ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Vom avea încă o zi de sărbătorit

13 December 2022 at 11:50
By: (C.T.)

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede instituirea la 11 iunie a Zilei Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti.

„Se instituie ziua de 11 iunie ca „Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti”, prevede proiectul.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

În semn de cinstire a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi în lupta pentru victoria Revoluţiei de la 1848 şi a democraţiei româneşti, municipiile Bucureşti, Blaj şi Craiova se declară oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848.

Camera Deputaţilor este for decizional.

articolul original.

China: o populație tot mai unită în nemulțumire

29 November 2022 at 07:05
image

După cum observă BBC, "de-a lungul anilor, exploziile locale bruște au fost declanșate de o serie de probleme - de la poluare la acapararea ilegală de terenuri sau maltratarea vreunui membru al comunității de către poliție.

Dar de data asta e diferit. Există o preocupare gravă în rândul poporului chinez - și anume respingerea pe scară largă împotriva restricțiilor generate de politica zero-Covid.

Acest fapt i-a făcut pe locuitori să dărâme barierele menite să impună distanțarea socială și au izbucnit proteste mari de stradă în orașe și campusuri universitare.

Într-un fel, este greu de explicat cât de șocant este să auzi o mulțime din Shanghai cerând liderului Chinei Xi Jinping să demisioneze".

Represiunea s-a intensificat în ultimul deceniu

CNN transmite că "protestele publice sunt extrem de rare în China, unde Partidul Comunist și-a înăsprit controlul asupra tuturor aspectelor vieții, a lansat o represiune radicală împotriva disidenței, a distrus o mare parte a societății civile și a edificat un regim de supraveghere de înaltă tehnologie".

Și  The Wall Street Journal amintește că "manifestările deschise de furie sunt rare în China, unde represiunile împotriva disidenței s-au intensificat în ultimul deceniu.

În mai multe orașe chineze, protestele sunt aproape de neconceput, în afara revărsărilor naționaliste, cum ar fi manifestațiile anti-japoneze. De la protestele din Piața Tiananmen din 1989, Partidul Comunist de guvernământ a permis câteva demonstrații locale, dar și-a făcut o prioritate din a preveni ca protestele să se extindă la nivel național".

Și totuși, "la scara Chinei, aceste mișcări sunt marginale. Mulți chinezi continuă să creadă că, datorită dimensiunii țării, politica zero Covid este singura care poate preveni nenumărate decese", notează Le Monde.

Ziarul francez scrie însă că "difuzarea Cupei Mondiale la fotbal le-a dezvăluit chinezilor că restul lumii trăiește acum fără mască. Dar răspunsul la nemulțumirea cauzată de politica zero Covid nu este ușor de găsit. Dacă puterea nu dă înapoi, tensiunile se vor multiplica. Dar dacă cedează și pune capăt multor izolări, epidemia se va răspândi. Deja, cifrele ating cote record, cu zeci de mii de cazuri noi de Covid-19 înregistrate în fiecare zi. Oricum ar fi, Xi Jinping, reconfirmat în mod triumfător în funcția de șef al Partidului Comunist, în octombrie, trebuie să se confrunte cu cea mai gravă criză de sănătate, socială și chiar politică de la venirea sa la putere. O criză de care este direct responsabil".

Iar Financial Times constată că "protestele din China creează o rară coaliție de interese la nivel național.

Cu puțin timp înainte ca Xi să fie încoronat lider de partid pentru un al treilea mandat, un banner cu sloganuri antiguvernamentale, atârnat de un pod din Beijing, pentru doar câteva ore, a fost de ajuns pentru a provoca o furtună pe rețelele sociale.

Acum, videoclipurile cu nemulțumirea populară sunt peste tot și se răspândesc mai repede decât le pot opri cenzorii.

Protestele au reunit o coaliție largă de interese: muncitori din fabrici, comercianți, studenți și elite urbane, toți cei care au suferit în urma politicii zero Covid în moduri diferite - de la pierderea slujbelor până la renunțarea la călătoriile internaționale de afaceri.

În urmă cu doi ani, în timpul răspândirii unor tulpini mai puțin contagioase dar mai mortale, politica zero-Covid a avut succes. Acum țara este mult mai unită în suferința ei".

articolul original.

Democrația, ca o ceașcă de cafea…

25 October 2022 at 07:52
image

Moartea a doi bătrâni, în vârstă de 89 de ani, din Capitală, a fost tratată de toată presa care abundă în virtual, antene și cablu, ca o știre de fapt divers. Cei doi soți hârșiți de viață, pierduți în jungla deznădejdii, au hotărât să-și pună capăt zilelor aruncându-se, amândoi, de la etajul șapte al unui bloc. Pentru noi toți, prinși în amețeala informațională, a fost doar o știre, o informație împinsă rapid din spate de alte calupuri de vești care mai de care mai dătătoare de depresii și incertitudine. Nu a mai interesat pe nimeni de ce au ales să se sinucidă doi oameni aflați la vârsta înțelepciunii supreme, când viața începe să se contopească cu absolutul, când privim mai mult spre cer, căutându-ne parcă un locșor acolo.

Nu se simte nimeni vinovat în treaba asta care sfidează dur acordurile lui Dumnezeu cu viața, cu noi, ca oameni? Ce a făcut societatea, comunitatea? Încotro ne îndreptăm? Când bătrânii noștri hotăresc să își curme viețile, în loc să se pregătească senini, calmi, înconjurați de cei dragi, pentru Marea Trecere, este clar că ceva nu mai merge. Un semnal că existența noastră a devenit indiferentă pentru cei care ar trebui să păstreze echilibrul social, pentru cei aflați la butoanele puterii.

Cei doi bătrâni au ajuns în situația respectivă sugrumați de disperare, de nesiguranța zilei de mâine, de neputință, de boală și de nepăsarea autorităților. Este un semnal grav. Oamenii încep să fie otrăviți de firesc, de normalitate. Ceea ce pentru ei, ieri, reprezenta banalul, elemente ale obișnuitului existențial, astăzi au devenit piese de lux, piese provocatoare de coșmar.

Cum să își mai păstreze echilibrul psihic un bătrân care aude ce valori au facturile la gaze și la curentul electric, primite de unii români? Când intră în magazine și văd că zahărul, de la doi lei, a ajuns șapte lei kilogramul, uleiul bate spre 15 de lei, iar prețul la pâine l-a depășit pe cel al cozonacului de acum un an de zile.

Moartea celor doi bucureșteni este clar un indicator al disperării. Plătește cineva pentru moartea lor? Se simt mai marii acestei țări vinovați? Nu. Fiindcă ei mușcă deocamdată doar din realitatea lor prosperă. Nu cunosc ceea ce se întâmplă mai jos de televizor…

articolul original.

Moștenirea lui Gorbaciov: a vrut să reformeze URSS și i-a provocat căderea

1 September 2022 at 05:35
image

Pentru publicația americană Foreign Policy, "Mihail Gorbaciov a fost unul dintre rarele puncte luminoase în istoria tragică, sumbră și impregnată de sânge a Rusiei.

Chiar și în cele mai rele momente ale sale, emana căldură și scânteia de optimism și umor. Un animal politic pasionat, el a refuzat să se agațe de putere de dragul puterii.

Astfel de calități i-au dat lui Gorbaciov hotărârea de a merge mai departe cu politicile Perestroika și Glasnost - să reformeze sistemul economic al URSS de sus în jos, să facă guvernarea mai transparentă și să le permită oamenilor mai multă libertate și drepturi civile.

Probabil că au fost acele calități de care avea nevoie pentru a pune capăt pașnic Războiului Rece – cea mai mare realizare a sa.

Totuși, locul său în istoria Rusiei este mai complex – și încă rămâne de stabilit. Naționaliștii ruși și credincioșii vechii ordini îl consideră, în general, un naiv sau un trădător, în mare parte pentru că a gestionat prăbușirea Uniunii Sovietice. Alți ruși și membri ai fostului bloc sovietic îl laudă ca pe un eliberator care a încercat să-i scape de jugul totalitarismului corupt".

”Nu s-a agățat de un vis eșuat”

Politico este de părere că ”se poate dezbate, așa cum aveau să o facă istoricii și politicienii în deceniile următoare, cât de mult din schimbare îi revine lui Gorbaciov și cât de mult a fost el însuși forțat de valul istoriei, precum și de lideri precum Lech Walesa, Papa Ioan Paul al II-lea sau președintele Ronald Reagan.

Cu siguranță, evenimentele din anii 1980 – inclusiv înfrângerea umilitoare din Afganistan – făcuseră deja mai greu pentru orice lider sovietic să continue pe calea existentă.

Dar nu există nicio îndoială că Gorbaciov a demonstrat dorința de a accepta o societate sovietică mult diferită și o ordine mondială mult diferită, chiar și cu prețul puterii și prestigiului națiunii sale. Spre deosebire de predecesorii săi, Gorbaciov nu s-a agățat de un vis eșuat".

După cum observă The New York Times, Vladimir Putin a transmis un mesaj laconic de condoleanțe în timp ce lumea întreagă a reacționat:

"Lumea l-a evocat ca pe un erou al liberalismului, dar el a fost acuzat de mulți în Rusia pentru că a adus sfârșitul imperiului sovietic.

Nota de condoleanțe i-a permis domnului Putin să apară ca un om de stat deasupra luptei politice, dar imediat a devenit clar că domnul Gorbaciov nu va fi venerat de Kremlin.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că formatul înmormântării – adică, dacă va primi onoruri de stat – nu a fost încă stabilit și va depinde de dorințele familiei sale, potrivit agenției de știri Interfax.

În schimb, în ​​ 2007 , când succesorul lui Gorbaciov, Boris N. Elțin, a murit, domnul Putin, a declarat zi de doliu național la înmormântarea sa. Ceremonia a fost transmisă în direct la televiziunea de stat, iar coborârea sicriului a fost însoțită de salve de artilerie", amintește NYT.

”Rusia se scufundă din nou în sânge și în rușine”

"Reformele fundamentale ale lui Gorbaciov au ajuns să provoace dispariția Uniunii Sovietice, chiar dacă nu acesta era scopul lui", comentează BBC.

 „Mulți ruși încă îl consideră responsabil pentru prăbușirea URSS. Deși un politician pragmatic și rațional, Mihail Gorbaciov nu și-a dat seama că era imposibil să aplice reformele fără a distruge un sistem comunist centralizat pe care milioane de oameni din URSS și nu și-l mai doreau".

În timp ce La Stampa vede „ceva simbolic în faptul că Mihail Gorbaciov a murit chiar în momentul în care Rusia, pe care el încercase să o salveze într-un mod pașnic, se scufundă în sânge și rușine.

Pentru el, ca și pentru Vladimir Putin, sfârșitul Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie a secolului XX. Dar, spre deosebire de actualul lider rus, primul și ultimul președinte sovietic alesese să facă din pace prioritatea misiunii sale politice și umane".

Și publicația franceză Le Point  notează că, "încercând să reformeze Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov a precipitat fără să vrea căderea acesteia.

Vladimir Putin, pe atunci ofițer KGB de rangul doi, nu și-a revenit niciodată. El a moștenit concepția cinică și otrăvitoare despre lume, pe care  a pus-o la lucru în războiul din Ucraina.

Gorbaciov nu a reușit să democratizeze o dictatură și a provocat distrugerea ei; Putin face tot posibilul să restabilească despotismul și să lupte împotriva „revoluțiilor colorate" care, din Georgia până în Ucraina și Belarus, au căutat încă de la începutul secolului XXI să răstoarne puterile autocratice și să promoveze cauza democrației".

articolul original.
  • There are no more articles
❌