ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Salariile demnitarilor, înghețate! Dan Cărbunaru: ”Salariile demnitarilor rămân la nivelul anului acestuia”

30 November 2022 at 14:21

Salariile demnitarilor, înghețate! Dan Cărbunaru: ”Salariile demnitarilor rămân la nivelul anului acestuia”

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București a venit cu un anunț foarte important legat de salariile aleșilor. Din câte se pare, în 2023, salariile demnitarilor vor rămâne neatinse anul viitor, se vor îngheța la nivelul de anul acesta.

Mențiunile au făcut făcute la finalul ședinței de guvern de seara trecută, în contextul unei întrebări de la jurnaliști legate de majorarea salariilor din ianuarie 2023 pentru oamenii din administrația țării.

„Pot să vă spun că, din toate datele pe care le am la nivelul Guvernului, nu doar că nu se va întâmpla, nici nu există intenţia să aibă loc acest lucru. Au mai existat periodic diverse speculaţii pe această temă. Nu există această intenţie, iar demnitarii din România vor avea, cel puţin potrivit datelor oficiale pe care le deţin – şi nu am elemente care să justifice semne de întrebare în acest sens – nici în cunoscuta „Ordonanţă trenuleţ” nu sunt astfel de elemente. Dimpotrivă, există, după cum bine ştiţi, o orientare extrem de aşezată în cumpătare şi buna cântărire a modului în care sunt cheltuiţi banii publici în Guvernul României.

A existat şi acea decizie, încă de la jumătatea anului, de reducere a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 10%, o decizie a premierului care s-a aplicat la nivelul întregului Guvern şi, dacă doriţi, în aceeaşi logică, a cumpătării.

Cu siguranţă, demnitarii sunt cei care pot să ofere un astfel de exemplu şi, din această perspectivă, nu există intenţia şi nici susţinerea pentru ca Guvernul să treacă la o astfel de decizie. Ca atare, salariile demnitarilor, aşa cum sunt ei definiţi în sensul legii, rămân la nivelul anului acestuia”, a declarat Dan Cărbunaru.

În final, cel puțin momentan, salariile demnitarilor vor rămâne înghețate în 2023. Lucrurile se pot schimba între timp și pot apărea o serie de excepții, cum s-a întâmplat și la scurt timp după anunțul referitor la angajările din aparatul bugetar de acum câteva luni.

articolul original.

Masacrul legionar de la Jilava, cele mai odioase crime din istoria României

26 November 2022 at 05:35
La 26 noiembrie 1940, în închisoarea Jilava, au fost împuşcaţi de legionari 64 de foşti demnitari ai regimului carlist şi participanţi la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie).

Masacrul de la Jilava este numele sub care a rămas cunoscută asasinarea din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 a 64 de înalţi demnitari ai statului român de către legionari, aflaţi în stare de arest la penitenciarul Jilava.

Venirea lui Antonescu la putere

Având în vedere starea de dezordine generală care domina ţara în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.

În ziua următoare, Antonescu este învestit cu puteri depline în stat. Pe fondul continuării manifestaţiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că în cazul unui refuz el nu mai răspundea de securitatea persoanei şi anturajului regal.

Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest în care anunţă că îi va lăsa fiului său, Mihai, „grelele sarcini ale domniei”. În aceeaşi dimineaţă, Mihai I este chemat la Palat pentru a depune jurământul în calitate de rege al României.

Pe 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de „conducător al statului”, astfel că el nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în faţa nici unui for politic.

Instaurarea statului naţional-legionar

Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ, şi Dinu Brătianu, preşedintele PNL, nu au mai dorit să facă parte din noul cabinet, astfel că Antonescu a negociat participarea Mişcării Legionare la actul de guvernare.

În acest sens, pe 14 septembrie, România este declarată „stat naţional-legionar”. Horia Sima, şeful legionarilor, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri.

La puţin timp după instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, în cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de poliţie auxiliar, Poliţia legionară. Acesta a avut girul conducătorului statului: „Aveţi toată latitudinea, dublaţi toate elementele de la Siguranţă, de la Poliţie, dublaţi cu legionari, să poarte cămaşă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”.

Aflaţi la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu acţiona în spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea în guvern între gruparea militară a lui Antonescu şi legionarii lui Horia Sima era marcată de animozităţi. Sub pretextul românizării economiei naţionale, legionarii au procedat la naţionalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiuţii proprii care funcţionau în paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Poliţia legionară, care a început să aresteze fără mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declanşa actele de răzbunare.

Arestarea adversarilor politici

Printre primii arestaţi s-a numărat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informaţii al Armatei (1924), şi adjunctul său, Nicolae Ştefănescu. Moruzov era considerat o persoană „incomodă”, căci din funcţia sa de şef al SSI avea cunoştinţă despre toate evenimentele din timpul regimului carlist şi participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.

Rolul principal în evenimentele ce se vor derula l-a jucat Ştefan Zăvoianu, prefect legionar al Poliţiei Capitalei, începând cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a început întocmirea de liste cuprinzând pe cei care participaseră la prigoana legionară. Alexandru Roşianu, subsecretar de stat la Interne, urma să le soluţioneze, în sensul că unele persoane urmau să fie chemate în judecată. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestări abuzive, executate de poliţişti legionari, cei în cauză fiind reţinuţi în arestul Poliţiei Capitalei sau încarceraţi la Penitenciarul Jilava. În lunile octombrie şi noiembrie au fost arestaţi şi încarceraţi mai mulţi demnitari din perioada fostului regim.

Asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940

La sfârşitul lunii noiembrie trebuia să aibă loc şi reînhumarea cu funeralii naţionale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestaţi erau consideraţi vinovaţi de moartea căpitanului. Sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, Tribunalul Bucureşti a dispus transferarea unora dintre arestaţi la alte închisori, de teama represaliilor. Ştefan Zăvoianu, prefectul legionar al Poliţiei Capitalei, a refuzat să execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotărât ca armata să intervină pentru transferarea deţinuţilor.

În acel moment, Zăvoianu a decis că este momentul să se acţioneze de urgenţă. Execuţiile au început la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser”, adică cele aflate curent în folosinţa gărzii închisorii. Fiecăruia dintre cei căzuţi i s-a mai tras câte un glonţ în cap, pentru a fi siguri de reuşită. În total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane: (listă incompletă)

Gheorghe Argeşeanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Poliţiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost şef al Serviciului Secret de Informaţii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Ştefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Ştefănescu, subdirector la SSI
foşti agenţi de poliţie: Gavrilă Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comşa, Olimpiu Mărculeţ, Miah Radu, Nicolau Bărbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurenţiu, P. Malinschi, N. Găman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Bouleţ, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Boţu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culeţcu, Spiridon Dumitrescu, N. Bălănuţă
foşti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stănciuc, Constantin Sorbu, V. Taşcă, N. Zăinescu, Ştefan Niţu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Crăciun, P. Gheorghiu.

Alte tentative de asasinat

În aceeaşi noapte au fost asasinaţi la sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei şi în pădurea Balota-Vlăsia alţi oficiali din Poliţie. În dimineaţa de 27 noiembrie 1940, au mai fost ridicaţi de la domiciliu şi aduşi la sediul Prefecturii alţi înalţi demnitari: Constantin Argetoianu, fost prim-ministru, Gheorghe Tătărescu, fost prim-ministru, Ion Gigurtu, fost prim-ministru, Mihail Ghelmegeanu, fost ministru de Interne, generalul Constantin Ilasievici şi colonelul Victor Marinescu. Toţi aceştia era acuzaţi de participarea la prigoana legionară în timpul regelui Carol al II-lea.

Conform declaraţiilor lui Argetoianu, salvarea lor a venit de la telefonul dat de soţia sa către Alexandru Roşianu, subsecretarul de la Interne. Acesta s-a prezentat personal la sediul Prefecturii şi a cerut eliberarea demnitarilor. Aceştia au rămas în adăpostiţi în sediul Ministerului de Interne până la 2 decembrie.

Nu de aceeaşi şansă au avut parte profesorii Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu, asasinaţi în noaptea de 27/28 noiembrie 1940.

Condamnarea celor implicaţi

Aceste asasinate l-au nemulţumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Deşi a fost pus în amplicare începând cu 9 decembrie, ordinul a fost însă transformat de ministrul de Interne în transfer al cadrelor de la Poliţia Legionară la unităţile de poliţie regulate. Conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941. După aceasta Antonescu preia întreaga putere în stat.

La 9 iulie 1941, Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei, sub preşedinţia prim-preşedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârşite la Jilava. În cadrul aceluiaşi proces, au compărut şi acuzaţii pentru crimele din aceeaşi noapte de la Prefectura Poliţiei Capitalei şi din pădurea Balota-Vlăsia, dar şi cei învinuiţi de sechestrarea şi de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronunţat sentinţele.

Din totalul celor urmăriţi, doar 17 au compărut în faţa instanţei militare, fiind sub arest preventiv. Un număr de 21 a fost judecat în contumacie (dintre care 20 dispăruţi şi unul mobilizat). În total au existat 20 de condamnări la moarte, cinci au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, şase dintre ei au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare, iar cinci au fost achitaţi. Execuţia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, în locul numit Valea Piersicilor.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: Ştefan Zăvoianu, fost prefect legionar al Poliţiei Capitalei, Romulus Opriş, fost chestor legionar, Constantin Orăşanu, adjunctul lui Zăvoianu, Tudor Dacu, informator al Poliţiei Legionare din Prahova, Eremia Şocariciu, chestor-şef al poliţiei legionare ş.a.

Sursa: Enciclopedia României

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 26 noiembrie:

1857 – S-a născut părintele lingvisticii moderne, elveţianul Ferdinand de Saussure (m. 22 februarie 1913).

1894 – S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); este considerat fondatorul ciberneticii (m. 18 martie 1964).

1901 – S-a născut Mihail Drumeş, prozator şi dramaturg: „Scrisoarea de dragoste”, „Invitaţie la vals”, „Elevul Dima dintr-a şaptea” (m. 7 februarie 1982).

1917 – Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focşani, armistiţiul între România şi Puterile Centrale.

1941 – Preşedintele american Franklin D. Roosevelt stabileşte ca Ziua Recunoştiinţei să fie celebrată în fiecare a patra zi de joi din luna noiembrie.

1963 – A încetat din viaţă, în California, renumita soprană de coloratură Amelita Galli-Curci (n. 18 noiembrie 1882).

1968 – A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 10 noiembrie 1887).

1970 – A încetat din viaţă Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), poet şi critic literar (n. 23 mai 1902).

2008 – O serie de atacuri şi explozii s-au produs în capitala economică a Indiei, Bombay. Atacatorii au deschis focul asupra unor hoteluri de lux (Taj şi Oberoi), într-o gară aglomerată din oraş, un spital, dar şi în restaurante de lux. Atacurile au provocat moartea şi rănirea a sute de persoane.

articolul original.

Andrei Carabelea înfiinţează o bursă cu banii rezultați după majorarea salariului

29 September 2022 at 07:16
image

Primarul de Piatra-Neamţ, Andrei Carabelea, invitat în emisiunea “Cafeaua de dimineaţă” (vezi aici), a declarat că nu îl încântă majorarea indemnizaţiilor demnitarilor şi funcţionarilor publici cu 25%. De aceea, suma de bani pe care ar urma să o primească în plus, dacă modificarea legislativă va trece de Camera Deputaţilor şi va fi promulgată de președinte, o va transforma într-o ”bursă a primarului”, cu o valoare de aproximativ 1.000 de lei.

Intervenția primarului Andrei Carabelea:

A.C.

articolul original.

Scandal între deputații AUR și PSD pe majorarea salariilor demnitarilor: Vă cresc salariile voastre, slugilor voastre de partid

27 September 2022 at 12:18

Parlamentarii de la putere și din opoziție au strigat unii la alţii, marți, într-o dispută despre creșterea salariilor demnitarilor, la comisiile reunite de muncă şi de buget ale Camerei Deputaţilor.

După ce PSD a propus ca doar salariile aleșilor locali să crească, liderul AUR George Simion i-a acuzat că legiferează pentru „activului de partid”. Cei doi au ajuns să ţipe unul la celălalt în timp ce George Simion filma discuţiile, scrie stiripesurse.ro.

Deputatul Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD, a spus că prin modificările aduse proiectului de lege, vor creşte salariile a mii de români din administraţiile publice locale.

„Tu poţi să trăieşti cu 2.000 de lei? George, vrem să le creştem salariile oamenilor, George, cresc salariile oamenilor”, a ţipat deputatul Gabriel Zetea la Simion.

”Vă cresc salariile voastre, slugilor voastre de partid”, a răspuns Simion, pe acelaşi ton ridicat. ”Ăla de la ANRE are 12.000 de euro, vreţi să le măriţi tot lor, tot la ăştia, tot la demnitari”, i-a spus Simion deputatului PSD.

”Nu e adevărat, să vă fie ruşine! Ai fost într-o primărie? Ai fost într-o singură primărie? Când ai intrat ultima dată într-o primărie?”, a continuat Zetea, apropiindu-se de liderul AUR care filma dezbaterile.

”Sunteţi nişte mincinoşi”, a spus şi Simion.

”Nu vă mai bateţi joc de angajaţii din primării, nu vă mai bateţi joc de români şi nu îi minţiţi”, a spus Zetea, nervos.

”Vă creşteţi vouă salariile, vouă, activului de partid”, a intervenit şi deputatul AUR Dan Tănasă.

”Pe primarii ăştia îi scoală cineva din pat, noaptea la ora 3 şi îi forţează să se ducă primari? Nu vă e ruşine? Unu din trei români lucrează pe 1.500 de lei şi vor vreţi să creşteţi salariile la primari”, a spus Tănasă.

”La oameni, la zeci de mii de români”, a răspuns Zetea.

George Simion l-a acuzat de minciună şi pe preşedintele comisiei, Adrian Solomon, de la PSD. ”Minţiţi ca un ordinar”, a spus Simion.

”Doamna Georgeta Simeleone, vă rog frumos, nu aveţi glas”, a replicat Solomon, făcând aluzie la lidera partidului de extremă drapta Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia, FDI), condus de Giorgia Meloni, care a câştigat alegerile în Italia.

”Cum mi-aţi spus? Nu vă e ruşine? Vă măriţi salariile! Ordinarule”, a spus George Simion.

„Extraordinarule!”, i-a răspuns, ironic, Solomon.

Deputatul USR Claudiu Năsui a arătat că nu există soluţii individuale şi trebuie luate măsuri astfel încât să crească toate salariile din România pentru a face faţă creşterii de preţuri.

„Dacă creşteţi numai la primari, numai la parlamentari, nu ne merge mai bine. Dacă vreţi să faceţi faţă creşterii de preţuri, facturilor şi aşa mai departe trebuie să luăm măsuri care cresc toate salariile din România. Îmi doresc să eliminăm ambele creşteri de salarii, şi cea pentru parlamentari şi cea pentru primari. Dacă există soluţii, trebuie implementate pentru toată lumea”, a argumentat deputatul USR.

Preşedintele Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon a punctat faptul că OUG 115/2022 avea aplicabilitate până la 31 decembrie.

„Până la 31 decembrie are această ordonanţă aplicabilitate, şi pe urmă adio. (…) Dar vă place tuturor să faceţi din ţânţar armăsar. Nu şi-a mărit nimeni nici un salariu, camera decizională este aici – Camera Deputaţilor. Prin urmare, Ordonanţa 115 se referă la creşteri de salarii pentru toată lumea din sistemul bugetar care (…) nu a atins salariul maxim. Guvernul PNL-USR nu le-au făcut la timp, dacă ar fi făcut la timp, nu era nicio problemă”, a spus deputatul PSD.

Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a cerut eliminarea proiectului de pe ordinea de zi. „Avem legi pe care le-am votat, pe care le-am publicat în Monitorul Oficial şi nu le aplicăm. Hai să găsim soluţia, să eliminăm această lege astăzi şi să reglementăm pentru viitor. (…) Dacă preţurile cresc în ritmul ăsta, veţi rămâne şi fără primari”, a avertizat deputatul.

Potrivit deputatul PNL Raluca Turcan, la Senat proiectul a suferit „nişte modificări inacceptabile” şi s-a creat impresia că legiuitorul îşi majorează leafa”. „Şi, din nefericire, unele discursuri sau abordări politicianiste şi-au făcut loc în spaţiul public. Cred că se impune să discutăm puţin mai asumat ceea ce se întâmplă cu salarizarea unor oameni, fie că sunt din sectorul public sau privat, într-un context economic dificil”, a adăugat aceasta.

Liderul deputaţilor AUR, Antonio Andruşceac, a solicitat eliminarea discriminărilor salariale şi a anunţat că AUR doreşte respingerea proiectului în totalitate.

Deputata USR Oana Ţoiu i-a acuzat pe cei din comisie „că ridică din umeri”, formaţiunea sa fiind singura care a votat, la Senat, împotriva creşterii salariilor parlamentarilor.

Deputatul PSD Nicolae Pavelescu a anunţat că va vota creşterile salariale pentru parlamentari. „Eu am înţeles că plenul Camerei Deputaţilor ne-a mandat să discutăm amendamentul de la Senat. Aş vrea să discutăm amendamentul ăla, care este, şi să-l votăm. Eu n-am venit aici în haită, să nu mă filmaţi pe mine”, s-a adresat acestuia liderului AUR, George Simon, care filma dezbaterile. „Aşa că voi vota pentru creşterile salariale pentru parlamentari”, a completat Pavelescu.

Deputata UDMR Eva Csep a susţinut majorarea salarială a primarilor, argumentând că edilii localităţilor şi administraţiile locale au nevoie de ajutorul parlamentarilor. Ea a cerut „un pic de respect” pentru dezvoltarea comunităţilor locale: „Vă rog un pic de respect din partea colegilor. (…) Da, primăriile şi comunităţile locale au nevoie de autorul nostru”.

La dezbaterile pe articole, deputaţii au avut intervenţii simultane, după care au strigat mai multe minute unii la alţii, unora fiind-le tăiate microfoanelor.

articolul original.

Majorarea salariilor demnitarilor. Declarații aiuritoare ale aleșilor: „Sunt de bun-simț”

24 September 2022 at 12:12

Majorarea salariilor demnitarilor. Declarații aiuritoare ale aleșilor: „Sunt de bun-simț”

După ce Senatul a amendat o ordonanță a Guvernului și a introdus majorarea indemnizațiilor demnitarilor publici, cei care vor beneficia de bani în plus au încercat să își găsească scuze.

Senatorii au sfidat decizia Curții Constituționale privind majorările salariale din sistemul public și au reintrodus majorarea printr-un amendament votat în plenul Senatului.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței 115/2022 a fost votat în ședința de plen cu 91 de voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR) și 22 împotriva (USR).

Amendamentul de creștere cu 10% a salariilor parlamentarilor, președintelui României, miniștrilor, aleșilor locali, secretarilor și subsecretarilor de stat și șefilor mai multor instituții a fost propus de liderul de grup al UMDR, Turos Lorand, și de senatorul UDMR Fejer Laszlo-Odon, iar aplicarea ar trebui să aibă loc de la 1 noiembrie 2022. Imediat după adoptare, inițiativa a fost criticată de opoziție și de opinia publică, însă demnitarii au încercat să găsească scuze pentru demers.

Explicațiile aberante ale demnitarilor români

Virgil Guran, vicepreședinte al Senatului, contrazice o declarație a lui Ion Iliescu din anii 1990 și susține că „trebuie să învățăm să fim bogați și cinstiți”, nu „sărăci și cinstiți”.

„În ’90 l-am auzit pe Ion Iliescu cum spunea să fim săraci și cinstiți. Eu cred că trebuie să începem să învățăm să fim bogați și cinstiți, și țara o va duce mai bine. Pentru mine nu mă avantajează o creștere de salariu, că Dumnezeu m-a ajutat și am firma mea de 32 de ani și de acolo trăiesc, nu din ce se întâmplă la Parlament. Cred eu că trebuie să terminăm cu această gândire să nu se crească salariile la primari. Eu cred că trebuie să creștem cerințele pentru performanță, și asta e foarte important”, a explicat senatorul PNL.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, s-a arătat nemulțumit de sistemul de salarizare românesc al demnitarilor, comparând salariul său cu al miniștrilor din alte state membre UE.

„Luați-l ca un exercițiu de reflecție. De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de miniștri și nivelurile miniștrilor de salarizare depășesc 15.000 de euro în timp ce un demnitar al României are 2.500 de euro. Și acest lucru spune foarte multe despre ceea ce înseamnă sistemul de salarizare românesc al demnitarilor, pe care poate îl criticăm, față de ceea ce înseamnă al omologilor din străinătate. Să nu credeți că avem niveluri de salarizare care sunt în comparație cu ale altor demnitari sfidătoare, sunt de bun-simț”, a spus Boloș.

O reacție pe tema majorării salariale a demnitarilor a venit și din partea liderului UMDR, care afirmă că este vorba despre salariile funcționarilor din primării, nu pentru parlamentari.

„Problema nu sunt parlamentarii. În acest moment poţi să spui că pentru parlamentari nu trebuie să măreşti salariile, e OK, nu-i nicio problemă, se poate, dar pentru aleşii locali trebuie să faci un pas. Şi asta a fost ideea. A fost o discuţie în coaliţie la un moment dat, şi asta a fost ideea. Nu era vorba de parlamentari. E greşit să ducem discuţia în direcţia de a creşte sau a nu creşte indemnizaţiile parlamentarilor, fiindcă nu asta era ideea. Şi presiunea nu din zona parlamentară a venit, a venit din partea primăriilor, şi nu neapărat din partea primarilor, din partea funcţionarilor”.

O declarație controversată a avut și deputatul UDMR Szabo Odon, care i-a comparat pe demnitari cu chiaburii din perioada comunistă. „Eu nu înţeleg această mânie proletară prin care inclusiv colegi de-ai noştri anatemizează zona administraţiei publice locale şi demnitarii aleşi de parcă ar fi nişte chiaburi, ca şi în comunism.”

Parlamentarul susține că „există un calcul” și așa vor crește salariile în perioada următoare. „Dacă am căzut de acord la un moment dat că această lege este necesară, am votat-o în Parlament, Legea salarizării bugetare nu prevede sume, ci prevede un coeficient, de la 1 la 10 și 12, și atunci, din păcate, în momentul de față, cădem în populisme”, a spus reprezentantul UDMR.

articolul original.

Câtă nerușinare! După ce parlamentarii PSD, alături de PNL, AUR și UDMR, și-au votat salarii mai mari, partidul anunță că nu susține majorările

21 September 2022 at 16:03
By: M.Ex.

Partidul Social Democrat a transmis miercuri, după ce Senatul a votat majorarea salariilor demnitarilor, că va cere în Coaliție ca măsura să nu se aplice și parlamentarilor și altor categorii de bugetari, ci doar aleșilor locali. Pentru majorarea salariilor parlamentarilor și altor demnitari au votat senatorii PSD, PNL, AUR și UDMR. Doar USR a votat împotrivă.
Potrivit PSD, în actualul context economic, „ar fi neadecvat” să fie mărite și salariile parlamentarilor și altor șefi de instituții publice. Senatul a adoptat, miercuri, majorarea indemnizațiilor demnitarilor și creșterea sporurilor cu 25% pentru funcționarii publici implicați în procesul legislativ. Printre indemnizațiile care ar putea fi majorate se numără cele ale parlamentarilor, miniștrilor, primarilor sau președinților de consiliile județene sau locale. Decizia luată de Senat, care este prima cameră sesizată, a fost votată chiar în ziua în care judecătorii CCR au decis că majorările salariale din sistemul public care urmau să se aplice demnitarilor sunt neconstituționale. „PSD va propune în cadrul Coaliției de guvernare ca prevederile proiectului de lege adoptat de Senat referitoare la actualizarea salariilor demnitarilor să nu se aplice parlamentarilor și altor categorii de bugetari, ci doar aleșilor locali. Dacă în privința acestora din urmă o actualizare este justificată având în vedere că nivelul de salarizare este mai scăzut iar calculul încă se face prin raportarea la salariul minim din 2018, în cazul parlamentarilor și altor șefi de instituții publice o astfel de măsură ar fi neadecvată, în actualul context economic”, a transmis, miercuri, PSD. De altfel, la votul din Senat, PSD a atras atenția asupra acestui aspect chiar prin intervenția liderului grupului senatorilor social-democrați, Radu Oprea. „Propunerea Partidului Social Democrat în Guvernul României va fi ca din Anexa IX să fie supus acestei reglementări doar punctul „C” [respectiv punctul care se referă strict la aleșii locali]”, a susținut Oprea, potrivit comunicatului PSD.

articolul original.

Ce lideri nu au fost invitați la funeraliile Reginei Elisabeta

13 September 2022 at 16:48
image

La funeraliile Reginei Elisabeta a II-a vor asista aproximativ 500 de demnitari din întreaga lume, dar nu au fost trimise invitaţii liderilor Rusiei, Belarusului sau Myanmarului, iar Iranul va fi reprezentat la nivel de ambasador.

Funeraliile vor avea loc la Westminster Abbey – biserică istorică ce poate găzdui aproximativ 2.000 de persoane – lunea viitoare, la ora locală 11:00.

”Acesta este cel mai mare eveniment internaţional pe care l-am găzduit în ultimele decenii”, a declarat o sursă de la Whitehall, potrivit căreia efortul echivalează cu organizarea a ”sute de vizite de stat” în doar câteva zile. În mod normal, ar putea fi doar două sau trei pe an, scrie Agerpres.

O provocare logistică, diplomatică şi de securitate uriaşă

Aceasta reprezintă o provocare logistică, diplomatică şi de securitate uriaşă, iar repetiţiile au loc în timpul nopţii.

Invitaţii au fost trimise la sfârşitul săptămânii trecute şefilor de stat din ţările cu care Marea Britanie are relaţii diplomatice. În majoritatea ţărilor, invitaţia se extinde la şeful de stat şi la un invitat. Cu toate acestea, liderii din Rusia, Belarus şi Myanmar nu au primit invitaţii.

Volodimir Zelenski ar putea, de asemenea, să nu fie prezent

Preşedintele SUA, Joe Biden, a fost printre primii care a declarat că va veni cu avionul împreună cu soţia sa, Jill Biden. Mulţi alţi preşedinţi şi monarhi şi-au confirmat prezenţa până acum. Potrivit PA Media/dpa, nu se crede însă că va veni la Londra şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care şi-a făcut timp din organizarea luptei ţării sale împotriva forţelor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a semna o carte de condoleanţe pentru regină.

Downing Street a refuzat luni să comenteze informaţiile potrivit cărora liderii mondiali care vizitează Londra pentru funeraliile de stat ale reginei au fost rugaţi să călătorească cu zboruri comerciale şi vor fi transportaţi cu autobuzul la Westminster Abbey.

Se pare că preşedintele american are permisiunea de a lua maşina prezidenţială blindată, cunoscută sub numele de „Bestia”, în timp ce alţi lideri vor trebui să ia autobuzul. Sute de mii de oameni sunt aşteptaţi să se adune pe străzile capitalei în timpul funeraliilor.

Sicriul reginei va rămâne în Westminster Hall până luni, când va fi dus în procesiune de la Palatul Westminster la Westminster Abbey pentru slujba de înmormântare.

articolul original.
  • There are no more articles
❌