2036 la o dobândă anuală de 8,15%, respectiv 1,36 miliarde lei printr-o emisiune redeschisă, scadentă în aprilie 2026 la o dobândă de 7,34%.

Primele ședințe din 2023 au evidențiat o scădere a indicilor ROBOR, înainte de ședința de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 10 ianuarie.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,50 la 7,48%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,73 la 7,72%, minim care nu a mai fost atins din 26 iulie.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,05 la 8,04%.

Inversarea tendinței de accentuare a inflației din zona euro, care a scăzut de la 10,1% în noiembrie la 9,2% în decembrie, au stabilizat moneda unică în jurul valorii de 1,06 dolari. La sfârșitul perioadei analizate, euro fluctua între 1,0542 și 1,0635 dolari, iar piețele americane au închis la 1,0622 dolari.

Cursul dolarului a urcat vineri la 4,6894 lei, față de 4,6346 lei la sfârșitul anului trecut. Creșterea se datorează intenției arătate de Rezerva Federală, conform ședinței sale din decembrie, care exprimă dorința de a continua înăsprirea politicii monetare în prima parte a acestui an, perspectivă care adâncește diferențialul între dobânda de referință practicată în prezent de Fed de 4,25 – 4,50% față de 2% în cazul BCE.

Cursul francului elvețian a încheiat săptămâna în scădere, de la 5,0041 la 4,9914 lei.

Contractarea economiei britanice din ultimele luni, a depreciat lira sterlină față de euro și dolar, ceea ce s-a reflectat în scăderea mediei la sfârșitul săptămânii precedente la 5,5610 lei.

Gramul de aur a încheiat prima săptămâna din 2023 la un preț de 276,9433 lei, iar valoare unciei a fluctuat în culoarul 1.834 – 1.869 dolari.

Bitcoin a depășit vineri pentru scurt timp rezistența de la 17.000 dolari și se tranzacționa duminică dimineață în culoarul 16.915 – 16.963 dolari.

Ether a fluctuat între 1.259 – 1.266 dolari.

articolul original.

Câți bani au pierdut cei mai bogaţi 500 de miliardari din lume în 2022?

3 January 2023 at 01:00
image

An de coşmar pentru magnaţii lumii. Elon Musk şi cei mai bogaţi 500 de miliardari din lume au pierdut 1,4 trilioane de dolari în 2022, potrivit unei analize prezentate de Ziarul Financiar.

Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut în 2022 aproape 1.400 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

Combinat cu inflaţia generalizată şi înăsprirea agresivă a politicilor băncilor centrale, anul a fost marcat de o serie dramatică de pierderi pentru un grup de miliardari ale căror averi au atins culmi inimaginabile în timpul erei COVID. În cele mai multe cazuri, cu cât creşterea este mai mare, cu atât căderea este mai dramatică: Jeff Bezos, Changpeng Zhao şi Mark Zuckerberg au pierdut în total aproximativ 392 de miliarde de dolari din averile lor combinate.

Există și veşti bune pentru unii miliardari

Există, totuşi, veşti bune pentru unii miliardari. Gautam Adani din India i-a depăşit pe Bill Gates şi Warren Buffett în indicele de avere, în timp ce unele dintre cele mai bogate familii din lume, cum ar fi familia Koch şi clanul Mars, şi-au mărit, de asemenea, averile în mod considerabil. Francizele sportive au devenit la rândul lor din ce în ce mai valoroase, devenind tot mai inaccesibile, cu excepţia celor 0,0001% dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii.

Musk, cel mai bogat om din lume la acel moment, a pierdut 25,8 miliarde de dolari pe 27 ianuarie, după ce Tesla Inc. a avertizat asupra problemelor de aprovizionare. Este a patra cea mai mare scădere înregistrată într-o zi din istoria Bloomberg Wealth Index.

Cât au pierdut cei mai bogaţi oameni din Rusia?

din Rusia au pierdut în mod colectiv 46,6 miliarde de dolari pe 24 februarie, ziua invaziei Ucrainei. La scurt timp, autorităţile din Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Statele Unite au impus o serie de sancţiuni împotriva „oligarhilor” ruşi şi a companiilor lor, făcând aproape imposibil pentru magnaţii din domeniul afacerilor să îşi controleze activele în Occident.

Pieţele chinezeşti suferă la rândul lor, cu 64,6 miliarde de dolari scurşi din averile celor mai bogaţi oameni din ţară la 14 martie. Aceştia au pierdut alte 164 de miliarde de dolari în 2022 din cauza eforturilor susţinute de a limita răspândirea COVID-19, a unei pieţe imobiliare în scădere şi a concentrării sporite asupra industriei tehnologice, în timp ce tensiunile comerciale cu SUA au continuat să aibă un impact negativ asupra celei de-a doua economii mondiale.

articolul original.

Cea mai mare goană după aur din ultimii 55 de ani. Unele țări nu mai vor să depindă de valuta în dolari

2 January 2023 at 05:30
image

Băncile centrale nu au mai acumulat aur într-un ritm atât de accelerat din 1967, scrie Financial Times, analiștii menționând că faptul că Rusia și China sunt unii dintre cei mai mari cumpărători de aur de anul acesta.

Unele națiuni sunt tot mai dornice să își diversifice rezervele pentru a nu depinde atât de mult de valuta în dolari

Datele publicate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că cererea pentru acest metal prețios a întrecut orice valoare anuală raportată în ultimii 55 de ani.

Estimările pentru luna noiembrie sunt de asemnea mult mai ridicate decât cifrele oficiale ale băncilor centrale, ceea ce provoacă speculații în industrie cu privire la identitatea cumpărătorilor și motivațiile lor.

Goana după aur a băncilor centrale „ar sugera că situația geopolitică este una de neîncredere, îndoială și incertitudine” după ce SUA și aliații ei au înghețat rezervele în dolari ale Rusiei, a spus Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare al BullionVault, o platformă digitală pentru tranzacțiile cu aur, potrivit Profit.

Ultima dată când nivelul achizițiilor în aur a fost la fel de ridicat a reprezentat sfârșitul Sistemului Bretton Woods

În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur din SUA, ceea ce a dus la prăbușirea prețului aurului și la colapsul Rezervelor de Aur de la Londra și, în consecință, la sfârșitul Sistemului Bretton Woods, care guverna relațiile monetare internaționale.

Luna trecută, instituțiile financiare ale lumii au cumpărat în total 673 de tone de aur, în timp ce doar în al treilea trimestru al anului băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone – cel mai accelerat ritm de cumpărare pe parcursul a trei luni consecutive de când a început monitorizarea trimestrială, în anul 2000.

Liderul cumpărăturilor în aur din cel de-al treilea trimestru a fost Turcia, care a cumpărat 31 de tone, aurul reprezentând acum 29% din rezervele totale ale țării.

Uzbekistanul s-a clasat pe locul doi, cu 26 de tone, în timp ce pentru țara de pe locul trei, Qatar, iulie a fost luna în care a achiziționat cea mai mare cantitate de aur din 1967 și până în prezent.

Băncile centrale din Rusia și China achiziționează tot mai mult aur, ceea ce indică o reticență în creștere a țărilor din afara Occidentului de a se baza pe rezervele în dolari.

Discrepanțele dintre estimările WGC și cifrele oficiale monitorizate de Fondul Monetar Internațional se explică prin faptul că agențiile guvernamentale diferite de băncile centrale pot cumpăra și depozita aur fără să îl declare ca făcând parte din rezervele țării.

Pentru Rusia, sancțiunile au creat probleme grave pentru exportul de aur al industriei miniere – cea mai mare din lume după China.

Rusia produce în jur de 300 de tone de aur în fiecare an, dar are o piață internă de doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.

În același timp, guvernele occidentale au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele de valută ale Rusiei prin impunerea de sancțiuni, ceea ce a îndemnat alte țări să se întrebe: „Ar trebui să fim expuși cu așa de mulți dolari când SUA și guvernele occidentale pot să îi confiște în orice moment?”

articolul original.

Apusul petrodolarului și începutul ordinii multipolare

1 January 2023 at 16:50

Analistul Credit Suisse Zoltan Pozsar a publicat o nouă analiza din seria dedicată unui nou acord Bretton Woods (Bretton Woods III), în care materiile prime vor fi cele care dictează noua ordine mondială, o analiză considerată de mulți economiști una dintre cele mai importante de la finalul anului 2022.

Pozsar arată că lumea se îndreaptă către o ordine multipolară ”construită nu de șefii statelor G7, ci de «G7 al Estului» (șefii statelor grupului BRICS)”, adică Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Analistul spune că, având în vedere informațiile privind depunerea cererilor de aderare la BRICS de către Arabia Saudită, Turcia și Egipt, putem vorbi despre apariția unui nou G7.

”În următorii 3-5 ani, China este pregătită să lucreze împreună cu țările Consiliului de Cooperare al Golfului în următoarele domenii prioritare: crearea unei noi paradigme a cooperării energetice multidimensionale, un model în care China va continua să importe pe termen lung mari cantități de petrol din țările CCG și va cumpără mai multe gaze lichefiate. Ne vom întări cooperarea în sectorul ingineriei și serviciilor, dar și în sectorul transportului, depozitării și rafinării petrolului. Platforma Bursei petrolului și gazelor de la Shanghai va fi utilizată pentru tranzacțiile în yuani pentru petrol și gaze și vom putea progresa și în proiectul monedei digitale chineze”, Xi Jinping, la Summitul dintre China și Consiliul de Cooperare al Golfului.

Autorul se concentrează pe discursul președintelui chinez Xi Jinping la recentul Summit China-Consiliul de Cooperare al Golfului, discurs care, în viziunea lui Pozsar, spune multe despre planul lui Xi de a învinge Vestul în competiția pentru dominația economică mondială. ”Investitorii din cadrul G7 ar trebui să aibă grijă – nu doar pentru că facturarea petrolului în yuani va reduce puterea dolarului, ci și pentru că dependența de materii prime va însemnă mai multa inflație pentru Vest”, spune Pozsar.

Analizând intervalul de 3-5 ani menționat de Xi Jinping, Pozsar spune că, în termeni de piață, aceasta înseamnă că, peste cinci ani, petrolul și gazele se vor vinde nu doar contra dolari, ci și contra yuani, și că o parte din petrol și gaze nu vor mai fi accesibile la prețuri mici (și în dolari) pentru Vest, pentru că vor fi contractate de Est.

”Senzația mea este că piața începe să-și dea seama că lumea se îndreaptă de la unipolaritate către multipolaritate din punct de vedere politic, însă piața trebuie să mai realizeze că în lumea multipolară ce va veni valutele puternice vor avea o forță mai mică, iar forța cea mai mare va fi cea a materiilor prime, iar rata inflației în Vest va fi mai mare”.

Petrol contra arme vs. petrol contra emancipare

Pozsar face o comparație între abordarea președintelui Franklin Delano Roosevelt în relația sa cu regele Abdul Aziz Ibn Saud și cea pe care o are acum președintele Xi Jinping față de Arabia Saudita. Atunci, SUA aveau de-a face cu ”un Orient Mijlociu care abia începuse să se dezvolte”. Vestul și-a asigurat atunci fluxul de petrol din statele arabe în schimbul securității furnizate prin livrări de arme și în schimbul asigurării unor venituri stabile pentru acele monarhii.

”Atunci, lichiditățile și securitatea erau cele mai importante pentru acea regiune; astăzi, pentru Orientul Mijlociu este mai important respectul față de această regiune”, spune Pozsar, care arată că Beijingul oferă mai mult respect, câtă vreme Xi Jinping vorbește despre ”o nouă paradigmă a cooperării energetice multidimensionale”. Pozsar arată că propunerile lui Xi pentru monarhiile din Golf nu înseamnă doar petrol contra cash și arme, ci și investiții în regiune și cooperare în sectoarele strategice ale economiei. Este vorba despre petrol contra dezvoltare (uzine și slujbe), nu de petrol contra arme, iar proiectul noului drum al mătăsii propus de China satisface multe dintre criteriile Viziunii pentru 2030 a Arabiei Saudite.

”China este deja cel mai mare client pentru petrolul din țările Consiliului de Cooperare al Golfului și va cumpăra și mai mult în viitor, iar China vrea să plătească în yuani în următorii 3-5 ani. Xi Jinping a menționat asta nu în prima zi a Summitului, când s-a întâlnit cu regele saudit, ci în a doua zi, când s-a adresat liderilor tuturor statelor din CCG”.

”Când petrolul din Golf se duce spre China și când este plătit in yuani, vorbim despre începuturile petroyuanului”, scrie Pozsar.

Țările din Golf vor avea multe oportunități să cheltuiască yuanii obținuți din petrol: infrastructură pentru energie curată, cloud computing, inteligență artificială, proiecte 5G și 6G, cooperare în explorarea spațiului – pentru a enumera doar câteva dintre domeniile menționate chiar de președintele Chinei.

Pozsar mai atrage atenția că Banca Populară Chinei a raportat o creștere a rezervei de aur pentru prima dată în ultimii trei ani. ”De ce contează faptul că Beijingul a cumpărat aur? Pentru că, la summitul BRICS din 2018, China a lansat contracte pentru petrol denominate în yuani la bursa pentru energie din Shanghai, iar, începând din 2017, yuanul este convertibil în aur pe bursa din Shanghai și în Hong Kong. Convertibilitatea în aur bate convertibilitatea în dolari”, scrie Pozsar.

Xi a vorbit și despre moneda digitală a băncii centrale chineze. ”Într-un stil demn de Uncle Sam, China vrea mai mult petrol din Golf, vrea să plătească în yuani și vrea ca monarhiile din Golf să accepte și moneda digitală chineză”.

Începând de anul acesta, Rusia vinde petrol în China contra yuani. În India, Rusia vinde petrol pe dirhami emiratezi. India și Emiratele Arabe Unite negociază plata pentru gaze și petrol în dirhami pentru anul 2023. China le cere țărilor din Golf să utilizeze bursa din Shanghai pentru a vinde petrol în China contra yuani, începând din 2025. Acesta este apusul petrodolarilor și începutul petroyuanilor”, scrie Pozsar.

SUA pot pierde OPEC în favoarea Chinei

China a semnat și un acord de Parteneriat Strategic cu Iranul, un acord pe 25 de ani prin care China se angajează să investească 400 de miliarde de dolari în economia Iranului, în schimbul unui flux stabil de petrol și în schimbul acceptării plății în yuani. Rusia și Venezuela acceptă deja plata în yuani. ”Rusia, Iran și Venezuela au circa 40% din rezervele mondiale de petrol dovedite. Țările din Golf au și ele 40% din rezervele mondiale dovedite (jumătate sunt în Arabia Saudită) și sunt curtate de China pentru a accepta plata în yuani, în schimbul unor investiții transformatoare pentru economiile arabe”, scrie Pozsar.

”Statele Unite au sancționat jumătate din statele OPEC, care dețin 40% din rezervele de petrol ale lumii, și au pierdut aceste state în favoarea Chinei, în timp ce China curtează cealaltă jumătate a OPEC cu oferte greu de refuzat”, mai scrie analistul Credit Suisse.

Restul de 20% din rezervele mondiale de petrol sunt în Africa de Nord și Africa de Vest și Indonezia. Africa de Nord este dominată acum de Rusia, Africa de Vest este dominată de China, iar Indonezia are propria agendă legată de metalele rare necesare pentru baterii.

Capcana datoriilor și diplomația „emancipării”

Strategia investițiilor chineze a avut un rol important pentru Beijing nu numai în țările exportatoare de petrol. Se numește ”diplomația capcanei datoriilor” și multe țări sunt forțate să avantajeze China în peisajul geopolitic, nefiind capabile să ramburseze creditele primite din partea Chinei pentru a finanța proiectele naționale de dezvoltare. Forbes relatează că 97 de țări din lume au datorii față de China. Cele mai îndatorate țări sunt în Africa, dar și în Asia Centrală, în Asia de Sud-Est și în Pacific. Pakistanul datorează Chinei 77,3 miliarde de dolari, Angola datorează 36,3 miliarde, Etiopia 7,9 miliarde, Kenya 7,4 miliarde, iar Sri Lanka 6,8 miliarde.

Relația cu țările din Golf este diferită, pentru că Beijingul le oferă acestor state ”emancipare”, după cum scrie Pozsar. ”Este modelul unei ferme – până acum, eu îți ofeream pui și legume, iar tu preparai supa pentru restaurante de cinci stale, însă de acum încolo eu voi prepara supa și tu va trebui să o imporți într-o conservă – petrolul meu, locurile mele de munca, cheltuielile tale, materiile noastre prime, problemele tale”, scrie Pozsar.

Prima victimă a acestui model al dependenței de materii prime este gigantul german BASF, care a trebuit să-și reducă „permanent” capacitățile de producție în Europa, după ce a deschis prima uzina de mase plastice în China.

Strategia BRICS

China nu este singura țară care joacă jocul dependenței de materiile prime. La un summit BRICS din luna iunie 2022, președintele Vladimir Putin a spus că ”se lucrează la crearea unei valute de rezervă internaționale bazată pe monedele noastre naționale”. Proiectul va rivaliza cu drepturile speciale de tragere ale FMI. Yuanul a intrat în coșul drepturilor speciale de tragere FMI în 2016, alături de dolar, de lira sterlină, yen și euro.

Pozsar îl citează pe Serghei Glaziev, însărcinat de Uniunea Economică Eurasiatică cu crearea unei valute de rezervă. ”Dacă o țară își folosește o parte din resursele sale naturale pentru a susține noul sistem economic, atunci ponderea sa în coșul al noii valute comune va crește corespunzător, oferind acelei țări mai multe rezerve valutare și o capacitate mai mare de îndatorare”, spune Glaziev, citat de Pozsar.

”Țările BRICS și alte țări interesate trebuie să discute despre crearea sistemului nostru financiar independent – fie că va fi bazat pe moneda chineză sau pe ceva diferit. Trebuie să dezbatem asta”, spunea Serghei Storceak, președintele al corporației ruse pentru dezvoltare Vneșeconombank.

La acest proiect se așteaptă o participare mai degrabă largă decât limitată, în special după ce Turcia, Arabia Saudită și Iranul au aplicat pentru aderarea la BRICS. În plus, Organizația de Cooperare Shanghai a oferit statutul de partener de dialog Arabiei Saudite și Qatarului (care deține jumătate din rezervele de gaze ale Consiliului de Cooperare al Golfului) și a început procedurile de aderare pentru Iran, în 2022.

”Summitul China-Consiliul de Cooperare al Golfului este una, iar parteneriatul strategic dintre China și Iran este alta, însă faptul că atât Arabia Saudita, cât și Iranul aplică simultan pentru aderarea la instituțiile unei ordini multipolare – BRICS și Organizația de Cooperare Shanghai – plus ideea unei monede BRICS bazată pe materii prime și care ar face ca țările BRICS să susțină cauza organizației cu rezervele lor naturale ar trebui să-i îngrijoreze pe investitorii occidentali din G7, pentru că aceste tendințe ar putea să mențină inflația și dobânzile la cote ridicate pentru restul acestui deceniu”, scrie Pozsar.

Noua paradigmă

”Noua paradigmă aduce tema ”emancipării”. Atât statele OPEC sancționate Vest, cât și cele nesancționate vor adopta un model în care nu vor vinde doar petrol, ci și produse rafinate și alte produse petrochimice cu multă valoare adăugată”, scrie Pozsar.

Analistul mai scrie că majorarea producției de petrol la nivel global se datorează petrolului de șist și nisipurilor bituminoase din SUA și Canada sau altor resurse neconvenționale. Arabia Saudită a restricționat extinderea producției până în 2025, în timp ce cea mai mare companie americană din domeniul petrolului de șist a declarat că extinderea producției va duce la reducerea drastică a investițiilor. ”Se pare că, dacă SUA nu naționalizează rezervele de petrol de șist și nu încep să foreze pentru a crește producția, atunci, în următorii 3-5 ani, vom avea o ofertă inelastică pe piața petrolului și a gazelor”, scrie Pozsar. Acest scenariu va face ca piața mondială a petrolului să devină vulnerabilă la propunerea Chinei de ”emancipare” contra petrol.

Noua paradigmă se va instaura în dauna companiilor petrochimice și a rafinăriilor din Vest, în dauna creșterii economice a țărilor vestice, care vor produce tot mai puțin pe plan intern și se vor confrunta cu o inflație tot mai mare, câtă vreme vor începe să se bazeze pe importurile din Est.

Analistul Zoltan Pozsar mai atrage atenția în analiza sa că băncile centrale ar trebui să privească inflația și printr-o lentila geopolitică, prin prisma naționalismului resurselor naturale și prin prisma proiectului unei ”monede BRICS”, pentru că acestea (după pandemie, problemele pe lanțurile de aprovizionare și războiul din Ucraina) vor fi șocurile care vor ține inflația la un nivel ridicat în Vest și vor forța băncile centrale să majoreze dobânzile dincolo de 5%.

articolul original.
❌