ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

De necrezut! Cum și-a înscenat un tânăr din București răpirea pentru a obține bani de la mama sa

7 January 2023 at 10:55
image

O scenă de necrezut a avut loc în București, după ce un tânăr de 35 de ani a pus la punct un plan realizat minuțios pentru a face rost de bani.

Și-a înscenat răpirea cu scopul de a obține bani de la mama sa în schimbul eliberării, potrivit stirileprotv.ro. Femeii i s-au cerut nu mai puțin de 1.500 de euro.

Cum și-a înscenat un tânăr din București răpirea

Potrivit sursei citate, tânărul de 35 de ani se împrumutase de la proprietarul la care stătea în chirie de 2.000 de lei, sub pretextul că i-a murit tatăl și trebuie să-l înmormânteze.

Toți banii primiți i-a consumat pe alcool. Când a venit momentul să îi restituie și-a dat seama că nu mai are de unde. A apelat la prietenii lui și au pus la cale un plan ciudat, știind că mama lui tocmai primise pensia.

Ajutat de unul dintre prieteni și-a înscenat răpirea. A fost legat de mâini și de picioare, s-a filmat și a trimis videoclipul mamei sale, care i-a cerut 1.500 euro în schimbul eliberării.

Femeia a anunțat poliția, sesizarea fiind preluată de Serviciul Investigații Criminale Sector 5, care a demarat investigațiile și au identificat adresa unde se afla fiul ei.

Atât tânărul, cât și prietenul său au fost reținuți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj, respectiv instigare la șantaj și urmează să fie prezentați magistraților cu propunere legală, mai scrie sursa citată.

articolul original.

Instanța obligă statul român să-i plătească avocatului Robert Roșu despăgubiri de peste 650.000 de euro

19 December 2022 at 10:48
image

Vineri, 16 decembrie 2022, Tribunalul București a dispus obligarea Statului Român la plata unor daune morale către avocatul Robert Roșu în valoare de 1 milion lei, (200.000 euro). De asemenea, Statul Român va trebui să îi plătească avocatului și daune materiale de aproximativ 2,2 milioane lei (peste 400.000 euro)La ambele sume se va adăuga dobânda legală aferentă de la data cererii de chemare în judecată (mai 2022) și până la data plății efective.

Daunele primite de Robert Roșu sunt acordate în urma abuzului comis împotriva acestuia de procurorii DNA și Completul Negru al Înaltei Curți în dosarul Ferma Baneasa, despre Q Magazine a scris aici, pe larg.

Roșu a fost trimis în judecată de procurorii Cornel David Deca și Monica Munteanu de la DNA Brașov, a fost achitat în primă instanță de Curtea de Apel Brașov, dar a fost condamnat ulterior, definitiv, la 5 ani închisoare în decembrie 2020 de judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Alina Ioana Ilie de la Înalta Curte de Casație și Jusție, condamnarea vizând strict exercitarea profesiei de avocat și modul în care Roșu și-a apărat clientul. La aproape un an după condamnare, în noiembrie 2022, tot Înalta Curte, printr-un complet format din judecătorii Rodica Cosma, Laura Soane și Ștefan Pistol au dispus în calea recursului în casație desființarea deciziei de condamnare a lui Roșu si achitarea definitivă a acestuia.

Iată minuta sentinței Tribunalului București privind daunele acordate avocatului Robert Roșu (dosar 13588/3/2022):

„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a DNA. Respinge capătul de cerere având ca obiect daune materiale formulat în contradictoriu cu pârâta DNA, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Admite în parte cererea. Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamant a sumei de 1.000.000 lei, daune morale, precum și a sumei de 2.282.952 lei, daune materiale, precum și a dobânzii legale aferente acestor sume, de la data formulării cererii de chemare în judecată, până la data plății efective.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 16.12.2022.

Document: Hotărâre 16.12.2022”.

articolul original.

Autorul crimei din gelozie de la Monor, condamnat la ani grei de pușcărie de Tribunalul BN! Trebuie să plătească și daune morale uriașe

19 December 2022 at 06:00

Augustin Vlaicu, bărbatul care în urmă cu 6 ani a ucis, din gelozie, un tânăr de 27 de ani, a fost condamnat de instanța de fond. În urmă cu o săptămână, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința: 10 ani și 6 luni de închisoare, plus plata a 80.000 lei daune morale pentru mama, frații și sora victimei.

Faptele au ieșit la iveală la cinci ani după comiterea crimei, când un bărbat a aflat chiar de la criminal povestea, iar mai apoi le-a spus oamenilor legii. Vlaicu a fost acuzat de omor și arestat preventiv, el fiind după gratii și în prezent.

Procesul a curs foarte repede, Vlaicu fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud în luna mai anul acesta, judecata pe fond începând propriu-zis în luna august, după ce s-a finalizat etapa de cameră preliminară, procesul desfășurându-se pe parcursul a doar patru termene, iar la al cincilea instanța s-a pronunțat.

Faptă comisă în toamna lui 2014

Anchetatorii au stabilit că crima s-a petrecut în jurul datei de 17 septembrie 2014, în locul numit ,,Grădinuţă”. Trupul neînsuflețit al victimei a fost descoperit abia trei săptămâni mai târziu, pe data de 7 octombrie 2014.

În urma examinării medico-legale a cadavrului şi a autopsiei efectuate nu s-a putut stabili cauza şi data morţii, astfel că procurorii au dispus, la acea vreme, clasarea cauzei.

Ulterior, cum Vlaicu s-a tot lăudat încoace și-ncolo cu fapta sa, spre finele lunii septembrie 2020, în urma unui denunț anonim, anchetatorii au demarat o anchetă cu privire la infracțiunea de omor.

În cauză au fost audiaţi o serie de martori indirecţi care au furnizat două versiuni diferite asupra omorului. Una din versiuni indica faptul că vinovată de omor ar fi și concubina lui Vlaicu, conform declarațiilor date de majoritatea rudelor inculpatului, inclusiv cele două fiice ale acestuia, care la data crimei aveau circa 5 ani și erau martori direcți. Un singur frate al acestuia a scos-o din ecuație pe concubina lui Vlaicu. Declarația acestuia coincidea cu alte declarații, dar și cu probele administrate în cauză.

În plus, anchetatorii i-au monitorizat convorbirile lui Vlaicu și au descoperit în urma unei discuții telefonice purtate cu sora sa că fiicele acestuia au fost instruite ce să declare anchetatorilor, astfel încât să reiasă că vinovată de crimă ar fi mama lor. Asta deși inițial Vlaicu în primele declarații ca suspect, iar mai apoi ca inculpat și-a recunoscut faptele

P procurorii au aflat că de fapt victima a încercat să o apere pe concubina lui Vlaicu de acesta când a încercat să o lovească după ce a descoperit că încercase să-l înșele. Așa cei doi bărbați s-au luat la harță, iar Vlaicu s-a dus la căruță și a luat o bară metalică cu care a început să lovească victima până a lăsat-o inconștientă și plină de sânge. În tot acest timp, femeia a încercat să intervină între cei doi, însă a fost lovită de Vlaicu și așa s-a ales cu o cicatrice în zona lombară.

După ce a văzut că tânărul pe care l-a lovit este în agonie, Vlaicu s-a speriat, astfel că și-a luat fetele și concubina și s-au îndreptat spre casă. Femeia a încercat să vorbească despre cele întâmplate cu el, însă Vlaicu a amenințat-o că dacă va discuta cu cineva despre cele petrecute va declara că şi ea a participat la săvârșirea faptei.

A recunoscut crima și a beneficiat de o reducere a pedepsei

Când a ajuns în fața instanței de judecată, Vlaicu și-a dat seama că îl așteaptă ani grei de pușcărie, astfel că s-a gândit că este mai util șă lase minciunile la o parte și să-și recunoască faptele, în condițiile în care toate probele îl indicau ca fiind autorul crimei.

Drept urmare, instanța, constatând că declarațiile martorilor se coroborează cu cea a inculpatului și probele din dosar, l-a condamnat pe Vlaicu la 10 ani și 6 luni de închisoare.

“La individualizarea pedepsei principale şi a modalității de executare, instanța a avut în vedere, în conformitate cu prev. art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptei, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecințelor acesteia- aplicarea de către inculpat, pe fondul consumului de alcool şi a geloziei, de lovituri multiple victimei cu o bară metalică de la căruţă, urmată de abandonarea acesteia în stare gravă, plin de sânge şi gemând, pe o păşune; natura şi gravitatea rezultatului produs- agresiunile exercitate de inculpat conducând în final la decesul victimei; conduita după săvârşirea infracţiunii- inculpatul înţelegând să nu declare nimic poliţiei până ulterior denunţului anonim, aşadar timp de cca 6 ani de zile; s-a avut în vedere pe de altă parte poziţia procesuală sinceră, corectă, exprimată în final de inculpat, atât spre finalul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru infracţiunea de omor, de 10-20 ani, reduse cu 1/3 ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei şi a aplicării procedurii simplificate în cauză.

Pentru toate cele de mai sus, văzând şi faptul că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, dar nici nu a cunoscut condamnări anterioare pentru fapte similare, apreciază instanța că pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare cu executare, amplasată undeva la mijlocul noului interval de pedeapsă (obţinut ulterior reducerii cu o treime), îndreptată însă mai înspre maxim şi mai departe de minim- întrucât prin fapta sa inculpatul a adus atingere valorii sociale fundamentale celei mai importante, respectiv viaţa numitului XXX, este cea în măsură a asigura scopul pedepsei în cauză, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă”, arată Tribunalul Bistrița-Năsăud, în motivarea sentinței.

Obligat să plătească daune morale

Totodată, Augustin Vlaicu este obligat de instanță să plătească celor doi frați ai victimei, mamei acestuia, dar și surorii sale, care s-au constituit părți civile în cauză, câte 20.000 de lei daune morale.

“Pentru a hotărî în acest fel, instanța a pornit de la cererile motivate de constituire parte civilă depuse în procesul penal prin apărător ales de A.A., fratele persoanei decedate, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale (…); de A.B., mama victimei, care a depus ulterior începerii judecăţii un memoriu motivat, de menţinere a constituirii de parte civilă efectuată în cursul urmăririi penale împotriva inculpatului cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune morale (…); de A.C., sora persoanei decedate, care a formulat de asemenea cerere de constituire ca parte civilă cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale (…), la fel ca şi fratele victimei, A.D. (…), toate aceste solicitări arătând că rudele apropiate victimei au fost afectate de dispariția fiului, respectiv a fratelui în condițiile rezultate din cercetări, pârțile civile (…) arătând că un impact emoțional aparte l-a avut asupra lor momentul în care au fost chemați să-și identifice fratele, al cărui corp care se afla într-o stare avansată de putrefacție. Întrucât nu există criterii legale și absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de părţile civile, la stabilirea sumei trebuie avute în vedere consecințele negative suferite de către cei în cauză în plan psihic, importanţa valorilor lezate, măsura lezării lor, intensitatea legăturii afective deduse din gradul de rudenie, relaţiile avute anterior, modul în care se reflectă absenţa defunctului în viaţa rudelor rămase, evaluarea bănească fiind una aproximativă, bazată pe consecinţe de echitate. Dimensiunea traumei dispariţiei fiului, ca şi a fratelui, în condiţii tragice, găsindu-se doar corpul în putrefacţie al acestuia, nu poate fi redată în cifre, însă în baza textelor legale din Codul civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală şi a practicii judiciare în materie, instanţa este obligată să stabilească cuantumul daunelor morale datorate mamei, fraţiilor şi surorii victimei, această evaluare trebuind pe de o parte să nu fie una pur subiectivă, iar pe de altă parte să nu tindă către o îmbogăţire fără just temei, trebuind avute în vedere suferinţele morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului.

Vinovăţia inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanţa apreciază cuantumul despăgubirilor morale solicitat de părţile civile, de 20.000 lei, drept unul rezonabil, prin raportare la gradul apropiat de rudenie al părţilor civile cu defunctul, cu atât mai mult în cazul mamei, persoană care a dat viaţă victimei, ca şi al fraţilor chemaţi să identifice cadavrul pesoanei decedate, acordarea daunelor morale solicitate în acest cuantum fiind pe deplin justificată, fără a constitui, pe de altă parte, o îmbogăţire fără justă cauză, însuşi inculpatul fiind de acord cu plata acestora la termenul din data de 06.10.2022, însă într-un cuantum mult mai redus, de 10.000 lei fiecare, cuantum pe care instanţa îl consideră neîndestulător. Apreciază cu alte cuvinte instanţa că admiterea în totalitate a constituirilor de parte civilă reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat, suma de 20.000 lei fiecare fiind una rezonabilă, acordarea daunelor morale în acest cuantum fiind pe deplin justificată, fără a constitui o îmbogăţire fără just temei”, a precizat instanța în motivare.

articolul original.

Dorințele cu iz dictatorial ale primarului Emil Boc vor ușura bugetul Clujului de încă 20,9 milioane de euro

7 November 2022 at 04:45

Judecătorii Tribunalul Bistrița-Năsăud au stabilit, joi, 3 noiembrie, că Municipiul Cluj-Napoca trebuie să-i acorde despăgubiri în valoare de 113.801.371 de lei omului de afaceri Sile Pușcaș, după ce Emil Boc i-a expropriat acestuia un teren din cartierul Zorilor, cu o suprafață de 12.095 de metri pătrați. Sentința instanței a venit la numai câteva ore după ce edilul s-a pozat cu gura până la urechi pe terenul expropriat, de unde anunța că au început lucrările la Parcul Observator.

Emil Boc i-a oferit inițial afaceristului o despăgubire de 10.911.765 de lei pentru teren, prin urmare trebuie să achite o diferență de 102.889.606  de lei, echivalentul a 20,9 milioane de euro. Hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă, iar Primăria a anunțat că va face recurs.

„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC F SA, continuată de SC PSC I, în contradictoriu cu pârâţii UAT M C-N şi LIB SA, obiect al dosarului nr. 4684/117/2019, şi în consecinţă:

Stabileşte despăgubirea în sumă de 113 801 371 lei pentru terenurile expropriate, înscrise în prezent în CF 340693 C-N,nr. cadastral 340693, şi obligă pârâta UAT M C-N, în calitate de expropriator, la plata către reclamanta SC PSC I SA a diferenţei dintre această sumă şi suma de 10 911 765 lei stabilită drept despăgubire prin Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 1/28.12.2020, 2/28.12.2020 şi 3/28.12.2020, emise de M C-N – CPA Legii nr. 255/2010 CL C-N. (…) Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.11.2022.”, se arată în soluția pe scurt a instanței.

Cu toate că s-a ajuns în această situație din cauza unor ambiții personale ale primarului Emil Boc, nu edilul va fi cel care va scoate banii din buzunar, ci clujenii care l-au pus în funcție, deoarece suma va fi achitată din bugetul orașului de cinci stele. 

Neînțelegerile dintre Emil Boc și Sile Pușcaș au început după ce primarului i-a încolțit în minte ideea că municipiul Cluj-Napoca are nevoie de spații verzi cu orice preț și a ochit terenul de 1,2 ha din cartierul Zorilor. Terenul în cauză a fost cumpărat de Florisal, firma patronată de Sile Pușcaș, în anul 2015, iar de atunci omul de afaceri a tot încercat să obțină o autorizație de construire din partea municipalității pentru ridicarea unui ansamblu imobiliar, însă fără succes. În anul 2020, consilierii locali au aprobat cuantumul pe care Sile Pușcaș îl va primi în urma exproprierii demarate de Primărie pentru terenul din Zorilor. Pentru cele trei parcele de teren deținute de Florisal (6.877 mp, 3.260 mp și 1.958 mp), Sile Pușcaș a fost despăgubit cu 10.911.765 lei, valoarea terenului fiind cotată la 171,5 euro/mp (circa 830 lei/mp).

Disputele dintre Pușcaș și Boc s-au lăsat cu o serie de dosare în instanță. Florisal a dat în judecată Primăria fiind nemulțumit de despăgubirile estimate pentru exproprierea terenului din cartierul Zorilor. Sile Pușcaș a contestat în instanță HCL-ul prin care consilierii locali au stabilit că municipalitatea trebuie să-i achite afaceristului 10.911.765 de lei în schimbul terenului expropriat și a cerut  despăgubiri în valoare de 202.000.000 lei, cu obligarea autorității la consemnarea și plata acestei sume ulterioare emiterii deciziei de expropriere. Dosarul a fost înrgistrat pe rolul Tribunalului Cluj, însă a fost strămutat la scut timp la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Cele 20,9 milioane de euro, un mizilic pentru Boc:  Ai obligația morală să dai ceva înapoi și comunității

Prins cu ocaua mică, primarul Emil Boc a încercat să arunce toată vina în spatele dezvoltatorului imobiliar Sile Pușcaș, acuzându-l că are de gând să ia și pielea de pe clujeni pentru a-și mai pune câteva milioane la ciorap. Milioane care pentru moment, până la o sentință definitivă, vor rămâne în sacul bugetului local, dar care ar putea dispărea precum un nor de fum dacă instanța va stabili că Boc și-a plasat ambițiile personale în fața intereselor cetățenilor și a vrut să pună mâna pe terenul lui Pușcaș în schimbul unor despăgubiri derizorii.

„Ca să ne înțelegem. Primăria nu a pierdut niciun proces cu acest investitor pe care, repet, l-am prezentat public în adevărată lui valoare. Avem valori diferite. Eu nu am valori în care prima este banul. Am alte valori după care m-am ghidat în viață și în viața publică. Cred că atunci când într-o comunitate tu reușești ceva să obții datorită comunității și devii bogat, cu toate generațiile de urmași ai tăi, ai obligația morală să dai ceva înapoi și comunității. Acest caz nu s-a întâmplat cu investitorul de la Platinia (…) Să încerci să tragi cu orice preț banii de pe umerii clujenilor doar ca să îți mai pui tu, la alte sute de milioane pe care le mai ai, încă un milion de euro, sau două milioane de euro, în plus.”, a declarat Emil Boc pentru ZIUA LIVE.

Edilul susține că Pușcaș are o obligație morală să lase ceva cetățenilor doar pentru că afaceristul a reușit să se îmbogățească. În acest caz intervine și reversul medaliei. Ce a reușit Emil Boc să ofere comunității? Pentru că edilul nu are numai o obligație morală față de cetățeni , ci și o obligație stabilită de funcția pe care o deține, prin care ar trebui să le ofere cu adevărat clujenilor o calitate a vieții ridicată. Mai mult, Emil Boc susține că „experții statului” s-ar fi încurcat în calcule stabilind o valoare a despăgubirii mult mai mare decât ar fi normal.

„Eu am o problemă cu funcționarii statului român. Cum e posibil ca experții să dea valori atât de diferite. Aceeași experți stabilesc acum o valoare de 10 ori mai mare a despăgubirii.”, a adăugat edilul.

Să nu mai vorbim de celelalte practici dictatoriale pe care Boc le-a folosit de-a lungul timpului prin care le cerea investitorilor să doneze teren în schimbul autorizațiilor de construire sau să mai realizeze câte un drum sau sens giratoriu pe care să le doneze orașului de cinci stele.

BOX

Cum va arăta Parcul Observator dacă visul lui Boc se împlinește

Parcul Observator va avea loc de joacă cu dotări moderne pentru copii, zonă de recreere pentru seniori (cu mese de șah și fântâni arteziene), zonă de fitness, zone de promenadă și piste pentru biciclete.

În noua zonă verde se vor planta peste 180 arbori și mai bine de 240 arbuști, pe lângă cei existenți. Sistemul de irigație prevăzut în proiect va reduce costurile de întreținere și va asigura prospețimea vegetației în perioadele de secetă, precizează reprezentanții primăriei. De asemenea, potrivit acestora, aleile vor fi amenajate din materiale permeabile pentru un impact minim asupra mediului și vor permite accesul persoanelor cu dizabilități în toate zonele parcului.

Valoarea totală a proiectului este de peste 1,5 mil. euro (7.378.372,64 lei cu TVA), iar durata de execuție a lucrărilor este de 9 luni (termen finalizare: iulie 2023). Executantul lucrărilor este Garden Center, alături de Ro-Verde Landscaping.

articolul original.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud cere despăgubiri de peste 19 milioane de lei de la județul Cluj pentru DJ172 F

24 October 2022 at 05:00

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a chemat în judecată Instituția Prefectului județului Cluj și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj. Consiliul Județean cere despăgubiri de peste 19 milioane de lei, pentru deterioarea drumului județean 172 F. Autoritățile din județul vecin au „încărcat” drumul printr-o hotărâre, prin care traficul se devia pe acolo, iar numărul zilnic de mașini care-l tranzitau ar fi ajuns la 5.000.

Tribunalul Cluj-Napoca va trebui să rezolve conflictul dintre Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Instituția Prefectului a județului Cluj și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj. 

Totul a început în toamna anului trecut, când Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat devierea traficului greu de peste 7,5 tone de pe podul care traversează Someșul în Dej, pe DJ 172 F.

„Prin Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj nr. 231 din 12.11.2021 privind aprobarea devierii traficului greu peste 7,5 tone pe podul care traversează râul Someș din municipiul Dej, a fost deviată circulația, respectiv a fost restricționat traficul greu de peste 7,5 tone, începând cu ora 00:00 a zilei de 13 noiembrie 2021, pe Drumul Național DN1C, la nivelul podului care asigură traversarea peste râul Someș la km 60+654 în localitatea Dej, urmând ca circulația să se efectueze pe următoarele drumuri: pe direcția Bistrița și Cluj-Napoca și retur, pe drumul județean DJ 172F; pe direcția Baia Mare și Cluj-Napoca și retur, pe drumul județean DJ 109E”, precizează Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de instituție Gazetei de Bistrița, Consiliul Județean nu a fost informat și nici nu i s-a cerut acordul, conform legii, pentru adoptarea acestei hotărâri.

Consiliul Județean a chemat în judecată autoritățile vecine

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a chemat în judecată autoritățile din județul vecin în două dosare. În primul, înregistrat la Tribunalul Cluj-Napoca, Consiliul Județean cerea suspendarea executării hotărârii.

Între timp, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a dispus încetarea aplicabilității prevederilor, în 15 februarie. Astfel, în 25 februarie anul în curs, instanța a respins cererea de suspendare a executării hotărârii, ca lipsită de obiect.

Consiliul Județean nu se lasă aici și mai înregistrează un dosar în primă fază la Curtea de Apel Cluj pentru anularea actului administrativ. Curtea de Apel Cluj declină soluționarea cauzei către Tribunalul Cluj. Instituția spune că adoptarea acestei hotărâri s-a făcut în mod nelegal.

De asemenea, instituția spune că în perioada în care a fost încărcat drumul drumul județean 172 F, s-au înregistrat valori de trafic foarte mare, peste 5.000 de mașini în 24 de ore:

„Pe acest sector de drum, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud instituise limită de masă de 8 tone, iar prin devierea traficului greu de peste 7,5 tone, urmare a adoptării nelegale a Hotărârii CJSU Cluj nr. 321 din 12.11.2021, s-au cauzat daune materiale infrastructurii acestui sector de drum, pentru că din traficul normal, acesta a devenit foarte intens. Datorită faptului că a fost oprită circulația mașinilor de tonaj mare pe podul care traversează râul Someș în localitatea Dej, pe drumul județean 172 F, în localitățile Măluț și Braniștea s-au înregistrat valori de trafic foarte mare (peste 5.000 de mașini în 24 de ore), iar drumul județean 172 F s-a degradat și s-au format gropi pe mai multe porțiuni,iar acum prezintă aspectul de faianțare pe porțiuni foarte întinse, drumul nefiind proiectat să reziste la un asemenea trafic”, precizează CJ într-o informare de presă remisă Gazeta de Bistrița.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud cere de la Instituția Prefectului și de la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj nu doar anularea ca nelegală a hotărârii, ci și plata de despăgubiri pentru daunele materiale suferite ca urmare a adoptării hotărârii în cuantum de 19,3 milioane de lei cu TVA, actualizată la data plății cu rata inflației și dobândă legală.

Podul buclucaș care a dus la deviere

Autoritățile din județul vecin au fost nevoite să devieze tradicul de pe DN17 pe la Braniștea, după ce în județul Cluj s-au realizat lucrări la carosabil și la podul peste Someș, în zona Dej.

La podul peste Someș din Dej care s-a aflat în reabilitare s-au constat fisuri, care puneau în pericol traficul auto. Din acest motiv, autoritățile locale din Dej au cerut devierea autovehiculelor de mare tonaj.

Până la această deviere pe drumul județean 172 F se circula decent, fiind o alternativă viabilă pentru cei ce voiau să ajungă la Cluj și nu-și doreau aglomerația din Beclean și de pe DN17 în general. După doar 3 luni însă, această porțiune de 9 kilometri din DJ 172 F de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud este absolut nepracticabilă.

Clujenii au reușit să asfalteze drumul de la Braniștea, însă doar pe teritoriul lor, până la limită cu județul Bistrița-Năsăud. Consiliul Județean a încercat să ajungă la un numitor comun cu autoritățile vecine, însă nu a reușit.

În 12 noiembrie, Prefectura Cluj anunța că a primit o solicitare de la Comitetul Local pentru Situații de Urgență Dej, care a hotărât să interzică traficul greu, cu tonaj de peste 7,5 tone pe podul de peste râul Someș, din municipiul Dej. Ce a însemnat asta?! Un drum județean care merge până în Bistrița-Năsăud urma să preia tot traficul greu.

„Se aprobă devierea/restricționarea traficului greu de peste 7,5 tone, începând cu ora 00:00 a zilei de 13 noiembrie 2021 pe DN 1C, la nivelul podului care asigură traversarea peste râul Someș, la km 60+654 în localitatea Dej, urmând ca circulația să se efectueze pe următoarele drumuri: pe direcția Bistrița și Cluj și retur pe DJ 172 F (Mica – Mănăstirea – Mintiu Gherlii – Gherla); pe direcția Baia Mare și Cluj-Napoca și retur, pe DJ 109 E (prin Vad-Cetan-Dej)”, se arată în hotărârea dată de Prefectura Cluj, în toamna anului trecut.

Doar că TIR-urile și utilajele de mare tonaj nu ieșeau la Gherla în DN17, ci își continuau drumul pe DJ 172, până la Beclean, unde intrau pe drumul național. Astfel, autovehiculele de mare tonaj au distrus nu doar partea de DJ 172 F care aparține de Cluj, ci și cea care aparține de Bistrița-Năsăud.

În 9 februarie, Consiliul Județean cerea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență să oprească traficul greu pe cele două drumuri județene, DJ 172 F și DJ 161 D și ridicarea restricțiilor de tonaj de pe DN 1C.

Andreea Moldovan

articolul original.

UNSAR: Anul trecut, companiile de asigurări au plătit despăgubiri de 23,8 milioane de lei

7 October 2022 at 12:56
Foto: unsar.ro

Uniunea Națională a Societății de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a trimis un comunicat de presă în care anunță valoarea totală a despăgubirilor plătite anul trecut.

Astfel, Uniunea Națională a Societății de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a efectuat o analiză care arată că valoarea totală a despăgubirilor plătite anul trecut de către membrii asociației a fost de 23,8 milioane de lei (4,84 milioane de euro).

Organizația anunță că topul primelor 5 despăgubiri achitate de companiile membre UNSAR 2021 trece de 7,8 milioane de lei. Din toată suma, 78% a reprezentat suma totală acordată ca despăgubiri în baza poliţelor de răspundere civilă legală, diferenţa fiind reprezentată de poliţele de răspundere civilă profesională, pentru riscuri de tipul daunelor materiale, vătămări corporale şi pierderi financiare provocate de asiguraţi partenerilor de business.

În informaţiile sale, „În desfăşurarea oricărui tip de activitate prestată pot fi cauzate prejudicii unor terţe persoane care le afectează financiar din cauza unor erori sau a neglijenţei profesionale. Din fericire, asigurările de răspundere civilă pot oferi acoperiri specifice oricărui tip de business, astfel că pot reprezenta acel instrument necesar care să protejeze atât patrimoniul terţilor păgubiţi, cât şi pe acela al asiguraţilor oferindu-le posibilitatea de a-şi continua activitatea şi în situaţii mai dificile”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte UNSAR.

Antreprenorii vor avea parte de mai multe informații

În prezent, planul #BusinessSOS va pune la dispoziţia antreprenorilor mai multe informaţii, inclusiv cu privire la asigurările de răspunderi civile legale şi profesionale. Acest plan a fost realizat cu sprijinul instituţional pentru educaţie financiară din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și susținut de Bursa de Valori București (BVB).

Astfel, „O situaţie neprevăzută poate provoca un dezechilibru în activitatea unei companii, cu efecte negative atât asupra business-ului, cât şi al angajaţilor. Cu atât mai mult, în contextul actual, este bine să avem în vedere accesarea unor soluţii de protejare a afacerii. Acoperirea oricărui tip de riscuri va oferi siguranţă tuturor celor care depind de compania asigurată”, a adăugat Alexandru Ciuncan.

În România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare a fost înfiinţată încă din anul 1994 şi reprezintă 20 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 90% din piaţa locală de asigurări.

Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea şi reprezentarea intereselor asigurătorilor şi reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activităţii de asigurări în România şi a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern şi internaţional.

Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

articolul original.

Un tânăr cere 1 milion de euro despăgubire pentru că i-a explodat telefonul în buzunar

21 September 2022 at 09:02

Nu mai puțin de 1 milion de lei cere daune un tânăr din București de la compania de telefonie mobilă de la care a cumpărat um telefon, care apoi i-a explocat în buzunar.

Totul s-a întâmplat la liceul din București, unde învăța băiatul în 2017 când s-a întâmplat teribilul incident. Telefonul, prospăt cumpărat de la o companie de telefonie mobilă i-a explodat în buzunar, fără să fie existat vreun motiv pentru acest lucru. Lichidul care s-a scurs din telefon i-a ars piciorul, așa că fostul elev de liceu a decis să dea în judecată compania.

Un tânăr solicită despăgubiri foarte mari după ce telefonul i-a explodat în timp ce se afla în buzunar

„La un moment dat a simțit o explozie în buzunarul în care se afla telefonul și a început să-l ardă cumplit, simțind cum i se scurge pe picior un lichid foarte fierbinte. A încercat cu mâna dreaptă să scoată telefonul din buzunar, însă acidul care se scursese din telefon l-a ars, astfel că nu a putut să mai pună mâna, degetele fiindu-i arse. În timp ce striga după ajutor, datorită durerii cumplite, a ieșit alergând din clasă, iar un coleg mai curajos a reușit, cu eforturi considerabile, să îi dea jos pantalonii, întrucât aceștia se lipiseră de piciorul său, practic se lipiseră de piele”, se arată în chemarea în judecată a tânărului.

Doar că în urma expertizei tehnice a telefonului s-a stabilit că în el pătrunsese apă, acesta fiind motivul exploziei. La interogatoriu din sala de judecată, băiatul a negat că ar fi vărsat vreun lichid pe telefon. Cu toate acestea, judecătorii tribunalului București au decis să nu îi dea câștig de cauză tânărului, care acum este bun de plată. Mai exact trebuie să plătească șase mii de lei cu titlul de cheltuieli de judecată companiei de telefonie mobilă. Tânărul va contesta decizia instanței la Curtea de Apel.

Citește și: Doi șoferi, implicați în accidente rutiere, depistați sub influența alcoolului la volan

Sursa: evz.ro

articolul original.
  • There are no more articles
❌