ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

O boală gravă care a ucis deja șase copii în Marea Britanie se răspândește

3 December 2022 at 09:10
By: M.Ex.

Şase copii au murit în Marea Britanie din cauza unor infecţii invazive cu streptococul A, care provoacă scarlatina, o boală uşoară, dar a cărei incidenţă este în creştere în această ţară, au anunţat vineri autorităţile sanitare.
Agenţia pentru Sănătate şi Siguranţă din Marea Britanie (UKHSA) a îndemnat părinţii să fie vigilenţi, după ce în acest sezon în Anglia au fost înregistrate cinci decese la copii sub 10 ani în termen de şapte zile de la diagnosticarea cu boala streptococică invazivă de grup A. Un al şaselea deces a fost înregistrat în Ţara Galilor, relatează AFP, preluată de „Le Figaro”.
În timpul ultimului sezon de streptococ A (2017-2018), în Anglia au fost înregistrate patru decese la copii sub 10 ani.Autorităţile sanitare constată acum o creştere a acestui tip de infecţie invazivă în comparaţie cu sezoanele anterioare pandemiei Covid-19.Streptococul A poate provoca infecţii uşoare sau fatale, în special atunci când ajunge în sânge, boli precum angina streptococică, impetigo (infecţie a pielii) şi scarlatina. Autorităţile sanitare investighează, de asemenea, indicii că infecţii respiratorii grave sunt cauzate de această bacterie.
Cu toate acestea, „nu există nicio dovadă că circulă o nouă tulpină”, a precizat agenţia britanică, sugerând că probabila cauză a creşterii numărului de infecţii este creşterea circulaţiei bacteriilor şi a contactului cu acestea.
Scarlatina, o boală în general uşoară, dar foarte contagioasă, a înregistrat o creştere bruscă, cu 851 de cazuri raportate în săptămâna 14-20 noiembrie, faţă de o medie de 186 în aceeaşi perioadă a anilor precedenţi.
Streptococul A „cauzează de obicei o uşoară durere în gât sau o infecţie care poate fi uşor tratată cu antibiotice”, a declarat într-un comunicat dr. Colin Brown, directorul adjunct al agenţiei pentru siguranţă sanitară.”În circumstanţe rare, această bacterie poate pătrunde în sânge şi poate provoca boli grave, numite infecţii invazive cu streptococ A”, a adăugat el, îndemnând părinţii să urmărească simptomele şi să solicite asistenţă medicală cât mai curând posibil, astfel încât copiii lor să poată fi trataţi rapid, înainte ca infecţia să devină gravă.

articolul original.

Rata de mortalitate crește în rândul americanilor vaccinați împotriva Covid-19

2 December 2022 at 10:01

În Statele Unite, pandemia Covid-19 nu mai este generată, în principal, de nevaccinare. Pentru prima dată, s-a constatat că majoritatea americanilor, decedați din cauza coronavirusului, fuseseră vaccinați cu prima doză. Cercetările continuă să arate, însă, că persoanele vaccinate au un risc mai scăzut de deces.

În Statele Unite, pe măsură ce ratele de vaccinare au crescut și o dată cu apariția noilor variante, ponderea deceselor persoanelor vaccinate a crescut constant- scrie Washington Post. În august, dintre decesele cauzate de Covid-19, 58% erau persoane vaccinate, arată o analiză efectuată pentru The Health 202 de Kaiser Family Foundation.

Nu mai putem spune că aceasta este o pandemie a celor nevaccinați”, a declarat vicepreședinta Fundației Kaiser Family, Cynthia Cox, care a efectuat analiza.

Conform presei americane, ratele de mortalitate au crescut constant. Astfel, anul trecut, în septembrie,, 23% din decesele cauzate de coronavirus au fost din rândul persoanelor vaccinate, iar la începutul anului acesta, rata a crescut la 42%. Pe de altă parte, numărul de decese provocate de Covid-19 a rămas relativ scăzut în perioada aprilie-începutul lunii noiembrie 2022, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea numărului de decese în rândul celor vaccinați este rezultatul a trei factori de risc, conform specialiștilor, și anume:

  • Majoritatea americanilor a fost vaccinată, adică 267 de milioane de oameni, potrivit CDC;
  • Cei care prezintă cel mai mare risc de deces din cauza Covid-19, cum ar fi vârstnicii, se vaccinează cel mai mult;
  • Vaccinurile își pierd eficacitatea în timp; virusul se modifică iar populația se vaccinează cu doze de rapel (boostere) pentru a continua să fie protejată;
Drug for treatment New Coronavirus disease 2019 ( COVID-19)

Cercetările continuă să arate că persoanele vaccinate prezintă un risc mai scăzut de deces, fapt care confirmă eficacitatea vaccinurilor- potrivit Washington Post.

Persoanele cu vârsta de 6 luni și peste, nevaccinate, riscă de șase ori mai mult să moară de Covid-19, comparativ cu cei care au primit prima schemă de vaccinare iar în cazul vârstnicilor, vaccinați cu rapel, ratele de supraviețuire au fost mai bune. Datele CDC arată că 12% din populația S.U.A., cu vârsta de peste 5 ani a primit o doză de rapel. Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la universitățile Harvard și Yale estimează că 94% din populația SUA a fost infectată cu Covid-19 cel puțin o dată și doar 1 din 20 de americani nu a contactat niciodată virusul.

Subvarianta omicron BA.5 a devenit dominantă în iulie, producând cele mai multe infecții cu coronavirus din Statele Unite până la începutul lunii noiembrie, când a fost înlocuită de subvariantele BQ.1 și BQ.1.1.

În continuare însă, datele arată că grupurile vaccinate au un risc mai mic de a muri din cauza Covid-19 decât persoanele nevaccinate. O analiză publicată de CDC, săptămâna trecută, dovedește încă o dată protecția pe care o oferă vaccinarea cu rapel împotriva bolii severe și a decesului. Aproximativ 35 de milioane de americani au primit booster-urile actualizate care au devenit disponibile în septembrie pentru cei peste 12 ani, iar luna trecută, și pentru copiii de până la 5 ani, ceea ce reprezintă puțin peste 10% din populația SUA.

articolul original.

Câţi soldați ucraineni au decedat pe câmpul de luptă?

2 December 2022 at 09:59
Foto: reuters

Consilierul preşedintelui Ucrainei, spune că mii de soldați ucraineni au decedat pe câmpul de luptă, însă, acesta adaugă că şi numărul civililor care au murit din cauza războiului este considerabil. Tot el a mai spus că Ucraina vorbește deschis despre numărul celor uciși.

Astfel, oficialul de rang înalt din Ucraina, Mykhailo Podolyak spune că, de la începutul invaziei ruse, un număr de până la 13.000 de soldați și-au pierdut viața. Consilierul lui Volodimir Zelenski spune că este vorba despre un număr între 10.000 și 13.000 mii, însă aceste informații nu au fost confirmate de armata ucraineană. Totuși, este printre puținele momente în care această țară dă cifre cu privire la numărul victimelor.

În vară, același consilier spunea că între 100 și 200 de soldați ucraineni mureau zilnic pe câmpul de luptă.

În afirmaţiile sale, „Avem evaluări oficiale ale Statului Major General, evaluări oficiale ale comandantului-șef Zelenski, iar acestea variază între 10.000 și 12.500-13.000 de morți”, spunea consilierul Mykhailo Podolyak la postul de televiziune Channel 24.

În acest timp, generalul american Mark Milley spune că, de la începutul războiului, aproximativ 100.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau răniți.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, într-un discurs video, că 100.000 de soldați ucraineni și-au pierdut viața. Ulterior, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a ieșit public și a spus că numărul anunțat de Ursula von der Leyen nu se referă doar la cei decedați, ci și la cei răniți.

Numărul civililor decedați este ridicat

În contextul social, consilierul Mykhailo Podolyak a mai spus că numărul civililor care și-au pierdut viața în urma conflictului militar ruso-ucrainean ar putea fi mult mai mare. BBC News arăta că, până la jumătatea lunii iunie, au fost înregistrate aproximativ 3.600 de decese în rândul civililor.

La rândul ei, Ursula von der Leyen declarase că 20.000 de civili ucraineni au decedat în război, însă videoclipul în care oferea aceste informații a fost șters de pe rețelele de socializare.

De cealaltă parte, însă, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că până la 100.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei, la 24 februarie, și că alți 100.000 până la 150.000 au fost răniți, au fost dați dispăruți sau nu s-au putut întoarce în luptă.

În același timp, serviciul rusesc al BBC arată că cel puțin 9.311 soldați ruși de toate gradele au fost uciși de la invazia din 24 februarie, în timp ce adevăratul număr de morți ar putea fi mai mare de 18.600, scrie BBC.

articolul original.

Infecțiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial

1 December 2022 at 10:00
image

Infecțiile bacteriene reprezintă a doua cauză a deceselor înregistrate în lume. În 2019, unul din opt oameni a murit din cauza unei infecții bacteriene, a relevat recent prima estimare globală a letalității acestora.

Noul studiu masiv, publicat în revista Lancet, a analizat decesele cauzate de 33 de agenți patogeni bacterieni comuni și 11 tipuri de infecții din 204 țări și teritorii.

Agenții patogeni au fost asociați cu 7,7 milioane de decese – adică 13,6 % din totalul global – în 2019, anul dinaintea declanșării pandemiei COVID-19, potrivit Medical Xpress.

Agenții patogeni, a doua cauză a mortalității, la nivel global

, înregistrat în 2019 pe plan mondial, a făcut ca agenții patogeni să fie a doua cauză principală de deces după bolile cardiace ischemice, care includ atacurile de cord, potrivit studiului.

Doar cinci din 33 de bacterii au fost responsabile pentru jumătate din aceste decese: Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Streptococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa.

S. aureus este o bacterie comună în pielea umană și în nări, dar care se află în spatele unei serii de boli, în timp ce E. coli provoacă în mod obișnuit intoxicații alimentare.

Specialiștii sugerează investiții în sănătate, pentru stoparea creșterii numărului de infecții

Studiul a fost realizat în cadrul Global Burden of Disease, un vast program de cercetare finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, la care participă mii de cercetători din întreaga lume.

„Aceste noi date dezvăluie pentru prima dată întreaga amploare a provocării pe care o reprezintă infecțiile bacteriene pentru sănătatea publică la nivel mondial. Este extrem de important să punem aceste rezultate pe radarul inițiativelor de sănătate , astfel încât acești agenți patogeni mortali să fie analizați în detaliu și să fie efectuate investiții adecvate pentru a reduce numărul de decese și infecții”, a declarat Christopher Murray, coautor al studiului și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate, cu sediul în SUA.

Cercetarea evidențiază diferențe clare între regiunile sărace și cele bogate din lume

În Africa Subsahariană, s-au înregistrat 230 de decese la 100.000 de locuitori .

Acest număr a scăzut la 52 la 100.000 de locuitori în ceea ce studiul a numit „super-regiunea cu venituri ridicate”, care include țări din Europa de Vest, America de Nord și Australasia.

Autorii au solicitat o creștere a finanțării, inclusiv pentru noi vaccinuri, pentru a diminua numărul de decese, avertizând, de asemenea, împotriva „utilizării nejustificate a antibioticelor”.

Spălarea mâinilor se numără printre măsurile recomandate pentru a preveni infecția.

articolul original.

Italia, Ischia: Cel puțin 8 persoane au murit în urma alunecărilor de teren. Căutările continuă | AUDIO

28 November 2022 at 15:58
image

Cel puțin opt persoane și-au pierdut viața în urma alunecării de teren de pe insula italiană Ischia, de sâmbătă, arată cel mai recent bilanț publicat de autorități. Încă patru oameni sunt dați dispăruți, iar căutările continuă.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/28nov-16-Raul-relat-Italia-bilant-alunecari.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Cel mai recent trup recuperat de salvatorii italieni este al unui bărbat. Aceasta a fost găsit în Casamicciola, una dintre localitășile din nordul insulei Ischia. Insula din Golful Napoli a fost grav afectată de ploi abundente și furtuni în ultimele zile, iar totul a culminat cu o alunecare violentă de teren. În total, peste 230 de persoane au rămas fără adăpost, iar cel puțin opt și-au pierdut viața.

Trei copii, între care un bebeluș, se numără printre victimele confirmate ale dezastrului. Căutările continuă pentru că cel puțin patru oameni sunt încă dispăruți. Dezastrul a deschis, din nou, discuțiile cu privire la construcţia clădirilor în zone ce prezintă un risc ridicat de inundaţii şi alunecări de teren, adesea în lipsa autorizaţiilor.

Experții spun că aceste fenomene severe sunt în creștere din cauza schimbărilor climatice.

Sursa foto: Twitter / Croce Rossa Italiana

Citește și: Stare de urgență pe insula Ischia: 7 persoane au murit după o alunecare de teren

articolul original.

DECESE - CONDOLEANȚE

28 November 2022 at 13:03

Cu adanca durere in suflet ne luam ramas bun de la iubita noastra mama, bunica, soacra, Emilia Vosloban, care a incetat din viata in data de 28 noiembrie 2022, la varsta de 81 de ani. Ne vom lua ramas bun in ziua de 30 noiembrie 2022 la capela Bisericii de Piatra, la ora 13 iar priveghiul va avea loc la aceeasi locatie, marti, 29 noiembrie 2022 la ora 18. Fie-i tarana usoara si memoria binecuvantata ! Indoliata familie.

articolul original.

Valurile de căldură din 2022 au cauzat 20.000 de decese „în exces” în Europa

27 November 2022 at 23:00
image

Valurile de căldură din timpul verii din Franța, Germania, Spania și Marea Britanie au cauzat peste 20.000 de decese „în exces”, se arată într-un raport care compilează cifrele oficiale, scrie Reuters.

Temperaturile au atins aproape 40 de grade Celsius sau mai mult de la Paris la Londra în 2022, iar climatologii de la grupul World Weather Attribution spun că astfel de temperaturi ridicate ar fi fost „practic imposibile” fără schimbările climatice.

Un val de căldură din 2003 a provocat peste 70.000 de decese în exces în Europa, în mare parte în Franța, și a determinat multe țări să implementeze măsuri precum sisteme de avertizare timpurie, cerând oamenilor să verifice ce fac ceilalți și deschizând școli cu aer condiționat.

„Cel mai puternic impact al valului de căldură din 2003 încoace”

Este posibil ca aceste măsuri și planurile de acțiune conexe să fi atenuat o parte din impactul valurilor de căldură din 2022, dar numărul de decese a fost totuși „mai mare decât se estima”, a declarat Chloe Brimicombe, cercetător în domeniul valurilor de căldură la Universitatea din Graz, Austria.

„Consider că acesta este… cel mai puternic impact al din 2003 încoace”, a declarat ea pentru Reuters.

Organizația Meteorologică Mondială a declarat în această lună că Europa s-a încălzit de două ori mai mult decât restul lumii în ultimele trei decenii, în timp ce Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a declarat că vara anului 2022 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.

Franța a înregistrat cele mai multe decese din Europa de Vest, din cauza căldurii

Franța a raportat aproximativ excedentare ale verii în Europa de Vest, cu un total de 10.420.

Excesul de decese a ajuns la 3.271 în Anglia și Țara Galilor în timpul verii, a raportat Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie.

Spania a înregistrat 4.655 de decese atribuite căldurii în perioada iunie-august, în timp ce agenția germană de sănătate a raportat 4.500 de decese.

articolul original.

Rujeola, o nouă amenințare globală

24 November 2022 at 05:31

Răspândirea focarelor de rujeolă este considerată de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul de Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite o nouă amenințare globală iminentă.

După ce pandemia de Covid-19 a dus la o scădere constantă a acoperirii vaccinale și la slăbirea supravegherii bolii, în prezent se prefigurează o nouă amenințare globală iminentă, prin răspâdirea rujeolei în diferite regiuni la nivel global, au avertizat miercuri, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și agenția federală a Departamentului de Sănătate Publică din SUA – Centers for Disease Control and Prevention (CDC).

Rujeola este unul dintre cele mai contagioase virusuri umane și poate fi prevenită aproape în totalitate prin vaccinare, însă necesită o acoperire cu vaccin de 95% pentru a preveni focarele în rândul populațiilor, potrivit OMS.

Aproape 40 de milioane de copii nu au primit însă o doză de vaccin împotriva rujeolei în 2021, din cauza obstacolelor create de pandemie, au declarat reprezentanții OMS și CDC, într-un raport comun.

Cazurile de rujeolă nu au crescut încă dramatic în comparație cu anii precedenți, dar tocmai de aceea, „acum este momentul să acționăm”, a declarat marți, pentru Reuters, Patrick O’Connor, liderul OMS pentru rujeolă. „Suntem la o răscruce”, a afirmat el, subliniind că „va fi o perioadă foarte dificilă de 12-24 de luni în care să încercăm să atenuăm acest lucru”.

O combinație de factori precum măsurile persistente de distanțare socială și natura ciclică a rujeolei ar putea explica de ce nu a existat încă o explozie de cazuri, în ciuda decalajelor de imunitate tot mai mari, dar asta s-ar putea schimba rapid, a mai spus O’Connor, atrăgând atenția asupra naturii extrem de contagioase a bolii.

În 2021 au existat aproape 9 milioane de cazuri de infectare cu virusul rujeolic și 128.000 de decese la nivel global. în februarie, anul acesta, oficiali din domeniul sănătății din Marea Britanie au avertizat că ratele de vaccinare au scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

OMS a observat deja o creștere a focarelor de rujeolă, cu amenințare majoră, de la începutul anului 2022 și până în septembrie, de la 19 la aproape 30, a arătat O’Connor, adăugând că este deosebit de îngrijorat de anumite zone ale Africii subsahariane.

Rujeola sau pojarul este o infecție virală extrem de contagioasă care apare ca o erupție cutanată și are simptome asemănătoare cu răceala. Boala este cauzată de Morbillivirus, un virus din familia Paramyxovirus și se transmite pe calea aerului, prin tuse sau strănut. Virusul rujeolic poate trăi până la două ore pe diferite suprafețe sau în aer și poate infecta 90% din persoanele sensibile. Rujeola poate fi o boală gravă la toate grupele de vârstă, însă este deosebit de periculoasă în cazul copiilor mai mici de 5 ani și la adulții cu vârste peste 20 de ani. Conduce frecvent la complicații severe, precum infecții pulmonare joase, infecții ale creierului (encefalită) și infecții bacteriene secundare care afectează sistemul imunitar mai ales la copii.

Rujeola, a ucis în medie 2,6 milioane de oameni anual, înainte de a fi dezvoltat un vaccin, potrivit OMS. Nu există tratament antirujeolic, dar administrarea a două doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) are o eficacitate de 97% în prevenirea cazurilor grave și a deceselor. Mai mult de 95% dintre decese au loc în mai ales în țările în curs de dezvoltare din Africa și Asia. Vaccinarea pe scară largă a diminuat numărul deceselor, dar încă face victime.

La nivel european, strategiile cheie stabilite în vederea eradicării rubeolei, cuprind: 

1. Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.

2. Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.

3. Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.

4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.

5. Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.

Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital în România, adoptat de Ministerul Sănătății, are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz la 100.000 de născuți vii.

Planul cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Se preconizează astfel că echipa de profesioniști din asistența medicală primară va asigura implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95% – acoperirea vaccinală considerată de OMS eficientă pentru a preveni focarele în rândul populațiilor.

În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie.

Pentru perioada 2021-2030, România și-a stailit ca obiective strategice: menținerea eliminării rubeolei endemice; eliminarea și mentinerea eliminării rujeolei endemice; prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital; creșterea si mentinerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică șirujeolică peste 95%.

În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni, iar administrarea se poate efectua nu doar în cabinetul medicului de familie, ci și în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, dar este recomandată contacților din focar, în vederea limitării extinderii bolii; personalui medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici; persoanelor care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii; adultului tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare dintre aceste situații se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.


articolul original.

Schimbările climatice vor răspândi bolile infecțioase și vor cauza decese, atenționează specialiștii

25 November 2022 at 06:00
image

Schimbările climatice vor ucide, în cele din urmă oameni, făcând ca bolile infecțioase să se răspândească tot mai mult, avertizează Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei.

În acest an, Fondul a asistat la „escaladarea impactului” schimbărilor climatice asupra sănătății, a declarat directorul executiv Peter Sand, citat de AFP.

În timp ce creșterea cazurilor de malarie era cauzată anterior de frecvența furtunilor tropicale, „odată cu inundațiile din Pakistan, aceasta a căpătat o nouă dimensiune”, a spus el.

Schimbările climatice vor afecta bolile infecțioase

„Mecanismul prin care schimbările climatice vor ucide în cele din urmă oameni este impactul pe care îl are asupra bolilor infecțioase”, a spus Sands, menționând că părți ale Africii care nu erau afectate sunt acum în pericol pe măsură ce temperaturile cresc și permit țânțarilor să prospere, în special la altitudini mai mari.

Populația nu va fi imunizată, astfel încât există riscul unei rate de mortalitate mai mari.

„Acest lucru este destul de alarmant”, a declarat Peter Sands.

Populația, amenințată de răspândirea unor boli

Alte amenințări privesc răspândirea tuberculozei în rândul numărului tot mai mare de persoane strămutate în întreaga lume.

„Tuberculoza este o boală care se dezvoltă atunci când oameni foarte stresați sunt concentrați într-un spațiu mic, cu hrană și adăpost inadecvate. Cu cât vedem mai multe deplasări ale oamenilor din cauza schimbărilor climatice, cu atât mai mult cred că acest lucru se va traduce în condiții care vor face ca această boală să fie cel puțin mai probabilă”, a explicat el.

Peter Sands a spus, de asemenea, că insecuritatea alimentară ar face oamenii mai vulnerabili la boli.

„2022 a fost un an brutal”, a insistat Peter Sands, „în cele mai sărace comunități din lume, , tuberculoza și malaria ucid mult mai mulți oameni decât Covid-19”.

articolul original.

Deces

24 November 2022 at 17:23

Un ultim omagiu colegului nostru, inginer Gheorghe Cepoiu, din partea Facultății de Drept a Universității „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș. Condoleanțe familiei îndoliate.

articolul original.

Peste 20.000 de decese în această vară în vestul Europei din cauza caniculei

24 November 2022 at 16:39
image

Peste 20.000 de persoane au murit în Europa de Vest, în timpul valurilor de căldură din vara anului 2022, cea mai călduroasă înregistrată vreodată, când au fost atinse temperaturi care teoretic ar fi fost imposibile fără o pertubare a climei, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Oamenii de ştiinţă au analizat „excesul de decese”, adică diferenţa dintre numărul de decese care s-au înregistrat în realitate şi numărul de decese estimat pe baza tendinţelor istorice, iar concluzia la care au ajuns dezvăluie ameninţările reprezentate de încălzirea globală indusă de schimbările climatice.

Analiza nu estimează în mod specific decesele legate de căldură, dar numărul deceselor a fost în medie mai mare în zilele de caniculă decât în cele fără temperaturi excesive. De asemenea, au fost excluse decesele cauzate de Covid-19.

Decese în plus în timpul lunilor de vară

În timpul valurilor de căldură din timpul verii, temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius la Londra, în zone din sud-vestul Franţei au atins 42 de grade Celsius, în timp ce la Sevilla şi Cordoba, în Spania, au fost înregistrate recorduri de 44 de grade Celsius. 

În Anglia şi Ţara Galilor, între 1 iunie şi 7 septembrie s-au înregistrat 3.271 de decese în plus, potrivit Oficiului Naţional de Statistică, ceea ce înseamnă cu 6,2 la sută mai mult decât media pe cinci ani.

În Franţa, au fost raportate 10.420 de decese în plus în timpul lunilor de vară, potrivit datelor publicate de Santé Publique France, agenţia guvernamentală de sănătate. Un sfert dintre aceste decese, adică 2.816, s-au înregistrat în timpul unuia dintre cele trei valuri de căldură intense care au lovit ţara. Decesele a fost cu 20 la sută mai multe în regiunile în care fuseseră emise alerte roşii de temperaturi extreme.

În Spania, Institutul de Sănătate Carlos al III-lea estimează că au existat 4.655 de decese atribuite căldurii între lunile iunie şi august.

Institutul Robert Koch, agenţia guvernamentală de sănătate din Germania, estimează că 4.500 de persoane au murit în această ţară în lunile de vară, în special din cauza temperaturilor extreme.

Cea mai călduroasă vară

Vara anului 2022 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, potrivit serviciului Copernicus al UE pentru schimbări climatice. Analiza efectuată de grupul de oameni de ştiinţă de la World Weather Attribution constată că astfel de temperaturi ridicate ar fi fost „practic imposibile” fără criza climatică, iar pe măsură ce planeta se încălzeşte, în viitor valurile de căldură vor deveni mai frecvente şi mai intense.

Încălzirea globală este cauzată de arderea combustibililor fosili, de distrugerea pădurilor şi de alte activităţi umane. Agenţia Internaţională a Energiei a recomandat anul trecut ca, începând din acest an, să nu mai fie deschisă nicio nouă exploatare de gaz, petrol sau cărbune dacă lumea vrea să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

În faţa acestei realităţi, este nevoie ca societatea să se adapteze la temperaturile extreme pe termen lung. Acest lucru include proiectarea de locuinţe, şcoli şi spitale care să aibă o bună ventilaţie şi să prevină supraîncălzirea, sporirea spaţiilor verzi şi a parcurilor din oraşe, precum şi accesibilitate pentru toată lumea la avertizările de căldură, arată experţii.

articolul original.

Într-un singur an, poluarea cu particule fine a dus la moartea a cel puţin 238.000 de persoane din UE, arată Agenția Europeană de Mediu

24 November 2022 at 08:57
image

Raport al Agenţiei Europene de Mediu publicat joi. Poluarea aerului cu particule fine a provocat cel puţin 238.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2020.

Raportul agenţiei europene arătă că poluarea aerului reprezintă „cel mai mare risc de sănătate legat de mediu în Europa şi are un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei europene, mai ales în zonele urbane”, în pofida scăderii emisiilor celor mai importanţi poluanţi atmosferici în blocul comunitar.

Potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Europene de Mediu, cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5); aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Potrivit raportului, se înregistrează o uşoară creştere faţă de 2019, an în care particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat moartea prematură a aproximativ 231.000 de persoane.

Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49.000 de decese premature în 2020, iar expunerea la ozon la 24.000, a mai precizat agenţia de mediu.

Foto: Shutterstock

Citește și: Arderile ilegale de deșeuri ar putea să nu mai fie sancționate penal în România. „Ne întoarcem de unde am plecat”, spun cei de la AerLive | AUDIO

articolul original.

DECESE-CONDOLEANŢE

21 November 2022 at 12:19

Cu inima zdrobită de durere, ne luăm rămas bun de la dragul nostru soţ, tată, socru, bunic,

VLAS TEODOR.

Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată!

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

Înmormântarea va avea loc astăzi, data de 22 noiembrie 2022, ora 13.00, în Capela Cimitirului Sâncraiu de Mureş.

Familia îndurerată: soţia Viana, copiii cu familiile, nepoţii (1/11964)

articolul original.

Informarea de la ora 13:00. În ultimele 24 de ore au fost raportate 167 de noi cazuri de coronavirus

20 November 2022 at 11:44
image

Ministerul Sănătății (MS) vine cu noi informații referitoare la cazurile de coronavirus din România.

„În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 167 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 156 mai puţine faţă de ziua anterioară. 39 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare”, arată Ministerul Sănătăţii.

În Bucureşti au fost raportate 65 de cazuri noi, câte 12 în judeţele Argeş şi Ilfov. Majoritatea judeţelor au sub 10 cazuri fiecare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 13 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 628 cu 15 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 95 persoane, cu 2 mai multe faţă de ziua anterioară. Din cei 95 pacienţi internaţi la ATI, 75 sunt nevaccinaţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 62 sunt minori, 61 fiind internaţi în secţii, cu 6 mai mulţi faţă de ziua anterioară şi şi 1 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până în prezent, 67.253 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 19.11.2022 (10:00) – 20.11.2022 (10:00) nu au fost raportate decese de către INSP; fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.227 teste RT-PCR (601 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 626 la cerere) şi 3.889 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.617.397 teste RT-PCR şi 12.061.336 teste rapide antigenice.

articolul original.

19 noiembrie 2022, COVID-19 în Alba. 11 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

19 November 2022 at 10:45

19 noiembrie 2022, COVID-19 în Alba. 11 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

La nivelul județului Alba, sâmbătă, 19 noiembrie 2022, s-au înregistrat 11 noi infectări cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba.

În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.

Joi, în județul Alba au fost prelucrate în total 185 de teste, 34 PCR, 151 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 503630 mai exact, 365863 de teste PCR și 137767 de teste rapide.

Horea- 1
Alba Iulia- 3
Blaj- 2
Câmpeni- 1
Cugir- 2
Sebeș- 1

Baia de Arieș – 1

Localitate Populatie Incidenta Cazuri
OCOLIŞ 488 2.05 1
ORAŞ CUGIR 25245 1.03 26
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2271 0.88 2
CUT 1261 0.79 1
FĂRĂU 1471 0.68 1
ROŞIA DE SECAŞ 1576 0.63 1
CERGĂU 1615 0.62 1
SOHODOL 1640 0.61 1
CRICĂU 1956 0.51 1
GÂRBOVA 2134 0.47 1
MUNICIPIUL BLAJ 20683 0.44 9
ŞIBOT 2339 0.43 1
METEŞ 2725 0.37 1
MUNICIPIUL SEBEŞ 32801 0.37 12
CETATEA DE BALTĂ 3073 0.33 1
MUNICIPIUL AIUD 25041 0.28 7
ORAŞ CÂMPENI 7087 0.28 2
ŞONA 4350 0.23 1
ORAŞ OCNA MUREŞ 13789 0.22 3
MUNICIPIUL ALBA IULIA 77339 0.21 16
SĂSCIORI 6446 0.16 1
IGHIU 7143 0.14 1
ORAŞ TEIUŞ 7117 0.14 1
ORAŞ ZLATNA 7779 0.13 1
ALBAC 1941 0 0
ALMAŞU MARE 1195 0 0
ARIEŞENI 1526 0 0
AVRAM IANCU 1418 0 0
BERGHIN 1881 0 0
BISTRA 4475 0 0
BLANDIANA 884 0 0
BUCIUM 1378 0 0
CÂLNIC 1933 0 0
CENADE 1055 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 225 0 0
CIUGUD 3361 0 0
CIURULEASA 1122 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 2131 0 0
DAIA ROMÂNĂ 3127 0 0
DOŞTAT 1016 0 0
GALDA DE JOS 4421 0 0
GÂRDA DE SUS 1436 0 0
HOPÂRTA 1141 0 0
HOREA 1901 0 0
ÎNTREGALDE 545 0 0
JIDVEI 5289 0 0
LIVEZILE 1149 0 0
LOPADEA NOUĂ 2482 0 0
LUNCA MUREŞULUI 2545 0 0
LUPŞA 2812 0 0
MIHALŢ 3251 0 0
MIRĂSLĂU 1935 0 0
MOGOŞ 725 0 0
NOŞLAC 1834 0 0
OHABA 578 0 0
ORAŞ ABRUD 5136 0 0
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3727 0 0
PIANU 3585 0 0
POIANA VADULUI 1033 0 0
PONOR 577 0 0
POŞAGA 886 0 0
RĂDEŞTI 1250 0 0
RÂMEŢ 499 0 0
RIMETEA 979 0 0
ROŞIA MONTANĂ 2667 0 0
SĂLCIUA 1365 0 0
SĂLIŞTEA 2342 0 0
SÂNCEL 2583 0 0
SÂNTIMBRU 3038 0 0
SCĂRIŞOARA 1471 0 0
ŞPRING 2556 0 0
STREMŢ 2414 0 0
ŞUGAG 2837 0 0
UNIREA 4815 0 0
VADU MOŢILOR 1260 0 0
VALEA LUNGĂ 3123 0 0
VIDRA 1508 0 0
VINŢU DE JOS 5543 0 0
articolul original.

Informarea de la ora 13:00. În ultimele 24 de ore au fost raportate peste 300 de noi cazuri de coronavirus

19 November 2022 at 12:05
image

Ministerul Sănătății (MS) vine cu noi informații referitoare la cazurile de coronavirus din România.

„În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 323 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 73 mai puţine faţă de ziua anterioară. 88 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

În Bucureşti au fost raportate 84 de cazuri noi, 23 în judeţul Timiş, 14 în judeţul Ilfov, 14 în judeţul Constanţa, 14 în judeţul Braşov, 16 în judeţul Sibiu, 15 în judeţul Arad şi câte 10 în judeţele Bihor, Neamţ şi Vrancea. Restul judeţelor au sub 10 cazuri fiecare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 19 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 613, cu 6 mai puţine faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 93 persoane, cu 1 mai mult faţă de ziua anterioară. Din cei 93 pacienţi internaţi la ATI, 73 sunt nevaccinaţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 56 sunt minori, 55 fiind internaţi în secţii şi 1 la ATI, la fel ca în ziua anterioară, mai indică sursa citată.

Până în prezent, 67.253 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 18.11.2022 (10:00) – 19.11.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 3 decese (1 bărbat şi 2 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

Dintre cele 3 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani şi unul la categoria de vârstă 70-79 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi sşi unul era vaccinat.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.743 teste RT-PCR (1.174 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 569 la cerere) şi 7.709 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.616.170 teste RT-PCR şi 12.057.447 teste rapide antigenice.

articolul original.

Epidemia de Covid-19 în cifre la trei ani de la declanșare

17 November 2022 at 10:03
image

Pe 17 noiembrie 2019 s-ar fi infectat prima persoană cu noul tip de coronavirus, care a condus apoi la o pandemie globală ce a schimbat viața a milioane de oameni. La trei ani de la apariția primului caz de Covid-19 efectele schimbării au lăsat urme adânci asupra lumii, dar și a României, care a suferit multe schimbări în acest timp.

Conform datelor furnizate de guvernul chinez, pe 17 noiembrie 2019 a fost înregistrată prima persoană care suferea de o afecțiune ce avea ulterior să fie legată de epidemia globală de Covid-19. Câteva luni mai târziu virusul a ajuns și în România, iar până în prezent aproximativ 67.000 de persoane au murit din cauza acestuia, iar 2.9 milioane de români au fost infectați. La nivel global, decesele asociate acestui virus se ridică la 6.6 milioane, iar peste 641 de milioane de persoane au trecut prin boală.

La începutul lui 2022 a fost vârful global al pandemiei, când pe 21 ianuarie erau raportate 3.8 milioane de cazuri zilnice. În România, vârful pandemiei a avut loc pe 1 februarie 2022, când au fost raportate 40.000 de cazuri. În prezent, la nivel global sunt infectate 13.8 milioane de persoane. Conform celui mai recent raport al autorităților de la București, miercuri, 16 noiembrie, au fost raportate 429 de cazuri noi de coronavirus, 3 persoane au fost raportate decedate de COVID-19, iar la Terapie Intensivă erau internate 87 de persoane. Un număr de 108 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

articolul original.

Două rachete au căzut în Polonia, iar doi oameni au murit. Reuniune de urgență la Varșovia

15 November 2022 at 19:00
image

Postul polonez de radio Zet a relatat, marți seara, că două rachete rătăcite au căzut în orașul polonez Przewodów, de pe partea poloneză a graniței cu Ucraina.

Acestea au lovit uscătoarele de cereale, iar doi cetățeni polonezi au murit în timpul atacului.

La fața locului se află poliția locală, procuratura și unități ale armatei poloneze.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a convocat o reuniune urgentă a organismului care se ocupă de problemele de securitate naţională şi apărare, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Guvernului pe contul de Twitter, relatează Reuters.

Comitetul de Securitate Naţională, din care fac parte titularii portofoliilor de la Apărare, Interne, Justiţie şi Afaceri Externe, precum şi coordonatorul serviciilor de informaţii, este un organism care pregăteşte şi coordonează deciziile privind securitatea şi apărarea naţională, anunță News.ro.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, Piotr Muller, nu a menţionat pe Twitter despre ce urma să discute Comitetul şi nu a fost disponibil imediat pentru comentarii, precizează Reuters.

Au căzut rachete asupra Poloniei, sunt victime

Departamentul de pompieri a confirmat mai devreme că au avut loc explozii în Przewodów.

„Motivele acestui eveniment nu sunt cunoscute momentan”a declarat într-un interviu pentru Radio Lublin, purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Serviciului de Stat de Pompieri din Hrubieszów, căpitanul senior Marcin Lebiedowicz.

„Am primit un raport despre o explozie în curtea de uscare. De fapt, la sosire, confirmăm că s-a întâmplat așa ceva. Două persoane au murit pe loc. Momentan, securizăm scena și iluminăm zona de acțiune”, a adăugat el.

Reporterul Radio ZET Michał Dzienyński a aflat că exploziile au avut loc.

„Nu știm ce s-a întâmplat, zona este securizată, ne-a spus secretarul comunei Dołhobyczów. Din cauza situaţiei de criză, premierul, în consultare cu Preşedintele, a convocat o întâlnire la Biroul Securităţii Naţionale. Fac apel să nu publice informații neconfirmate, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului”, Piotr Müller.

Pentagon: Verificam informaţiile despre rachete ruse căzute în Polonia

SUA cunosc relatările potrivit cărora două rachete au lovit în interiorul Poloniei, lângă granița cu Ucraina, dar nu dețin în prezent informații care să coroboreze aceste rapoarte, a spus un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Orice intrare pe teritoriul NATO duce la o reacție, a adăugat el.

„Am spus foarte clar că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai declarat generalul de brigadă Ryder.

Nieoficjalnie: z lotniska pod Tomaszowem Lubelskim poderwano wojskowe samoloty. https://t.co/yZHq7NKM5S

— Mariusz Gierszewski (@MariuszGierszew) November 15, 2022

⚡️russia strikes Poland in a missile attack:

Two russian rockets hit town of Przewodów, Poland near the border with Ukraine.

At least two civilians were killed.

Polish Prime Minister Morawiecki convenes a Security Council meeting.

Polish Armed Forces on high alert.

-RadioZet pic.twitter.com/H6JPfr1qom

— Walter Report 🇺🇦 @[email protected] (@walter_report) November 15, 2022

articolul original.

Informarea de la ora 13:00. Numărul cazurilor de coronavirus, în scădere! Doar 141 de cazuri, în ultimele 24 de ore!

13 November 2022 at 11:28
image

Ministerul Sănătăţii (MS) informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 141 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 100 mai puţine faţă de ziua anterioară.

Potrivit unui comunicat de presă transmis duminică de Ministerul Sănătăţii, 28 dintre cazurile înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală, transmite agerpres.ro.

Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti – 46 şi în judeţul Constanţa – 14.

Cea mai mare incidenţă se înregistrează în continuare în Bucureşti – 0,71 şi în judeţul Cluj – 0,48.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.233 teste RT-PCR (572 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 661 la cerere) şi 3.615 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.603.877 teste RT-PCR şi 11.999.429 teste rapide antigenice.

La ATI sunt trataţi 101 de pacienţi, dintre care 85 nu sunt vaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 50 sunt minori, toţi fiind în secţii.

În ultimele 24 de ore nu au fost raportate de către INSP decese.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.236 persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

articolul original.
❌