ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

România exportă mai multe produse din tutun încălzit decât țigarete

20 September 2022 at 10:19

Exportul cu produse din tutun încălzit contribuie masiv la reducerea deficitului comercial al României, potrivit unui comunicat transmis de Philip Morris România.

În 2021, exporturile de produse din tutun încălzit au depășit exporturile de țigarete, în condițiile în care România este al doilea cel mai mare producător de țigarete din Europa, alături de Germania. Exporturile totale de produse din tutun încălzit au atins în 2021 cifra de 723 milioane de euro, în timp ce exporturile de țigarete ale României s-au situat la 617 milioane de euro.

Contribuția este semnificativă, dacă avem în vedere faptul că România a închis anul 2021 cu un deficit comercial de 23,69 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro peste nivelul din anul anterior. Exporturile de bunuri au crescut în 2021 la 74,7 miliarde de euro, în timp ce nivelul importurilor a ajuns la valoarea de 98,3 miliarde de euro.

Philip Morris România contribuie în mod susținut la reducerea deficitului comercial. Peste 90% din producția fabricii din Otopeni este exportată în 54 de țări de pe 5 continente. Valoarea exporturilor a crescut de 7 ori față de anul 2016 și a depășit exporturile fabricii Philip Morris International (PMI) din Italia.

„Am făcut investiții semnificative în dezvoltarea acestor produse inovatoare: aproape 600 de milioane de dolari de când am început transformarea fabricii din Otopeni într-o unitate de producție de ultimă generație. Ne mândrim cu faptul că în 2021 exporturile de produse din tutun încălzit fabricate în România au depășit exporturile de țigarete. Aceste realizări sunt dovada angajamentului nostru ferm față de România.

Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris Romania

Cu toate acestea, țigările continuă să domine alegerile celor 5 milioane de consumatori adulți din România.  Adoptarea alternativelor mai puțin nocive, precum IQOS, este încă la un nivel scăzut față de alte state europene, iar acest lucru se datorează, în special, nivelului ridicat de dezinformare care persistă în legătură cu produsele care încălzesc tutunul. ”, a declarat Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris Romania.

România rămâne o componentă importantă a angajamentului ferm al PMI de a construi un viitor fără fum. Acest lucru se reflectă în investițiile semnificative ale PMI în România, în perioada 2017-2021. La nivel mondial, doar opt fabrici produc consumabile pentru IQOS, dintre care trei se află în Uniunea Europeană. România este una dintre ele, alături de fabricile din Italia și din Grecia.

Dragoş  Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris Romania

„Ne-am dori ca și mai mulți fumători români să beneficieze de pe urma acestor inovații care sunt fabricate în România cu mână de lucru românească. Din păcate, țara noastră este una dintre puţinele din UE în care vedem o creştere a prevalenţei fumatului, iar noi credem că fumătorii merită o soluţie pragmatică care să-i facă să renunțe la ţigări în număr cât mai mare. Astăzi o astfel de soluţie există. O politică bazată pe reducerea riscurilor este adecvată și ar contribui semnificativ la înlocuirea țigărilor în rândul celor 5 milioane de români care altfel ar continua să fumeze. Acesta ar fi un pas extrem de important către o Românie fără fum.”, a declarat Dragoş  Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris Romania.

În ultimii ani, cercetări intense au demonstrat că produsele fără fum sunt substanțial mai puțin nocive decât țigările și reprezintă o alternativă mai bună pentru fumători. În ultima perioadă, organizații și experți în sănătate din mai multe țări europene solicită o legislație care să facă o distincție clară între țigările clasice și produsele fără fum. Unii specialiști propun clasificarea și reglementarea produselor în funcție de gradul de nocivitate. State precum Suedia, Japonia și Marea Britanie, care au decis să trateze în mod diferit produsele fără fum, în funcție de cât sunt de dăunătoare pentru sănătate, au avut rezultate notabile în reducerea incidenței fumatului.

„Vom continua să investim în inovație, în alternative mai bune la continuarea fumatului, deoarece înlocuirea țigărilor cu alternative mai puțin nocive va fi posibilă doar dacă fumătorii adulți au acces la produse fundamentate științific și la informații corecte despre acestea.” – Daniel Cuevas, Managing Director Philip Morris Romania.

articolul original.

Avem o economie tot mai slăbită! Datoria externă, în creștere

13 September 2022 at 11:39

Deficitul de cont curent, indicatorul care arată cât de slăbită este economia României, s-a adâncit consistent în primele șapte luni ale anului, iar datoria externă totală a crescut în aceeași perioadă cu 5,8 miliarde de euro. Acestea sunt cele două vești rele de la Banca Națională a României. Vestea bună este că investițiile directe ale nerezidenților a crescut cu aproape 44%.

În perioada ianuarie – iulie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14,931 mililarde de euro, comparativ cu 9,122 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului trecut. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 5,292 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde de euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 2,492 miliarde de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 316 milioane euro.

Datele referitoare la deficitul de cont curent ne arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult întrucât nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează.

În perioada ianuarie – iulie 2022, datoria externă totală a crescut cu 5,816 miliarde de euro, ajungând la 140,433 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 96,343 miliarde de euro la 31 iulie 2022 (68,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2022 nivelul de 44,090 miliarde de euro (31,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,7 la sută față de 31 decembrie 2021.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniae au însumat 5,505 miliarde de euro (comparativ cu 3,83 miliarde de euro în perioada ianuarie – iulie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,153 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,352 miliarde de euro.

articolul original.

Deficitul balanţei comerciale a crescut cu aproape 5,9 miliarde euro

9 September 2022 at 09:21
By: (R.C.)

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele şapte luni ale acestui an a crescut cu aproape 5,9 miliarde euro, la 18,77 miliarde euro, în condiţiile în care exporturile au urcat cu 23,9%, iar importurile s-au majorat cu 29%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

Exporturile FOB au însumat 52,67 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 71,44 miliarde euro, în perioada ianuarie – iulie 2022.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 38,16 miliarde euro la expedieri şi de 50,36 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,4% din total exporturi şi 70,5% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie – iulie 2022 a fost de 14,51 miliarde euro la exporturi şi de 21,08 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,6% din total exporturi şi 29,5% din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,8% la export şi 32,4% la import) şi alte produse manufacturate (30,7% la export şi 29,4% la import).

În luna iulie, exporturile FOB au însumat aproape 7,9 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 11,22 miliarde euro, rezultând un deficit de 3,32 miliarde euro.

Faţă de luna iulie 2021, exporturile din luna iulie 2022 au crescut cu 24,1%, iar importurile au crescut cu 31,2%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

articolul original.

Deficit de personal în medicina de urgenţă din România. Arafat: „Avem nevoie de încă cel puţin dublu numărului medicilor”

3 September 2022 at 14:39

Deficit de personal în medicina de urgenţă din România. Arafat: „Avem nevoie de încă cel puţin dublu numărului medicilor”

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, consideră că ”urgenţa maximă” în ceea ce priveşte atât serviciul SMURD, cât şi unităţile de primiri de urgenţe rămâne resursa umană, relatează news.ro. Arafat a spus că deficitul de personal este unul ”foarte serios” în acest sistem.

”La nivelul unităţilor de primiri urgenţă avem nevoie de încă cel puţin dublu numărului medicilor de urgenţă, acum avem în jur la 900-950 de medici specialişti de urgenţă şi va trebui să atingem aproape 2.000 de medici de urgenţă. Asta nu putem să o imputăm nimănui. Avem posturi de rezidenţiat, avem pregătire, nu poţi să-i pregăteşti toţi peste noapte. Pregătirea unui medic de urgenţă înseamnă cinci ani. Nici nu poţi să vii să spui că ai pe hârtie un număr de medici şi să transformi pe unii în medici de urgenţă peste noapte. S-a mai făcut asta în 2001 şi a fost o catastrofă, între 2001 şi 2005”, a declarat Raed Arafat, vineri, la Euronews România, potrivit news.ro

Potrivit acestuia, România a pierdut numeroşi medici ATI şi de urgenţă după reducerea salariilor cu 25% din perioada 2010-2011, însă între timp exodul medicilor nu a cunoscut o asemenea amploare.

El a arătat că este nevoie de predictibilitate şi previzibilitate în acest sistem, menţionând că tot timpul este nevoie de investiţii. Arafat a spus că e nevoie de un program anual de reînnoire a bazei materiale.

”Soluţia optimă este să ai un program previzibil, multianual, de înlocuire pe baza datelor pe care le avem de uzură şi de utilizare a lor”, a explicat Arafat, subliniind că acest lucru este valabil şi pentru echipamentele cu care sunt dotate unităţile de primiri urgenţe, care au nevoie de propria aparatură şi nu de echipamente comune ale unităţilor de primiri urgenţe şi ale spitalelor, pentru că în aceste cazuri activitatea din UPU duce la întârzieri, întrucât echipamentul e folosit concomitent pentru bolnavii internaţi şi pentru cei din urgenţă.

articolul original.

Angajarea medicilor fără concurs, soluția președintelui CMR pentru „România medicală fără medici”

31 August 2022 at 08:02

Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, propune ca angajarea medicilor să se facă printr-un simplu interviu, în județele cele mai afectate de deficitul de specialiști.

Actul medical și calitatea acestuia sunt din ce în ce mai fragile, în condițiile în care o treime din județele României se confruntă cu o criză acută de medici. Autoritățile nu găsesc însă nicio modalitate prin care să rezolve această situație. În încercarea de a veni, pe de o parte, în ajutorul colegilor care sunt nevoiți să muncească de 2-3 ori mai mult pentru a suplini lipsa specialiștilor din zonele deficitare, dar și în ajutorul pacienților care de multe ori nu au de la cine să primească îngrijirile medicale de care au nevoie, conducerea Colegiului Medicilor din România (CMR) a luat țara la pas și încearcă, împreună cu colegii, cu autoritățile locale și politicienii din teritoriu, să găsească mijloacele prin care să se rezolve, măcar parțial, aceste probleme.

Județul Tulcea fiind unul dintre cele mai afectate de criza de medici, primul popas a fost făcut aici, unde după ce au discutat cu factorii de decizie locali și cu reprezentanții medicilor, reprezentanții CMR au prezentat concluziile și propunerile, în cadrul unei conferințe de presă.

Prof. Dr. Damiel Coriu

În România, cel puțin 10 județe sunt defavorizate din punct de vedere al resursei umane în domeniul medical, având mai puțin de 500 de medici, așa cum a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, atrăgând atenția că majoritatea specialiștilor se orientează către marile centre universitare, unde li se oferă condiții mai bune de a profesa.

Profesorul Coriu a arătat că din cein 55.000 de medici câți are România la ora actuală, peste 50% sunt concentraţi în Bucureşti, Dolj, Cluj, Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi, în timp ce celelalte 36 de judeţe sunt nevoite să-și împartă cei 27.000 de medici rămași. Mai mult, în 424 de localități din țară nu există niciun medic de familie, iar majoritatea spitalelor județene, municipale și orășenești se confruntă cu deficiențe majore în specialități medicale precum Medicina de urgență, Cardiologia, Nefrologia, Alergologia, Hematologia, Pediatria, Neonatologia, Pneumologia, Gastroenterologia etc., iar despre Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică sau Neurochirurgie nici nu se poate discuta. „Vorbim despre două Românii. De ce? Pentru că a doua parte a României nu oferă, din nefericire, condiţiile necesare practicării unui act medical de calitate, în siguranţă”, a punctat profesorul Coriu.

Președintele CMR consideră că o soluție pentru rezolvarea deficitului de medici din cele 10 județe „defavorizate” ar fi angajarea medicilor fără concurs. Ar trebui făcută o diferențiere în ceea ce privește condițiile de angajare între orașele mari, precum Capitala, și județele cu deficit de medici. Este nevoie de anumite schimbări legislative, care să modifice modul în care sunt accesate posturile care vor fi scoase la concurs în viitorul apropiat. Ne dorim ca acest concurs pe post să fie desființat, să fie un simplu interviu. Ne dorim o diferențiere în ceea ce privește condițiile de angajare față de orașele mari, precum Capitala, unde se dă concurs pe post. În județele cu deficit mare de medici, angajarea să fie pe bază de interviu. Oricum va fi o perioadă de probă, determinată, şi atunci văd dacă respectivul medic este calificat şi-l reţin. Dacă nu, pot să închei contractul cu dânsul. Noi vrem să simplificăm procedura”, a propus președintele CMR, prof. univ. dr. Daniel Coriu, care spune că problema s-ar putea rezolva prin inițierea unor nodificări legislative în acest sens.

Din delegația CMR au făcut parte și vicepreședinții dr. Valeria Herdea și dr. Gindrovel Dumitra, care au subliniat că implicarea autorităților locale este esențială în crearea condițiilor care pot atrage medici în zonele deficitare. 

Pofesorul Coriu a subliniat că „județul Tulcea are anumite particularități. În primul rând are cel mai mic număr de medici – în jur de 270, cel mai mic număr de medici din țară, la care se adaugă și particularitățile geografice – există o zonă foarte largă de acoperit” și că trebuie ținut cont de aceste aspecte. Președintele CMR a sugerat chiar că în județul Tulcea se poate pilota un proiect de intervenție pentru revitalizarea sistemului de sănătate, printr-un parteneriat între autoritățile publice din județ, structurile profesionale și instituțiile centrale cu atribuții în domeniu.

În cadrul întâlnirii, preşedinta filialei teritoriale a Colegiului Medicilor din Tulcea, dr. Emilia Stamate, a prezentat câteva propuneri pentru revitalizarea sistemului de sănătate, pe care organizația profesională le consideră prioritare: rezidențiatul pe post, acreditarea SJU Tulcea ca centru de pregătire și îndrumare a rezidenților și eliminarea din Contractul-cadru a prevederii care depunctează medicii de familie care au o capitație mai mare de 2.200 de pacienți.

Daniel Coriu, Horia Teodorescu

Președintele CMR a mai spus că multe spitale din țară se confruntă cu lipsa medicilor, dar a subliniat că în Tulcea „acest număr scăzut al medicilor impactează la orice nivel – există doar cinci medici care asigură permanența în tot ceea ce înseamnă medicină de urgență, avem un număr foarte mic de medici de familie – doar 80 față de necesarul de 122. Probleme avem și la Spitalul Județean de Urgență, unde avem specialități deficitare – Pediatria, Neonatologia, dar și specialități complet absente, precum Alergologia și Hematologia, iar asta creează multe dificultăți în asigurarea actului medical”, a mai spus dr. Coriu.

În cadrul conferinței de presă, preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, a spus că instituția pe care o reprezintă se implică în susținerea sistemului medical și derulează deja „şapte proiecte, în valoare de 70 de milioane de euro, pentru modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă. Vă spun că Tulcea se poate lăuda cu cea mai mare investiţie din România finanţată cu fonduri europene pentru o unitate sanitară. Avem într-adevăr şi o problemă de accesibilitate, care ar putea fi atenuată după finalizarea podului de peste Dunăre”. În plus, CJ le oferă medicilor care se angajează în SJU, locuinţe şi le asigură o parte din cheltuielile de întreţinere.

Vizita in localitatea Crisan

Prefectul Alexandru Dan Munteanu a ținut să mulțumească personalului medical care, în ultimii doi ani „a fost pus în fața unor situații greu de imaginat, generate de contextul pandemic. Le mulțumesc pentru felul în care au gestionat această perioadă și îmi doresc ca mulțumirile mele să nu fie tardive. Delta, fiind o zonă cu un specific aparte, e limpede că se confruntă și cu probleme specifice, dar este vizibil că instituțiile își dau mâna, căutând cele mai bune soluții pentru a crește calitatea actului medical”, a spus prefectul, încrezător că se va găsi o rezolvare, odată ce „a fost făcut cel mai important pas, acela de a așeza la aceeași masă oameni care pot schimba ceva”.

La întâlnirea de lucru pe tema identificării de soluții pentru atragerea medicilor și dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătățirea asistenței medicale în județul Tulcea au mai participat Ștefan Ilie – Primarul Municipiului Tulcea, deputat Mirela Furtună, directoarea generală a CJAS Tulcea, Eugenia Vasile, și cea a DSP, Carmen Caloianu.

Delegația CMR, însoțită de autoritățile locale, au vizitat și localitatea Crișan, zonă fără asistență medicală.


articolul original.

Cristian Popa, membru în CA al BNR: ‘Dacă schema de plafonare ar rămâne așa cum este, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB’

23 August 2022 at 18:15
image

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), precizează că în cazul în care schema de plafonare şi compensare ar rămâne în forma actuală şi ar costa 40 de miliarde de lei, există posibilitatea ca deficitul bugetar să sară la 9% din PIB în acest an.

Consiliul Fiscal ne spune că realist deficitul este 7% din PIB şi ne mai spune că se bazează pe o cifră relativ redusă de cost al schemei de plafonare şi compensare. Deci, dacă schema de plafonare ar rămâne aşa cum este şi ar costa 40 de miliarde de lei, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB„, a spus Cristian Popa, la „Europa Liberă”.

Întrebat cum vedere majorările de salarii în sectorul bugetar, el a spus că mixul de politici, monetară, pe care o face BNR, şi fiscală, pe care o face Guvernul, e ca maşina cu două volane. Când inflaţia e mare trebuie ca politicile economice să frâneze această inflaţie.

Un şofer frânează şi acela suntem noi, la Banca Naţională. Deja de un an călcăm încet, încet frâna. Însă, pe partea cealaltă, a deficitului fiscal, nu vedem o frânare şi atunci avem un singur şofer cu un singur volan care frânează. Riscul acesta fiscal tot creşte, aş spune, şi nu ne ajută. Acum două luni vorbeam de creşteri de taxe tocmai pentru reducerea deficitului, vorbeam de solidaritate, acum vorbim de creşterea cheltuielilor. Înţeleg că sunt presiuni sociale. Înţeleg că inflaţia îi afectează pe toţi românii, însă ajungem la această disciplină fiscală. Dacă nu o ai, vei crea probleme şi mai mari în viitor„, a afirmat Cristian Popa, conform agerpres.ro.

De asemenea, întrebat care este pericolul creşterii salariilor bugetarilor, Cristian Popa a punctat că pericolul îl constituie un deficit mai mare.

articolul original.

Adrian Vasilescu, despre ceea ce poate face BNR în privința ROBOR: ‘În afară de o atenționare morală nu. Nimeni nu are nicio prerogativă și nimeni în țara asta n-are prerogativă’

20 August 2022 at 15:18
image

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a explicat la B1TV că: ”Datoria publică este făcută pentru a acoperi deficitul bugetar. Deficit bugetar care se acoperă în exclusivitate din împrumuturi unele externe, altele interne. Mulți se întreabă, și am văzut în emisiuni unde se duce datoria publică. Acolo se duce, în acoperirea deficitului bugetar deficitul bugetar care este mare în România. Practic, suntem în deficit excesiv. Singura țară din Uniunea Europeană, cu veniturile la buget raportate la PIB mici, sunt cam 30 la sută. Aici nu putem să dăm vina pe Ministerul de Finanțe că Ministerul de Finanțe aduă și plătește. Este vorba de societatea românească în ansamblu. Absolut societatea românească, începând cu școala și începând cu toate forțele din această societate, care ar trebui, asemenea danezilor, norvegienilor, finlandezilor, suedezilor să se ocupe mai mult de educația financiară, de înțelegerea lucrurilor în această țară. Ei nu se ocupă. Și nu este vorba numai de autorități. Este vorba de societatea întreagă”.

În ceea ce privește dobânzile mari la care se împrumută țara noastră, consultantul a spus că: ”Afirmația conform căreia România se împrumută scump este una relativă”, a explicat economistul și a continuat: ”Este relativă în sensul că dacă mai demult, cu doi ani în urmă, noi ne împrumutam cu 9% și ungurii cu 2%. În amintirea multora a rămas această diferență. Ei bine, în momentul de față ungurii se împrumută mai scump decât noi”.

Despre Bulgaria, Vasilescu că o trebuie scoasă din calcul pentru că Bulgaria? Nu scoatem din evidente, pentru că Bulgaria este în ceea ce se numește consiliu monetar. Are o constrângere financiară și nu poate ieși din ea. Uneori, când nu te poți împrumuta, și Bulgaria nu prea se poate împrumuta e chiar rău. De fapt, în cărțile de economie scrie că deficitele trebuie să meargă până acolo unde se pot acoperi nevoile țării. Și nevoile țării sunt mari”.

Despre măsurile pe care Guvernul ar trebui să le ia în cazul în care datoria publică se duce la 60%, Adrian Vasilescu a spus că: ”Noi trebuie să privim și la ce se întâmplă în Europa, că din 2012 și până acum Europa suferă de o criză a datoriilor și a datoriilor publice, în primul rând. Sunt țări care se împrumută. Italia este, din păcate, campioană, Greciei este și ea campioană la 140% peste Produsul Intern Brut. Noi suntem la 50 la sută și avem încă o marjă de 10 puncte procentuale, de la 50 până la 60 la sută. Până să atingem plafonul pe care îi arată ca linie roșie, Uniunea Europeană. Un lucru pe care îl spune și  Italiei și Greciei dar aceste țări nu ascultă”.

În ceea ce privește scăderea ROBOR de la intervenția lui Mugur Isărescu, Adrian Vasilescu a precizat că:

”Banca Națională nu este minister și băncile nu sunt în subordinea sa. Băncile sunt controlate de Banca Națională sub aspectul legalității. Ăsta e rolul Băncii Naționale în sistemul bancar. Este un arbitru al legalității când băncile încalcă legea. Banca Națională intervine și de multe ori sancțiunile sunt grave. Ei, când spune guvernatorul că au cam sărit calul, a folosit această nuanță pentru că Banca Națională nu controlează băncile sub aspectul dobânzilor, iar ROBOR-ul  este o dobândă, se stabilește pe piața interbancară. În fiecare zi, la ora 11, având zece bănci care au cam 80 la sută din totalul activelor sistemului bancar, deci cele mai mari zece bănci discută,  stabilesc condițiile în care să se împrumute băncile între ele. Dar mai este ceva. Băncile se împrumută și de la Banca Națională”.

Despre ceea ce poate face BNR în privința ROBOR, Vasilescu a spus că: ”În afară de o atenționare morală nu. Nimeni nu are nicio prerogativă și nimeni în țara asta n-are prerogativă, așa cum nimeni nu vine și spune Carrefour-ului cu cât să vândă pătrunjelul”.

Mai departe, despre nivelul până la care ar putea ROBOR să scadă, economistul a spus că: ”Faptul că băncile au scăzut ROBOR după atenționarea făcută de Mugur Isărescu arată de fapt că acestea au recunoscut că, întradevăr, au sărit calul”, conform dcbusiness.ro.

articolul original.

Adrian Câciu, contrazis de către Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%

18 August 2022 at 17:01

Un gol de aproximativ 9 miliarde de lei va fi înregistrat, reprezentând aproape 0,66% din PIB, raportat la țintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, consideră Consiliul Fiscal.

De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

„Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei.

Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

„Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

În contextul în care Consiliul Fiscal a apreciat, la veniturile bugetare, „probabilă manifestarea unui gol de venituri”, Adrian Câciu a fost întrebat joi dacă există probabilitatea să vină o criză în România.

„Situația este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată și înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut și conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situații și întreruperi de lanțuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a răspuns ministrul.

Câciu a adăugat: „Există riscul. Deci nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori proxy – de exemplu producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate, cel puțin pe trimestrul 3 și 4 și trebuie să iei niște măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, ieșire în forță: ‘Nu s-a discutat în niciun moment naționalizarea pilonului II de pensii în coaliția de guvernare’

12 August 2022 at 05:15
image

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a venit cu precizări importante pentru pensionarii din România, după ce au apărut zvonuri potrivit cărora la Ministerul Finanţelor s-ar pregăti un plan pentru naţionalizarea pilonului II.

Marius Budăi, adevărul despre naţionalizarea pilonului II

Ministrul Muncii anunţă că cei din coaliţia de guvernare nu au discutat până acum despre naţionalizarea sistemului de pensii. Deşi a recunoscut că există un deficit egal cu contributia la bugetul de pensii private de 12 miliarde, ministrul spune că acesta nu are nicio legătură cu vreo intenţie de a naţionaliza pilonul II.

„Nu s-a discutat in niciun moment nationalizarea pilonului II de pensii în coaliţia de guvernare. E adevărat că e un deficit egal cu contributia la bugetul de pensii private de 12 miliarde. Sunt cifrele care nu mint niciodata, dar asta nu are nicio legatura cu vreo intentie de a nationaliza pilonul II de pensii.

Este adevărat că au fost niste probleme din cauza inflatiei, au fost niste scaderi din active, insă există provizioane create de către administratori astfel încât sa nu incasam mai putin decat am depus.

In lege exista aceasta prevedere cu provizioane. Este nevoie clar de o discutie aplicata care sa clarifice aceste lucruri”, a explicat ministrul Muncii la România tv.

Ce garanții sunt în lege că românii își vor primi sumele cuvenite?

„Conform prevederilor art. 138 alin. (1) din Legea nr. 411/2004, administratorii fondurilor de pensii trebuie să menţină permanent un volum al provizioanelor tehnice corespunzător obligaţiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii private administrate, respectiv pentru acoperirea riscurilor aferente garanţiei investiţionale minime obligatorii, sau, dacă este cazul, şi a riscurilor aferente garanţiilor suplimentare asumate de administrator prin prospectul schemei de pensii.

Provizionul tehnic reprezintă volumul adecvat de active corespunzător angajamentelor financiare rezultate din portofoliul de investiţii care acoperă riscurile biometrice şi pe cele privind investiţiile.

Prin urmare, niciun participant care solicită plata activului, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare, nu poate primi mai puțin decât valoarea garantată, respectiv valoarea contribuţiilor plătite de către participant, pe întreg parcursul perioadei active, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.”, au mai precizat pentru HotNews.ro reprezentanții ASF.

Peste 7200 de români au solicitat plata pensiilor cuvenite din Pilonul II în primele 5 luni din acest an. Dintre aceştia, 4.843 au solicitat plata unică și 2.358 au solicitat plata eșalonată, conform româniatv.net

articolul original.

Guvernatorul Mugur Isărescu: ‘O recesiune în România ar agrava situația fiscală. Nu este bine nici să majorăm veniturile, nici să tăiem cheltuielile’

9 August 2022 at 20:30
image

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că în urmă cu o lună şi jumătate se spunea că nu vom mai avea finanţare externă sau internă şi că Ministerul de Finanţe nu va mai avea bani de pensii, iar acum Guvernul s-a împrumutat cinci miliarde. El a precizat că cine se întreabă de ce Executivul s-a împrumutat să se uite la posibilitatea de a reduce deficitul fiscal.

Mugur Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, cum vede situaţia în care Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu încă un miliard de euro la o dobândă de peste 8 la sută pe an şi că România are cele mai mari dobânzi la împrumuturi din regiune, chiar mai mari decât Ungaria, care are o “situaţie financiară urâtă”

“Comparativ cu Ungaria am avut dobânzi mai mari şi de o lună şi jumătate dobânzile noastre sunt în sus şi în jos, faţă de Ungaria cam la acelaşi nivel. Din punctul nostru de vedere, într-adevăr, au fost dobânzile cele mai mari pentru că am avut deficitele cele mai mari. Dumneavoastră spuneţi că Ungaria are o situaţie mai urâtă? Să îmi explicaţi care este situaţia mai urâtă, au şi ei probleme mari, dar deficitele gemene, cum le spunem, deficitul fiscal şi deficitul de cont curent la noi au fost de doi ani de zile foarte mari. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană declarată cu deficite excesive şi cu nevoia de a lua măsuri şi observaţi cât de greu este să luăm aceste măsuri. Nu este bine nici să majorăm veniturile, nici să tăiem cheltuielile”, a afirmat Isărescu.

El a menţionat că reducerea deficitului fiscal este o problemă cu care se confruntă Guvernul. 

“Reducerea deficitului fiscal este o problemă dificilă cu care se confruntă România, Guvernul şi bineînţeles că suntem pentru o reducere sustenabilă care să nu creeze recesiune. O recesiune în România ar agrava situaţia fiscală. Deci nu suntem acum campioni. Suntem campioni împreună cu Ungaria şi sperăm că treptat, cu această prognoză, să ajungem cum am fost şi cu inflaţia, am fost campioni la inflaţie şi nu am ajuns codaşi la inflaţie, am ajuns pe un 7-8, aşa şi la ratele de dobândă. Esenţială însă este reducerea deficitului fiscal”, a transmis guvernatorul BNR.

El a explicat că Guvernul se împrumută deoarece deficitul este mare. 

“Apropo, este remarcabil, nu ştiu dacă nu v-a surprins maniera în care s-a reuşit, în urmă cu o lună, o lună şi jumătate se spunea că nu o să mai avem finanţare externă sau internă şi că Ministerul de Finanţe nu o să aibă bani de plătit pensii. Remarcaţi că a luat 5 miliarde. Suma este mare. Pentru cei care vorbesc despre de ce s-a împrumutat Guvernul îi invit să se uite în primul rând la posibilitatea de a reduce deficitul fiscal. Deci, Guvernul se împrumută pentru că deficitul este mare şi pentru că apar dificultăţi mari în a reduce deficitul fiscal”, a precizat Mugur Isărescu, conform news.ro

Citește și:

articolul original.

Ciolacu: Nu putem aloca 3% din PIB speculei din energie. Trebuie să găsim soluții predictibile cel puțin până în 2025

9 August 2022 at 15:00
By: M.Ex.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți că în perioada următoare în coaliție vor fi discutate „două, trei variante” privind prețurile din energie, urmând ca până la 1 septembrie să fie gata actele normative. Ciolacu a criticat liberalizarea și a precizat că cel puțin pentru consumatorul casnic trebuie să se vină cu o reglementare a prețului. „Nu putem aloca 3% din PIB speculei din energie”, a spus liderul PSD, referitor la compensarea prețurilor în baza ordonanței de urgență adoptată în acest an, valabilă până în luna aprilie a anului viitor.
„Guvernatorul BNR a spus un lucru corect, cea mai mare parte a inflației a venit din prețul care a explodat la energie. Decizia cea mai corectă, făcută atunci pe colțul mesei, pentru că se pierduse timpul și nu s-au luat decizii când trebuia, și atunci am venit cu acea compensare și a diminuat și inflația. Acea liberalizare a prețurilor în energie a fost o tâmpenie. Trebuia să gândești un astfel de fenomen”, a declarat acesta.
„Noi am mai făcut o mare tâmpenie. S-a vândut energia pe anul acesta. Nu mi-aș dori să ajungem la un conflict în coaliție, dar trebuie o reglementare pe zona casnică unde putem acoperi din producția proprie. Vom vedea. Am vândut energia cu 3-400 de lei și acum se vinde cu 2-3.000 de lei. Pe producători i-am supraimpozitat iar cei care vând pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare de energie electrică) nu există nicio reglementare. În această zonă trebuie intervenit. În acest moment trebuie venit cu o soluție foarte rapidă până se face rectificarea. Și avem 3 soluții, vrem să le detaliem în ședința de coaliție. Credem că va fi una și săptămâna asta. Trebuie să găsim soluții predictibile pe o perioadă mai lungă de timp, cel puțin până în 2025. Pe zona casnică este exclus să nu se vină cu o reglementare. Noi acum avem un preț suportabil”, a declarat președintele PSD.
Ciolacu s-a arătat nemulțumit de ministrul Energiei despre care a spus că trebuia să vină cu soluții. „Politica energiei, într-o țară, o face ministrul Energiei”.
„Nu se mai poate continua pe o perioadă lungă pe această ordonanță. Există 2-3 variante pe care le vom discuta. Nu putem aloca 3% din PIB speculei din energie, cât e bugetul educației. Momentan avem compensare. S-a acționat la timpul potrivit. În acest moment, această compensare trebuia să fie pe o perioadă limită și ministerul Energiei să vină cu anumite soluții”, a spus liderul PSD.
„Vom veni cu abordări punctuale pe fiecare domeniu: casnic, imm-uri, zona alimentară. Nu am spus că nu vreau supraimpozitare. Poate găsim o soluție mai simplă de abordat. În acest moment, avem 0,68, 0,8, nu sunt probleme. Suportă încă bugetul de stat. Eu zic că până în 1 septembrie trebuie luată această decizie. Se întrevăd trei acte normative și cu reglementarea și tot ce înseamnă ANRE. La PSD ieri am avut întâlnire 3 ore și la coaliție voi merge cu variante. Dar, categoric, politica o face ministerul Energiei”, a declarat acesta.
Marcel Ciolacu mai spune că România este acoperită în ceea ce privește consumul de gaze, însă „la energie electrică suntem descoperiți cu aproape 15%”. Acesta a mai spus că nu avem cele mai mari prețuri din UE și a dat asigurări că „nu se pune problema că România rămâne fără energie”.

articolul original.

Mugur Isărescu: Suntem singura ţară din Uniunea Europeană declarată cu deficite excesive

9 August 2022 at 11:35

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că în urmă cu o lună şi jumătate se spunea că nu vom mai avea finanţare externă sau internă şi că Ministerul de Finanţe nu va mai avea bani de pensii, iar acum Guvernul s-a împrumutat cinci miliarde. El a precizat că cine se întreabă de ce Executivul s-a împrumutat să se uite la posibilitatea de a reduce deficitul fiscal, informeaza news.ro.

“Comparativ cu Ungaria am avut dobânzi mai mari şi de o lună şi jumătate dobânzile noastre sunt în sus şi în jos, faţă de Ungaria cam la acelaşi nivel. Din punctul nostru de vedere, într-adevăr, au fost dobânzile cele mai mari pentru că am avut deficitele cele mai mari. Dumneavoastră spuneţi că Ungaria are o situaţie mai urâtă? Să îmi explicaţi care este situaţia mai urâtă, au şi ei probleme mari, dar deficitele gemene, cum le spunem, deficitul fiscal şi deficitul de cont curent la noi au fost de doi ani de zile foarte mari. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană declarată cu deficite excesive şi cu nevoia de a lua măsuri şi observaţi cât de greu este să luăm aceste măsuri. Nu este bine nici să majorăm veniturile, nici să tăiem cheltuielile”, a afirmat Isărescu.

El a menţionat că reducerea deficitului fiscal este o problemă cu care se confruntă Guvernul.

“Reducerea deficitului fiscal este o problemă dificilă cu care se confruntă România, Guvernul şi bineînţeles că suntem pentru o reducere sustenabilă care să nu creeze recesiune. O recesiune în România ar agrava situaţia fiscală. Deci nu suntem acum campioni. Suntem campioni împreună cu Ungaria şi sperăm că treptat, cu această prognoză, să ajungem cum am fost şi cu inflaţia, am fost campioni la inflaţie şi nu am ajuns codaşi la inflaţie, am ajuns pe un 7-8, aşa şi la ratele de dobândă. Esenţială însă este reducerea deficitului fiscal”, a transmis guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul a explicat că Guvernul se împrumută deoarece deficitul este mare.

articolul original.

Isărescu afirmă că băncile au „sărit calul” ducând ROBOR peste dobânda-cheie

9 August 2022 at 09:54

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației iar veștile nu sunt prea bune pentru români.

„Aveți determinanții inflației, nu-i mai menționez, în principal evoluția prețurilor în sectorul energetic. Inflația ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, nu este numai în România”, a precizat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Isărescu a arătat că, deși prețurile sunt mari, România nu este fruntașă în Europa la acest capitol.

„Aveți indicele armonizat al prețurilor de consum în Europa, ca să putem face o comparație, România nu este fruntașă – între ghilimele – în acest domeniu. Suntem pe locul 7, ceva mai mult decât media inflației în Uniunea Europeană, de 9,6 la sută. Dar mai importante mi se par două lucruri. În primul rând, și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5 la sută. Un studiu arată câte țări, din 60 analizate, mai au o inflație mai mică de 2 la sută sau egal cu 2 la sută, o țintă acceptată pe plan mondial. Observați că, în acest moment, avem 0 țări cu inflație scăzută de 2 la sută. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai arătat că în România accelerarea ratei inflației s-a datorat creșterii prețurilor la energie, subliniind că în condițiile în care nu ar fi existat o schemă de compensare inflația ar fi sărit de 20%.

Mai mullt, Isărescu nu este deloc optimist în ceea ce privește piața muncii, cu atât mai mult cu cât deficitul forței de muncă este în creștere.

„Rata inflației și-a identificat creșterile. Indicele mediu anual al IPC este totuși cu o singură cifră dar urmează să crească în funcție de inflația anuală. 

Inflația scăzută nu este nicăieri mai jos de 2%. În România accelerarea ratei inflației s-au datorat energiei, combustibililor, utilităților dar și bunurilor alimentare. Dacă nu era schema de compensare la utilități, inflația sărea de 20%! 

Criza energetică alimentată de situația geo-politică au favorizat creșteri în cazul carburanților până în urmă cu câteva săptămâni. Prețul țițeiului a dus la creșterea prețului la carburanți. Influența prețurilor mari la energie s-a dus mai mult în ceea ce privește produsele alimentare procesate și au fost influențate și de secetă. Primele semne pozitive sunt în ceea ce privește materiile prime. Vom micșora pasul de creștere a ratei dobânzii. Este o tendința semnalată și pe plan mondial. 

Sunt posibile presiuni inflaționiste pe piața forței de munca. E rezonabil, nu arată încă rău, au fost creșteri de productivitate. Avem o deteriorare a activității. Vedem o persistentă alertă de creștere a salariilor și vor fi consecințe. 

Avem un deficit de forța de muncă care este în creștere. Rata șomajului este în scădere, ceea ce poate să reflecte o tensionare a pieței muncii. Nu suntem optimiști in ceea ce privește piața muncii din cauza inflației pentru ca tensiunile pot să mai apară!”, a mai spus Isărescu.

De asemenea, el a transmis că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. În plus, Mugur Isărescu a declarat și că vremea dobânzilor mici a trecut.

Conform guvernatorului Mugur Isărescu, BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.

„De regulă, între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. (…) De mai bine de patru, cinci luni, s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. ROBOR s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri. În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, așa funcționează piețele de peste tot din lume, mai ales în perioadele de criză. Overreaction se zice în engleză. Sunt și alți termeni. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori, pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru, și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri absolut normale. Acum a fost clară tendința băncilor și a celor care acționează pe piața monetară la termen să privească pesimist viitorul. (,,,)

Trec la al doilea motiv. Nu e vorba de dobânzile peste noapte, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la trei luni, șase luni. Așa au văzut băncile viitorul. Inflație mai mare, mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și, în consecință, acesta este ROBOR-ul. Cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară. (…)

Dar vă întreb așa: Cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general, în lume, și legat de ratele de dobândă? Eu personal trebuie să recunosc condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă din o anumită limită, să sară calul cu ROBOR, cum am spus.

În afară de condițiile de lichiditate, bineînțeles că băncile s-au uitat și la atmosfera generală din lume, discuțiile despre foamete, dezechilibre majore. Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: Să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și, atunci, probabil, că se va apropia ROBOR la trei luni de rata de politică monetară. Sper și cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, remis săptămâna trecută după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.

În şedinţa de vineri, 5 august 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. 

articolul original.

Deficitul comercial a crescut cu 4,7 miliarde de euro în primele şase luni

9 August 2022 at 06:59

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a urcat la 15,44 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, mai mare cu 4,74 miliarde de euro faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 23,9%, până la 44,78 miliarde de euro, iar importurile s-au majorat cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, informează Agerpres.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primul semestru din acest an a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB au însumat 7,86 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Faţă de luna iunie 2021, exporturile din luna iunie 2022 au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

articolul original.

La cât a ajuns deficitul de produse alimentare?

7 August 2022 at 05:00
image

Exporturile de produse alimentare ale României s-au situat anul trecut la peste 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 24% faţă de anul precedent, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cu toate acestea, majorarea exporturilor nu a putut acoperi nici pe jumătate deficitul comercial din zona alimentară.

Astfel, importurile de alimente s-au situat în 2021 la 6,8 miliarde de euro, astfel că deficitul a ajuns la 4,7 miliarde de euro. Importurile de alimente au avut un ritm de creştere mai redus decât cel al exporturilor, respectiv 14,5% faţă de 2020, însă nu a fost suficient pentru a reduce deficitul comercial în acest sector.

La cât a ajuns deficitul de produse alimentare în România?

România înregistrează deficit la toate alimentele de bază. Astfel, la carne de­ficitul comercial depăşeşte 700 mil. euro, în timp ce laptele ajunge la peste 500 mil. euro. La fructe, deficitul comercial depăşeşte 600 mil. euro, iar la legume indica­torul trece de 400 de milioane de euro, conform calculelor ZF. „România a importat peste 525.000 de tone de carne de porc. Problema nu este la producători, ci la autorităţi pentru că atâta vreme cât măsurile pentru combaterea pestei porcine africane lipsesc cu desă­vârşire, este complicat“, spune Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

„Noi aducem carne din afară, majoritatea fermelor din România au fost blocate perioade lungi de timp şi, ca atare, pentru a pune pe piaţa europeană produse românească, trebuie să lucrăm cu materie primă eligibilă.“ Ea adaugă că practic „pentru a duce micii româneşti în comunităţile de români din afara ţării, producătorii trebuie să folosească materie primă din afara ţării“.

Importăm mai mult decât exportăm

Iar situaţia din nu este singular. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizări a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.

Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, se ridică la 3,6 miliarde de euro.

articolul original.

România a împrumutat peste un miliard de lei pentru finanțarea deficitului

2 August 2022 at 05:07
bani

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 1,285 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), potrivit Agerpres.

Marţi sunt programate două licitaţii suplimentare prin care statul vrea să atragă încă 135 de milioane de lei la randamentele stabilite luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de cinci miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,585 miliarde de lei, este cu 1,335 miliarde de lei peste cea din iulie, de 4,25 miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

articolul original.

În Europa, 25 de state membre s-au situat la niveluri negative bugetare

29 July 2022 at 12:02
Foto: capital.ro
Anul trecut, Europa marea majoritate a statelor membre au înregistrat deficite bugetare. Doar două dintre cele 27 de țări UE (Danemarca și Luxemburg) au înregistrat excedente bugetare, în timp ce restul de 25 de state membre s-au situat la niveluri negative.
articolul original.

Deficitul bugetar a ajuns la 1,71% din PIB după primele șase luni ale anului: 9,25 miliarde lei, incasați din taxe și impozite pe bunuri

26 July 2022 at 04:05

Deficitul bugetar a ajuns la 1,71% din PIB după primele șase luni ale anului: 9,25 miliarde lei, incasați din taxe și impozite pe bunuri

Deficitul bugetar a ajuns anul acesta, după primele șase luni, la 1,71%, dar este în continuare în scădere față de 2021.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,71% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele şase luni ale acestui an, de la 1,57% din PIB în perioada ianuarie-mai 2022, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, citate de Agerpres.

Deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale în primul semestru al anului 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, când a fost consemnat un deficit de 2,86% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 miliarde de în scădere faţă de deficitul de 33,81 miliarde de lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele şase luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB „, precizează sursa citată.

Bugetul General Consolidat are cu 22,9% mai multe fonduri față de anul trecut

Potrivit datelor MF, veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,7 miliarde de lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. „Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii şi contribuţii de asigurări”, susţin reprezentanţii MF.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,93 miliarde de lei în prima jumătate a anului, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,8% ).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 68,46 miliarde de lei în primele şase luni, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 miliarde de lei în primele şase luni, consemnând o creştere de 27,5% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu (+1,7 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 miliarde de lei în primul semestru, în creştere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 miliarde lei în primele şase luni (+2,0% an/an). „Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, subliniază MF.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 16,64 miliarde de lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% – susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

În primele șase luni s-au încasat 9,25 miliarde din taxe și impozite pe bunuri

Totodată, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun s-a atenuat (-3,0% în primul semestru, an/an), în condiţiile unei dinamici pozitive semnificative în lunile mai-iunie (47% în medie, an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Totodată, evoluţia veniturilor din accizele pentru tutun este explicată, într-o anumită măsură, şi de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 9,25 miliarde de lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 miliarde de lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 62,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011, precizează MF.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,89 miliarde de lei în primele şase luni, fiind în creştere cu 19,4% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 240,2 miliarde de lei şi au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. ” Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB”, subliniază MF .

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 miliarde de lei, în creştere cu 4,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 31,98 miliarde de lei, în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11%.

În perioada menţionată, cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,12 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 4,25 miliarde de lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile destinate asistenței sociale au crescut față de anul trecut

Şi cheltuielile cu asistenţa socială, de 87,88 miliarde de lei, au fost în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi”, semnalează MF.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor pentru energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii iunie 2022, au fost în sumă de 1,13 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,64 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Alte cheltuieli au fost de 4,37 miliarde de lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

În ceea ce priveşte cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 16,08 miliarde de lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele şase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 21,01 miliarde de lei. „Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare”, punctează Ministerul Finanţelor.

articolul original.

ANM: Canicula va cuprinde întreaga ţară pe parcursul următoarelor două săptămâni

19 July 2022 at 08:36
By: Regie
image

Canicula va cuprinde întreaga ţară pe parcursul următoarelor două săptămâni, cu valori termice maxime ce vor ajunge uşor la 38 de grade Celsius, în timp ce ploile vor fi foarte rare şi se vor semnala doar pe arii restrânse, arată prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 18 – 31 iulie.

În Crişana, intervalul va debuta cu valori termice diurne de 27 – 29 de grade, iar nopţile vor fi relativ răcoroase (10 – 12 grade, în medie). De miercuri, 20 iulie, vremea se va încălzi semnificativ şi pentru perioada 21 – 24 iulie este estimată o intensificare a valului de căldură şi accentuarea disconfortului termic, cu maxime termice ce vor tinde spre o medie de 36 – 37 de grade. Pentru ultima săptămână a lunii iulie sunt estimate temperaturi maxime, în jurul a 34 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 16 – 18 grade. Toată perioada va fi caracterizată de deficit pluviometric, iar ploi de scurtă durată pe arii restrânse sunt posibile după 24 iulie.

În Transilvania, intervalul va debuta cu valori termice diurne apropiate de cele climatologic specifice, respectiv 26 – 28 de grade, iar nopţile vor fi răcoroase, cu 8 – 10 grade. Vremea se va încălzi semnificativ din 20 iulie, iar până la finalul lunii media regională a temperaturilor maxime va fi de 32 – 34 de grade, cele mai ridicate valori fiind estimate pentru 21 şi 24 iulie, în timp ce minimele vor fi în general de 13 – 15 grade. În prima săptămână nu sunt prognozate ploi, dar pentru perioada 25 – 31 iulie creşte uşor probabilitatea pentru ploi locale.

La munte, pe parcursul primelor două zile din intervalul de prognoză, vremea va fi răcoroasă în special în timpul nopţilor, cu minime termice de numai 6 – 8 grade şi maxime de 16 – 18 grade. Ulterior, se va încălzi, iar media maximelor pentru întreaga zonă va fi de 22 – 24 de grade, iar a celor minime de 12 – 14 grade. În prima săptămână, doar cu totul izolat, vor fi posibile ploi slabe de scurtă durată. După 24 iulie, creşte probabilitatea pentru averse locale îndeosebi în timpul după-amiezelor, dar cantităţile de apă vor fi în ansamblu deficitare.

articolul original.
❌