ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 27 January 2023Ultimele Stiri

Andrew și Tristan Tate contestă prelungirea arestului preventiv. Curtea de Apel decide dacă îi eliberează

27 January 2023 at 07:27
image

În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27  februarie, existente pe numele lui Andrew și Tristan Tate. Decizia a fost contestată de apărătorii celor doi frați britanici, iar dosarul se judecă miercuri, pe 1 februarie, la Curtea de Apel București. Magistrații acestei instanțe vor decide dacă îi vor elibera sau dacă vor fi cercetați, în continuare, în arest preventiv.

Pe masa judecătorilor de la CAB urmează să ajungă dosarul în care cei doi frați contestă măsura arestului preventiv.

Magistrații Curții de Apel urmează să analizeze probleme de la dosar și să stabilească dacă cei reprezintă un pericol pentru societate și, astfel, să rămână în spatele gratiilor cel puțin până pe 27 februarie.

Pe lângă Andrew și Tristan Tate, miercuri vor fi aduse la CAB și cele două presupuse complice ale lor: Georgiana Naghel și fosta polițistă Luana Alexandra Radu.

Decizia pe care o va lua Curtea de Apel va fi definitivă, astfel încât, dacă sentința le va fi favorabilă, Andrew și Tristan vor fi eliberați de îndată.

Procurorii se tem că frații Tate ar putea să fugă

Frații Andrew și Tristan Tate, alături de Georgiana Naghel și Luana Alexandra Radu, au primit primele mandate de arestare preventivă pe 30 decembrie 2022, după ce, cu o zi înainte, fuseseră reținuți de procurorii DIICOT, în urma perchezițiilor la vila lor din Pipera și la studioul de videochat.

În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București le-a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27  februarie. Chiar dacă decizia nu este definitivă și a fost deja contestată de avocații fraților Tate, aceștia rămân în arest cel puțin până pe 28 ianuarie, ultima zi din primul mandat de arestare.

Vineri, Curtea de Apel București urmează să decidă dacă Andrew și Tristan Tate, precum și cele două complice ale acestora rămân în arest preventiv sau din 29 ianuarie vor fi puși în libertate ori plasați în arest la domiciliu.

Procurorii DIICOT au reușit să convingă judecătorul de la Tribunalul București să le prelungească fraților Tate mandatele de arestare argumentând că, lăsați liberi, aceștia ”pot exercita un control psihic asupra victimelor”.

Procurorii mai spun că frații Andrew și Tristan Tate ar putea fugi din România dacă ar fi eliberați din arest. În context, procurorii DIICOT s-au folosit de o declarație mai veche a unuia dintre cei doi milionari excentrici, în care arăta că are conturi în 19 țări ale lumii și ar putea zbura folosind mai multe pașapoarte.

„Dacă greșesc și Anglia mă vrea în pușcărie, pot zbura cu un pașaport nigerian sau american, sau englez, sau polonez, sau estonian. Am conturi bancare în 19 țări”, au citat procurorii în referat declarația unuia dintre frații Tate.

Argumentele și probele aduse de procurorii DIICOT au convins instanța Tribunalului București să le prelungească mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, iar judecătorul a considerat că lăsarea lor în libertate ”ar crea riscuri reale pentru buna desfășurare a procesului penal”.

Andrew și Tristan Tate sunt acuzați că, în 2021, „au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.

„Victimele au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Polițiști din Voluntari, suspectați că i-au ajutat pe frații Tate să scape de unele acuzații. Fosta polițistă Luana Radu ar fi fost omul de legătură

EXCLUSIV | Mărturia lui Andrew Tate despre femeia din Republica Moldova care îl acuză de viol. Ce făcea când a cunoscut-o la Londra și de ce i-a cerut sute de mii de euro. ”Voia să devină celebră pe TikTok”

De ce vor procurorii ca frații Tate să mai stea în arest încă 30 de zile: ”Un control psihic permanent asupra victimelor, inclusiv prin recurgerea la acte de violență manifestate constant”

EXCLUSIV VIDEO | Avocatul lui Andrew și Tristan Tate rupe tăcerea și vorbește despre fisuri în probele din dosarul de trafic de persoane: “Am solicitat Parchetului confruntarea victimelor cu inculpații”. Dezvăluirea bombă a lui Eugen Vidineac: ”Nu sunt căsătoriți, dar au copii în România” 

Carla Adamescu este un jurnalist cu experiență în domeniul social. A lucrat în presa locală și, ulterior, la publicații din Capitală. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2022 și scrie frecvent articole din domeniile Educație, Sănătateciteste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cum se apară șeful Hells Angels România în fața posibilității de a fi extrădat în SUA

13 January 2023 at 10:36
image

Marius Lazăr, liderul din România al asociației de motocicliști Hell’s Angels a fost reținut la jumătatea lunii decembrie 2022. Reținea lui a fost făcută în urma emiterii de către Curtea de Apel București a unui mandat de arestare preventivă, în vederea extrădării către autoritățile din SUA, acesta fiind cercetat pentru presupuse infracțiuni de criminalitate organizată.

În acest context, zilele acestea Lazăr Marius a prezentat opiniei publice o scrisoare manifest, prin care încearcă să se apere. Asta în condițiile în care acesta consideră că se află situația unui grav abuz coordonat de justiția din România și cea din S.U.A.

Iată ce spune liderul Hell’s Angels în această scrisoare:

„Subsemnatul Lazar Marius, cetăţean român, declar că nu am fost niciodată în SUA, și cu toate acestea, prin Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 226, pronunţată în data de 11 martie 2021, s-a decis extrădarea mea în SUA, pentru o potențială infracțiune pentru care nu mi se permite nici măcar accesul la probele obținute și instrumentate pe teritoriul României.

Menționez astfel că potențialele probe deținute de către Statul Român și autoritățile americane împotriva mea, au fost obținute prin intermediul unui agent sub acoperire FBI (domnul Higgins), agent provocator ce s-a deplasat în România și care m-a amenințat și m-a făcut să mă tem pentru viața mea.

În cazul trimiterii mele în SUA, voi fi supus unui risc real de negare flagrantă a justiţiei (denial of justice), fiind pus ]n imposibilitatea practică şi efectivă de-a avea vreodată acces la probe, de a le contesta legalitatea şi de a dovedi provocarea, singura mea optiune viabilă fiind în cazul pronunțării unei hotărâri favorabile CEDO, ce ar împiedica extrădarea.

Mai mult, arăt ca mi s-a stabilit ca dată a predării, data de 16 ianuarie, chiar cu o zi înainte de judecarea contestației mele la executare, ceea ce denotă o vădită rea-credință. Ori în cazul în care aș fi extrădat înainte de pronunțarea Curții, odată aflat pe teritoriu american nu aș mai avea posibilitatea să beneficiez de efectele unei potențiale hotărâri CEDO și astfel ar fi vidată de substanță, reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului meu la apărare.

Pentru a putea beneficia de efectele unei hotărâri ale instanței europene, este imperios necesar să mă aflu într-un stat membru al Consiliului Europei, care respectă drepturile fundamentale și acordă efectivitate hotărârilor CEDO, iar nu într-un stat terț precum SUA, pentru care acestea nu au nici o valoare legală și nu există nici o practică ce atestă respectarea de către SUA a hotărârilor unor instanțe terțe sistemului american de drept.

Astfel, extrădarea mea înainte de pronunțarea unei hotărâri CEDO ar reprezenta o încălcare de către Statul Român a standardelor convenționale. Acest risc real și serios, poate fi depăşit în cazul în care nu as fi extrădat şi as putea beneficia de regulile procedurale române şi de aplicarea principiului loialităţii probelor, putând în cadrul procedurii române să dovedesc şi entrapmentul şi ameninţările la adresa vieţii mele din partea agentului sub acoperire Higgins, ce ar rezulta din interceptări.

Însă acest lucru nu se dorește, ci ceea ce se vrea este mușamalizarea obținerii unor probe în mod ilegal și contrar oricăror norme universale ce protejează drepturile omului și orice valori fundamentale, doar de dragul de a face pe plac americanilor, cum Statul Român are obiceiul de fiecare dată.

Statul Român este gata să încalce de fiecare dată drepturile fundamentale și să mușamalizeze adevărul pentru a ține capul plecat în fața partenerilor săi strategici, SUA.

Aşadar, care sunt şansele ca, în cazul extrădării mele, să mi se permită accesul la probe obţinute în România pe teritoriul SUA, pentru a dovedi că autorităţile americane m-au prins în capcană şi m-au ameninţat? EGALE CU ZERO. În cazul de faţă, toate percheziţiile, toate probele obţinute au fost împotriva unor străini nerezidenţi (inclusiv a mea), non-cetăţeni americani şi care nu au fost niciodată în SUA.

Prin urmare, EU nu am „calitate procesuală” nici măcar pentru a contesta constituţionalitatea supravegherii electronice în faţa districtului de est al Texasului şi a Curţii de Apel a celui de-al cincilea circuit.

Primul pas este întotdeauna acela de a determina dacă reclamantul ar avea vreun drept constituţional al SUA în ceea ce priveşte contestarea probelor, iar numai dacă acesta are acest drept constituţional, devine relevant să se analizeze dacă a existat o încălcare a celui de-al patrulea amendament ce prevede titularii acestui drept.

Din primul rechizitoriu şi din declaraţia sub jurământ a agentului provocator reiese că această operaţiune fost o acţiune comună între autorităţile de aplicare a legii şi de urmărire penală din SUA şi din străinătate.

Cu toate acestea, din cauza faptului că toate activităţile şi comportamentul au avut loc în afara SUA şi pentru că toţi acuzaţii, INCLUSIV EU, sunt străini nerezidenţi fără nicio legătură cu SUA, NU VOI putea contesta legalitatea probelor în faţa unei instanţe americane. De asemenea, EU NU VOI PUTEA prezenta încălcări ale legislaţiei româneşti în districtul de est al Texasului.

Dreptul american prevede doar în teorie posibilitatea contestării probelor în temeiul celui de-al 4 lea amendament. Prin urmare, pasul procedural prin care un acuzat invocă o încălcare a celui de-al patrulea amendament este depunerea unei moţiuni pentru „excluderea [suprimarea] probelor despre care susţine că au fost confiscate/obţinute „în mod nerezonabil”.

Însă acest drept nu ÎMI aparţine şi MIE în cazul de faţă. Astfel, în mod similar în cauza de faţă, autoritătile din România omit să ia în considerare argumentele acestuia legate de abuzul agentului care m-a ameninţat şi totodată argumentele legate faptul că o astfel de probă nu este legală conform dispoziţiilor procedurale din România (loialitatea obţinerii de probe).

Acest standard de loialitate în obţinerea probelor nu există în dreptul american astfel cum am arătat. nu cer să nu fiu judecat în România, nu cer impunitate, ci ceea ce cer este egalitate în drepturi și respectarea drepturilor fundamentale, care acum îmi sunt încalcate de dragul americanilor. CONTEAZĂ MAI MULT UN CETĂTEAN ROMÂN SAU PARTENERII STRATEGICI AI ROMÂNIEI, CU RISCUL ASUMAT AL ÎNCĂLCĂRII DREPTURILOR OMULUI ?”

Hells Angels Motorcycle Club a fost fondat în Statele Unite ale Americii, în Fontana, California, în 1948. Era la câțiva ani după cel de-al doilea război mondial iar veteranii întorși de pe front au constituit această asociație de motocicliști, uniții de același hobby – motociclismul.

(Sursa foto – Facebook)

articolul original.

FOTO-VIDEO. Andrew și Tristan Tate au plecat de la Curtea de Apel București / Un avocat britanic a intrat în ultimul moment în sala unde se judeca procesul celor doi

10 January 2023 at 14:12

Andrew și Tristan Tate au părăsit, marți, în jurul orei 15:00, sediul Curții de Apel București. Au stat în sediul instanței vreme de șase ore. Ei urmează să afle dacă vor fi eliberați din arest.

După ce au stat la instanță timp de șase ore, inculpații au fost escortați de oamenii legii la duba de poliție, care îi va duce direct la Arestul central al Poliției.

Judecătorii au rămas în pronunțare și urmează să anunțe sentința în acest dosar.

Procesul fraților Andrew și Tristan Tate s-a încheiat. Ei așteaptă în arest decizia magistraților în cazul cercetării lor în libertate /Sursa foto: GÂNDUL
Procesul fraților Andrew și Tristan Tate s-a încheiat. Ei așteaptă în arest decizia magistraților în cazul cercetării lor în libertate /Sursa foto: GÂNDUL

Un bărbat misterios intră în sala de judecată, în timpul dezbaterilor din dosarul „Tate”

Un bărbat misterios a intrat, marți, în sala de judecată de la CAB unde se judecă cererea fraților Tate de a fi cercetați în libertate.

Bărbatul nu este român, ci britanic.

Având o mapă cu mai multe documente, el discută cu gardienii de la Curtea de Apel și cu avocatul fraților Andrew și Tristan Tate, iar după un timp, el intră în sala de jucată. Procesul are loc în camera de consiliu, ceea ce înseamnă că publicul nu are acces.

Este vorba despre un avocat din Anglia, specialist în cazuri de viol, care le-a luat apărarea în fața judecătorilor celor doi frați.

Conform informațiilor obținute GÂNDUL, este vorba despre avocatul britanic Andrew Ford.

El este specialist în drept penal și se ocupă inclusiv de cazuri de viol.

Andrew Ford, avocat frații Tate
Andrew Ford, avocat frații Tate

Arestați preventiv pentru 30 de zile și suspectați de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol, frații Andrew și Tristan Tate află dacă vor fi lăsați în libertate sau dacă rămân în arest.

Pe 30 decembrie 2022, la Tribunalul București, un judecător de drepturi și libertăți a decis ca Andrew și Tristan Tate, dar și Luana Alexandra Radu, fostă polițistă la Secția 7, și Georgiana Naghel, suspectate că, împreună cu cei doi britanici, au constituit grupul infracțional organizat, să fie arestați preventiv pentru 30 de zile.

Frații Tate, prin avocații lor, și cele două românce au contestat măsura arestării preventive la Curtea de Apel București, care va decide definitiv dacă acceptă propunerea procurorilor DIICOT și îi lasă pe cei patru inculpați tot în arest preventiv sau dacă aceștia vor fi plasați la domiciliu ori cercetați în libertate, sub control judiciar.

Eugen Vidineac, avocatul fraților Tate, a contestat arestul preventiv, spunând (mai multe detalii AICI) că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu au probe care să susțină acuzațiile formulate și că la baza întregului dosar nu ar sta decât declarația uneia dintre victime, o femeie din Republica Moldova.

Fraților Tate li s-a schimbat calitatea din martori în suspecți și din suspecți în inculpați, în seara zilei de 29 decembrie 2022, dată până la care aceștia au avut calitatea de martori, astfel încât nu ar fi avut posibilitatea să studieze dosarul de urmărire penală. Britanicii au fost reținuți cu prilejul aducerii la cunoștință a calității de inculpați și a emiterii ordonanței de reținere de către procurorul DIICOT, a precizat avocatul Eugen Vidineac.

DIICOT a desfășurat primele percheziții în acest dosar pe data de 11 aprilie 2022, atunci când de la locuința din Pipera a fraților Tate au fost ridicate mai multe calculatoare, laptopuri și aparatură.

În aceeași zi au fost vizate și alte locații din județul Ilfov, iar perchezițiile au avut loc după ce Ambasada SUA la București notificase Poliția cu privire la faptul că, într-o vilă deținută de cei doi britanici este ținută cu forța o tânără cu cetățenie americană. Aceasta ar fi fost atrasă pe teritoriul României prin celebra metodă „loverboy”, folosită de mulți traficanți de persoane, ulterior fiind obligată să facă videochat.

Frații Tate sunt acuzați de procurorii DIICOT că, în anul 2021, ”au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.

”Acestea au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.

Procurorii antimafia îl acuză pe unul dintre frații Tate de trei infracțiuni de trafic de persoane, în cazul a două victime și a unei persoane vătămate, iar pe celălalt, tot de trei infracțiuni de trafic de persoane, dar în cazul a unei victime și a două persoane vătămate.

Fosta polițistă Luana Alexandra Radu este acuzată de cinci infracțiuni de trafic de persoane, în cazul a trei victime și a două persoane vătămate, iar Georgiana Naghel, de șase infracțiuni de trafic de persoane, fapte pentru care sunt trei victime și trei persoane vătămate.

Printre acuzațiile aduse fraților Tate este și infracțiunea de viol, din informațiile obținute până acum fiind vorba de un viol asupra unei persoane de sex feminin, din Republica Moldova.

”Se rețin două acte materiale, pentru unul dintre frații Tate”, a declarat avocatul Eugen Vidineac, în exclusivitate pentru Gândul, acesta precizând și că – până la momentul actual – ”nu ni s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire penală pentru a asigura apărarea eficientă a clienților noștri”.

”… eu sunt uimit cumva și, împreună cu colegii mei, cu distinsul domn avocat Constantin Ioan Gliga și cu celălalt coleg al meu, care instrumentăm acest dosar, stăm zi și noapte să putem să punem cap la cap puzzle-ul elementelor acuzațiilor prezentate de procuror -, nu există, în acest moment, nici o singură probă, în afară de declarația victimei, care să conducă la ideea că ar fi fost săvârșită vreo infracțiune de viol.

Ba mai mult, din încheierea motivată a judecătorului de drepturi și libertăți a Tribunalului București rezultă foarte clar că nu se susține o astfel de infracțiune și că nu există elemente probatorii care să susțină această infracțiune, motiv pentru care judecătorul de drepturi și libertăți nu are suspiciunea rezonabilă că această faptă ar putea fi reținută în sarcina vreunuia dintre inculpați”, a mai declarat avocatul fraților Andrew și Tristan Tate.

În 29 decembrie 2022, procurorii DIICOT au făcut pentru a doua oară percheziții la vila din Pipera a fraților Tate și la studioul de videochat pe care îl dețin, iar din imobilele percheziționate atunci au fost ridicate mai multe probe, inclusiv calculatoarele folosite în activitatea de videochat, laptopuri cu baze de date și sume de bani.

În urma verificărilor, procurorii au indisponibilizat nu mai puțin de 10 imobile ale fraților Andrew și Tristan Tate, localizate în București, în județul Ilfov, pe Valea Prahovei, dar și în alte județe. Anchetatorii urmează să stabilească și cum au fost obținute aceste imobile și dacă erau folosite de frații Andrew și Tristan Tate pentru alte activități infracționale, care le-ar fi adus acestora sume mari de bani din exploatarea sexuală a unor tinere, au transmis pentru Gândul, la momentul respectiv, surse judiciare.

Frații Andrew și Tristan Tate au rămas și fără mașinile de lux găsite de procurori în curtea vilei din Pipera a acestora, care valorează sute de mii de euro.

Printre mașinile pe care procurorii de la DIICOT au pus sechestru se numără un Aston Martin Vanquish S Ultimate, de 250.000 de euro, un Rolls Royce Wraith Black Badge, care costă 360.000 de euro, un BMW X6 M, de 30.000 de euro și o Lada 1500, care valorează aproximativ 10.000 de euro. Sub sechestru se află și un Porsche Carrera 4S 911 992, care are o valoare de piață de 120.000 de euro.

Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că lăsarea fraților Andrew și Tristan Tate în libertate ar reprezenta ”un pericol pentru ordinea publică” (informații detaliate AICI).

Andrew și Tristan Tate au dovedit ”un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”.  Aceștia aveau ”capacitatea” de a identifica exact persoanele vulnerabile care le puteau servi, ulterior, scopurile, profitând – printr-o manipulare sentimentală constantă – de nevoile de afecțiune, încredere și stabilitate ale victimelor.

”Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”, se mai arată în încheierea de ședință prezentată de Gândul.

Se remarcă aptitudinea inculpaților (n.red. – frații Andrew și Tristan Tate) de a identifica persoanele vulnerabile și de a exploata nevoile de afecțiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relații apropiate și înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenție și de afecțiune din partea inculpaților fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităților mai sus expuse. Nu poate fi ignorată nici contribuția inculpatelor (…), care realizau pentru inculpați supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică și exercitau presiuni psihice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult

Extras din încheierea de ședință din data de 30.12.2022 – Tribunalul București

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Avocatul lui Andrew și Tristan Tate rupe tăcerea și vorbește despre fisuri în probele din dosarul de trafic de persoane: “Am solicitat Parchetului confruntarea victimelor cu inculpații”. Dezvăluirea bombă a lui Eugen Vidineac: ”Nu sunt căsătoriți, dar au copii în România” 

EXCLUSIV | De ce au ales frații Tate să facă trafic de persoane în România. Luptătorii Andrew și Tristan Tate au analizat obiceiurile celor mai periculoși interlopi din țara noastră

EXCLUSIV | Victimele lui Andrew și Tristan Tate încep să facă plângeri la DIICOT și cer daune. Una dintre acuzații este de la tânăra care spune că a fost violată de unul dintre frații Tate

FOTO EXCLUSIV – Mașini în valoare de sute de mii de euro care aparțin fraților Andrew și Tristan Tate, puse sub sigiliu / Cea mai scumpă e un Rolls Royce Wraith Black Badge, care costă 360.000 euro

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Andrew și Tristan Tate au fost duși la Curtea de Apel București

10 January 2023 at 14:47
image

Andrew și Tristan Tate au fost duși la Curtea de Apel București. Cei doi frați contestă decizia magistraților de a rămâne 30 de zile în arestul poliției. În urma audierilor de astăzi, milionarii vor afla dacă vor mai fi în continuare în arest sau vor fi plasați sub control judiciar.

Frații Tate, duși la Curtea de Apel București

Cei doi frați împreună cu fosta polițistă, cea care făcea parte din grupul lor, vor afla marți, 10 ianuarie, decizia magistraților. Aceștia vor putea rămâne în arest preventiv pentru 30 de zile sau vor fi plasați sub control judiciar. Decizia de a rămâne în arest pentru 30 de zile a fost atacată de către cei doi frați.

Andrew Tate a fost surprins în timp ce se deplasa sper sala de judecată cu o carte în mână. Acesta ținea strâns Coranul, întrucât fostul kickboxer a ales să se convertească la islam în luna noiembrie 2021, potrivit cancan.ro.

În decembrie 2021, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au făcut percheziții la vila de lux din Pipera a fraților Tate. În prezent, cei doi frați sunt suspectați pentru că ar fi exploatat mai multe tinere prin intermediul unui studio de videochat amenajat chiar aproape de vila lor din Pipera.

În urma perchezițiilor, pe 30 decembrie 2022, magistrații au decis ca frații Tate să fie sub arestul poliției pentru 30 de zile, decizie atacată de cei doi.

articolul original.

Curtea de Apel Bucureşti admite în principiu judecarea unei contestaţii în anulare depusă de Sorin Oprescu

9 December 2022 at 10:41
image

Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu o contestaţie depusă de Sorin Oprescu, în care fostul primar al Capitalei solicită anularea condamnării de 10 ani şi 8 luni de închisoare primită într-un dosar de corupţie.

Admiterea în principiu este o etapă preliminară, urmând ca judecarea pe fond a contestaţiei să se facă pe data de 16 decembrie.

„În baza art. 431 Cod de procedură penală, admite în principiu contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti-Secţia I Penală. Fixează termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 16.12.2022, ora 12,00, pentru când se citează contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea şi se încunoştiinţează apărătorul ales al acestuia. În baza art. 430 C.p.p. respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti-Secţia I Penală. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 08.12.2022”, se arată în decizia CAB.

Pe 13 mai, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Oprescu a fugit din ţară înainte de a fi pronunţată sentinţa, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile acestei ţări refuză să-l extrădeze.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Curtea de Apel București a admis în principiu anularea condamnării lui Sorin Oprescu și l-a citat în instanță pe 16 decembrie / Fostul primar se află în Grecia

9 December 2022 at 09:27
image

Curtea de Apel București a admis în principiu, vineri, contestația în anulare formulată de fostul primar general Sorin Oprescu împotriva condamnării la 10 ani și 8 luni de închisoare, context în care l-a citat în instanță pe 16 decembrie, transmite G4Media.ro.

Curtea de Apel București a admis în principiu anularea condamnării lui Sorin Oprescu

„În baza art. 431 C.p.p. admite în principiu contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti-Secţia I Penală. Fixează termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 16.12.2022, ora 12,00, pentru când se citează contestatorul-condamnat Oprescu Sorin Mircea şi se încunoştiinţează apărătorul ales al acestuia. În baza art. 430 C.p.p. respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţate în dosarul nr. 42389/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti-Secţia I Penală. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 08.12.2022”, se arată în minuta instanței.

Tribunalul București a respins anularea condamnării, în luna iunie, așa că fostul primar general a rămas cu pedeapsa la 10 ani și 8 luni de închisoare.

Curtea de Apel București îl condamnase în lipsă. Pedeapsa a fost dublată comparativ cu condamnarea pe fond, de 5 ani și 4 luni de închisoare.

Sentința a fost formulată pe 13 mai și a venit în contextul în care Sorin Oprescu plecase din țară, cu destinația Grecia. La trei zile de la condamnarea definitivă avea să fie reținut de autoritățile elene.

Oprescu a fost arestat în primă instanță, dar Curtea de Apel de la Atena a hotărât că acesta poate rămâne în libertate până la o decizie privind extrădarea. El a trebuit să plătească o cauțiune de 5.000 de euro și este obligat să se prezinte la poliție de două ori pe lună, în datele de 5 și 16.

Până în prezent, judecătorii din Grecia au respins extădarea lui Oprescu.

articolul original.

EXCLUSIV | Declarație șocantă a unui asasin basarabean, prins în România: „E ușor să omori un om, dar trebuie să-l împuști în cap!”

4 December 2022 at 06:00
image

Polițiștii români au reușit să prindă un asasin de origine basarabeană, implicat inclusiv în traficul internațional de armament, care era dat în urmărire internațională de autoritățile franceze. Moldoveanul este acuzat că a împușcat în cap un bărbat, după care l-a îngropat la o adâncime de aproximativ doi metri, pentru a nu fi găsit de câinii polițiști. 

Polițiștii ilfoveni au anunțat autoritățile de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, la începutul săptămânii, că, printre pasagerii unui avion care vine din Italia se află un infractor deosebit de periculos, căutat de autoritățile franceze, pentru omor.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, în aeronavă se afla Vladislav Fluieraru, cetățean basarabean și român. În vârstă de 40 de ani, individul era căutat de polițiștii francezi pentru omor calificat și infracțiuni la regimul armelor și munițiilor.

Șef al unei grupări specializate în traficul de arme și de țigări, Fluieraru reușea să colinde prin Europa, grație pașaportului românesc. La un moment dat, în timp ce se afla pe teritorul Franței, acesta ar fi avut un conflict cu unul dintre oamenii săi, care ar fi avut legătură cu o sumă de bani. În consecință, Vladislav Fluieraru și-ar fi dus „locotenentul” într-o pădure, unde l-ar fi împușcat în cap cu un pistol de calibru 9 milimetri.

Apoi, ucigașul a dezbrăcat cadavrul și l-a îngropat la o adâncime de aproximativ doi metri, pentru a nu putea fi descoperit cu ajutorul câinilor polițiști.

Sursele citate au precizat că Fluieraru a subestimat, însă, calitățile câinilor antrenați de poliția franceză, care au descoperit locul în care acesta a îngropat victima.

Pentru a nu fi prins, asasinul s-a plimbat apoi prin Franța, Rusia, Moldova și Italia, fără ca autoritățile să-i detecteze prezența. El a fost, însă, localizat imediat de polițiștii români, după ce s-a îmbarcat într-un avion care pleca din Italia, cu destinația Otopeni.

Încătușat încă de la scara aeronavei, Vladislav Fluieraru a fost prezentat instanței Curții de Apel București, pentru confirmarea mandatului european de arestare și urmează să fie extrădat în Franța.

Victima „a căutat-o până a găsit-o”

Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru Gândul, că basarabeanul este un fost boxer, recunoscut în mediile infracționale din țara natală drept o persoană deosebit de violentă.

Implicat în numeroase lupte de stradă, moldoveanul ar fi văzut și el moartea cu ochii, în mai multe rânduri, în sensul în care ar  fi fost înjunghiat în plămâni și rinchi.

Pentru că avea probleme cu legea, bărbatul și-a schimbat, la un moment dat, numele, iar din acest motiv bazele de date ale polițiilor europene nu l-ar fi detectat.

Cu ani în urmă, Fluieraru a petrecut timp în țara noastră, unde a venit să-și obțină cetățenia, după care a putut să circule, fără viză, în țările Uniunii Europene.

Așa a ajuns în Franța, unde, spun anchetatorii, își conducea oamenii cu o mână de fier. Aici ar fi avut mai multe dispute cu un membru al grupării sale, despre care susține că „a căutat-o până când a găsit-o”.

Întrebat în legătură cu omorul, acesta le-ar fi explicat anchetatorilor din România că, dacă ar fi fost să comită un asasinat la comandă, prețul cerut de el nu ar fi fost unul foarte mare, pe motiv că „nu este greu să omori un om”.

Vladislav Fluieraru a și simțit nevoia să explice că nu înțelege de ce alți criminali țintesc în zona pieptului, iar victimele scapă cu viață, în condițiile în care o singură împușcătură în cap este suficientă.

Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția Capitalei și Inspectoratul General al Poliției citeste mai mult
articolul original.

UPDATE | Niculae Bădălău, arestat preventiv pentru 30 de zile. El a fost adus cu cătușe la Curtea de Apel București (FOTO-VIDEO)

28 November 2022 at 13:40
image

Niculae Bădălău a fost adus cu cătușe la mâini, luni, la Curtea de Apel București (CAB). Judecătorii urmau să decidă, la ora 12.00, dacă admit cererea procurorilor de arestare preventivă a fostului ministru.

UPDATE – Niculae Bădălău – arestat preventiv pentru 30 de zile

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, ca fostul senator PSD Niculae Bădălău să fie arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă.

Este vorba de un dosar în care este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu, în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice.

În schimb, magistraţii au decis ca o complice a lui Bădălău să fie plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Știrea inițială:

Fostul ministru al Economiei Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, a fost reținut duminică seara după ce a fost ridicat de DNA într-un dosar de corupție.

Surse judiciare au spus pentru GÂNDUL că Bădălău a refuzat să dea declarații la DNA, invocând dreptul la tăcere.

Anchetatorii de la DNA i-ar fi pregătit un flagrant, într-un dosar legat de implicarea sa într-o serie de fapte de trafic de influență în favoarea firmelor familiei sale.

Flagrantul ar fi avut loc pe autostradă, primarul fiind înregistrat de anchetatori în momentul în care primea banii, spun sursele GÂNDUL. Ulterior, primarul ar fi povestit procurorilor cum a decurs atribuirea contractului către firma administrată de familia lui Bădălău, dând detalii despre cum a primit mită.

Primarul este Dan Păsat, fostul deputat PNL care a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare pentru șantaj, au declarat pentru GÂNDUL surse judiciare. Dan Păsat este primar în comuna Bucșani din județul Giurgiu, fieful lui Niculae Bădălău. El este, potrivit surselor GÂNDUL, și cel care l-a denunțat pe Bădălău la DNA după ce ar fi fost șantajat de acesta.

Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 noiembrie 2022, a inculpaților:

BĂDĂLĂU NICULAE, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași instituții, pentru comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită, în formă continuată,
– trafic de influență,

Persoană fizică, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.
În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA) dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.
În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Elena Udrea sesizează Curtea Constituțională. Miza, 4,7 milioane de euro

16 September 2022 at 13:13
image

O judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie ridicată de Elena Udrea.

Astfel, Elena Udrea sesizează CCR în legătură neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale în baza cărora instanţa i-a pus sechestru pe avere, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale.

În cadrul dezbaterilor din dosarul „Hidroelectrica”, Elena Udrea a cerut, prin intermediul avocaţilor săi, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale care reglementează măsurile asigurătorii şi confiscarea extinsă: art. 107 din Codul penal (scopul măsurilor de siguranţă), art. 112 din Codul penal (confiscarea extinsă), art. 291 alin. 2 Cod penal (traficul de influenţă – confiscarea de bunuri); Legea 656/2002 (art. 32 – 33) şi Legea 129/2019 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 50 -51) cu privire la măsuri asigurătorii şi confiscarea de bunuri, precum şi câteva articole din vechiul Cod penal.

Magistratul care se ocupă ce acest caz, Corina Ciobanu, a admis cererea Elenei Udrea şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la aceste prevederi legale.

În octombrie 2018, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale, decizie menţinută ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În baza art. 345 al. 1 şi 2 C.pr.pen. respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. În baza art. 346 al. 2 C.pr.pen. constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 604/P/2017 din 18.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, conform încadrării expuse în rechizitoriul mai sus menţionat. În baza art. 249 C.pr.pen. rap. la art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatei Udrea Elena Gabriela, până la concurenţa echivalentului în lei a sumei de 4.700.000 euro, în vederea confiscării speciale. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare cu privire la măsurile asigurătorii şi de 3 zile de la comunicare cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii cauzei şi a modului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor. Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 1 octombrie 2018”, se arăta în decizia instanţei din octombrie 2018.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în acest dosar pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

Udrea se află în Penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”. 

articolul original.

EXCLUSIV! Cum s-a ales Alexandru Uiuiu cu eticheta de colaborator al Securității! Instanța a cântat în struna CNSAS (2)

29 August 2022 at 06:30

Așa cum am anunțat în ediția de săptămâna trecută, continuăm să vă prezentăm cazul lui Alexandru Uiuiu, fostul director al Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, care și-a pierdut funcția după ce instanța a decis că ar fi fost colaborator al securității. Nimic din documentele CNSAS nu indică, așa cum spune legea, că este așa, însă instanțele de judecată nu au ținut seamă de asta, ba mai mult, toate probele pe care Uiuiu le-a depus la dosar i-au fost respinse, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Din toată povestea asta, rămâne o singură întrebare pentru care nu există vreun răspuns, nici măcar în ziua de azi: Cine a anunțat Securitatea că în camera nr.35 din Căminul studențesc Avram Iancu a fost ars portretul lui Ceaușescu?

Reamintim că totul a început într-o seară din luna martie 1984, când Alexandru Uiuiu, student în anul II la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a dat foc în camera de cămin unui portret al lui Nicolae Ceaușescu. Alături de el, în cameră se mai aflau alți 7 studenți.

Atunci aveam să realizăm că există Securitatea

Un alt coleg de cameră și facultate al lui Alexandru Uiuiu, care a fost dispus să-i vină în sprijin în instanță, dar a cărui declarație nu a fost luată în seamă, este Horia Moldovan.

“Am fost coleg de facultate, an și cămin cu Ionel Alexandru Uiuiu între anii 1982 – 1986. În camera din căminul Avram Iancu eram cazați opt studenți, patru de anul II și patru de anul III. În anul II de facultate, într-o seară din iarna lui 1984, a avut loc în camera de cămin o întâmplare, care având în vedere consecințele ce au urmat, avea să mă afecteze profund, pe mine și colegii de cameră.

Tocmai în acea iarnă friguroasă, câinoasă, care venea să acutizeze starea de disperare și deprimare ce cuprinsese pe oameni datorită lipsurilor de tot felul, cozilor la alimente, frigului, fricii și disperării, a ales Ceaușescu să-și înlocuiască tabloul din instituții cu unul care, făcut după toate regulile publicitare, contrasta dur cu realitatea sumbră. Cuprins de o revoltă surdă, am cumpărat tabloul de la librăria Coșbuc și l-am dus la cămin. L-am afișat deasupra patului meu și cu o evidentă ironie am avertizat colegii să nu se atingă de el/ A fost de fapt semnalul care a declanșat nebunia. Toată frustrarea, neputința acumulată, revolta s-a năpustit asupra acestui tablou. Fiecare după temperamentul și personalitatea sa a participat la acest linșaj. Ionel (n.r. – Alexandru Ionel Uiuiu), amestec de umor, ironie și aciditate l-a caricaturizat făcându-i mustăți «a la Hitler», Tibi, fire mai frustă, l-a mânjit cu dulceață, Alin Nemecz aflat încă în zodia ludicului a venit cu ideea să-l ardem și să punem cenușa în borcane, de unde dacă luăm când mergem la examen o să ne aducă noroc. Nelu Cioloș, mai comod stând pe pat și fumând i-a dat foc. De dus, făcut sul se pare că tot Ionel Uiuiu l-a dus.

A doua zi, cât și în zilele următoare, ne-am văzut fiecare de treburile noastre. Trecuse o bună bucată de vreme și ocupați cu examenele parțiale și altele, am uitat cu totul de întâmplarea cu tabloul. Brutal, avea să ne aducă aminte într-o zi securitatea. Atunci aveam să realizăm că există Securitatea și aceasta este în toți și în toate. Atunci au început interogatoriile repetate la ceas de noapte și în săli obscure, amenințările, umilințele. Mă refer la mine, căci cu ceilalți colegi nu mai puteam comunica. Nu mai eram opt în cameră, eram opt în opt celule, Eu, probabil că și ceilalți, a, experimentat frica animalică, degradantă, anxietatea și depresia. Au fost târâți în această mlaștină și tata și frații. M-am îmbolnăvit și am fost operat pe inimă.

Noroc că a venit «revoluția». A luat ființă un institute care studiază arhivele securității. Se caută informatorii, colaboratorii cu securiștii. Securiștii, nu. S-au pus lucrurile în ordine. Eu am ieșit la pensie cu o pensie de mizerie, sub 2000, după 49 de ani de învățământ și cotizare, iar colonelul de securitate care ne-a terorizat și distrus oare ce pensie are”, a scris în declarația dată în fața notarului, fostul coleg al lui Alexandru Uiuiu, care a ajuns și la dosarul din instanță, declarație care nu a fost luată în seamă.

Neluat în seamă la ÎCCJ

Neluate în seamă în acest proces purtat de Uiuiu au fost mai multe aspecte, iar acest lucru reiese din recursul depus la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde bistrițeanul nu a avut mai mult succes.

“Referitor la pretinsa aplicare de către instituția intimată a considerentelor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.672/2012, nu se pot avea în vedere de către instanța de control referitor la niște înscrisuri care, pe de o parte, nu au fost invocate ca probe, cu explicații punctuale referitoare la vreo pretinsă delațiune și în ce constă aceasta, iar pe de altă parte, nu au fost analizate și reținute de către instanța de fond în fundamentarea soluției sale!

Pe de altă parte, intimata omite în mod voit să analizeze și să combată, argumentat, susținerile subsemnatului din motivarea recursului, prin care am arătat, referitor la statuarea instanței de fond în sensul că persoanele vizate de legiuitor ca având calitatea de colaborator, ar fi putut și ar fi fost obligate să menajeze interesele celor denunțați, «pentru a nu încălca principiile unei societăți democratice (??? – subl.ns.) și drepturile fundamentale ale omului».

Această statuare a instanței de fond întărește, odată în plus, convingerea necunoașterii grave a contextului istoric și socio-politic de la acel moment (societate democratică în Republica Socialistă România a anilor ’80??), aspect peste care și instituția intimată trece cu foarte multă ușurință, practic ignorându-l, pentru a-și justifica pretinsa temeinicie a acțiunii introductive”, arată Alexandru Uiuiu în recursul înaintat ÎCCJ.

El a explicat și de ce așa-zisele note de la securitate nu pot fi considerate de natură a atrage consecințe negative asupra acelor persoane indicate.

„Cât privește cea de-a doua condiție de fond referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale, invocată de către intimată, am dezvoltat pe larg, în motivarea recursului, argumentele pentru care nu se poate reține o atare conduită în sarcina subsemnatului.

Motivarea instanței de fond în sensul că informațiile furnizate de către subsemnatul «puteau fi considerate în mod rezonabil a fi potrivnice regimului totalitar comunist, apte a genera îngrădirea dreptului la viață privată și libertății de exprimare… de natură a atrage consecințe negative asupra acelor persoane indicate» constituie practic o adăugare la lege, iar nu o interpretare a ei, ci de-a dreptul o răstălmăcire care să justifice soluția adoptată.

Dispozițiile legii sunt de natură imperativă și neechivoce, legiuitorul făcând vorbire despre activități și atitudini potrivnice, iar nu care «puteau fi» considerate ca atare, precum și care «au vizat» îngrădirea drepturilor și libertăților, nicidecum «apte» de a avea atari consecințe, astfel cum am arătat în motivarea recursului.

Vizarea îngrădirii drepturilor și libertăților altei persoane prin activitatea pretins efectuată trebuie a fi dovedită, cu arătarea exactă a rezultatului efectiv al acțiunii de «îngrădire» și a persoanei afectată de această «îngrădire», întrucât legiuitorul nu instituie o prezumție legală de producere a unui astfel de rezultat, contrar susținerilor intimatei.

Or, un atare rezultat nu a fost relevat de către reclamantă și nici de către instanța de fond, în motivarea soluției sale.

Așa cum am arătat în motivarea recursului, din întreg cuprinsul sentinței se poate lesne observa insistența cu care instanța de fond a încercat să dovedească în cauză pretinsa mea calitate de colaborator al Securității, printr-o analiză nu doar partinică, dar și excedând legii, a unei părți din materialul din dosarul depus de reclamantă, iar aceasta în contextul în care instanța nu cunoaște sau omite voit  împrejurările reale și concrete specifice epocii faptelor.

Dar și conduita intimatei care, într-o voită omisiune a invocării unor momente istorice caracteristice epocii pretinselor fapte de delațiune, încearcă să justifice calitatea mea de colaborator al Securității, făcând în recurs analiza unor înscrisuri pe care nu le-a invocat la fond și pe care instanța de fond nu le-a reținut în considerentele soluției sale!

Onorată Înaltă Curte, vă rugăm să constatați, din analizarea evenimentelor astfel cum ele au avut loc efectiv la acel moment și în contextul socio-politic real de la epoca faptelor, că nu se poate reține, sub nicio formă, că aș fi fost un susținător al regimului comunist instituit de Nicolae Ceaușescu și că am avut vreodată intenția ca, în sprijinirea acestui regim totalitar, în mod liber și voit, să aduc atingere în vreun fel drepturilor și libertăților vreunuia dintre concetățenii mei.

Dimpotrivă, prin actele mele care au precedat pretinsei racolări, respectiv incendierea portretului dictatorului, săvârșite în perioada studenției, acte de care lucrătorii Securității s-au folosit pentru a mă constrânge, mi-am exprimat în mod clar dezaprobarea și opoziția față de regimul comunist.

Soluția instanței de fond, bazată pe presupuneri neconforme cu realitatea și adăugări la lege, este netemeinică și nelegală, motiv pentru care se impune casarea acesteia, sens în care vă rugăm să admiteți recursul”, a mai notat Uiuiu în document.

A cerut insistent dosarul său de urmărit! CNSAS a făcut ureche șută

Fostul director al DJC a subliniat și faptul că a cerut de la CNSAS dosarul său de urmărit, însă fără succes, fiindu-i și astfel îngrădit dreptul la apărare.

“Prin recursul nostru, am arătat că insistăm în cererea formulată la fondul cauzei, de a se pune în vedere reclamantei-intimată să depună la dosar o copie integrală a dosarului de urmărit al subsemnatului, care se află în evidențele sale.

Subsemnatul am făcut demersuri pentru a verifica existența acestui dosar, solicitând instituției CNSAS să mi-l pună la dispoziție, în repetate rânduri (cererea subsemantului din data de 30.10.2018, la care am revenit din lipsă de răspuns cu cererea din data de 18.12.2018).

Mi s-a confirmat înregistrarea cererii mele din 30.10.2018 prin Adresa nr.P1842/18 din 19.11.2018, precum și înregistrarea celei de-a doua cereri sub nr.P1842/18 din 28.12.2018.

Urmare a demersurilor mele, la data de 05.04.2019 am studiat doar „dosarul personal” care mă vizează și constituie anexa la acțiunea în constatare, procedură care îmi dă motive întemeiate să apreciez că intimata îmi folosește dosarul de urmărit în mod evident partinic, pentru a-și susține acuzarea mea că aș fi fost colaborator și astfel nu îmi dă posibilitatea să îmi exercit dreptul fundamental la apărare în prezentul dosar, folosindu-se doar de acte pretins acuzatoare.

Or, în contextul în care, nu am nicio posibilitate de a ajunge efectiv și direct în posesia unor documente din dosarul de urmărit, care să dovedească contextul real în care am fost obligat să dau notele în cauză, amenințat cu exmatricularea din facultate ca urmare a  incendierii portretului lui Nicolae Ceaușecu în camera de cămin, dat fiind refuzul nejustificat al instituției intimate de a îmi remite copii de pe dosarul integral de urmărit, singura soluție de a da eficiență reală dreptului meu la apărare, este ca Onorata Înaltă Curte  să dispună, în considerarea prevederilor art.293 C.pr.civ., asupra obligării intimatei de a trimite la dosarul cauzei copii de pe întreg dosarul de urmărit, cu numerotarea acestora și arătarea numărului de file conținute.

Iar în măsura în care intimata nu va da curs solicitării mele legitime și dispoziției Înaltei Curți, vă rugăm să faceți aplicarea prevederilor art.295 teza ultimă C.pr.civ.

Arătăm faptul că, cu ocazia studierii dosarului care mi s-a pus la dispoziție la data de 05.04.2019, am insistat în a mi se elibera copii de la dosarul de urmărit, cerere la care am revenit și ulterior, întrucât nu am primit răspuns în vreun fel, prin cererile pe care le-am depus în datele de 06.05.2019 și respectiv 14.06.2019.

Am făcut cunoscută instituției intimată intenția mea de a folosi, în probațiune, în fața instanței învestită cu soluționarea acțiunii în constatare care formează obiectul prezentului dosar, dosarul meu de urmărit, însă nici până la această dată nu am intrat în posesia acestuia, deși demersurile mele datează de peste 8 luni!

Onorată Înaltă Curte, apreciem că cererea subsemnatului este mai mult decât legitimă, în raport de motivele pe care le-am dezvoltat în apărare, atât prin întâmpinare la fond cât și prin recurs, dat fiind conduita abuzivă instituțională manifestată de către intimată, pe care am dezvoltat-o ca atare în conținutul acelorași acte procedurale.

Iar admiterea ei este de natură a-mi permite, în ceea ce mă privește, să-mi exercit efectiv dreptul la apărare, consacrat ca atare de Codul de procedură civilă și de garanțiile constituționale, și totodată de a restabili „echilibrul armelor” consacrat de prevederile art.6 paragraful I din Convenția europeană referitoare la dreptul la un proces echitabil”, a scris Alexandru Uiuiu în documentul de recurs.

Deși a deținut funcții și a candidat în campaniile electorale, până în 2016 nu a existat niciun document

Un alt aspect interesant reiese dintr-o adresă pe care fostul director DJC BN a trimis-o în mai 2021, ministrului Culturii de la acea vreme, Bogdan Gheorghiu, care i-a solicitat lui Uiuiu o serie de documente depuse la dosarele din instanță.

“Pentru toate funcțiile și candidaturile am depus declarații și am cerut informații despre statutul meu în raport cu vechea Securitate. Nu exista nici un dosar, nu am primit nici o informație în acest sens. În 2016 a apărut acest dosar – precizez că la putere era «Domnul Dragnea» care tocmai subordona justiția politic. Deși CNSAS a făcut acțiunea în 2016 ea a fost instrumentată abia în anul 2019. Procesul a durat mai bine de doi ani cu termen de amânare și recurs și motivarea ultimei sentințe a venit la 11 luni după pronunțarea sentinței la recurs.

(Va urma)

articolul original.

EXCLUSIV! Cum s-a ales Alexandru Uiuiu cu eticheta de colaborator al Securității! Instanța a cântat în struna CNSAS

22 August 2022 at 05:30

În urmă cu aproximativ o lună arătam despre războiul purtat în instanță de Alexandru Uiuiu cu Ministerul Culturii pentru anularea ordinului prin care a fost destituit, nelegal, din funcția de director al Direcției Județene pentru Cultură, din cauză că CNSAS l-a pricopsit cu o patalama de “turnător la Securitate”, patalama supravizată de instanțele de judecată. Dacă ne uităm însă pe documentele CNSAS, așa-numitele note informative aflate la dosarul lui Uiuiu, și redactate de ofițerul de securitate Liviu Călian, ajungem la concluzia că situația în care se află fostul director al DJC, e una trasă tare de păr. Concret, ștampila de turnător la Securitate i s-a pus forțat, fără ca instanța să țină cont de nimic, nici măcar de normele legale în domeniu, inclusiv de o decizie CCR. Totul a fost interpretat după bunul plac!

Cazul lui Uiuiu seamănă însă foarte bine cu ale altor români, chiar bistrițeni de-ai noștri, care au semnat fortuit un angajament cu Securitatea, au dat cu subsemnatul pe acolo, prin note informative, și care ulterior au ajuns în funcții, dar culmea, CNSAS a considerat că nu li se poate atribui calitatea de colaborator al Securității. De ce? Pentru că, în urma așa-ziselor note informative, nimeni nu a avut de suferit. La fel și în situația de față. Ce este însă ciudat, e faptul că instanțele de judecată, atât Curtea de Apel București, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, nu au ținut cont de niciun argument pe care Alexandru Uiuiu l-a adus și au părut total neinteresate să se aplece cu atenție asupra așa-ziselor “turnătorii.

A dat foc portretului lui Ceaușescu! “Avea o atitudine vădită împotriva regimului”

Reamintim că totul a început într-o seară din luna martie 1984, când Alexandru Uiuiu, student în anul II la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a dat foc în camera de cămin unui portret al lui Nicolae Ceaușescu. Alături de el, în cameră se mai aflau alți 7 studenți. Întâmplarea este expusă foarte bine de unul dintre colegii de cameră a lui Alexandru Uiuiu, depusă la dosarul cauzei, dar neluată în seamă de instanță.

“ (…) Pe Ionel Alexandru Uiuiu l-am cunoscut ca pe un bun coleg și l-am considerat tot timpul ca pe un om nonconformist, care avea preocupări literare, culturale și sportive. În anul 1984 am fost colegi de cameră în căminul Avram Iancu alături de alți 6 studenți. Într-o seară am fost de față când Ionel Alexandru Uiuiu, ajutat de Alin Nemecz au dat foc cu bricheta lui Ioan Cioloș (între timp decedat) unui portret al lui Nicolae Ceaușescu, portret pe care l-am găsit pe masa din mijlocul camerei după ce am urcat de la cina din cantina care se afla la parter. Cred că portretul a fost adus de colegul nostru de cameră Horia Moldovan, nu știu din ce motive, dar după derularea evenimentelor nimeni nu știu să-l mai fi revendicat. Înainte de a dat foc portretului lui Ceaușescu, în cameră toți am făcut glume pe seama lui, glume legate de nevoia de dispariție a personajului pe care-l reprezenta.

Nu a fost prima dată când am făcut «mișto» de conducerea PCR, cum vorbeam noi pe atunci, era o practică realizată în mod curent prin spunerea de bancuri politice, prin ascultarea de muzică sau prin vizionarea de filme interzise. Deseori în anii de facultate, ne-am raportat negativ la adresa conducerii de atunci a României și la adresa soților Ceaușescu. Ionel Alexandru Uiuiu avea o atitudine vădită împotriva regimului, mai ales că fiind sportiv umbla prin țări străine, cunoscând realități mai bune despre care ne povestea când se întorcea în țară întrebându-se retoric: «DE ce naiba la noi nu se poate face o  schimbare?!?». Îmi aduc aminte, în acest sens, și de un scurt-metraj pe care l-a regizat și filmat cu unii dintre noi în diferite locații din Cluj, precum și de participările noastre la «triunghiularele» (schimburi de experiență) organizate de cele trei facultăți de filosofie din țară, de atunci: în toate aceste evenimente, spiritul de frondă la adresa regimului Ceaușescu era evident.

Revenind la arderea portretului, cei doi colegi amintiți au pus cenușa afișului ars din scrumiera mare într-un borcan pe care eu l-am luat și l-am pus tocmai pe dulapul meu, ei spunând că o să-l «servească la micul dejun ca să scape țara de un neghiob». Subsemnatul și ceilalți colegi de cameră prezenți – printre care îmi amintesc nu numai de Ionel Alexandru Uiuiu și Alin Nemecz, ci și de Ioan Cioloș, Horia Moldovan, Nicolae Chirrilov și Tiberiu Furdui – am făcut remarci antiregim pentru că toți eram tineri, studenți cunoscători ai derapajelor ideologice, dornici de a trăi și învăța altfel și alte lucruri, care așteptam mult mai mult de la viață și școală decât ne oferă regimul comunist.

A doua zi după masă, au intrat la noi în cameră doi ofițeri de securitate îmbrăcați în haine lungi de piele, s-au dus direct la borcan și ne-au întrebat ce s-a întâmplat seara în cameră și ce e acolo. Era evident că știau. Ne-au luat și ne-au dus pe toți cei prezenți la sediul Securității din incinta căminului, nu îmi aduc aminte dacă și pe alții: de pildă, nu știu dacă și pe colegul nostru de facultate și de an Ion Hirghiduș, care nu locuia în cameră cu noi ceilalți, dar care a trecut pe acolo în acea seară. Acolo am fost preluați, puși în camere separate și anchetați, fiecare de un alt ofițer. Am fost amenințai cu exmatricularea din facultate și chiar cu pușcăria politică, am fost puși să scriem ce s-a întâmplat și apoi unii dintre noi (eu unul nu) am fost puși să dăm alte declarații sub dictarea ofițerului «ca să scăpăm» (știu acest lucru din discuțiile ulterioare).

Subsemnatul, Clitan Gheorghe, afirm că ancheta s-a desfășurat într-o atmosferă de presiune și amenințări, că am fost pur și simplu terorizați, iar pentru tineri de 21-22 de ani care eram atunci, această anchetă a lăsat urme și traume pentru întreaga viață. (…)”, a scris Clitan Gheorghe, fostul coleg de facultate și an al lui Alexandru Uiuiu, în documentul depus la dosarul cauzei.

Informații generale interpretate aiurea

După ancheta securiștilor, Uiuiu a fost obligat să semneze acel angajament de colaborare, iar în perioada aprilie 1985 – februarie 1986, a fost convocat de patru ori la sediul Securității din Cluj, unde a scris tot atâtea note informative. Nimic însă ceva care să dăuneze celor “turnați”, fiind date generice.

Astfel, despre un coleg de-al său, Uiuiu a scris că “are o activitate literară bogată, scrie poezie, literatură științifico-fantastică, activează în cadrul unui cineclub, regizează un poem despre I.H. Rădulescu, lucrarea sa de diplomă se referă la Bogdan Petriceicu Hașdeu, este bonom și are mulți prieteni, în cămin și în afara lui”.

Deși CNSAS nu a argumentat în ce fel studentul vizat era expus  la vreun pericol sau consecință vătămătoare a drepturilor sau libertăților sale, judecătorii de la Curtea de Apel București au tras concluzia că ceea ce a scris Uiuiu ar fi vizat aspecte ale vieții private ale colegului său, omițând însă să indice care anume sunt aceste aspecte, și ar fi generat intruziunea organelor de securitate în activitatea literară nepublicată a acestuia.

Într-o altă notă, scrisă de ofițerul de securitate Liviu Călian, Uiuiu îi prezintă extrem de succint pe câțiva dintre colegii de facultate și de cămin, probabil ocupanții unei camere vecine. Astfel, despre unul spune că are “în general conduită necorespunzătoare”, în sensul în care respectivul student era un abonat al cârciumilor și al chefurilor, motiv pentru care a și fost dat afară de la cămin.

“Sobru, reținut. Bun la învățătură, preocupat de carte. Nu bea, nu fumează. Are unele ciudățenii – stări în care nu este bine să fie supărat”, l-a descris Uiuiu pe un alt coleg.

Despre un altul, Uiuiu spus că: “posedă aparat de radio. Nu am fost prezent niciodată la vreo audiție a vreunui post de radio străin”, asta deși adevărul era cu totul altul, majoritatea studenților ascultând în draci Europa Liberă, în mod special.

Legat de această ultimă mențiune, instanța a considerat informația avea caracter compromițător (???) ori ar constitui o intruziune în viața privată (???) fără să menționeze care drepturi și libertăți i-au fost încălcate respectivei persoane, mai ales că tot românul deținea un aparat de radio în acele vremuri.

“Referitor la această notă instanța de fond reține, tot în mod nelegal, dar și nereal, consemnarea ofițerului de Securitate, în sensul că s-ar fi dispus continuarea verificărilor și prin alte surse care erau cazate în căminul respectiv. Nota ofițerului nu cuprinde astfel de consemnare.

În ceea ce privește consemnarea ofițerului referitoare la posibila audiere de posturi de radio străine, nu doar că această consemnare nu putea fi reținută, potrivit statuărilor Curții Constituționale menționate, dar din conținutul notei mele reiese în mod clar faptul că informațiile pe care le-am furnizat nu au fost de niciun folos Securității, întrucât nu au afectat drepturile sau libertățile vreunuia dintre colegii mei de cămin”, arată Alexandru Uiuiu în recursul înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție, și peste care se pare că magistrații nu s-au aplecat cu sârg.

Securist supărat că studenții i-au “atacat” pe ruși

Interpretare ciudată au dat cei de la CNSAS unei alte note informative prin care se arată că la o întâlnire a studenților de la cele trei facultăți de filosofie din țară, întâlnire care a avut loc la Casa de Cultură a Studenților din Cluj, participanții au cântat cântece patriotice. Ieșenii au cântat cântecul “Bucovină plai cu soare”, în care se făcea referire la ruși: “Bucovină plai cu soare/ Te-au călcat rușii-n picioare” (…)” De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a”.

În acest document nu apar nume, ci este relatată o situație general, însă, atât CNSAS, cât și instanța au luat în seamă o notă de subsol a ofițerului de securitate Călian în care acesta a scris: “Cântecul a fost cântat de studenții de la Iași împreună cu cei de la București: cadrele didactice au avut o poziție tolerantă (au avut o poziție încurcată). Studenții nu au luat atitudine în fața acestei manifestări. Studenții clujeni care au fost prezenți și câțiva studenți din București, care discutau, nu au luat parte la aceste cântece, dar nici nu au încercat să oprească manifestația”.

Într-un cuvânt, securistul s-a supărat pe atacul studenților la ruși, deși din cântecul respectiv reieșea dragostea pentru România și români, iar CNSAS și instanța au conchis că respectivul cântec nu ar fi fost unul patriotic ci unul care ar fi avut o ”conotație negativă la adresa relației externe cu Rusia”, asta cu toate că, la acea vreme România, în care chiar dacă regimul era unul comunist, se desprinsese de multă vreme de sub puternica influență a Moscovei. Mai mult decât atât, niciunul dintre studenții sau profesorii prezenți la respectiva întâlnire nu a suferit vreo problemă ulterioară, în condițiile în care niciunul nu a fost identificat cu nume și prenume, aspect de care nici CNSAS, nici judecătorii nu au ținut cont.

Noica, considerat dizident de instanță, deși regimul comunist îl reabilitase

Cea de a patra notă informativă, și ultima, de care s-au legat cei de la CNSAS este cea care face referire la studentul Ioan Hirghiduș, care era pe atunci student în anul IV la aceeași facultate, și redactor șef al revistei Echinox, și care a avut la un moment dat o întâlnire la Păltiniș cu filosoful Constantin Noica, fost deținut politic, arestat, anchetat și condamnat în anul 1958. Din cauza întâlnirii respectivului student cu Noica de la Păltiniș (unde a asistat la discuții de istorie a filozofiei între acesta și Gabriel Liiceanu), atât CNSAS, cât și instanța au opinat că nota informativă conține caracterizarea unei persoane ca având o viziune noiciană nu ar fi putut reprezenta decât o denunțare a unei atitudini potrivnice regimului totalitar al acelor vremuri. Cele două foruri nu au ținut însă cont de faptul că Noica nu mai era considerat dizident politic și chiar avea multe cărți publicate în România comunistă, ante și post-mortem.

Iată și lista acestora, conform Wikipedia:

  • 1934 – Mathesis sau bucuriile simple
  • 1936 – Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant
  • 1937 – De caelo
  • 1940 – Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou
  • 1943- Două introduceri și o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecării
  • 1944 – Pagini despre sufletul românesc
  • 1944 – Jurnal filosofic
  • 1962 – Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica
  • 1969 – Douăzeci și șapte de trepte ale realului
  • 1969 – Platon: Lysis (cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni si lucruri)
  •  1970- Rostirea filozofică românească
  • 1973 – Creație și frumos în rostirea românească
  • 1975 – Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești
  • 1975 – Despărțirea de Goethe
  • -1978 – Sentimentul românesc al ființei
  •  1978 – Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan.
  • 1980 – Povestiri despre om, după o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului
  • 1981 – Devenirea întru ființă, vol. I: Încercarea asupra filozofiei tradiționale; vol. II: Tratat de ontologie
  • 1983 – Trei introduceri la devenirea întru ființă
  • 1986 – Scrisori despre logica lui Hermes
  • 1988 – De Dignitate Europae (operă publicată după moartea scriitorului).

Le-am amintit doar pe cele publicate până în 1989, când a căzut regimul comunist.

Trebuie menționat că, Constantin Noica a fost condamnat în 1958 la 25 de ani de muncă silnică și confiscarea întregii averi, din care a executat doar 6 la Jilava, el fiind eliberat în 1964. Începând cu 1965, Noica se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, având drept domiciliu un apartament cu două camere, în Drumul Taberei, unde va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Într-un cuvânt, Noica nu era o persoană non-grata pentru regimul comunist Ceaușescu.

În concluzie, nici în acest caz studentul de atunci Ion Hirghiduș nu a avut de suferit de pe urma acelei întâlniri cu Noica, care nu era considerat de regimul comunist că ar fi un anti-comunist, însă CNSAS dar și instanța au luat de bune mențiunile ofițerului de securitate Călian, care putea scrie până la urmă și despre marțieni pe documente, fără ca cineva să i se poată împotrivi. Întrucât mai sunt multe aspecte de evidențiat în cazul lui Alexandru Uiuiu cu privire la această “colaborare” cu Securitatea, vom continua cu un nou episod ]n ediția de săptămâna viitoare. Deci, VA URMA!

articolul original.

Bogdan Olteanu, eliberat din închisoare

19 August 2022 at 08:05
image

Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, joi, decizia Tribunalului Bucureşti prin care a fost admisă cererea fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, de suspendare a executării pedepsei de cinci ani de închisoare primite în dosarul în care a fost condamnat pentru trafic de influenţă.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă din data de 08.07.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul penal nr. 15635/3/2022/a1. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în minuta deciziei.

Pe 29 octombrie 2020, Bogdan Olteanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat că a primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, susţineau procurorii.

Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA şi apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea în sediul PNL.

De asemenea, procurorii arătau că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obţinerea unui mandat de deputat.

În acest context, din dispoziţia lui Vîntu, Olteanu a beneficiat de consultanţă politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro.

articolul original.
  • There are no more articles
❌